REFERAT

Securitatea Vitalitii

Tema: “Efectele negative a poluării aerului în atmosferă”.

Student: Olari Eugenia

COT-197 (frecvență redusă)

Conducător: Eșanu Ludmila

 CUPRINS
INTRODUCERE.............................................................................................................................................1

Care sunt cauzele poluării atmosferice…………………………………………………………………………………….2

Care sunt efectele poluării aerului…………………………………………………………………………………………..3

Care sunt cei mai importanți compuși chimici poluanți și ce efecte produce fiecare?.................5

Măsuri de diminuare a efectelor poluării aerului pentru companii………………………………………….6

INTRODUCERE

F
enomenul de poluare al aerului reprezintă eliberarea de poluanți în atmosferă. Aceștia
sunt dăunători sănătății umane, dar și planetei în întregime. Conform studiilor OMS
(Organizația Mondială a Sănătății), contaminarea aerului este cauza a câtorva milioane de
decese în întreaga lume.

Din nefericire, o majoritate covârșitoare a locuitorilor planetei sunt nevoiți să respire aer poluat,
conform ghidului OMS care stabilește limitele pentru nivelul poluanților. Populațiile cele mai
afectate sunt cele care trăiesc în țări cu un nivel de trai scăzut.

Învelișul gazos care înconjoară Pământul fără o limită superioară precisă, trecând treptat în
spațiul interplanetar, se numește atmosferă. Masa acesteia reprezintă 0,000001 din masa globului
pământesc, și densitatea sa scade cu creșterea altitudinii.

Compoziția atmosferei se modifică de asemenea cu altitudinea. Amestecul de gaze ce

formează atmosfera este numit aer. Compoziția aerului nu este aceeași în orice loc de pe planetă.
Aceasta variază de la o zi la alta și de la un loc la altul.

Acțiunea umană asupra atmosferei Pământului poate lua multe forme și a existat de când
oamenii au început să utilizeze focul pentru agricultură, încălzire și gătitul alimentelor. În
timpul revoluției industriale (secolele XVIII și XIX), poluarea aerului a devenit o problemă
majoră.

Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în general un
amestec de monoxid de carbon și compuși organici proveniți din combustia incompletă a
combustibililor fosili cum ar fi cărbunii și de dioxid de sulf de la impuritățile din combustibili. În
timp ce smogul reacționează cu oxigenul, acizii organici și sulfurici se condensează sub formă de
picături, întețind ceața. Până în secolul al XX-lea smogul devenise deja un pericol major pentru
sănătate.
Care sunt cauzele poluării atmosferice?
În mare parte, poluarea aerului este provocată de utilizarea și producția de energie, mai ales din
arderea combustibililor fosili, care eliberează gaze și alte substanțe chimice nocive în aer. Din
păcate, se creează o buclă de feedback distructiv în ceea ce privește încălzirea globală. Nu numai
că poluarea aerului contribuie decisiv la schimbările climatice, ci acestea amplifică efectele
poluării.

Emiterea poluanților sub formă de dioxid de carbon și metan cauzează creșterea temperaturii
planetei, iar smogul care apare în urma nivelului ridicat de căldură conduce la creșterea gradului
de radiații ultraviolete.

Un alt efect al schimbărilor climatice este amplificarea poluanților alergeni, precum mucegaiul și
polenul, ce apar în condiții de umezeală, vreme extremă și inundații.

Prin urmare, este de reținut faptul că schimbările climatice îngreunează atingerea obiectivelor
care au ca scop reducerea efectelor negative ale poluării.
Care sunt efectele poluării aerului
Efectele poluării variază în funcție de natura agentului nociv, dar și de durata și nivelul
expunerii. De asemenea, în ceea ce privește sănătatea umană, există și alți factori care
influențează consecințele. Acestea sunt afecțiuni preexistente ale oamenilor, factorii de stres sau
riscurile individuale privind starea generală a persoanei respective.

 Efecte poluării aerului asupra sănătății omului

Printre cei mai răspândiți poluanți ai aerului se numără smogul și funinginea. Smogul apare în
urma interacțiunii dintre emisiile rezultate din arderea combustibililor fosili cu lumina
soarelui. Funinginea reprezintă particule de mici dimensiuni transportate în aer. Acestea pot fi
de mai multe feluri: fum, praf ori alergeni și pot fi gazoase sau solide. Ele provin de la
autoturisme, camioane, uzine, centrale electrice, incineratoare, motoare de diverse tipuri și alte
sisteme care funcționează prin arderea cărbunelui sau a gazului prin arderea incompletă a
hidrocarburilor.

Smogul poate cauza iritații ale ochilor și gâtului, iar pe termen lung afectează sistemul respirator,
în special plămânii. Persoanele în vârstă, copiii și cei care lucrează sau petrec mult timp în aer
poluat cu smog prezintă riscuri de sănătate mai ridicate. Pacienții care suferă de alergii sau astm
vor avea parte de intensificarea simptomelor și de atacuri astmatice mai dese. Particulele de mici
dimensiuni sunt extrem de periculoase deoarece există posibilitatea ca ele să pătrundă în plămâni
și apoi în sânge, provocând bronșită sau atacuri de cord.

Anumiți poluanți ai aerului pot fi periculoși chiar și în cantități foarte mici. De aceea, pentru
aceștia, există reglementări legale. Printre ei se numără mercurul, plumbul, dioxinele și
benzenul. Acești poluanți apar ca urmare a arderii gazelor sau cărbunelui, în urma incinerărilor
sau se pot găsi în benzină, cum este cazul benzenului, care este cancerigen. El poate duce la
iritații la nivelul ochilor, pielii și plămânilor. Poate crea tulburări la sistemul sangvin pe termen
lung. Dioxinele pot fi găsite uneori în alimente, însă, ele sunt prezente și în aer în cantități
reduse.

Acestea au efect negativ asupra ficatului, pot afecta sistemul imunitar, sistemul nervos, sistemul
endocrin, dar și aparatul reproducător.

În ceea ce privește mercurul, acesta este periculos pentru sistemul nervos central. Plumbul poate
crea probleme la nivelul creierului și al rinichilor în cazul copiilor. De asemenea, există riscul
afectării coeficientului de inteligență și a capacității celor mici de a asimila informații.
Hidrocarburile policiclice aromatice sunt o altă clasă de substanțe toxice, care apar în urma
eliberării noxelor și a fumului cauzat de incendii. Cantități mari de astfel de compuși pot duce la
apariția iritației ochilor și plămânilor, a afecțiunilor la nivelul sângelui și ficatului. Anumite
studii arată că au efect cancerigen, pe de alta parte, s-a demonstrat că, în cazul în care mamele au
fost expuse la asemenea substanțe în timpul sarcinii, copiii se nasc cu deficit de procesare a
informațiilor la nivelul creierului și simptome pronunțate de ADHD.

Polenul și mucegaiul sunt alți factori poluanți care afectează sănătatea umană. Deși nu provin în
mod direct din activitățile industriale, aceștia sunt exacerbați de schimbările climatice și ceilalți
agenți poluanți, așa cum este explicat anterior. Alergenii din copaci, buruieni și iarbă, precum și
mucegaiul, sunt transportați pe cale aeriană și sunt periculoși pentru organism. Mucegaiul apare
mai ales atunci când clădirile rezidențiale, școlile sau întreprinderile suferă daune provocate de
apă. Persoanele expuse la mucegai pot avea atacuri de astm sau reacții alergice puternice. Unele
tipuri de mucegai produc substanțe toxice care sunt periculoase pentru toate categoriile de
populație. Alergiile la polen sunt agravate de schimbările climatice, din ce în ce mai mulți
oameni suferă simptome precum febră, mâncărimi în zona ochilor, congestii nazale sau secreții
puternice.

Pe lista efectelor pe termen lung ce apar asupra sănătății umane sunt astmul cronic, insuficiența
pulmonară și bolile cardiovasculare. Anumite studii arată că poluarea poate induce inclusiv
apariția diabetului. Consecințele se resimt și în perioadele de început ale vieții, astfel că poluarea
poate crește, în rândul celor mici, rata problemelor respiratorii, cardiovasculare, mentale sau
perinatale, conducând la mortalitate infantilă și boli cronice.
 Efecte poluării aerului asupra mediului

La nivelul planetei, a apărut efectul de seră cauzat de emisiile de gaze. Gazele cu efect de
seră captează căldura pământului în atmosferă și conduc la creșterea temperaturilor. Astfel, apar
schimbările climatice: creșterea nivelului apelor, fenomene meteorologice extreme, decese
survenite din cauza căldurii ridicate și creșterea gradului de transmitere a bolilor infecțioase.

De asemenea, pătrunderea gazelor în atmosferă (oxizii de azot, oxizii de sulf etc.) și amestecarea
lor cu picăturile de apă, conduce la apariția fenomenului de ploi acide. Solul, fauna și vegetația
sunt grav afectate, la fel și populațiile care trăiesc în zone cu astfel de probleme.

Prin depunerea unei cantități ridicate de azot pe suprafața apelor se produce eutrofizarea acesteia.
Azotul conduce la dezvoltarea unor alge dăunătoare, care influențează negativ flora și fauna
subacvatică.

Clorofluorocarburile și hidroclorofluorocarburile sunt responsabile pentru subțierea stratului de

ozon, care are rolul de a proteja planeta împotriva razelor ultraviolete. Prin subțierea acestuia,
apar dezechilibre majore, care afectează inclusiv sănătatea umană.

De asemenea, ceața cauzată de particulele minuscule de poluare din aer care întâlnesc lumina
soarelui ascunde claritatea, culoarea și textura a ceea ce văd oamenii.

Flora și fauna au de suferit de pe urma poluanților toxici din aer în mai multe moduri. Animalele
pot căpăta probleme de sănătate, în cazul în care sunt expuse la substanțe nocive în concentrații
mari.Astfel, pot apărea defecte congenitale, insuficiență reproductivă și boli.

=
 Care sunt cei mai importanți compuși chimici poluanți și ce efecte produce
fiecare?
o Monoxidul de carbon este cauzat de emisiile automobilelor, incendii și procese
industriale. El contribuie la producerea smogului menționat în capitolul anterior.
Monoxidul de carbon exacerbează simptomele bolilor de inimă, precum durerile în piept,
poate cauza probleme ale văzului și poate reduce capacitățile mintale și fizice la oamenii
sănătoși.
o Oxizii de azot apar în urma emisiilor automobilelor, generării de electricitate și
proceselor industriale. Dăunează frunzișului și contribuie la formarea smogului. Poate
cauza inflamații și iritații ale căilor respiratorii, fiind periculos mai ales pentru persoanele
cu probleme la aparatul respirator.
o Dioxidul de sulf este emis în urma generării de electricitate, a arderii combustibililor
fosili, proceselor industriale și emisiilor automobilelor. Poate fi o cauză majoră pentru
apariția ceții, este un factor esențial în formarea ploilor acide, ce afectează copacii,
clădirile și monumentele. În plus, duce la formarea particulelor în suspensie. Cauzează
dificultăți de respirație, mai ales în cazul celor care suferă de astm sau probleme
cardiace.
o Particulele în suspensie au ca surse primare incendiile, coșurile de fum, șantierele de
construcție și drumurile nepavate. Pot apărea și în urma reacțiilor dintre chimicale
gazoase emise de centrale electrice și automobile. Sunt responsabile pentru formarea ceții
și a ploilor acide, care modifică echilibrul pH-ului din apă. Printre efectele particulelor în
suspensie se numără iritarea căilor respiratorii, agravarea simptomelor astmului și apariția
aritmiilor.
o Ozonul apare din cauza oxizilor de azot, a compușilor organici volatili din emisiile
industriale și ale automobilelor, vaporii de benzină, solvenți chimici și utilități electrice.
Poate interfera cu capacitatea unor plante de a respira, conducând la susceptibilitate în
fața altor factori de mediu. La oameni, poate reduce capacitatea de funcționare a
plămânilor și poate genera iritația și inflamația căilor respiratorii.
o Plumbul apare în urma procesării metalelor, a incinerării deșeurilor și a arderii
combustibililor fosili. Duce la pierderea biodiversității, la reducerea capacității de
reproducere și la probleme neurologice la vertebrate. În cazul oamenilor, poate avea
efecte nocive la nivelul mai multor sisteme, poate contribui la apariția dizabilităților la
copii și la probleme cardiovasculare la adulți.
Măsuri de diminuare a efectelor poluării aerului pentru companii
Cel mai eficient mod de a ține sub control poluarea mediului este tranziția către combustibili
curați și modificarea proceselor industriale.

Trecerea la surse de energie regenerabilă și optimizarea eficienței combustibililor pentru

vehicule reprezintă metode eficiente de a contracara efectele negative ale poluării. Printre tipurile
de energie verde se numără cea eoliană și cea solară. Înlocuirea autoturismelor și camioanelor de
tip vechi cu unele noi, care funcționează cu energie electrică, va limita de asemenea poluarea
aerului. O altă consecință a acestor modificări este reducerea încălzirii globale, care are efecte
periculoase asupra sănătății și mediului.

Cei care se tem de costurile acestor modificări trebuie să afle că beneficiile aduse de astfel de
îmbunătățiri sunt mai mari decât prețul implementării reglementărilor. Sute de mii de decese sunt
evitate, scade numărul internărilor în spital din cauze cardiace și respiratorii, iar aceste efecte au
avantaje și în plan economic, în fiecare an.

Pentru a te asigura că businessul tău se aliniază la legislația de mediu, poți efectua împreună cu o
echipă de specialiști un audit de mediu. Acesta te ajută să identifici și să corectezi, dacă situația o
impune, orice procese, tehnici sau metode aplicate de afacerea ta și astfel, poate deveni un
instrument util de management de mediu. Auditul poate fi punctul de plecare al unei abordări
responsabile față de mediu, alături de o firmă care îți poate oferi consultanță de specialitate și
care se va asigura că totul se desfășoară conform cu legislația în vigoare.

De asemenea, un studiu de impact asupra mediului te poate ajuta să culegi date și informații și să
pui la punct analize tehnice pentru a lua decizii informate cu privire la consecințele potențiale
sau reale pe care îl are un anumit proiect sau amplasament. Acesta este util indiferent de
domeniu: silvicultură, industrie energetică, transporturi, agricultură, prelucrarea mineralelor.