Universitatea Maritima Constanta

Facultatea de Navigatie si trasport Naval

Specializare:Inginerie economica in domeniul trasporturilor

Proiect
Sisteme ecologice de trasport

Student:
Marin Constantin Alexandru
Profesor coordonator:
As.univ. Iulia Anton

CUPRINS
Cap. 1 Generalitati privind energiile neconventionale
1.1. Energii conventionale. Repercursiuni asupra mediului
1.2. Energii neconventionale. Prezentare generala
1.2.1. Energia solara
1.2.2. Energia vantului
1.2.3. Energia apei marilor si oceanelor
1.2.4. Energia geotermica
1.2.5. Energia biomasei
Influente ale surselor de energie asupra mediului inconjurator
Cap.2 Energia eoliana
2.1. Geneza vantului
2.2. Potentialul eolian
2.3. Clasificarea turbinelor de vant
2.4. Caracteristicile si calitatile principale ale turbinelor eoliene
2.5. Dispozitive de masurare a parametrilor vantului
Instalatii actionate de vant
Cap. 3 Turbine eoliene
3.1 Turbine cu ax vertical
3.1.1 Turbine diferentiale
3.1.2 Turbine cu ecran.
3.1.3. Turbine cu pale batante
3.1.4. Turbine cu pale turnante
3.1.5. Turbine cu variatia unghiului de incidenta
3.1.6. Alte tipuri de turbine cu ax vertical
3.2.Turbine cu ax orizontal
3.2.1.Morile de vant clasice
3.2.2.Turbine lente
3.2.3. Turbine rapide
Avantaje si dezavantaje a turbinelor cu axa verticala si orizontala
Cap.4 Calculul turbinei

Cap. 1
Generalitati privind energiile neconventionale
1.1 Energiile conventionale
Energia conventionala reprezinta folosirea combustibililor fosili (carbuni, gaze
naturale, petrol) pentru producerea energie, prin intermediul unor procese de ardere.
Energia Conventionala este generata din surse epuizabile, in special combustibili
fosili, cei mai raspanditi fiind carbunii, petrolul si gazele naturale. Acest tip de energie
are dezavantajul de a fi din ce in ce mai scumpa, deoarece resursele sunt din ce in ce
mai putine, iar cererea la fel de mare sau mai mare, din acest motiv si pretul avand
tendinta de crestere.
Desi este utilizata pe scara larga, energia conventionala sau traditionala are
dezavantajul de a depinde de cantitatea de carbuni, petrol si gaze naturale existenta,
care este limitata, iar prin arderea acestor combustibili se elimina in atmosfera gaze
nocive, precum dioxidul de carbon, care genereaza la randul sau binecunoscutul efect
de sera. Acesta este principalul factor pentru aparitia unor schimbari climatice
importante, care ameninta ecosistemele de pe intreg globul.
Prin mediu inconjurator sau mediu ambiant se intelege ansamblul de elemente si
fenomene naturale si artificiale de la exteriorul Terrei, care conditioneaza viata in
general si pe cea a omului in special. Sensul dat acestei notiuni in cadrul Uniunii
Europene este cel al unui ansamblu de elemente care, in complexitatea relatiilor lor,
constituie cadrul, mijlocul si conditiile de viata ale omului, cele care sunt ori cele care
nu sunt resimtite. O alta definitie o gasim in Legea protectiei mediului, in care mediul
inconjurator este ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa,
solul si subsolul, toate straturile atmosferei, toate materiile organice si anorganice,
precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele
enumerate anterior, inclusiv, valorile materiale si spirituale.
Poluarea reprezinta modificarea componentelor naturale prin prezenta unor
componente straine, numite poluanti, ca urmare a activitatii omului, si care provoaca
prin natura lor, prin concentratia in care se gasesc si prin timpul cat actioneaza, efecte
nocive asupra sanatatii, creeaza disconfort sau impiedica folosirea unor componente
ale mediului esentiale vietii. (Conferinta Mondiala a O.N.U., Stockholm, 1972)
Poluarea mediului privita indeosebi prin prisma efectelor nocive asupra
sanatatii a imbracat de-a lungul timpului mai maulte aspecte concretizate in diferite
tipuri de poluare si anume:
I.
Poluarea biologica, cea mai veche si mai bine cunoscuta dintre formele de
poluare, este produsa prin eliminarea si raspandirea in mediul inconjurator
a germenilor microbieni producatori de boli.
II. Poluarea chimica consta in eliminarea si raspandirea in mediul
inconjurator a diverselor substante chimice. Poluarea chimica devine din ce in ce mai
evidenta, atat prin cresterea nivelului de poluare, cat mai ales prin diversificarea ei.
Pericolul principal al poluarii chimice il reprezinta potentialul toxic ridicat al acestor
substante.
II.
III. Poluarea fizica este cea mai recenta si cuprinde, in primul rand,
poluarea radioactiva ca urmare a extinderii folosiri izotopilor radioactivi
in stiinta, industrie, agricultura, zootehnie, medicina etc.. Pericolul
deosebit al substantelor radioactive in mediu si in potentialul lor nociv
3

chiar la concentratii foarte reduse. Poluarii radioactive i se adauga

poluarea sonora, tot ca o componenta a poluarii fizice. Zgomotul, ca si
vibratiile si ultrasunetele sunt frecvent prezente in mediul de munca si de
viata al omului modern, iar intensitatile poluarii sonore sunt in continua
crestere. Supraaglomerarea si traficul, doi mari poluanti fonici, au
consecinte serioase asupra echilibrului psihomatic al individului.
Insa cele mai des intalnite forme de poluare sunt: poluarea apei, poluarea
solului, poluarea aerului (atmosferica).
Prevenirea polurii mediului prin reducerea consumului de energie provenit din
arderea combustibililor fosili Atmosfera poate fi afectat de o multitudine de
substane solide, lichide sau gazoase. Dat fiind faptul c atmosfera este cel mai larg i
n acelai timp cel mai imprevizibil vector de propagare al poluanilor, ale cror efecte
sunt resimite n mod direct i indirect de om i de ctre celelalte componente ale
mediului, se impune ca prevenirea polurii atmosferei s constituie o problem de
interes public, naional i internaional. Potenial, poluarea aerului este cea mai grav
problem, ntruct are efecte pe termen scurt, mediu i lung. Pe termen scurt i mediu,
poluarea are efecte negative, de natur s pun n pericol sntatea omului, s duneze
resurselor biologice i ecosistemelor, s provoace pagube economice. Pe termen lung
poluarea produce modificri asupra mediului prin: efectul de ser, distrugerea
stratului de ozon i ploile acide. Poluarea mediului este cea mai important problem
a secolului XXI. Se poate spune c poluarea a aprut odat cu industrializarea, dar s-a
amplificat i s-a diversificat paralel cu dezvoltarea societii. La baza polurii stau
factori variai, dintre care cei mai importani sunt: urbanismul, industrializarea,
chimizarea, densitatea demografic. Poluarea apare astfel ca un subprodus al
civilizaiei, care nu se limiteaz doar la interiorul unei ntreprinderi, a unei
colectiviti mici, ci cuprinde orae, zone din interiorul unei ri i chiar arii ce se
refer la zone geografice ntinse, devenind o problem internaional. Pe de alt parte,
datele privind cantitatea poluanilor la nivelul solului sunt furnizate de sistemele de
monitorizare a calitii aerului, administrate de diferite organizaii de control, mai ales
n domeniul public. Pentru aer problemele actuale de mediu sunt: - efectul de ser; distrugerea stratului de ozon; - acidifierea; - micropoluanii; - particulele n suspensie.
Indicatorii legai de mediul atmosferic sunt organizai pe trei nivele: - indicatori de
presiune (emisii de poluani), - indicatori de stare (calitatea aerului) - indicatori de
rspuns (msurile luate i eficacitatea lor).
Energia conventionala Energie poluanta
Folosirea surselor de energie conventionala elibereaza in atmosfera cantitati
impresionante de gaze cu efect de sera, dintre care cel mai important este dioxidul de
carbon (CO2).
Utilizarea excesiva a resurselor neregenerabile are consecinte negative asuprea
mediului, cum ar fi accentuarea efectului de sera, ploile acide si cresterea
concentratiei de praf din atmosfera.
Incalzirea globala, determinata de cresterea efectului de sera, este semnul cel
mai vizibil al schimbarilor climatice ce au loc la nivelul intregului glorb. Cresterea
frecventei fenomenelor meteorologice (caldura excesiva, inundatii, furtuni), topirea
ghetarilor si cresterea nivelului oceanelor reprezinta amenintari serioase asupra

supravietuirii numeroaselor specii de plante si animale, precum si asupra sanatatii si

bunastarii oamenilor.
La nivel local, cresterea poluarii, in special in marile orase are consecinte
dintre cele mai nefaste, intre care ploile acide ocupa un loc central, producand alterari
semnificative ale sanatatii plantelor si animalelor, eroziuni ale solului sau cladirilor,
coroziuni ale obiectelor metalice etc..
1.2 Energiile neconventionale. Prezentare generala
Energie neregenerabil, care este energia obinut resurse epuizabile,cum sunt
considerate combustibilii fosili i cei nucleari.
Prin surse neconventionale de energie se vor intelege toate acele surse care nu
utilizeaza combutibilii clasici si anume : energia solara, a vantului, mareelor, valurilor
etc. Epuizarea resurselor a determinat dezvoltarea unor largi programe de cercetare
menite a realize noi filiere energetic care sa participle la echilibrarea raportului dintre
cererea de energie si asigurarea ei.
Trebuie aratat insa ca lumea se va confrunta in urmatoarele decenii cu
probleme deosebit de complexe legate nu numai de insuficienta unor resurse, dar si de
elesticitatea mai redusa pe care o prezinta sursele noi. Cu ajutorul carbunelui si
petrolului se pot produce relativ rapid electricitate si de aici elasticitatea utilizarii in
procesul industrial. Noile filiere energetice, soarele, vantul s.a. desi de mare
disponibilitate, au o mai mica accesibilitate, nu reprezinta concentrari mari de energie,
au un caracter aleatoriu, de neadmis intr-un sistem energetic la care continuitatea
furnizarii de energie este elementul essential. De aici rezulta si o concluzie pentru
structura viitoare a filierelor energetice in sensul completarii lor, a coexistentei lor
inca multe decenii in scopul realizarii unor economii globale de energie.
In acest sens, trebuie privita contributia noilor resurse energetic si trebuie
aratat ca deja aceste filiere energetic incep sa participle substantial la reducerea
consumului de combustibil conventional.
Numai energia solara de altfel filiera cu cele mai apropiate aplicatii din cele
conventionale in conditiile reducerii consumului de lemn, va cunoaste cresteri
substantiale in anii ce vin, reprezentand 10 12% din cererea de energie, ceea ce la
cresterea in valoare absoluta a acesteia (in jur de 1000 EJ), va inseamna o contributie
importanta. Foarte optimist, Auer apreciaza ca la nivelul anilor 2050 energia solara in
conditiile stabilirii unei rate de penetrare mai mari decat aceea de la introducerea
gazului natural, poate atinge in anumite aplicatii, 50% din cererea de energie.
Impactul pe care sursele neconventionale de energie il vor avea asupra
societatii va produce schimbari de principiu in ceea ce priveste generarea si utilizarea
energiei produse, ceea ce va cere timp; este de presupus insa ca acest timp nu va fi
similar cu implemntarea gazului metan in Europa, sau al reactoarelor nucleare,
cererea de energie presand puternic asupra valorificarii acestor resurse.
Par semnificative din acest punct de vedere aprecierile pe care le face Auer
asupra prognozei contributiei globale a surselor neconventionale in balanta energetic
mondiala la nivelul anilor 2020 ; luand ca limita a consumului in anul 2020 valoarea
de 30 40 TW, el da urmatoarea particpare, prezentata in tabelul 1.7

.
O concluzie interesanta se poate desprinde : disponibilitatea mare a energiei
solare nu inseamna si accesibilitatea la ea, rata de recuperare teoretica nedepasind 50 100 TW.
Oricum insa, in comparativ cu celelalte surse de energie neconventionale,
energia solara pare a avea in anii urmatori ponderea cea mai importanta, celelalte
surse parand a avea aplicatii localizate si de mai mica importanta.
1.2.1

Energia solara

De la utilizarea eficienta a energiei solare la obtinerea gazului metan din

deseuri animaliere si vegetale exista o gama larga de surse energetic regenerabile sau
practice inepuizabile, care pot fi folosite cu success ca inlocuitori competitive ai
petrolului. Punerea in valoare si introducerea in circuitul economic a noilor resurse de
energie reprezinta o importanta cale de inlaturare a coergitiei pusa in evident de
conflictul necesitate disponibilitate.
Va mai trece probabil mult timp pana la introducerea pe Pamant a energiei de
tip solar. Pana atunci insa, este posibila folosirea energiei venite de la Soare, care
trimite spre Terra, de la fantastica distanta de 150 milioane km, un flux inepuizabil de
energe, caruia ii corespunde uriasa putere de aproximativ 170 de miliarde MW, adica
un nivel de peste 100 de mii de ori mai mare comparativ cu puterea instalata in toate
centralele electrice din lume. Daca s-ar utiliza numai 0,1% din aceasta energie pentru
satisfacerea cerintelor anului 2000, la o populatie de 6 miliarde de oameni, ar reveni
fiecarui locuitor aproape 30 kW, respectiv, pentru 4-5 ore captare zilnica, o productie
anuala de circa 50 000 kWh pe locuitor. Pentru a aprecia corect aceste cifre, este
necesar sa amintim ca in tarile dezvoltate consumul anual de energie graviteaza astazi
in jurul valorii de 3000 kWh pe locuitor.

Panouri solare
6

In prezent, desi putem obtine o energie primara abundenta si complet gratuita,

kilowattul-ora obtinut intr-o central electrica solara este livrat la un pret de circa 200
ori mai mare decat cel produs in centralele clasice, ca urmare fireasca a
amortismentelor instalatiilor de capatare si conversie foarte constisitoare. Se apreciaza
insa ca progresele viitoare in domeniul tehnologiilor vor atrage dupa sine o scadere
vertiginoasa a costurilor, astfel ca pe la inceputul deceniului urmator nivelul acestora
va deveni relativ similar cu cel al exploatarii resurselor clasice.
In privinta posibilitatilor practice, s-au experimentat in principal doua cai de conversie
: calea directa si
calea termodinamica.
Calea directa implica transformarea fotovoltaica a energiei solare in electricitate, fara
conversii intermediare, utilizandu-se in acest scop celule sau pile cu siliciu, galiu sau
sulfura de cadmiu, bazate pe proprietatile semiconductorilor insa cu randament
modest, mai ales in apropierea solului; acest randament variaza in prezent intre 10% si
15%.
Calea termodinamica presupune captarea energiei solare prin intermediul unor
panouri orientabile, cu suprafata plana, sau prin diferite sisteme focalizatoare de
oglinzi si transfomarea acestei energii mai intai in caldura. Odata captata si purtata de
un fluid pana la un schimbator, caldura este cedata in intregime intr-un circuit
secundar de vapori de apa care sunt introdusi apoi fie intr-o turbina, fie intr-un
rezervor de stocare, facand posibila astfel producerea energiei electrice si in timpul
noptii.
Cel mai mare dezavantaj este insa acela ca energia solara este dependenta de razele
soarelui, cu alte cuvinte de cantitatea de radiatii solare care ajung pe Pamant. Iar
aceasta este variabila, in functie de ora, de perioada a anului, de conditiile
atmosferice, etc. Si nu in ultimul rand, randamentul sistemelor solare depinde in mare
masura de unghiul sub care cade raza de soare pe panoul solar, asadar de pozitia pe
glob

1.2.2. Energia vantului

Reprezint cea mai frecvent form de micare a aerului n plan orizontal in
condiiile ncare atmosfera este alcatuit din volume de aer cu caracteristici diferite
din punct de vedere termici ca presiune, existand permanent tendina spre echilibrare
prin deplasri ale aerului pe verticalsau pe orizontal);Intensitatea i durata vntului
depind de diferena de presiune existent ntre doua puncteextreme; deplasarea aerului
ca vant se face de la presiune atmosferic mare spre cea mica; micarease face pe
aceast direcie, care sufer modificri ns din cauza micrii de rotaie (fora
Coriolis),ce impune abateri spre dreapta n emisfera nordic si spre stanga n cea
sudic; fora de frecare amaselor de aer cu suprafaa terestr determin micorarea
vitezei ct i local, modificarea direciei de propagare.
Puterea vantului a fost folosita pentru prima data in jurul anului 5000 i.e.n, pentru
propulsarea barcilor cu panza. Exista referinte istorice despre o moara de
vant rudimentarafolosita in primul secol e.n dar prima moara de vant practica a aparut
in sec. al VII-lea in Afganistan. Aceste mori de vant erau folosite pentru macinarea
porumbului si a graului si pentru a trage apa. In Europa, morile de vant au aparut
ceva mai tarziu in sec. al XI-lea.
7

La nceput energia vntului era transformat n energie mecanic. Ea a fost folosit

de la nceputurile umanitii ca mijloc de propulsie pe ap pentru
diverse ambarcaiuni iar ceva mai trziu ca energie pentru morile de vnt. Morile de
vnt au fost folosite ncepnd cu secolul al VII-lea .Hr. de peri pentru mcinarea
grunelor. Morile de vnt europene, construite ncepnd cu secolul al XIIlea n Anglia i Frana, au fost folosite att pentru mcinarea de boabe ct i pentru
tierea butenilor, mrunirea tutunului, confecionarea hrtiei, presarea seminelor
de in pentru ulei i mcinarea de piatr pentru vopselele de pictat. Ele au evoluat ca
putere de la 25-30 KW la nceput pn la 1500 KW (anul 1988), devenind n acelai
timp i loc de depozitare a materialelor prelucrate.Morile de vnt americane pentru
ferme erau ideale pentru pomparea de ap de la mare adncime.Turbinele eoliene
moderne transform energia vntului n energie electric producnd ntre 50-60 KW
(diametre de elice ncepnd cu 1m)-2-3MW putere (diametre de 60-100m), cele mai
multe genernd ntre 500-1500 KW. Puterea vntului este folosit i n activiti
recreative precum windsurfingul. La sfritul anului 2010, capacitatea mondial a
generatoarelor eoliene era de 194 400 MW. Toate turbinele de pe glob pot genera 430
Terawaior/an, echivalentul a 2,5% din consumul mondial de energie. Industria
vntului implic o circulaie a mrfurilor de 40 miliarde euro i lucreaz n ea 670 000
persoane n ntreaga lume.
Moar de vnt este o instalaie ce permite transformarea energiei eoliene n energie
mecanic de rotaie. n acest scop, vntul pune n micare elicea morii. Moara de vnt
se folosete pentru
mcinarea cerealelor sau pentru desecarea terenurilor mltinoase prin pomparea apei.
O moar de vnt are mai multe pri componente.La o moar de vnt pentru
mcinarea grnelor, acestea sunt:

Acoperiul-acesta apra interiorul morii de intemperii;

Evantaiul-vntul fcea ca palele lui s se roteasc pn ajungeau n btaia lui
direct;
Palele-pnzele ntinse peste cadrul de lemn al palelor capteaz vntul i le
rotesc;
Plnia pentru grne-grnele, aruncate de un om, cdeau prin aceasta i cdeau
printre pietrele de moar;
Cardanul-folosea rotirea palelor pentru a mica pietrele de moar;
Pietrele de moar-dou pietre masive se roteau, strivind grnele aflate sub ele
i transformndu-le n fin.

Din uriasa putere, amintita in paragraful anterior, pe care Soarele o trimite in

flux continuu spre Pamant, numai 3 x 10 kW genereaza vanturile, iar o cantitate de
10 ori mai mica intretine viata (biosfera).

In jurul globului, care totalizeaza o suprafata de 510 milioane km patrati, pana

la stratosfera, adica pe o inaltime de 11 km, potentialul eolian teoretic a fost apreciat
la circa 50 de milioane TWh/an. Dupa alte estimari, in Europa aceasta ar fi de ordinul
100 kWh/an pe fiecare metru patrat, care inmultit cu suprafata intregului continent ne
conduce la o valoare considerabila a potentialului brut, teoretic, potentialul net,
efectiv realizabil, fiind cu mult mai mic. Trebuie insa tinut cont si de faptul ca
amenajarile eoliene nu pot utilize decat energia de pe o inaltime a stratului de aer de
maximum 150 m, masurata de la 30 m deasupra solului, limite intre care potentialul
exploatabil este superior in proportie de 40-75%.
Despre caracteristicile motoarelor eoliene se poate scrie mult. Amintim
esentialul si acela ca puterea acestora creste cu patratul diametrului rotorului, iar
dimensiunea agregatului (greutatea, costul, etc.) creste odata cu diametrul la puterea a
treia, de unde rezulta ca toti parametrii care depinde direct de dimensiunea respective
cresc odata cu sporirea puterii, in loc sa scada dupa legea care guverneaza toate
celelelate tipuri de motoare cunoscute. Sunt motive pentru ca viitorul amenajarilor
eoliene sa depinda de anumite conditii speciale (criteriu de optim economic), de care
sa se tina seama in proiectare si executie, sau de o integrare totala a lor intr-un
complex cu o destinatie bine definita.
1.2.3. Energia apei marilor si oceanelor
Aceasta se refer la formele de energie produse prin transferul energetic al
energiei rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a
vanturilor, aapelor curgatoare si din oceane, a proceselor biologice si a
caldurii geotermale pot ficaptate de catre oameni utilizand diferite
procedee. Sursele de energie neregenerabile includ energia nuclear a precum si
energia generata prin arderea combustibililor fosili, asacum ar
fititeiul, carbunelesigazele naturale.Aceste resurse sunt, in chip evident, limitatela
existenta zacamintelor respective si sunt considerate in general neregenerabile.
Dintresursele regenerabile de energie fac parte:energia
eolian,energia solar ,energia apei (hidraulica, a mareelor, avalurilor si a
curentilor marini),energia geotermic, energie derivata din biomasa: biodiesel,
bioetanol, biogaz.

Totalitatea marilor si oceanelor Pamantului, care acopera doua treimi din

suprafata sa si cuprinde impresionanta cantitate de circa 1400 milioane de miliarde
tone de apa, constitue un imens rezervor potential de energie, inmagazinata sub
diverse forme. Oceanul planetar se afla dintotdeauna intr-o permanenta miscare;
nivelul sau oscileaza pe vertical, masele de apa coboara de la suprafata spre adancuri
sau se ridica din adancuri spre straturile superioare, uneori se deplaseaza cvasiuniform
pe directie orizontala, alteori ajung sa fie puse in miscare de vant sub forma de valuri.
Este o sursa care necesita o atentie deosebita, fiind capabila sa stimuleze neincetat
imaginatia oamenilor de stiinta pentru a face ca acest izvor nesecat de energie sa
devina cat mai curand functional.
Mareele constitue o sursa energetica permanenta si inepuizabila, nascuta in
urma interactiunii Pamantului in miscare de rotatie si forta de atractie a Lunii. Solutia
de valorificare consta in bararea estuarului unui fluviu, printr-un sistem traditional
adecvat, in asa fel incat in spatele acestuia sa fie posibila realizarea unui bazin de
acumulare al carui nivel de apa sa se ridice in timpul fluxului si sa coboare la reflux.
Daca amplitudinea mareelor este suficient de mare si destul de regulata, miscarea apei
pe vertical este capabila sa actioneze turbine hidraulice cuplate la generator electrici.
Unul din avantajele energiei maremotrice il constitue disponibilitatea ei in perioadele
de varf ale necesarului de electricitate, in special dimineata si seara, precum si in
anotimpul rece.
Marile si oceanele tropicale inmagazineaza un enorm potential energetic de
energie solara. Dupa aprecierea specialistilor, acestea ar putea furniza echivalentul
energetic a circa 100 miliarde tone de petrol pe an. Principiul de valorificare a
energiei mareotermice este simpu: fluide cu punct scazut de fierbere (la temeperatura
apei de la suprafata), cum ar fi amoniacul, freonul sau propanul, circula prin conducte
intre straturile superficiale calde (pana la 30C in regiunile ecuatoriale) si straturile
reci din adancuri, a caror temperatura scade pana la 10C la 300 m, 6C la 500 m si
4C la adancimea de 1000 m. Fluidele de lucru se evapora la contactul cu straturile
superficiale, vaporii rezultati avand rolul sa activeze turbine clasice, dupa care se
condenseaza dinou la contactul cu apa rece de la adancime, apoi fenomenul se reia in
circuit inchis. Aplicatiile energiei mareotermice sunt insa limitate numai la cateva
zone marine unde exista practice diferentieri importante de temperaturi intre straturile
calde de la suprafata si cele reci de la o adancime nu prea mare.
Curentii marini sunt una dintre formele importante de miscare in ocean
datorate actiunii vanturilor dominante, a caror energie este transferata apei la
freacarea cu aerul. Deplasarile mai mult sau mai putin uniforme ale maselor de apa pe
directie orizontala pot actiona paletele unor turbine hidraulice care, la randul lor,
antreneaza alternatoare plasate pe circumferintele elicelor. La viteze ale curentului
cuprinse intre 50 si 130 km/24 ore, s-a calculat ca o singura retea alcatuita din 21
grupe a cate 11 turbine fiecare, distribuite pe 60 km lungime si 30km latime, ancorata
intr-un current de dimensiunile Golfstromului, ar putea dezvolta 10000MW, ceea ce
echivaleaza cu productia a 10 centrale nucleare.

10

Valurile de vant ale marilor si oceanelor reprezinta si ele o sursa energetica

pretioasa care isi afla in fond originea tot in radiatia solara. Pana in prezent s-au emis
sute de brevete de inventie care au pus in valoare sisteme si structuri practice de
captare si conversie dintre cele mai ingenioase. In privinta evaluarii potentialului
energetic brut, s-a estimat ca puterea medie anuala a unui val intre 50 si 80 kW pe
metro liniar de front maritim amenajat, cu valori sporite in lunile de iarna, cand
cererea de electricitate atinge cota maxima. In conditiile specific Atlanticului de Nord,
unde s-a constatat ca pe fiecare metru liniar de front de val se pot obtine circa 90 kW,
puterea eliberata de 10 km de valuri echivaleaza cu cea a unei centrale nucleare de tip
Fessenheim.
Datorita caracterului aleator, manifestat prin variatia continua a elementelor
caracteristice, energia solara, eoliana si din valuri, fiind dependente de anotimp si de
amplasament, se justifica ideea exploatarii lor concomitente in centrale marine
prevazute cu instalatii mixte. Din aceleasi considerente s-a impus cautarea unor solutii
de inmagazinare a energiei rezultata din cele trei surse, de stocare a acesteia sub
diferite forme, ca apoi sa poata fi utilizata in functie de necesitati. Acumularea
energiei obtinuta este de importanta majora, intrucat necesarul de energie nu
corespunde in timp cu existenta fenomenelor care genereaza aceasta energie. Bateriile
de acumulare moderne pot inmagazina cantitati suficiente doar pentru aprovizionarea
unor consumatori mici, pana la cateva zile si costa deocamadata prea scump. O alta
solutie a problemei acumularii de energie consta in folosirea motoarelor alimentate
din surse noi pentru pomparea apei in rezervoare special amenajate la cote superioare,
de unde, in functie de cerinte, sa antreneze prin cadere turbine hidraulice. O idee
interesanta propune utilizarea energiei produse pentru descompunerea apei in
hidrogen si oxigen, in scopul folosirii ulterioare a hidrogenului pentru actionarea
generatoarelor electrice obisnuite.
1.2.4. Energia geotermica
Potentialul caloric al adancurilor Pamantului, estimate la aproximativ 10
teratone echivalent carbine, participa dj cu un procent infim insa, de circa 0,05%
din totalul resurselor ji surselor, la acoperirea consumului actual de energie al lumii.
In prezent, 80% din acest procent este folosit pentru incalzirea apei sau a locuintelor
si numai 20% pentru producerea de electricitate.
Utilizarea apei termale, inclusiv a vaporilor de apa in scopul obtinerii de
energie electrica se afla, in ultimii ani, pe o curba ascendenta. In momentul de fata
centralele electrice bazate exclusive pe energia geotermica dezvolta o putere de peste
2000 MW, iar pana la sfarsitul secolului vor ajunge sa produca poate mai mult de 10
000 MW. Expertii apreciaza ca aceasta noua forma de energie va putea constitui o
rezerva sigura pentru cel putin inca 2000 de ani, pretul unui kWh de energie obtinuta
11

pe cale geotermica fiind inferior celui din centralele nucleare sau din termocentralele
clasice.

Este cunoscut faptul ca temperatura creste odata cu adancimea, in general cu

1C la fiecare 30 m, sau cu circa 30C la 1000 m, ca o consecinta fireasca a fluxului
de caldura dirijat de la interior catre suprafata. Una dintre solutiile practice
intrebuintate in scop energetic a potentialului termic consta in capatarea apei si a
vaporilor, prin intermediul unor puturi, de la adacimi mai mari de 1000 1500 m, la
temperaturi ale apei in jur de 100C si ale vaporilor de peste 150C. Apa transformata
in vapori este condusa, impreuna cu vaporii naturali, spre un generator de turbine.
Dupa folosire apa este pompata in pamant pentru a se evita formarea unor goluri
subterane si eventuale prabusiri ale scoartei. Prin recuperarea apelor aflate la adancimi
mai mari, variind intre 2500 4000 m, desi la un cost mai ridicat se obtine o crestere
considerabila a randamentului exploatarii datorita temperaturilor care depasesc 370C.
O centrala pusa in functiune cu astfel de vapori supraincalziti ar fi in masura sa
produca in jur de 1000 MW, ceea ce echivaleaza cu capacitatea unei centrale electrice
nucleare.
1.2.5. Energia biomasei
Transformarea biologica a radiatiei solare prin intermediul procesului de
fotosinteza, caruia ii datoram actualele rezerve de carbune, petrol, gaze, lemn, etc.,
furnizeaza, sub forma de biomasa, o cantitate de energie evaluata la 3 x 10 J/an, de
zece ori mai mare decat energia obtinuta din combustibilii fosili si consumata in
decursul unui an de intreaga omenire. Caracteristica esentiala a biomasei, care o face
practic inepuizabila si preferata in studiul locuitorilor, este regenerabilitatea ei.
Deoarece pentru a se reproduce biomasa consuma d 3,1 ori mai multa energie (energie
solara) decat poate elibera, adica 9,3 x 10 J/an, ideea folosirii directe a energiei
solare , atunci cand nu este necesara inmagazinarea in biomasa, ramane totusi
preferata.

12

Din imensul rezervor al biomasei se pot obtine, pe langa electricitate, o gama

diversi de biobarburanti, adevarati combustibili vegetali, dintre care, in ultimii ani, sau impus alcoolul, petrolul rapid si esentele de euphorbiacee. Printre materiile prime
se numara cu prioriate trestia de zahar, porumbul, maniocul, graul, aschiile de lemn,
cateva plante exotice, deseurile animaliere si vegetale, apele uzate industriale si
menajere. Se preconizeaza deja creearea unor ferme energetice, unde biomasa ar
urma sa fie cultivata in vederea producerii de energie, fiind cunoscut faptul ca
preturile biocarburantilor sunt in continua scadere, pe cand a combustibililor clasici in
continua crestere. Singura problema este ca ele risca sa intre in concurenta, sau chiar
in conflict, cu agricultura.
In concluzie, lumea este inca departe de a fi explorat totul; jumatate din
suprafata globului pamantesc ramane de prospectat pentru viitor, astfel ca pana la
sfarsitul acestui secol multe tari vor mai avea supriza placuta sa devina producatoare
de combustibili fosili.
Daca la aceste surse traditionale mai adaugam pe cele netraditonale, acelea la
care poate nu ne-am gandit niciodata fara pretinsa si controversata criza, avem
imaginea completa a rezervelor si respective resurselor energetice ale planetei. Prin
urmare, putem considera ca alarmele exagerate nu sunt intodeauna justificate, precum
si unele masuri restrictive adoptate preventiv. Paradoxal chiar, cu cat formele primare
de energie vor deveni tot mai rare si mai scumpe, cu atat mai mult panoplia de surse
energetice, pusa la dispozitia umanitatii, se va imbogati. Pe masura ce pretul
petrolului creste, alte forme de energie devin competitive iar zacaminte, considerate
pana de curand ca foarte oneroase de exploatat, vin sa intregeasca lista deschisa a
rezervelor ce stranesc interes si din punct de vedere economic.
Nu inseamna insa ca omenirea isi poate permite sa iroseasca rezervele si
resursele clasice cuoscute pana in momentul de fata, pe care cu tehnologii existente se
poate conta sigur si inca destul timp in viitor.

13

Influente ale surselor de energie asupra

Mediului inconjurator
Mediul ambiant poate fi poluat de sectorul energetic direct sau indirect:
- Tehnologiile cu impact direct in de transformarea energiei combustibilului fosil
in energie electrica si termica, transformnd energia poteniala
a carburanilor in energie cinetica;
- Indirect, mediul este poluat de tehnologiile
Transportul energiei poate avea efecte locale de poluare.
Mrile si oceanele sunt afectate de petrolul care se revrsa in urma diverselor
accidente.
Astzi hidrocarburile reprezint principalii poluani ai bazinelor acvatice mari.
Hidrocarburile sunt rezistente la aciunea bacteriilor, de aceea persista timp
ndelungat in regiunile infestate. Consumul de energie creste poluarea globala cu
dioxid de carbon
Daca guvernele nu-si vor schimba politicile energetice si cele pentru importurile de
petrol si gaze, atunci emisiile de gaze vor creste ncontinuu pana in 2030, iar
temperaturile se vor mari cu 5-6 grade
Principalele tipuri de poluri pe care reelele electrice le genereaz asupra mediului
nconjurtor sunt:
vizuala deteriorarea peisajului;
sonora zgomote produse de funcionarea sau vibraii ale elementelor
(conductoarelor), reelelor electrice si in special a transformatoarelor;
electromagnetica: perturbaii radio si ale emisiunilor de televiziune, influente
ale cmpului electric si magnetic asupra organismelor vii;
psihica si pericole (riscuri) de accidente:
teama provocata de apropierea de reelele electrice si de efectele vizuale si
sonore ale acestora;
accidente, cazuri mortale;
ecologica:ocuparea terenurilor; defrisarea padurilor;influenta asupra
instalatiilor si constructiilor.
Poluarea mediului a devenit una din cele mai dezbtute probleme ale
contemporaneitii i una de prim ordin pentru conducerea societii. Omul i mediul
sunt entiti inseparabile, existena omului fiind dependent de mediu, iar factorii de
mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica, n urma folosirii lor de ctre om. Astfel
apare poluarea, aspect implicit al vieii, n desfurarea creia unele produse, rezultate
din procesele fiziologice i din activitatea omului i a animalelor, devin reziduuri care
pot s incomodeze bunul trai n funcie de natura i cantitatea lor. Odat cu marile
progrese tiinifice, cantitatea i natura lor s-a schimbat fundamental. n ultimele
decenii, procesul de degradare a factorilor de mediu de pe ntinsul planetei noastre a
avut o evoluie din ce n ce mai ngrijortoare, cantitatea de poluani atingnd cifre ce
depesc orice imaginaie. nlturarea polurii este o problem de corectare a erorilor
care o provoac. Cuvinte cheie: poluare, surse de poluare, biodiversitate,
. Surse de poluare Poluarea mediului nconjurtor, care i-a ntins ameninarea asupra
ntregii planete, a ajuns n punctul n care atac dezlnuit omul i spaiul sau de
existen. Trecnd peste limitele capacitii proprii de aprare a naturii, de regenerare
i de echilibrare, toi agenii poluani noi se rspndesc rapid n aer, n apa sau n sol,
genernd, dezvoltnd i propagnd unul dintre cele mai grave pericole pe care le-a
ntmpinat civilizaia modern. 1. Surse latente de poluare. n prezent exist
numeroase surse naturale de poluare cum ar fi: vulcanii, furtunile de praf, ozonul,
14

vnturile, apele subterane, iar n viitor, pe msura ce omul i va extinde habitatul,

este posibil s apar i alte surse, nu numai pe Pamat ci i n spaiul cosmic. Ozonul
este o substan periculoas pentru om, chiar n concentraii mici. n troposfer
concentraia lui este foarte redus astfel el nu este periculos pentru om sau animale. n
stratosfer prezena ozonului este extrem de periculoas datorit reaciei dintre oxigen
i radiaiile ultraviolete solare. In anul 1985, n timpul primverii australe, s-a pus n
eviden o scdere dramatic a grosimii stratului de ozon de deasupra Antarcticii, ceea
ce a condus la formarea unor "guri" care s-au extins ca arie de la 40% la 50% ntre
1985 i 1987. Acest lucru a avut loc datorit condiiilor meteorologice specifice: iarna,
stratosfera de deasupra acestei regiuni este practic izolat, datorit unor vnturi
puternice; apariia unor particule de ghea care favorizeaz reaciile ce conduc la
dispariia ozonului. Aerul este purttorul multor ageni poluani pe care i mprtie cu
repeziciune pe ntreaga suprafa a Pmntului. Astfel, praful mpiedica vederea,
ngreuneaz respiraia i constituie du- manul numrul unu al cureniei domestice.
Multe vestigii au fost distruse de avalanele de praf aduse de vnt. Studiile arat c, n
fiecare an, atmosfera poart peste 30 milioane de tone de praf. Apele subterane, care
stau n contact ndelungat cu masive de sare sau alte minerale se ncarc cu substane
impurificatoare, chiar toxice.
De multe ori sunt poluate straturile de ap freatic, din care se extrage apa n mod
obinuit. Ionizarea atmosferei, surplusul de ioni pozitivi sau negativi, care atunci cnd
sunt inhalai n organism pot declana reacii enzimatice exagerate ce suprasolicit
organismele bolnave. 2. Surse de poluare umane. Omul, ca fiin vie, produce deeuri
proprii existenei sale. Pe lng acestea exist i cele provenite din activit- ile sale
industriale: mbrcminte, mobil, detergeni, cosmetice, chimicale de uz casnic i
altele. O mare parte a acestora nu sunt biodegradabile i altele sunt direct toxice.
Procentual, cantitatea deeurilor solide produse de activitile umane sunt: hrtie 55%,
deeuri metalice 9%,deeuri alimentare 14%, deeuri textile 5%, deeuri lemnoase
4%, sticl 9%, mase plastice 1%, diverse 3%. O surs suplimentar de poluare, o
reprezint mijloacele de nclzire, respectiv focarele de crbuni, petrol, gaze, lemn
care produc cantiti mari de fum, cenu, zgur, gaze. Un alt, element poluant este
constituit din bacteriile patogene care sunt vehiculate mai ales n apele menajere.
Pentru o viziune de viitor, este important s se cunoasc nu numai situaia actual a
popula- iei, ci i tendina de evoluie a acesteia. Specialitii prevd c volumul
deeurilor menajere va crete mai rapid dect greutatea lor, din cauza creterii
importanei ambalajelor de hrtie i sticl, precum i a aparaturii nerecuperabile i a
mobilei vechi. Se estimeaz c deeurile pe cap de locuitor vor crete anual cu
urmtoarele valori: hrtie 1,5-2 kg, deeuri plastice 0,5-0,7 kg, sticl 0,6 kg, mobil 35% din existent. 3. Agricultura, silvicultura i zootehnia ca surse de poluare. n mod
paradoxal, tocmai ramurile economiei umane, care se bazeaz cel mai mult pe relaiile
cu mediul, sunt, n acelai timp, i surse de poluare. Agricultura poate fi sursa de
poluare a mediului prin: declanarea i favorizarea proceselor de degradare a solurilor
n urma proceselor de eroziune (deselenirea terenurilor duce la eroziunea solului),
srturare, compactare; folosirea pesticidelor (insecticidele care distrug toate insectele
i pe cele folositoare); utilizarea n exces a ngrmintelor chimice. Dup aprecierile
specialitilor, din totalul suprafeei agricole a rii noastre, numai 30% sunt soluri cu
un potenial ridicat de fertilitate, restul prezentnd diferite stri i stadii de degradare.
Din cele 5 milioane de ha de terenuri afectate de eroziune doar jumtate au fost
amenajate antierozional i astfel au dus la obinerea unor recolte pozitive. Prin
procesul de eroziune se pierd anual 150 milioane de tone de sol, din care 1,5 milioane
tone de humus. Despdurirea exagerat n zona superioar a majoritii bazinelor
15

hidrografice, ca i folosirea neraional a unor terenuri agricole, au avut influen

negativ asupra scurgerii apei pe versani, provocnd declanarea unor grave procese
de eroziune a solului. Fondul forestier al rii noastre este de 6,4 milioane de ha, ceea
ce reprezint un puternic dezechilibru, predominnd pdurea tnr, iar cea de peste
80 de ani (exploatabil) prezint un deficit de 500 de mii de ha, determinnd o acut
lips de material lemnos pentru cherestea i furnire. In ceea ce privete zootehnia,
chiar unele animale domestice distrug iremediabil vegetaia arborescent n
dezvoltare, mpiedicnd regenerarea pdurilor. De asemenea, cresctoriile de animale
domestice pot pune probleme serioase privind poluarea mediului cu deeuri
animaliere. Exodul unor populaii de animale poate crea catastrofe ecologice. n
zootehnie, pe lng insecticide, se mai utilizeaz i alte substane chimice care dau
efecte secundare nedorite. Este vorba de substanele administrate pentru influenarea
dezvoltrii produciei animaliere. Acestea duneaz pentru c sunt eliminate prin
urina i se regsesc n apa de but a altor loturi de animale (pentru care substana
respectiv este contraindicat) sau pot ajunge la om, dac sunt administrate pn n
ultimele zile de dinaintea sacrificrii. n organizarea agriculturii moderne, un rol
foarte important l joac lucrrile de amenajare a terenurilor i, n special,
gospodrirea apelor. Dar barajele i canalele de irigaii modific nu numai regimul
hidrologic din zona respectiv, ci i sistemele ecologice locale, prin schimbarea
factorilor edafici. Pot aprea att efecte pozitive (extinderea teritorial a zonelor
cultivate i ridicarea productivitii), i negative (poluarea cu sare: salificare,
srturare). Irigaiile au avut un rol foarte important n dezvoltarea marilor civilizaii
antice. n prezent sunt irigate peste 500 de milioane de ha, de 50 de ori mai multe
dect n 1800. 4. Poluarea radioactiv este o form special de poluare datorit
emisiei n spaiu a unor radiaii capabile s produc efecte fizice, chimice i biologice
asupra organismelor vii. Pe Pmnt exist un fond global de radiaii, datorat surselor
de iradiere natural, care este suportat de organismele vii datorit adaptrii. Radiaiile
sunt emisii spontane i permanente produse prin dezintegrare atomic.
In anul 1988 existau n lume 385 de centrale nuclearo-electrice, cu o putere instalat
de 400.000 de MW, nglobnd 3800 de reactoare n func- iune. Aceste reactoare au
produs n 1988 circa 15% din totalul de energie electric, iar n 1990 circa 18-20%.
Repartizate pe ri, n Frana centralele nuclearo-electrice ocup 65% din totalul
puterii instalate, n Finlanda, Suedia, Elveia peste 40%, n SUA peste 14% (dar care
reprezint peste 30% din totalul mondial). Odat cu evoluia societii umane, omul a
fost supus suplimentar i altor expuneri de radiaii. Astfel, investigaiile medicale
(radioscopii, radiografii, tratamente radiologice) expun omul la radiaii mult mai
puternice dect cele naturale. Chiar i ceasurile cu cadrane luminoase i televizoarele
pot contribui la iradierea n masa a populaiei. Sursele de radiaii ionizante se pot
mpri n dou categorii: - surse controlate: acceleratorii de particule n care sunt
inclui acceleratorii pentru cercetare, generatoare de raze X, aparate i instalaii de uz
comun; reacii nucleare; radioizotopii utilizai n laborator i n aplicaii panice; surse necontrolate: deeuri radioactive (din activitatea de cercetare i economic);
cderile radioactive (fall-out). Efectele polurii cu radiaii se fac resimite, n toate
cazurile, n atmosfer, n ap, pe sol, influennd organismele vii, uneori pe lanul
trofic. Efectele acestei poluri pot fi: directe (ca urmare a interaciunii radiaiilor cu
suport biologic, modificndu-se compoziia i structura materiei, nsoit uneori de
mutaii genetice), indirect (cnd nu este afectat structura biologic, dar este afectat
mediul n care aceasta este plasat). n general, efectul nociv al radiaiilor depinde de
tipul radiaiei, de energia radiaiei i de durata de iradiere, determinnd: - efecte pe
termen scurt, dup o iradiere puternic (boli specifice, deces); - efecte pe termen lung,
16

pe seama acumulrii unor iradieri slabe (crete riscul de cancer); - efecte genetice, ce
se manifest la urmaii prinilor iradiai. Ponderea major, n pericolul de poluare cu
radiaii, o dein experienele nucleare militare (interzise din 1963) i exploatarea
centralelor nuclearo-electrice. Deja au avut loc o serie de accidente nucleare grave
(Three Miles Island - SUA, n 1979, Cernobl - Ucraina, n 1986) care au sensibilizat
opinia public i au alertat specialitii pentru a evalua riscurile de poluare radioactiv
i a gsi metode de decontaminare i prevenire a polurii.
5. Poluarea Sonora. Undele mecanice, reprezentate prin trepidaii, sunete, infrasunete
i vibraii ultrasonore, polueaz n special mediul urban crend efecte psihologice
epuizante. Zgomotul se caracterizeaz prin: intensitate, durata i frecvena sunetelor
componente. Intensitatea se exprim n Beli, ns din motive practice, se ia ca unitate
de msura a intensitii zgomotului, decibelul, dB. In ceea ce privete durata, efectul
nociv al sunetului este direct proporional cu aceasta, iar n situaiile cnd ntrece
anumite limite de suportabilitate, se poare crea i o psihoz periculoas. Frecventa
sunetelor componente ale zgomotului are i ea o anumit importan n definirea
efectului vtmtor, deoarece nu toate frecvenele sunt auzite de om cu aceeai
intensitate sonor. In general fenomenele sonore de la bun nceput, sunt inutile,
nedorite, neplcute i chiar vt- mtoare (motoare, maini, utilaje i instalaii care au
piese mobile i toate vehiculele cu sau fr roi). Infrasunetele duc, n unele cazuri, la
tulburri nervoase, la scderea puterii de munca, fizice i intelectuale. Cele mai nalte
nivele de zgomot se ntlnesc n halele industriale. Dintre sursele de zgomot din
oraele moderne, cu o pondere mare contribuie traficul rutier, care este n continu
cretere. In scopul reducerii nivelului zgomotului i innd cont de natura activitilor
umane, s-au stabilit anumite limite admisibile ale acestuia. De exemplu: 90 dB n
halele industriale, 50 dB zona de locuit urban, 45 dB zone de recreare i zone
protejate (parcuri, spitale, cmine de btrni)
Criza petrolului declansata in anii 1973 1974 a detarminat apelarea la alte filiere
energetice, cazul energiei nuclare sau a susrselor noi de energie ( solara, vant, biomasa
etc.). Dar fiecare filiera noua impune precautiuni specific modului in care se face
conversia energiei. Unele dintre implicatii se cunosc si se iau masuri, pentru altele al
caror efect este mai de lunga durata si mai dificil de determinat a priori , se
evalueaza. Urmand a decide asupra raportului intre castig si implicatii.
Din acest punct de vedere, o analiza a surselor noi de energie din punct de
vedere al impactului pe care-l vor aduce asupra societatii, asupra sanatatii omului,
ni se pare interesant a fi mentionat. Omul a intrat in etapa in care trebuie sa
colaboreze cu natura in utilizarea energiilor si pastrarea echilibrului si nu ale
smulge, fara a te gandi la implicatiile pe care le genereaza aceasta actiune in alte
domenii.
A prevedea riscurile si a lua din timp masurile cele mai indicate ce se impun
este mai valoros si util decat sa constati a posteori consecinte nefaste ecologice si
sanitare si a cauti solutii de reparare a echilibrului. Este de asteptat ca electricitatea si
sistemele de transport al energiei la distanta cunoscute pana acum sa ramana inca
multa vreme singurele sisteme competitive pentru producerea energiei electrice in
centralele pe carbune, hidrocarburi gazooase sau lichide, combustibil nuclear, hidro
sau solar.
Intrucat utilizarea in centralele electrice a unor combustibili inferiori prezinta
alte influente asupra mediului decat cei utilizati pana acum, ca si faptul ca exploatarea
unor zacaminte de petrol sau carbine la late adancimi decat cele cunoscute pana acum
17

pun alte problem deci si alte riscuri se vor aminti si elementele noi ce apar in
aceste domenii.
Carbunele
Ponderea carbunelui in generarea electricitatii in urmatoarele doua secole va
creste. Noi zacaminte vor fi deschise, noi tehnologii de exploatare (inclusive cele de
gazeificare si de prospectare la mari adancimi), continut divers si multitudine de gaze
emise, fiecare din acestea venind cu o serie de implicatii si factori de risc ce trebuie
luati in cosiderare. Epuizarea zacamintelor, datorita exploatarii indelungate, a
determinat deschiderea unor zacaminte la adancimi de la an la an mai mari. Astfel
daca in 1960 adancimea medie de exploatare era in medie de circa 498 m, ea ajunge
in 1976 la 721 m; de aici si randamentul care variaza de la 3 t/zi si minier la circa 40
t/zi miner la unele exploatari deschise.
Vor trebuie gasite solutii pentru realizarea unor sisteme eficiente de iluminat
artificial, de evacuare a unor gaze de tip Co, Co 2, NO si NO2 si de diluarea gazului
grizu, de pastrare a gazului metan sub concentratii de 1%. Cresterea temperaturii la
1C la fiecare 33 m face tot mai frecventa intalnirea unor temperaturi de exploatare de
40C, umiditati de 50 80 %, zgomot de circa 90 150 dBA datorita performantelor
pneumatice sau a altor utlilaje, factori ce impun precautiuni speciale pentru a reduce
bolile profesionale. Se poate considera ca toate masurile ce trebuie luate pentru
reducerea acestor factori de risc sunt conventionale si perfect stapanibile prin creearea
mijloacelor de limitare a acestora in limitele acceptabile.

Petrolul
Se apreciaza de catre specialisti ca, in domeniul exploatarii petroliere,
problemele ce pot aparea sunt datorate adancimilor tot mai mari de foraj al exploatarii
off shore si al celui antarctic. Exploatarea unor hidrocarburi cu continut ridicat de
sulf va conduce la degajari importante de sulf in atmosfera cu posibilitatea formarii
SO2 si acizilor derivati ce vor avea influente nedorite asupra mediului.
De asemenea, legat de trasportul la distanta a hidrocarburilor, esuarea unor
tancuri petroliere poate polua sistematic marile si oceanele cu influenta grava asupra
pestilor, pasarilor, plantelor si indirect asupra omului. Urmarile accidentelor provocate
de Torrey Canion (1967), Olimpic Bravery(1976), Amoco Cadiz(1978), au fost greu si
in timp indelungat indepartate.
Odata cu exploatarile marine ale petrolului, eruptia din zona Ekofisc din
Marea Nordului (1977) sau din Golful Mexicului Ix-Toc-One in 1979, rasturnarea
platformei de foraj din Marea Nordului (1980), apar surse suplimentare care prin in
accident pot crea influente negative asupra mediului si impun masuri de prevedere
corespunzatoare.
Energia hidraulica
Specialistii apreciaza caracterul curat al acestei energii, ieftine si capabila nu
numai de a genera electricitate, dar si a permite amenajarea unor zone agricole cu
mari productii. Neluarea in considerare a tuturor factorilor ce pot influenta o decizie
poate conduce la neajunsuri ecologice importante, ca cele mentionate in cazul
barajului de la Assuan. Gandit initial a produce 10 miliarde de kWh/an si sa permita
irigarea a 50.000 km2 desert, proiectul nu si-a atins prevederile initiale.

18

Iata de ce, orice obiectiv nou trebuie gandit intr-o stransa dependent de toti
factorii, de implicatii pe care fiecare le poate genera in sens dublu, de la acestia la
mediu si invers.
Energia nucleara
In prognozele deceniilor urmatoare energia electrica produsa prin filiera
nucleara va reprezenta in balanta energetica mondiala procente tot mai importante.
Prepararea combustibilului nuclear incepe cu extractia minereului si rafinarea
sa, contribuind apoi cu operatiile de imbogatire a U235 si fabricarea elementelor
combustibile. In etapa de extractie exista pentru om pericolul inhalarii de pulberi de U
si de Radon 222 gaz produs prin dezintegrarea Ra238 zona in care trebuie luate
masuri deosebite de protectie si control ; in etapele de pregatire a combustibilului
nuclear, pericolul de iradiere este mult mai usor controlabil.
Indiscutabil ca fiecare sursa noua de energie la implementarea sa prezinta
incertitudini si riscuri, asa cum s-a intamplat si cu aplicarea aburului in masinile
industriei textile, introducerea electricitatii sau a motorului cu explozie in transporturi.
Implementarea energiei nucleare este beneficiara , de altfel si de asocierea pe care
omul o face tristei amintiri numita Hiroshima si a efectelor radioactivitatii ce au
durat in timp si care il face mult mai precaut in luarea de decizii. Dar omul stie ca
fara fisiunea nucleara, nu poate asigura foamea de energie si progresul omenirii; de
aici dilema deciziei, dar poate si sprijinul ei, in sensul ca se incearca foarte serios sa se
modeleze implicatiile pe termen lung, ceea ce nu poate decat sa creasca increderea in
decizia de implementare.
Reticenta poate proveni, nu din pericolul imediat, pentru ca din datele de mai
sus, acceptul ar trebui dat fara ezitare, ci din necunoasterea inca exacta a riscurilor pe
termen lung ale radiatiei, aceastea fiind calculate si nu stabilite fizic.
Energia solara
Este inepuizabila si din randul energiilor curate. Din pacate, dispersia sa si
energia redusa ce se culege pe o unitate de suprafata, face ca utilizarea sa cu toata
valoarea imensa pe care o reprezinta la nivelul disponibilitatilor planetei sa aiba o
serie de restrictii.
In cazul realizarii unor centrale functionand in ciclu termodinamic clasic, nu
se prevede a se evacua in exterior cantitati de caldura de alt ordin de marime decat cel
intalnit la centralele clasice.
Producerea energiei electrice sau a caldurii prin conversie fotovoltaica a
energiei solare, sau a caldurii datorita radiatiei termice, pot actiona ca factori de
armonie cu natura in zonele aride sau lipsite de energie in care prezenta acestora poate
permite prin irigare dezvoltarea unor culturi, crearea de sere, germinarea unor plante,
cresterea productiei de peste prin ridicarea temperaturii apei unor bazine
crescatorii de peste.
Energia vantului
Cunoscuta din cele mai vechi timpuri in industria moraritului, astazi poate
genera electricitate cupland turbine eoliana cu un generator electric.
Din punct de vedere al impactului cu mediul inconjurator, ea nu pune
probleme, dificultatile implementarii fiind in functie de zona ocupata si de caracterul
discontinuu al furnizarii energiei, dependent de prezenta vantului si intensitatea sa.
O problema de luat in studiu dar perfect rezolvabila este aceea de a nu
depasi un nivel de zgomot admisibil in situatia montarii unui lant de asemenea

19

aerogeneratoare de mare putere intr-o zona accesibila si care sa afecteze populatia din
jur.
Energia valurilor si mareelor
Implementarea unor asemenea sisteme nu este prevazuta prea curand, atat
datorita unor dificultati tehnice, cat si a aportului energetic relativ redus. Ca implicatii
asupra mediului, trebuie luate acelea ce deriva din modificarea unor zone ale
tarmurilor, stricarea unui echilibru biologic.
Energia degajata prin procese chimice
Pilele de combustie, datorita randamentului lor ridicat, pot constitui o filiera de
mare atractie pentru omenire. Realizarea unei productii ieftine de H2 prin procedee de
mare productivitate, va conduce la o dezvoltare exploziva a pilelor de combustie.
Procedeele de obtinere a H2 nu se sconteaza ca vor fi poluante, in acest caz el insusieste nepoluant.
Energia biomasei
Producerea de hidrocarburi din biomasa nu pune alte probleme decat cele
intalnite la procesele de rafinare clasice ; in cazul fermentarii anaerobe a materialelor
vegetale sau deseuri animaliere in prezenta unor bacterii, de asemenea, nu se prevad
influente negative asupra mediului, din contra, influente pozitive prin distrugerea unor
reziduuri.
Dezvoltarea in Brazilia a unor culturi mari de plante radacinoase cassava
din care sa se extraga alcoolul, impune o atentie deosebita, ecologistii brazilieni
sesizand pericolul pe care il prezinta o monocultura care impune folosirea masiva a
ingrasamintelor agricole solubile, pesticide etc.
Ramane deci de retinut, necesitatea unui echilibru care trebuie sa existe intre
culturile destinate pentru agricultura si cele pentru producerea combustibilului; de
asemenea, o taiere necontrolata a padurilor cazul tarilor in curs de dezvolatre care
nu dispun, in general, de alte resurse energetice poate afecta clima prin micsorarea
posibilitatilor de reducere a continutului de CO2 din atmosfera, prin fotosinteza.
Energia geotermala, energia termica a oceanelor
Prima din aceste energii are in vedere, zone din lume bogate in ape geotermale
ce pot fi aplicate industrial, cu rezultate in armonie cu mediul.
Cea de a doua, este inca in studiu si cu putine posibilitati de participare
eficienta la balanta energetica mondiala. Nu se prevad implicatii nedorite cu mediul
inconjurator.

20

Cap.2
Energia eoliana
Energiile regenerabile sunt, la scara noastr a timpului, irosite continuu de natur. Ele
au ca origine razele Soarelui, nucleul Pamntului i interaciunile gravitaionale ale
Lunii i ale Soarelui cu oceanele. Exist energii regenerabile de origine eolian,
solar, hidro, geotermic i provenind de la biomas. Energia vantului mai poarta
numele de energie eoliana. Acest nume vine din mitologie, de la Eol, el fiind zeul
vantului. Energia vantului a fost folosita de catre om de foarta multa vreme. Din cele
mai vechi timpuri barcile si corabiile se deplasau cu ajutorul vantului. Mai tarziu
oamenii au construit mori de vant cu ajutorul carora macinau cereale pentru hrana.
Acum, dupa multi ani, oamenii au construit niste dispozitive speciale care capteaza
energia vantului si o transforma in energie electrica.

2.1 Geneza vantului

Atmosfera este compusa din 2% oxigen, 79% azot, apa si alte gaze.
Atmosferei ii sunt caracteristice presiunea temperatura si umiditatea.
Incalzirea diferentiata a zonelor globului, variatiile de temperatura provoaca
variatii de densitate, deplasarea maselor de aer din zonele unde densitatea aerului este
mare (presiunea atmosferei mare) catre cele cu densitate mai mica sunt caracteristicile
genezei vantului.
Cauza principal a formrii vntului este diferena presiunii atmosferice ntre
dou regiuni. Aerul cald fiind mai uor se nal producndu-se un minim de presiune,
locul lui va fi preluat de masele de aer din zona rece (maxim de presiune
atmosferic) , pn cnd se va egala diferena de presiune dintre cele dou regiuni
.Aceast circulaie a maselor de aer st la baza termodinamicii.
Intensitatea vntului depinde direct proporional de diferena de presiune dintre cele
dou zone geografice.
Direcia vntului este influenat de fora Coriolis care ia natere prin rotaia
pmntului, deviind de exemplu n emisfera nordic, vnturile spre vest.
Un alt factor care schimb direcia i eventual temperatura vntului sunt obstacolele
topografice ca: muni, vi, sau canioane. Fehnul, de exemplu, este un vnt rece din
Munii Alpi care la trecerea peste Alpi (urcare i coborre) prin fenomenul de frecare
a maselor de aer de munte se nclzete.
Fora Coriolis deviaz, prin rotaia pmntului, n emisfera nordic, curentul
de aer (vntul) spre vest formnd aa numita categorie a vnturilor de vest.

21

Radiatia solara este uniforma dar aproape de poli se repartizeaza pe o suprafata

mai mare decat la Ecuator.
Directia generala a vantului este perturbata adeseori de :- uragane, obstacole
naturale si cicloni.
Fortele Coriolis influenteaza miscarea aerului:
- circulatia generala a vantului in emisfera nordica
- variatia presiunii atmosferice in lungul unui median

2.2 Potentialul eolian

Energia potentiala a vantului
Vantul, elementul meteorologic cel mai dinamic si mai activ al atmosferei, tinde
sa estompeze diferentele ce apar in repartitia neuniforma a unor parametri si este
caracterizat prin viteza, durata, directie si structura.
Viteza vintului indica distanta parcursa de aer in unitatea de timp.Ea se exprima
in m/s (metri pe secunda sau km/h (kilometri pe ora) , sau pe baza efectelor pe care le
produce in natura folosind scara Beaufort elaborata in anul 1806 de amiralul britanic
Sir Francisc Beaufort.
Durata vantului reprezinta intervalul de timp de la inceperea pana la incetarea
vantului, dar mai poate exprimata si durata pe diferite praguri de viteza.Durata
vantului este in functiune de existenta diferentei de presiune.In momentul cand
presiunea se egaleaza se stabileste un echilibru intre masele se aer.
Directia vantului se stabileste in raport cu punctul cardinal dinspre care bate.In
vederea indicari directiei se foloseste roza vanturilor.
Dupa regimul vitezei si miscarii aerului vantului poate avea structura laminara,
turbulenta si in rafale.Vantul laminar este acela in care aerul se deplaseaza cu viteze
mici si uniform, fara si modifica directia si intensitatea.La vantul turbulent directia si
intensitatea variaza foarte mult formandu-se in curentul de aer un mare numar de
vartejuri.In sfarsit vantul in rafale este acela la care directia si intensitatea au variati
foarte mari in timp.
Din punct de vedere energetic intereseaza in mod deosebit viteza si durata: din
punct de vedere al rezistentei organelor principale ale turbinelor intereseaza structura,
vantul in rafale producand o serie de vibratii si suprasolicitari: din punct de vedere al
stabilitatii turbinelor intereseaza variatia directiei, la turbinele cu ax orizontal.
Este important de aratat ca viteza vantului variaza in raport cu altitudinea, avand
valori mai mici la sol.Acest fapt se explica prin faptul ca la sol vantul intalneste

22

diferite obstacole intervine frecarea de sol, iar la altitudini curenti de aer circula mai
uniform.
Intesitatea vitezei si structura este influentata de forma reliefului, si de natura
obstacolelor intalnite in cale.In general viteza vantului este mai mare pe coline decat
in fundul vailor.
Acestea sunt criteriile care determina amplasarea partii active a turbinelor la o
anumita inaltime de la sol.Valoare acestei inaltimi este diferita in functie de relief si
de natura obstacolelor.
Vantul fiind un element dinamic dispune de o anumita energie.Este necesar sa
subliniem ca energia vantului nu este o energie in sensul exact al termenului : aerul
din atmosfera este supus depalsarii ca urmare a incalzirii de catre soare a anumitor
regiuni si a racirii altora, acestei actiuni suprapunandu-i-se efectul datorat rotatiei
pamantului.Energia eoliana nu e decat un subprodus al energiei termice si oarecum al
energiei gravitationale.Este o energie interntionala dar, ca si in cazul altora intr-un
grad mai mic nu este repartizata.
Energia eoliana este gratuita, pentru ca nu cere o extractie primara.Ea este
variabila in timp si spatiu.este o enrgie disponibila sub forma de energie cinetica care
nu este supusa randamentului slab al ciclului Carnot.
Este o energie slaba, fluidul pus in miscare neavind decat o masa specifica mica,
si ca atare puterea convertita fiind direct proportionala cu aceasta.
In comparatie cu celelalte energii , energia eoliana este una dintre cele mai
curate si mai putin poluante.
Avand in vedere caracterul neregulat al vantului pentru determinarea energiei
potentiale se fac masuratori si se intocmesc studii statistice care cuprind perioade de
5-10 ani.
In baza masuratorilor se poate trasa diagrama variatiei vitezelor in decursul
unui an.Curbele de variatie au alura din fig 1.

Este important de retinut ca viteza vantului variaza in limite foarte mari, iar o
turbina eoliana nu poate fi construita in asa fel incat sa poata valorifica energia
potentiala sub si peste anumite limite, nefiind economica.
Energia disponibila pe unitatea de suprfata este data de relatia:
[kW/m2]
In care Ed este energia disponibila, in Kw/m2, iar v-viteza vantului, in m/s.
Tara noastra, situata intr-o zona de interferenta a meselor de aer cu contraste
termo-barice mari, dispune in ansamblu de un potential energetic eolian bun.
Configuratia reliefului, care compartimenteaza puternic teritoriul tarii, imprima
modificari evidente in marimea acestuia de la o regiune la alta, determinand o
repartitie neuniforma a sa.

23

Dificultatea evaluarii potentialului energetic nu provine numai din insuficienta

datelor ci si din lipsa unui criteriu unic al acesteia.Energia eoliana se converteste in
alte forme de energie in turbine avand un anumit diametru si o anumita inaltime de la
sol.
Pe baza estimarilor generale, fara a preciza vreun criteriu se apreciaza ca
potentialul energetic eolian are urmatoarele valori:
- pentru intregul glob: (13-15)x1012 MWh/an;
- pentru suprfata uscatului: 1,7 x 1012 MWh/an;
- pentru tara noastra : (120-150)x 106 MWh/an;
Deocamdata este practic imposibil sa se delimiteze ponderea consumatorilor
naturali ai acestei energii ponderea consumatorilor naturali ai acestei energii.Daca
includem toti acesti consumatori naturali in contributia vantului la reglarea climei,
atunci problema se reducela evaluarea generala a ponderii celor doua componente ale
energiei eoliene totale, respectiv energia eoliana climatica si energia eoliana motoare.
O evaluare a potentialului energetic eolian ar putea fi facuta considerand o
amenajare de valorificare completa, avand amplasate turbine la o densitate maxim
acceptabila.Potrivit acestor calcule s-ar putea obtine o densitate de 10 turbine eoliene
cu puterea nominala fiecare de 25 kW, (avand diametrul de 15 m si inaltimea de 25
m), ceea ce ar duce la o putere instalata de 250 kW/Km2.
Tinand seama de faptul ca pentru producerea unui kWh de energie electrica se
consuma 860 kcal si ca dintr-un kilogram de combustibil conventional se obtin 7000
kcal, iar ca pentru furnizarea unui kilowatora la consumator se cheltuieste la
producere si transport echivalentul a trei kilowatiora in combustibil conventional,
rezulta ca aportul de combustibil conventional la consumator este de 0,3685 kg
combustibilul conventional pentru un kilowatora.
In acest fel se poate evalua potentialul energetic eolian la valoare de circa 5,5
milioane tone cobustibil conventional.

In fig 2 este reprezentata zonarea eoliana a globului pe baza vitezelor medii

anuale ale vantului respectiv viteze cuprinse in limitele: 5,6 8 m/s; 4,65,6 m/s;
3,6...4,6 m/s; mai mici de 3,6 m/s.
In baza studiilor elaborate in tara noastra s-a facut o zonare energetica eoliana
urmarindu-se obtinerea unor zone de importanta energetica in functie de durata anuala
in care vantul inregistreaza viteze la care turbinele eoliene pot functiona.In fig 2.1 este
aratata aceasta zonare a Romaniei.

24

2.3 Clasificarea turbinelor de vant

Turbina eoliana este o masina destinata sa transforme energia cinetica a vantului
in energia mecanica utilizabila la arborele unei masini receptoare prin intermediul
unor pale ce se deplaseaza intr-o anumita directie.Calsificarea turbinelor de vant se
poate face din mai multe puncte de veder:
In functie de directia de deplasare a palelor fata de directia vantului, turbinele
de vant se clasifica in:
turbine la care palele se deplaseaza perpendicular pe directia vantului
(fig.3.1,a)
- turbine la care palele se deplaseaza perpendicular pe directia vantului
(fig.3.1.b)
Turbinele la care palele se deplaseaza dupa directia vantului sunt caracterizate
prin urmatoarele: daca se noteaza cu v- viteza vantului si cu vp-viteza palelor, aceste
masini sunt caracterizate prin relatia:
vp < v
Se poate calcula ca randamentul acestor turbine este maxim cand
de unde rezulta ca acestea sunt foarte lente.

Axa acestor turbine este perpendiculara pe directia vantului si numai o parte

din pale sunt motrice celelalte inainteaza in contracurent.Din aceasta cauza in
constructia lor este necesar un dispozitiv pentru reducerea efectului de franare.In
functie de acest dispozitiv se disting:
- turbine cu tractiune simpla la care palele ce se deplaseaza contra curentului
se sustrag actiunii acestuia;
- turbine cu diferenta de tractiune, la care forma palei asigura o tractiune mai
mica la deplasarea in contra curent fata de deplasarea in directia curentului.
Turbinele cu tractiune simpla pot fi:
- cu ecran, la care un ecran convenabil elimina actiunea vantului pentru pentru
palele aflate in contra curent.

25

- cu pale batante, care au palele articulate pe axe paralele cu axa rotii.Un stift
de oprire dispus convenabil langa fiecare pala o retine atunci cand se deplaseaza in
directia curentului si devzolta lucru mecanic, dar o lasa sa se miste liber la cursa de
intoarcere;
- cu variatie ciclica a orientarii palelor avand un mecanism care comanda pala
sa se orienteze in jurul axei sale rotindu-se cu jumatate din viteza de rotatie.
Turbinele cu diferenta de tractiune pot fi:
- cu cupe, la care exemplul tipic este moara cu cupe.Forma si numarul cupelor
prezinta o diversitate mare;
- cu fluxu transeversal, la care o parte din pale functioneaza datorita diferentei
de tractiune, pe de alta parte un flux de aer traverseaza turbina, strabatand de doua ori
ansamblu de pale dupa o schema analoga cu unele turbine hidraulice.
- de tipul Savonius care deriva din moara cu cupe si care de principiu are
forma a doi semicilindri cu axele de simetrie decalate in acelasi in acelasi plan.
Turbinele din cea de a doua grupa sunt caracterizate prin aceea ca palele se deplaseaza
perpendicular pe directia vantului si ca viteza palelor vp poate fi mai mare decat viteza
vantului, v.Presiunea motrice pe pala, care la categoria precedenta era o simpla
tractiune datorita formei acesteia,se obtine deviatia unui strat de aer si este insotita de
o circulatie intensa in jurul profilului palei.Aceastacirculatie generatoare de energie se
obtine in general prin actiunea combinata a incidentei curentului relativ cu forma
profilului palei, dar ea mai poate fi obtinuta si prin functionarea unor dispozitive
speciale.
Turbinele din aceasta categorie se diferentiaza dupa modul de dispunere al
palelor si prin combinatiile mecanice pe care aceste dispuneri le pot avea si care pot
fi:
- de translatie;
- cu variatia ciclica a incidentei;
- cu axa paralela cu vantul.
Din clasa turbinelor de translatie distingem:
- turbina covor rulant la care o retea de pale montata pe un sistem de curele
trece peste doi taburi si se deplaseazaperpendicular pe directia vantului.
- turina cu profil oscilant, la care o cupa al carei ax este perpendicular pe
directia vantului, montata pe un ansamblu biela-manivela si care permite miscarea
oscilanta;
- turbina de tractiune cu rotoare care se deplaseaza perpendicular pe directia
vantului de-a lungul unei cai de rulare.
Turbinele cu variatie ciclica a incidentei, prezinta multe asemanari cu cele de
translatie in sensul ca vantul strabate de doua ori palele turbinei.
Din aceasta categorie distingem:
- turbine cu orientare ciclica a palelor, denumite si cicloturbine sau ciclogiro.
- trubine cu pale fixe.Aceastea functioneaza in parametri optimi la viteze
periferice mult mai mari decat viteza vantului, din care cauza sunt denumite si turbine
rapide.
O alta clasificare se poate face dupa pozitia axei de rotatie.Dupa acest criteriu
distingem:
- turbine cu ax orizontal
- turbine cu ax vertical

26

In fig.3.4 este prezentat modul de functionare al trubinelor ale caror pale se

rotesc intr-un plan perpendicular pe directia vantului, iar in fig. 3.5-al turbinelor ale
caror pale se rotesc intr-un plan care cuprinde directia vantului.
Principalele caracteristici ale turbinelor eoliene sunt:
- puterea dezvlotata la diferite viteze ale vantului;
- turatia corespunzatoare diferitelor puteri dezvoltata la diferite viteze ale
vantulu.
- randamentul de utilizare al energiei vantului sau coeficientului de putere
(Cp);
- viteza modul, respectiv raportul dintre viteza periferica a palei si viteza
periferica a palei si viteza vantului
2.4 Caracteristicile si calitatile principale ale turbinelor eoliene
Principalele caracteristici ale turbinelor eoliene sunt:
- puterea dezvlotata la diferite viteze ale vantului;
- turatia corespunzatoare diferitelor puteri dezvoltata la diferite viteze ale
vantulu.
- randamentul de utilizare al energiei vantului sau coeficientului de putere
(Cp);
- viteza modul, respectiv raportul dintre viteza periferica a palei si viteza
periferica a palei si viteza vantului:

Pe baza caracteristicilor de mai inainte se pot determina curbele caracteristice

care sunt:
- cuplul motor raportat la viteza modul;
- randamentul de utilizare al energiei vantului raportat la viteza modul;
- puterea si turatia in functie de viteza vntului.
Aceste curbe au aspectul din fig.4.1 si fig 4.2.

27

Din aceste diagrame se pot obtine:

- cupplul motor maxim (Mmax);
- cuplul motor nominal dezvoltat de turbina la viteza modul optima (Mn);
- cuplul motor la demaraj (M0);
- valoarea vitezei modul ( 0 ) pentru care M=0, numita si viteza de
sincronism;
- valoarea vitezei modul ( n ) pentru care coeficientul de utilizare a energiei
vantului are o valoare maxim.
Se traseaza caracteristca de putere a turbinei eoliene in functie de turatie si a
consumatorului (pompa, generator,compresor).In cele mai multe cazuri alura celor
doau caracteristici este diferita.Se urmareste in general sa cele doua caracteristici sa se
suprapuna pe o portiune cat mai mare.In general insa valoarea raportului din
multiplicare este data de raportul dintre abcisa punctelor A si B.
Puterea turbinelor eoliene este data in general de relatia:
A[W]
in care:
Cp este coeficientul de putere;
- densitatea aerului, in kg/m3;
v viteza vantului, in m/s;
A este aria maturata de palele turbinei, in m2, la turbinele cu ax vertical A= dh,
iar la turbinele cu ax orizontal,
d - diametrul trubinei, in m;
h - inaltimea palelor turbinei, in m.
Comparand caracteristicile principale ale turbinelor eoliene cu ax vertical si
orizontal, primele prezinta urmatoarele avantaje:
- simetria verticala elimina mecanismele de orientare pe directia vantului;
- priza de forta poate fi dispusa in partea inferioara, fiind in acelasi timp mai
simpla;
- constructia mai simpla a stalpului de sustinere;
- costul turbinelor verticale este mai scazut decat al celor orizontale, mai ales
la puteri mari;

28

- greutatea si costul palelor pentru turbinele verticale creste proportional cu

diametrul, iar greutatea si costul elicelor pentru turbinele orizontale creste cu cubul
diametrului.
- palele turbinelor verticale nu au constructie, avand o latime constanta pe
toata lungimea fiind in acelasi timp mai usor de executat,
- posibilitatea realizari unor turbine verticale cu puteri si dimensiuni foarte
mari(de ordinul 5-20MW);
- nu necesita un control al maximului de putere pentru o functionare sincrona.
- sunt mai simple si in acest fel mai robuste.
Principalele doua mari calitati ale eolienelor ar trebui sa fie simplitatea si
robustetea.
Simplitatea ar trebui sa fie cat mai mare, deoarece ea ar permite, in afara de
costuri minime, o fiabilitate ridicata. Este deci necesar ca in constructia masinilor sa
eliniminam la maximum elementele mobile, sa eliminam influenta variatiilor de
directie ale vantului.
Robustitatea unei masini eoliene este legata in primul rand de conditiile in care
lucreaza, respectivin exterior, fiind expuse la intemperii de tot felul: ploaie, zapada,
chiciura, gheata, praf,coroziune,umiditate.
Inertia rotoarelor turbinelor eoliene este o problema importanta. Un rotor cu o
inertie mai mare cere un anumit timp pentru obtinerea turatiei de regim. De asemenea,
cand viteza vantului scade, rotorul poate actiona ca ventilator si energia acumulata in
loc sa fie folosita serveste sa produca vant.
Viteza de rotatie constituie o problema importanta. In general cu cat numrul de
pale este mai mic, turatia este mai mare, masinile rapide avand, doua trei pale.Dr
turatia descreste cu cresterea dimensiunilor turbinei.Chiar la turbina cu trei pale
turatia va scadea pe masura cresterii dimensiunii acesteia.
2.5 Dispozitive de masurare a parametrilor vantului
Puterea vantului se poate masura cu ajutorul a trei unstensile. Acestea sunt:
1. Girueta este montat pe nacel i are rolul de a se orienta n permanen dup
direcia vntului. La schimbarea direciei vntului, girueta comand automat
intrarea n funciune a sistemului de pivotare al turbinei. n cazul turbinelor de
dimensiuni reduse, nacela este rotit automat dup direcia vintului cu ajutorul
giruetei, fr a fi necesar prezena unui sistem suplimentar de pivotare. n
figura urmatoare este prezentat o giruet.

Girueta
2. Anemometrul este un dispozitiv pentru msurarea vitezei vntului. Acest
aparat este montat pe nacel i comand pornirea turbinei eoliene cnd viteza
vntului depete 34m/s, respective oprirea turbinei eoliene cnd viteza
29

vntului depete 25m/s. n figura urmatoare este prezentat un anemometru

cu cupe.

Anemometru cu cupe
3. Controler-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel puin
n cazul turbinelor de puteri mari, este integrat ntr-o reea de calculatoare,
care controleaz buna funcionare a tuturor componentelor. De regul
controler-ul este amplasat n nacel, iar alte calculatoare pot fi amplasate
inclusiv la baza pilonilor. n figura urmatoare este prezentat un controler din

componena unei turbine eoliene.

Instalatii actionate de vant
Instalatii de mica putere
Pentru pomparea apei
In figura 1 este prezentat un motor de vant multipal destinat pomparii apei, cu
o putere de 2,15 kW la viteza vantului de 8 m/s, realizat de Institutul de cercetare,

30

proiectare si inginerie tehnologica pentru masini si utilaje agricole Bucuresti.

Un motor eolian multipal de 1,5 kW, actionand o pompa cu duble efect, cu

inaltime de pompare 30 m si debit 9 m 3/h, a fost realizat in 1984 de catre Insitutul
Politehnic Iasi si ICPE Bucuresti.
In gama de puteri sub 1 kW au fost realizate, de catre ICPE, in perioada 19801984, cateva de motoare eoliene destinate pomparii apei(fig 1.1, 1.2).

Pentru producerea energiei termice

Institutul Politehnic Iasi si ICPE au realizat un prototip de frana hidraulica
pentru producerea apei calde de consum. Frana functioneaza actionata de acelasi
motor eolian multipal de 1.5 kW la 8m/s, care poate actiona si pompa apa si poate
incalzi apa, de exemplu, de la 20C la 60C cu un debit de 22 l/h.
Pentru producerea de energie electrica
31

Alimentarea cu energie electrica a unor mici consumatori izolati poate fi

asigurata de vant cu puteri de 1- 10 kW, asa cum sunt cele omologate de Universitatea
din Brasov de tip TEP, TEV 6, TEV A, prezentate schematic in fig. 1.3; 1.4 si 1.5

Instalatii de puteri medii si mari

Pentru producerea de energie electrica, cu racordare la sistemul energetic
national, au fost experimentate o serie de modele de generatoare cu puteri in gama 10
-100 kW si sunt in studiu modele in gama de puteri 100 1000 kW.
In fig. 1.6 si 1.7 sunt prezentate schematic modelele de 20 kW, respectiv 100
kW, ale turbinelor cu ax vertical TEV 20 si TEV 100 E realizate de Universitatea

Brasov.
Un generator de 20 kW cu doua rotoare in contrasens a fost construit de catre
TIM Iasi filiala Bacau fig 1.8.

32

Un alt tip de generator cu ax vertical de 30 kW a fost proiectat la ICPE si

montat pe litoralul Marii Negre (fig 10.43). Au fost realizate, de asemenea, modele de
turbine de vant cu ax orizontal de 10 kW si 30 kW de catre ICEMENERG (fig 10.44)
si respectiv de catre Institutul Politehnic Timisoara( fig 10.45).
Dintre toate proiectele de aerogeneratoare de puteri mai mari se pot cita :
aerogeneratorul tip SAG 01 ( conceptie ICEMENERG) si aerogeneratorul CV 300
(conceptie ICPE) ale caror machete sunt prezente in fig. 10.46 si 10.47.
Principalele caracteristici de proiectare ale acestor generatoare sunt prezentate
in tabelul 10.3 .
Instalatii pentru conversia energiei valurilor
Problemele care se pun in legatura cu realizarea instalatiilor de conversie a
energiei sunt foarte dificile si diverse. Se poate considera ca cele mai deosebite
probleme sunt: eficienta conversiei, fiabilitatea instalatiilor si consumul specific de
materiale.
Pana in prezent au aparut in lume foarte multe brevete de instalatii pentru
conversia energiei valurilor. Dintre aceastea se cunosc doar cateva care au fost testate
si care merita sa fie retinute, avand in vedere cele trei criterii mentionate.
Din punct de vedere al principiilor de functionare instalatiile de conversie a
energiei valorilor pot fi clasificate in doua categorii:
- Instalatii in care se obtin, dupa prima etapa de conversie, cupluri sau
forte mari;
- Instalatii in care se obitn, dupa prima etapa de conversie, viteze
unghiulare sau lineare mari.
In ambele tipuri de instalatii se obtin teoretic aceleasi puteri, intrucat Q = M
sau P=F, dar in timp ce in primul gen de instalatii cuplurile sau fortele fiind mari,
sunt necesare structuri cinematice foarte robuste, amplificatoare de viteza sau
generatoare lente de dimensiune mari, in cel de-al doilea gen de instalatii, vitezele de
miscare fiind mari, sunt necesare structuri cinematice economice si generatoare cu
33

dimensiuni reduse. Eficienta instalatiilor din a doua categorie este mai buna si prin
faptul ca aceste instalatii evita sistemele mecanice de amplificare a vitezei, iar
frecarile din structurile cinematice sunt reduse.
In tara noastra s-au realizat trei instalatii experimentale de conversie a energiei
valurilor, care s-au testat pe Marea Neagra, pentru verificarea celor doua principii de
conversie mentionate.
Instalatia de conversie tip G-1
Instalatia s-a realizat de catre ISPH in colaborare cu ICPE, sub forma unei
geamanduri. Instalatia este alcatuita dintr-o turbina unisens cu diamentrul de 15 m,
montata pe un cadru sustinut de un flotor amplasat sub turbina. Axul turbinei
antreneaza generatorul instalatiei prin intermediul unui multiplicator de viteza.
Turbina este alcatuita din 18 palete oscilante, montate pe axe radiale, prevazute cu
cate un opritor care limiteaza amplitudinea oscilatiilor. Instalatia a fost ancorata de un
lest astfel incat paletele sa fie pozitionate in zona activa a valurilor. Sub actiunea
valurilor, paletele turbinei executa deplasari unghiulare pana la limitatoare,
transmitand component tangential a fortelor de ridicare si coborare a valurilor si
obligand turbinele sa se roteasca intr-un singur sens. Instalatia este reprezentata in fig.
10.48.
Instalatia G 1 s-a amplasat la intrarea portului Mangalia, langa digul NE. La
incercarile efectuate s-a constatat ca turbinele functioneaza. Instalatia a avut ca
destinatie verificarea principiului de conversie a energiei valurilor, utilizand unisens
actionata de apa.
Instalatia de conversie G 2
Instalatia este realizata sub forma unei geamanduri care functioneaza pe
principiul pistonului lichid. Instalatia este altuita dintr-un cilindru cu diametrul de 1,5
m si inaltimea de 2,5 m, in care se formeaza pistonul lichid si care este prevazut la
partea superioara cu un capac conic, capatul inferior liber. Peste acest cilindru este
fixat un flotor cu capacitatea de circa 2 m 3, avand diametrul exterior de 2,2 m. In
centrul cilindrului este fixata o teava de 200 mm diametru si 5 m lungime, care are
capatul inferior opt inele cu o greutate totala de 250 kg, constituind lestul
geamandurii. Capacul conic al geamandurii are in centrul sau o gaura 220 mm si un
tub prevazut cu o flansa de care este fixat un modul generator. Deasupra flotorului
este fixat un trepied care are in varful sau o lampa de semnalizare.
Modulul generator al geamandurii G 2 este contituit dintr-o turbina unisens
cu diametrul de 216 mm, prevazuta cu 20 de palete oscilante si altenator, fara contacte
glisante, avand urmatoarele caracteristici:
- Puterea : 5 W
- Tensiunea: 12,5 V
- Turatia: 300 500 min-1
- Numar faze : 3
Lampa de semnalizare este alcatuita dintr-o lampa de semnalizare fixata intre
doua armaturi. In interiorul lampii se gasesc doua becuri de semnalizare si o punte
redresoare trifazata.
In stalatia G 2 a fost amplasata la aproximativ 70 m de digul NE al orasului
Mangalia. In aceasta zona adancimea apei este de circa 11 m. Geamandura este fixata
de doua lesuri de cate 2 t prin cablauri de otel. Cablul electric pentru semnal este

34

infasurat pe cablul de ancorare pana la lest, apoi pozat liber pe fundul marii pana la
dig si condus printre stabilopozi pana la platforma digului.
In situatia alimentarii directe a lampii de semnalizare de catre generatorul
instalatiei, s-a constatat ca in timpul noptilor cu valuri cel putin 15 20 cm, lumina
lampii de semnalizare este vizibila de la distanta de cativa kilometri.
Instalatia G 2 a avut ca destinatie verificarea posibilitatii de conversie a
energiei valurilor utilizand principiul pistonului lichid si o turbina unisens actionata in
aer, in vederea realizarii ulterioare pe acest principiu a geamandurilor cu
autoalimentare pentru semnalizarea drumurilor in marea teritoriala.
Microcentrala tip MV 1
Instalatia are la baza principiul coloanei oscilante, dar spre deosebire de alte
constructii cunoscute, instalatia MV 1 are o geometrie care permite obtinerea unei
coloane oscilante reziduale cu amplitudinea marita fata de amplitudinea valurilor. Prin
acesta se obtin viteze si variatii mai mari ale volumului de aer din interiorul
instalatiei.
Instalatia MV 1 este constituita in principal dintr-o incinta si un modul
generator. In incinta are doi pereti paraleli verticali care la 2,5 m deasupra nivelului
apei continua apoi cu o zona inclinata sub un unghi de circa 40 si se termina sub
nivelul apei prin suprafete curbe, avand raze determinate experimental prin incercari
pe machete in canalul de valuri. Acesti pereti sunt delimitati lateral de doi pereti
paraleli verticali asezati la o distanta de 3,5 m. Cei patru pereti formeaza o incinta cu
intrarea sub nivelul apei la circa 0,5 0,75. Incinta este prevazuta la partea superioara
cu un capac pe care este montat un modul generator, alcatuit dintr-o turbina unisens si
un generator. Turbina este alcatuita din palete care oscileaza cu un unghi de 30 de o
parte si de alta a planului neutru al turbinei, in functie de sensul de actionare al aerului
care trece prin turbina. Caracteristicile modului generator sunt urmatoarele: puterea
500 W, tensiunea 24 V, turatia 3000 rot/ min.
Realizarea instalatiei a avut ca scop verificarea posbilitatii conversiei energiei
valurilor cu ajutorul unei instalatii fixe.
Microcentrala MV 1 a fost amplasata la aproximativ 50 m de baza digului
NE al orasului Mangalia. In aceasta zona adancimea apei este de circa 4 m.
Instalatia a fost ancorata prin patru lesuri d ecate 3 t. In cadrul primelor testari
efectuate s-a constatat ca turbina functioneaza corect. Paletele turbinei isi schimba
pozitia instantaneu in functie de agentul motor, fara sa se observe nici un fel de
neregularitati.
Determinand puterea valurilor, utilizand relatia Gersnter se obtine pentru
valuri de circa 20 cm, un randament global al instalatiei = 13%.
Primele incercari privind conversia energiei valurilor, efectuate in tara
noastra, conduc la concluzia ca este posibila obtinerea energiei din valuri, utilizand
tehnologii si constructii relativ simple, care sunt accesibile tehnicii actuale. Fara a
avea pretentia de a rezolva criza de energie, problema conversiei energiei valurilor
trebui sa constitue de acum inainte o preocupare mai accentuata pentru definirea unor
instalatii care sa asigure in prima etapa satisfacerea necesitatilor locale de energie,
cum ar fi : iluminarea digurilor, semnalizarea cailor de navigatie, surse de rezerva
pentru faruri, pomparea apei in unele instalatii, pomparea aerului in instalatii de
epurare etc.
Urmeaza ca in etapa urmatoare, pe masura acumularii experientei
necesare, sa se treaca la constructia de centrale bazate pe energia valurilor, care sa fie
conectate la reteaua nationala.

35

Cap. 3
Turbine eoliene
3.1 Turbine cu ax vertical
Aceasta clasa de turbine cuprinde:
- turbine diferentiale;
- turbine cu ecran;
- turbine cu pale batante;
- turbine cu pale turnante;
- turbine cu variatia ciclica a incidentei avand pala fixa sau mobila;
- alte tipuri;
3.1.1 Turbine diferentiale
Aceste turbine nu au dispozitive de orientare si sunt in general simple.Puterea
dezvoltata este data de relatia
[W]
unde Cp este coeficientul de putere.
Din aceasta grupa distingem urmatoarele tipuri:
Panemone (fig. 1)au fost in pompare apei si macinatul cerealelor din cele mai
vechi timpuri.Folosirea acestora s-a raspandit in toata lumea islamica.

Turbine Lafond (fig1.1) La aceste turbine o parte din pale functioneaza

datorita diferentei de tractiune, iar pe de alta parte un flux traverseaza masina si
lucreaza de doua ori in ansamblul de pale dupa o schema analoga cu unele turbine
hidraulice (fig.1.2).

36

Turbina Savonius. Aceasta turbina a fost inventata in 1929 de inginerul

finlandez Savonius. Este realizata in principiu dintr-un butoi sectionat avand decalate
cele doua sectoare in planul de sectionare asa cum se vede in fig 1.3.Acest tip de
turbina dezvolta un moment mare la pornire, dar pe masura ce creste viteza modul,
acest moment scade.
Coeficientul de utilizare al energiei vantului are valori de 0,2 iar viteza modul
optima pana la valoarea de 1,8.Puterea este data de relatia aratata la turbinele
diferentiale.
Coeficientii de putere si de moment au valorile din fig 1.4.

Fiind una cele mai simple constructii prezentam in fig 1.5.

3.1.2 Turbine cu ecran.

In fig. 1.6 este aratata o astfel de turbina. In general, ecranul este orientat
automat dupa pozitia vantului in scopul evitarii consumului de putere in decursul rotirii
palelor in contracurent. Aceste turbine au un randament de utilizare a energiei vantului
maxim la viteaza modul de cel mult 0.2.
37

3.1.3. Turbine cu pale batante.

In figura 1.7 sunt prezentate doua modele de turbine cu pale batante. Palele au
posibilitatea de rotire in jurul unei axe proprii, in limite bine stabilite. Randamentul
maxim de utilizare al energiei vantului este de 0.15 la viteza modul intre 0.25 si 0.6.

3.1.4. Turbine cu pale turnante.

Schema acestor turbine este aratata in fig 1.8.Turbina este prevazuta cu o
deriva.Viteza de rotatie este mai mica decat cele doua cu clape batante.Miscarea
mecanismelor este asi gurata de un mecanism epicicloidal.Randamentul maxim de
utilizare al energiei vantului se obtine la viteza modul cuprins intre 0,2 si 0,6.

3.1.5. Turbine cu variatia unghiului de incidenta.

O contributie deosebita la dezvoltarea acestui tip a adus-o francezul Darrieus,
care a brevetat acest model in anul 1931, iar mai apoi incepand cu anul 1974, echipa
de cercetatori de la Consiliul National din Canada.
Rotoarele tip Darrieus sunt mecanisme de portanta, caracterizate prin pale cu
sectiuni de aripa de avion.Au cupluri de torsiune relativ scazute, dar viteze mari de
rotatie si de aceea au o capacitate mare de energie pe greutate.
In fig 1.9 sunt prezentate unele variante ale modelului Darriues respectiv de
forma cilindrica, parabolica si conica.

38

Indiferent de forma palelor, aceste turbine functioneaza cu variatia la fiecare

rotatie a unghiului de incidenta.
Coeficienti de putere si moment sunt redati in fig 2

Pentru a intelege corect functionarea acestor turbine este important sa aratam

urmatoarele: vantul actioneazaasupra profilului palei cu viteza v.Asupra palei mai
actioneaza viteza periferica wr .Prin compunere acestor viteze se obtine viteza
relativa U.Datorita unghiului de incidenta intre 0 360 0 in timpul rotatiei, valoarea
fortelor portante si rezistente are directia si sensul vitezei relative.
In fig 2.1 sunt aratate modul de compunere al vitezelor si fortelor in cele patru
cadrane ale cercului.

Pala va dezvolta un moment pozitiv numai cand proiectia fortei rezultante pe

tangenta la cerc este orientata in directia de miscare. Acest lucru nu se realizeaza in tot
timpul unei rotatii, dar suma momentelor in decursul unei rotati este pozitiva.
Turbina poate avea doua, trei sau mai multe pale.
39

Sisteme mixte.Turbine de tipul Darrieus sau Giromil prezinta servitutea ca au

plaja optima de functionare la viteza modul cuprinsa intre 3 si 6, sau altfel spus nu
demareaza singure. Problema se poate rezolva in mai multe feluri: ca de ex, cu
demaroare electrice sau mai simplu cu demaroare eoliene de tipul Savonius amplasate
in spatiu acoperit de pale sau in afara acestora ca in fig 2.2.

Turbine cu pale orientabile.Dintre aceste turbine enumeram:

Turbina cu unghi de incidenta constant.Am vazut mai inainte functionare
turbinelor cu unghi de incidenta.
Turbine cu pale orientabile urmaresc ca pala sa dezvolte momente pozitive tot
timpul rotatiei avand mecanism de comanda a pozitiei palei dupa directia vantului. Se
cauta astfel solutia de expunere la un unghi de incidenta constant, care sa dezvolte
momentul maxim chiar de la pornire (fig 2.3).

Turbine cu geometrie variabila. In fig sunt prezentate doua astfel de modele.

Sub actiunea fortei centrifuge aceste turbine isi modifica diametrul.In acest fel
se mareste suprafata spalata de palele turbinei si in acest fel si puterea dezvoltata de
turbina.
40

3.1.6. Alte tipuri de turbine cu ax vertical

Printre alte tipuri trebuie sa amintim turbinele cu efect Magnus care constau
din cilindri rotitori.Cand se pun in functiune intr-un curent de aer se produc forte de
translatie perpendicular pe directia curentului vantului, prin efectul Magnus (fig 2.4).
Un asemenea dispozitiv poate fi folosit ca vela pentru a propulsa nave sau vehicule
rutiere.

Acest tip a fost construit ca statie pilot Madaras la Burlington, New Jersy, in
1933.

41

3.2 Turbine cu ax orizontal

Din aceasta clasa de turbine distingem:
- morile de vant clasice;
- turbinele lente;
- turbine rapide;
- alte tipuri;

3.2.1 Morile de vant clasice

In fig 2.5 sunt prezentate unele tipuri de mori de vant.

42

Aceste masini erau prevazute fie cu un sistem de deriva (fig 2.5) avand partea
superioara rotitoare, fie avand o coada care permite rotitoare intregii mori pe directia
vantului.In general
Dimensiunile la care se realizau aceste masini aveau diametre intre 3-15 m ,
turatii intre 10-50 rot/min si o viteza modul, optima intre 2 si 3si coeficient de
utilizare a energiei vantului de maximum 0,3.
Puterea dezvoltata este data de relatia:
P=0,15d2v3 [w]
In care: d este diametrul in m, in m/s .
3.2.2 Turbine lente
Patentul acestui tip de turbina i se atribuie lui J.Holiday care se pare a
inventat-o in perioada 1860-1870.
In fig 2.6 este prezentata o astfel de turbina lenta cu multe pale.Turbina este
montata pe un cadru, avand posibilitatea de rotire in jurul unui pivot central.

Dimensiunile frecvente se incadreaza la diametre intre 3-15 m.Avantajul celor

12-24 pale este legat de demarajul la viteze mici 2-3 m/s.Viteza modul optima se
situeaza in jurul lui 1, iar coeficientul de utilizare al energiei vantului este maximum
0.3 fig 2.7.
3.2.3. Turbine rapide
Turbinele rapide sunt construite in doua mari grupe:
- cu deriva (fig 2.8,a)
- autoorientabile(fig 2.8,b)

In general aceste turbine au intre 2 si 4 pale si demareaza la viteze de vant in

jur de 5 m/s.
Puterea dezvoltata este data de realtia(anezxa 5)
43

P=0,20d2v3.
Coeficientul de utilizare a energiei vantului este redat in fig 2.9

44

45

Avantaje
- simetria verticala elimina mecanismele de orientare pe directia vantului;
- priza de forta poate fi in partea inferioara fiind mai simpla;
- pale sunt torsionate si au coarda constanta;
- nu necesita controlul maximului de putere pentru functionare la turatie
constanta;
- la puteri mici este mai simpla;
- turatia maxima nu este limita de rezistenta materialului;
- pala este solicitata in principal la intindere;
- se cunosc profile aerodinamice cu performante inalte;
- randamentul mai ridicat in gama puterilor mici (numai la tipul cu pas
variabil)
Dezavantaje
Varianta cu pale curbe:
a) Necesita pale suple si flexibile, la dimensiuni foarte mari pericol de vibratii:
b) Lungimea palei rotorului nu e destul de bine folosita, intr-o portiune mica la
diametrul cel mai mare;
- randamentul mai scazut (nu mai la tipurile cu pale curbe la puteri mici)
- coarda variabila si torsionarea palei;
- mecanismul de orientare complicat si greu la puteri mari;
- turbioanele provocate de stalpul de sustinere produc vibrati periculoase in
pale;
- in rotire palele parcurg spatii cu viteze de vant diferite (la diametre mari
produc vibratii);

Cap.4
46

Calculul turbinei
Sa se proiecteze o turbina eoliana cu ax vertical de tip SAVONIUS care sa
furnizeze o energie anuala.
E = 10 + 3n [Mwh/an] = 10 + 318=64Mwh/an
Amplasarea se face la :
- Latitudinea , Lat = 10 + n = 10+18=28
- Longitudinea, Lon = 20 + i = 20 + 1 = 21
Unde : n = numarul studentului in grupa
i = numarul grupei

n =18

i=1

Etapa II
Calculul rotorului :

E E MWh

*1000
t 365 * 24

kW

P=64[MWh]/87601000=7,305936
[kW]
47

Momentul total :

M i Fi * R

Nm

Unde R este raza de amplasare a centrului palei semicilindrice:

Rr

r 5
r
6 6

R =5/61=0,833334352
unde r este raza semicilindrului.
Se ia E=10+3 n,
V=17-0,5 n unde n = nr. studentului in grupa
V=17-0,518=8
Calculul forei datorate coeficientului de rezisten
Se va calcula fora rezistent a profilului cilindric, pentru fiecare poziie i a
acestuia, din 50 in 50 (71 poziii):
FRi

1
C R Ami Vi 2
2

Unde V este viteza compus:

Vi u vt cos i

pentru i=00, 50, 100, , 3550 n sens antitrigonometric.

n care u este viteza vntului la o distan suficient de mare de turbin, ca sa
nu fie influenat de aceasta:
- u este viteza media anual calculat la 5.1 pentru nlimea considerat.
- vt este viteza de transport datorat micrii rotorului:
Se adopt n=30 rot/min
Lungimea palei cilindrice l se va lua: l=2xr l=2x1 =2
Coeficientul CR depinde de dar pentru simplificare se ia:
- CR= 2,63 pentru i=00.1800 (considerm c direcia vntului este dinspre = 00)
- CR= 0,35 pentru i=1850.3550
n (3) Am este aria maestr are ntotdeauna valoare pozitiv i este:

Ami 2 * r * l * cos i m 2

Unde i= 0..3600 din 50 in 50

Calculul momentului la arbore
Momentul total M pentru o rotaie complet a turbinei se calculeaz integrnd valorile
momentelor din relaia (2) pentru i=00.3600
Calculul puterii turbinei
48

Se face utiliznd relaia:

Unde este turatia turbinei:

P M * W

n
30

Puterea astfel calculat trebuie s corespund puterii necesare (relaia 1).

n caz contrar, dimensiunile turbinei se recalculeaz (se marete raza r a
semicilindrului) .
P=64[MWh]/87601000=7,305936
P = 7,305936* 1.1 = 8,03653= 8036,53

R=

=0,833334

352
[m]

E = 10 + 3n = 10+ 3*1=13
V =17 * 0.5*18 =8
u = 20 - 0.5*18=11
t =

= 2,616667

l = 2* 1,000001=2,000002
Pentru :
r = 0.1=> P=7,305936*0,1=0,730594=730,5936
r = 0.001=> P =0,007306=7,305936
r = 1,000001

unde P = 7,305936

49

Bibliografie
1. C. Iulian si P.D. Lazar., Energia valurilor, Ed. Stiintifica si Enciclopedica,
1982
2. Dnescu Al, Bucurenciu S., Petrescu St., - Utilizarea energiei solare, Ed.
Tehnic, Bucureti, 1980.
3. C. Iulian, Utilizarea energiei valurilor, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1990.

50

4. F. T. Tnsescu, colectiv, Conversia energiei. Tehnici neconvenionale, Editura

Tehnic, Bucureti, 1986.
5. Constantin Iulian si P.D.Lazar, Energia eoliana- captare si conversie, Ed.
Stiintifica,Bucuresti,

51