Baltagul

-Viziunea despre lume si viata-

Cerinta : Alcatuiti o compunere de 3-4 pagini in care sa

prezentati viziunea despre lume si viata intr-un roman
studiat apartinandu-i lui Mihail Sadoveanu.

Mihail Sadoveanu se incadreaza in seria marilor

povestitori romani, ca si Ioan Neculce si Ion Creanga.
Romanul « Baltagul » reprezinta o capodopera a
literaturii romane, una dintre cele mai cunoscute creatii
ale lui Mihail Sadoveanu, roman al vietii pastorale.
Publicat in anul 1930, romanul a fost scris doar in 17
zile si a fost primit de critica si de publicul cititor cu
foarte mult entuziasm. Alaturi de alte creatii
sadoveniene : « Hanu Ancutei », « Fratii Jderi »,
« Zodia cancerului sau Vremea Ducai-Voda »,
« Neamul Soimarestilor » romanul
« Baltagul « intregeste impresionanta opera literara a
celui pe care criticii literari l-au numit « Ceahlaul
literaturii romane ».
Tema textului o constituie calatoria pentru
descoperirea adevarului, calatorie ce se transforma intr-
un veritabil drum initiatic. Aceasta se armonizeaza cu
alte teme specifice lumii sadoveniene : viata pastorala,
comuniunea omului cu natura, mitul, iubirea, familia,
moartea.
Titlul este format dintr-un singur substantiv comun,
articulat care in sens denotativ reprezinta un topor cu
doua taisuri pe care pastorii il purtau asupra lor fie
pentru a se apara de salbaticiuni, fie pentru a se ajuta de
acesta la taierea lemnelor. In sens conotativ, baltagul
reprezinta arma crimei miselesti, dar si arma care se va
intoarce impotriva ucigasilor si va face dreptate.
Romanul este structurat in 16 capitole, actiunea este
cronologica, urmeaza un singur fi repic urmarind
momentele subiectului literar, iar romanul se deschide
cu o istorioara spusa de Nechifor Lipan la nunti si
cumetrii, istorioara avand un caracter anecdotic si
anticipand tema romanului.
In satul ei, Magura Tarcaului, Vitoria Lipan il
asteapta ingrijorata pe sotul ei, Nechifor care nu se
intorsese de la Dorna unde plecase sa cumpere niste oi.
Disparitia acestuia se completeaza cu semne rau
prevestitoare, iar Vitoria se hotaraste sa plece in
cautarea lui Nechifor. Vinde produse pentru a face rost
de bani, o trimite pe Minodora la manastire, ii sfinteste
baltagul lui Gheorghita si pe 10 martie pleaca la
drum.Trece prin Bistrita, Bicaz, Calugareni, Farcasa,
Borca si ajung la Vatra Dornei unde afla ca Nechifor a
cumparat 300 de oi dintre care a revandut 100 altor 2
ciobani cu care a plecat spre Neagra. Vitoria merge pe
urmele celor 2 ciobani pana in Sabasa. Trecand peste
munte la Suha descopera ca au poposit doar 2 ciobani si
isi da seama ca intre aceste 2 localitati Nechifor a fost
ucis. Se intoarce la Sabasa, unde, in curtea unui
gospodar ii gaseste cainele lui Nechifor cu ajutorul
caruia descopera osemintele sotului ei intr-o prapastie.
Vitoria pregateste inmormantarea dupa datina crestina
si cheama autoritatile sa interogheze cei doi martori. La
pomana ii invita si pe cei doi presupusi criminali, dar si
pe preot si pe subprefect. Cand atrage atentia
autoritatilor, Vitoria relateaza crima exact asa cum s-a
petrecut inspaimantandu-l pe Bogza. Lovit de
Gheorghita cu baltagul si muscat de caine isi recunoaste
faptele impreuna cu complicele lui, Ilie Cutui. Vitoria
se intoarce acasa caci viata merge inainte si toate
trebuie randuite dupa rostul lor.
Romanul « Baltagul « are si un caracter monografic,
deoarece autorul surprinde intr-o maniera artistica
lumea arhaica a pastorilor care lupta sa isi pastreze
normele etice, sa transmita mai departe traditiile si
modul de viata. Pentru acestia obiceiurile si traditiile
sunt extrem de importante, iar satenii de la munte
traiesc dupa proprile valori morale si resping orice
influenta care vine din afara comunitatii. Pentru ca au o
importanta deosebita, in roman sunt evocate si marile
evenimente din viata satului cum ar fi : nasterea,
botezul, nunta si inmormantarea. Legile nescrise
guverneaza viata oamenilor, iar acestia le respecta cu
sfintenie si se incred in ele. Ei isi desfasoara existenta
ciclic, in functie de urcatul si coboratul oilor de la
munte, iar viata de familie este de asemenea organizata
tot din aceasta perspectiva : femeile au grija de
gospodarie si se ocupa de educatia copiilor in timp ce
barbatii se ocupa de negot si de mersul la munte.De
asemenea relatiile dintre oameni se bazeaza pe niste
valori morale cum ar fi respectul, compasiunea,
ajutorarea. Pentru ca traiesc asa de traditional, intr-o
zona din care preiau prin caracterul lor taria stancilor pe
care sunt pozitionati, oamenii stiu sa desluseasca
semnele si legile naturii si isi organizeaza viata in
functie de acestea : Vitoria stie cand sa plece la drum
pentru a nu infrunta frigul iernii.
Calatoria si cautarea adevarului constituie axul
romanului si se asociaza cu motivul labirintului.
Parcurgerea drumului are diferite semnificatii. Vitoria
reconstituie evenimentele care au condus a moartea
barbatului ei(intriga politista), ceea ce devine o dubla
aventura : a cunoasterii lumii si a cunoasterii de sine.
Pentru Gheorghita, calatoria are rol educativ, de initiere
a tanarului (bildungsroman): “Parcurgerea labirintului
este o incercare esentiala pentru orice erou fiind chiar
proba de renastere si regenerare morala »(Marin
Mincu). Nechifor, personaj absent, prezentat indirect,
apartine planului mitic. Candi si cauta sotul, Vitoria
parcurge simultan doua lumi : spatiul real, concret si
comercial si o lume « de semne si minuni «, al caror
sens ea stie sa-l descifreze.
Personajele infatiseaza tipologii umane
reprezentative pentru lumea satului de la munte, la
inceputul secolului al XX-lea. Personajul principal este
Vitoria Lipan, femeia voluntara, munteanca, sotia de
cioban. Personajul secundar, Gheorghita, reprezinta
generatia tanara, care se maturizeaza. Nechifor Lipan
este caracterizat in absenta. Personaje episodice:
Minodora, fiica receptive la noutatile civilizatiei,
Calistrat Bogza si Ilie Cutui(ucigasii lui Nechifor,
reprezinta simbolul maleficului), mos
Pricop(ospitalitatea), parintele Danila(autoritatea
spirituala in satul arhaic), baba Maranda(credinta in
superstitii).
Asadar, romanul “Baltagul” de Mihail Sadoveanu
apartine realismului mitic. Criticul Nicolae Manolescu
arata ca, desi Mihail Sadoveanu alege ca pretext epic
situatia din balada populara : »doi ciobani ucid pe al
treilea ca sa-i ia oile », autorul « sacrifica marele ritm al
transhumantei pentru un fapt divers, pentru un
accident ; demitizeaza situatia originara, privind dintr-
un unghi deloc poetic evenimentul ritual. « Baltagul »
este un roman realist in sensul cel mai propiu ».