POLUAREA MEDIULUI PRIVIND ASPECTUL

LOCAL SI GLOBAL

A realizat: Stepan Anaid, eleva CON1902G

 INTRODUCERE
 Poluarea mediului înconjurător a început să-și facă simțită prezența odată cu demararea
revoluției industriale din secolul al XIX–lea și de atunci a continuat să ia amploare,
devenind o adevărată problema de sănătate publică, în zilele noastre. Poluarea apare
atunci când mediul natural nu poate distruge un element care a ajuns în aer, sol sau apă
pe cale nenaturală. Procesul de distrugere poate varia de la câteva zile, la mii de ani, în
funcție de natură poluării. În viață de zi cu zi identificăm mai multe tipuri de poluare:
poluarea aerului, poluarea apei și poluarea solului.
 Cauzele: Printre cauzele poluării mediului se numără o serie de activități precum:
industria, transporturile, activitățile agricole și comerciale, zonele rezidențiale etc.
  INDUSTRIA ȘI POLUAREA MEDIULUI

 Industria poluează mediul încă de la începutul revoluției

industriale, în special din cauza utilizării tot mai mult a
combustibililor fosili. Secolul al XIX-lea și începutul
secolului al XX-lea a reprezentat o perioada în care forță
umană a fost înlocuită de utilizarea pe scară largă a forței
degajate de arderea cărbunelui, ducând astfel  la o  poluare
masivă a mediului înconjurător. Deși poluarea cauzată de
industrie conduce în principal la poluarea aerului, nu de
puține ori apar și contaminarea solului și poluarea apei. De
exemplu, în cazul industriilor producătoare de energie
electrică, dacă un baraj, un reactor nuclear sau alt tip de
instalație suferă o avarie majoră, vorbim deja despre o
poluare masivă a mediului. La fel, dacă există o scurgere la
o conducta de transport de combustibil, solul va fi și el
poluat. Există însă speranțe în ceea ce privește lupta
împotriva poluării din cauze industriale, respectiv
standardele din ce în ce mai stricte pe care trebuie să le
îndeplinească cei care lucrează în diferite industrii. Setul de
legi și ordonanțe care reglementează activitatea de
protejare a mediului vor duce într-un final la un mediu mai
puțin poluat.
  Degradarea mediului sau poluarea cuprinde alterarea calităților
mediului înconjurător, până la starea de incompatibilitate cu
desfășurarea normală a procesului metabolic din organismele
vii.Orice material sau substanță introdusă artificial în biosferă, sau
care există în condiții naturale și provoacă modificări negative ale
calității mediului, este un poluant. Printre factorii poluanți cităm:
substanțe radioactive, chimice ,reziduri petroliere industriale și de
altă natură, care alterează calitatea apelor, rezidurile canalelor de
scurgere, diverse reziduri organice, detergenți sintetici, provenite
din activitatea casnică și industrială, apoi utilizarea pesticidelor
remanente, organoclorate, 'smogul', folosirea irațională a
îngrășămintelor chimice cu împrăștierea pe sol a rezidurilor
menajere, de origine animală în cantități excesive și stropirea
plantelor cu ape reziduale, impurificate, provenite de la diverse
indrustrii.
Problema ocrotirii naturii preocupă toate statele lumii. Dintre
obiectivele ocrotirii naturii fac parte: utilizarea rațională,
conservarea și refacerea resurselor naturale, prevenirea poluării
mediului, conservarea speciilor rare, peșteri, declarate că
monumente naturale, ocrotirea ecosistemelor naturale, care are și
un mijloc de recreiere și tonificare a energiei fizice și spirituale a
omului.
POLUAREA APEI
  Spălarea rezidurilor depozitate pe sol datorită precipitațiilor drept în râuri. Mari cantități
de reziduri fecaloid-menajere din orașele canalizate se revarsă în apele curgătoare.
Detergenții sintetici, insecticidele alterează calitatea apei, afectând, până la urmă, și fauna
acvatică. Substanțele chimice nocive se pot infiltra în sol, ajungând până la pânză de apă
subterană. Poluarea apei marilor și oceanelor se face prin vărsarea pacurei de pe nave
maritime (1l de petrol compromite 2 ml. de apă). În bazinele de oxidare, numite și bazine
biologice (naturale sau artificiale), activitatea bacteriilor și algelor se interconditioneaza.
Sub acțiunea bacteriilor aerobe, substanțele organice complexe se descompun în CO2, H2O,
NH3 etc. Produsele obținute vor fi utilizate de către alge în procesul de fotosinteză. Oxigenul
eliberat este preluat de bacteriile aerobe pentru oxidarea altor substanțe organice complexe
din bazin.
POLUAREA AERULUI
 Pentru a preveni poluarea aerului atmosferic cităm:
 Dotarea marilor întreprinderi industriale,
a exploatărilor minieresubterane cu
dispozitive, care epureaza și neutralizează substanțe
le poluante (exhaustoare cu filtre etc.);
 Amplasarea noilor obiective industriale în afară
zonelor de locuit; 
 Pentru controlul tehnic al vehiculelor, serviciul de
circulație dispune de analizatoare de gaze, filmetru
și sonometru; 
 Amplasarea în locuri speciale a rampelor de gunoi
și transportul acestuia cu autovehicule închise;
 Realizarea unei perdele vegetale de protecție, în
jurul unor întreprinderi industriale, răspunzătoare
de poluarea aerului atmosferic;
 Plantarea de arbori și arbuști, extinderea parcurilor
etc.;
 Suprainaltarea coșurilor, la unitățile care generează
mari cantități de fum și gaze etc.
POLUAREA AERULUI
   Împotriva poluării aerului de către autovehicule se preconizează:
folosirea turbinelor cu gaz, a unui combustibil combinat (benzină și gaz
nepoluant) și extinderea automobilului electric. Se estimează că în mari
și oceane, diversate, anual, circa 5 mln. tone de țiței, iar o tonă se
răspândește pe o suprafață de minimum 12 km2. În aceste condiții,
pelicula de hidrocarburi afectează procesul de evaporare, având
consecințe directe asupra climei, acesta constituind una dintre cauzele
majore, care determina seceta în anumite zone.
 POLUAREA SOLULUI
  Cauzele, care pot determina degradarea solului, sunt:
 Exploatarea neraționala, prin monoculturi, epuizează solul;
 Folosirea incorectă a îngrășămintelor chimice, a pesticidelor și erbicidelor afectează masă organică din sol, îi alterează
structura etc.;
 Toți factorii poluanți din apă, atmosfera, ajungând în sol, modifică mecanismele interne, fertilitatea solului;
 Lipsa unor lucrări de combaterea eroziunii solului;
 Folosirea neraționala a irigațiilor duce la degradarea solului;
 Tăierea pădurilor;
 Aruncarea pe sol a unor reziduuri industriale, ce conțîn substanțe toxice (Hg, Pb).
 Pentru a preveni poluarea solului, cităm:
 Studierea fiecărui tip de sol;
 Folosirea rațională a irigațiilor, pesticidelor nepoluante, erbicidelor selecționate;
 Utilizarea îngrășămintelor specifice în cantități adecvate;
 Efectuarea unor lucrări de prevenire și combatere a eroziunii;
 Combaterea alunecărilor de teren, indiguiri, regularizari pe maluri;
 Plantarea perdelelor verzi, care absorb unii poluanți.
 
TRANSPORTURILE ȘI POLUAREA MEDIULUI

  Odată cu evoluția industriei auto, s-a accentuat și poluarea mediului. În acest sens, transporturile
reprezintă o sursă majoră de poluare a mediului, din cauza motoarelor cu ardere internă. Pe
măsură ce traficul crește zi de zi și tot mai mulți locuitori ai planetei își doresc un mijloc de
transport personal, poluarea mediului urmează o curbă ascendentă și nu vom observă curând o
scădere a nivelului poluării, în principal din cauza autoturismelor care se înmulțesc an de an pe
șosele. În plus, dezvoltarea transporturilor aeriene și ieftinirea zborurilor a dus și la o poluare
masivă a aerului din cauza utilizării intensive a kerosenului. Totuși, există și aici speranțe – pe lângă
normele de poluare din ce în ce mai stricte, de la an la an, norme pe care Uniunea Europeană sau
SUA le impun producătorilor auto, observăm că ia amploare o tendința eco, relativ nouă –
utilizarea pe scară largă a motoarelor electrice. Astfel, Tesla, BMW sau Mercedes, pentru a numi
doar marii producători, s-au orientat deja către modele de autoturisme electrice sau hibrid, care cât
de curând le vor înlocui pe cele cu motoare cu ardere internă. Acest lucru poate fi confirmat și de
statistică record a vânzărilor de autoturisme electrice și hibrid în 2019 pentru Europa. Astfel, pe tot
parcursul anului, au fost înmatriculate 564,206 de autovehicule electrice și plug-în hibrid, o creștere
uriașă, de 45% față de anul 2018. Iar trendul este în creștere și la nivel mondial.
ACTIVITĂȚILE AGRICOLE ȘI POLUAREA MEDIULUI

 Agricultură este responsabilă în principal de contaminarea apei și a solului. Acest lucru este
cauzat de utilizarea tot mai mare a pesticidelor, precum și de caracterul intensiv al producției
agricole. Aproape toate pesticidele sunt fabricate din substanțe chimice, menite să mențînă
bolile și dăunătorii departe de culturi. Cu toate acestea, pe termen lung tot mediul
înconjurător are de suferit – un paradox care în final repercutează asupra sănătății
oamenilor.Mai mult decât atât,  deoarece agricultură devine tot mai intensivă, cu scopul de a
alimenta populația in creștere, multe ecosisteme sunt distruse pentru a face loc
culturilor. Agricultură bio este o alternativă viabilă însă deocamdată prea scumpă pentru
mulți dintre producătorii agricoli dar și pentru potențialii cumpărători ai produselor obținute
astfel. În viitor însă, adoptarea unor tehnici de combatere a dăunătorilor care să nu implice
pesticide și alte substanțe poluante, va constitui o soluție care să prevină poluarea solului.
 Activitățile comerciale și poluarea mediului
 Activitățile comerciale, inclusiv producția și comercializarea produselor, poluează mediul
înconjurător în principal din cauza modului în care se efectuează managementul deșeurilor și
ambalajelor (majoritatea din plastic, fabricate din combustibili fosili), precum și din cauza
transportului, inevitabil în cazul schimburilor de mărfuri.
 Legislația de mediu prevede sancțiuni drastice pentru cei care nu respectă cadrul strict delimitat
pentru anumite activități comerciale, de producție sau de servicii, iar controalele Gărzii de Mediu și
ale altor autorități abilitate încep să impună o anumită disciplină atât de necesară în anumite
sectoare de activitate.
 Zonele rezidențiale și poluarea mediului
 Zonele rezidențiale reprezintă un factor important din punct de vedere al poluării mediului, cu o
pondere în creștere față de anii precedenți. Dacă analizăm concret, până și simplă construcție a unei
case presupune afectarea mediului înconjurător (anumite areale se distrug într-un fel sau altul,
animalele sălbatice și plantele sunt îndepărtate etc.). La această adăugăm și deșeurile produse în
fiecare zi de oameni, lipsa infrastructurii de colectare selectivă a deșeurilor și abandonarea
deșeurilor în locuri nepermise.
EFECTELE POLUĂRII MEDIULUI
 Principalele efecte ale poluării mediului pot fi împărțite în următoarele categorii, în funcție de cine este
afectat de poluare:
 Efectele poluării asupra oamenilor – cel mai des întâlnite sunt problemele respiratorii, acestea
manifestându-se prin astm, alergii sau iritații ale ochilor, dacă vorbim de efectele imediate, sau de
afecțiuni ale sistemului nervos, dacă vorbim de efectele pe termen lung. Mai mult decât atât, studiile au
demonstrat că poluarea mediului reprezintă una din cauzele dezvoltării cancerului, în urmă respirarii
aerului poluat, a consumului excesiv de alimente prelucrate sau prezenței resturilor de pesticide din
culturi. Alte afecțiuni asociate poluării mediului sunt hepatită, afecțiuni ale tiroidei precum și
tulburările hormonale.
 Efectele poluării asupra animalelor – poluarea mediului înconjurător afectează și animalele. Ploile
acide schimbă compoziția apelor, făcându-le toxice pentru viețuitoare, iar azotul și fosfații din apă
provoacă înmulțirea algelor care duc la sufocarea altor forme de viață. În cele din urmă, poluarea
solului provoacă distrugerea microorganismelor, ceea ce poate duce la dezechilibre ale lanțului trofic.
 Efectele poluării asupra plantelor – în ceea ce privește plantele, ploile acide duc la distrugerea arborilor,
fenomen care repercutează și asupra animalelor, întrucât mediul lor natural va fi modificat.
 Efectele poluării asupra ecosistemului – poluarea mediului, exclusiv creată de activitățile umane, are un
efect negativ și asupra ecosistemului, generând dezechilibre majore.
 CARE SUNT OBLIGAȚIILE AGENȚILOR ECONOMICI PRIVIND
POLUAREA MEDIULUI?
 Poluarea mediului este reglementată de un pachet legislativ ce impune o serie de monitorizări
privind impactul pe care îl are activitatea desfășurată de companii și agenții economici asupra
mediului înconjurător; astfel, Legea 101/2011 pentru prevenirea și sancționarea unor fapte
privind degradarea mediului, republicată în 2014, stabilește măsuri, inclusiv de natură penală,
menite a asigura protecția mediului înconjurător și prevenirea poluării.