LICEUL TEHNOGIC ,, NICOLAE IORGA " NEGREȘTI

PROIECT
PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALĂ - NIVEL 4

Calificarea: Tehnician ecolog și protecția calității mediului

Profesor coordonator: Martinaș Ioniță Ștefan- Leontin

Candidat: Ivanciu Sabina Elena

2023
EFECTELE POLUĂRII ASUPRA ORGANISMELOR VII
Cuprins
Argument...............................................................................................................................................4
Considerente generale...........................................................................................................................5
Principalele forme de poluare................................................................................................................6
POLUAREA AERULUI..........................................................................................................................6
POLUAREA APELOR............................................................................................................................6
POLUAREA SOLULUI.........................................................................................................................10
EFECTELE POLUĂRII ASUPRA ORGANISMELOR VII...............................................................................12
Efecte asupra sanatatii in functie de tipul de expunere...................................................................14
Bibliografie..........................................................................................................................................17
Argument
Viitorul dă sens trecutului și prezentului, iar noi generația de azi să nu uităm că nu am
moștenit Pământul cu toate resursele sale de la părinți ci l-am împrumutat de la copii și trebuie să-l
lăsăm generațiilor viitoare cel puțin așa cum l-am luat.
Poluarea atmosferică este o cauză majoră de deces prematur și de boli și reprezintă cel mai
mare risc de mediu pentru sănătate din Europa. Bolile cardiace și atacul vascular cerebral sunt cele
mai frecvente cauze de deces prematur provocat de poluarea atmosferică, urmate de bolile pulmonare
și de cancerul pulmonar.
Calitatea mediului în Europa sa îmbunătățit constant în ultimele decenii. Cu toate acestea,
pericolele pentru sănătatea mediului – atât cele care sunt strict create de om, cum ar fi poluarea
aerului și zgomotul, cât și pericolele naturale exacerbate de activitatea umană, cum ar fi fenomenele
meteorologice extreme – continuă să afecteze cetățenii europeni. Poluarea aerului și zgomotul
provoacă boli și scurtează vieți. Valurile de căldură din Europa în ultimii ani au dus la mii de decese,
iar perioadele de frig aduc sănătatea precară și decesele în exces
Poluanții din atmosferă, reprezentați prin emisii volatile și pulbere, sunt cei mai dăunători
întrucât schimbul de gaze dintre plante și mediu are loc cu precădere în aer. În fruntea tuturor
agenților poluanți ai aerului atmosferic stau fără îndoială produsele combustiei: oxizii sulfului, oxizii
de azot, pulberi de plumb , sulf , zinc, arsen, cadmiu, cupru.
Este bine recunoscut faptul că impactul expunerii la pericolele pentru sănătatea mediului
diferă între grupurile socio-demografice, definite în funcție de vârstă, statutul de angajare și nivelul de
educație sau venit. O multitudine de studii indică faptul că vârstnicii, copiii mici, cei mai săraci și cei
deja cu sănătate proastă sunt cei mai afectați de poluare.
Considerente generale
Cuvântul „poluare” este derivat din cuvântul latin „polluere” care înseamnă „sol” sau
„pângărire”. Poluarea este efectul schimbărilor nedorite din mediul nostru care au efecte nocive
asupra plantelor, animalelor și ființelor umane. Poluanții includ substanțe solide, lichide sau gazoase
prezente în abundență mai mare decât cea naturală, produse din cauza activității umane, care au un
efect dăunător asupra mediului nostru.
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care cauzează
instabilitate, dezordine şi duc la disconfortul sau chiar afectarea sănătăţii organismelor vii din acel
mediu. Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturalecum ar fi
erupţiile vulcanice, cea mai mare parte a substanţelor poluante provine din activităţileumane.
Poluarea apare atunci când o cantitate de orice substanță sau orice formă de energie este
introdusă în mediu într-un ritm mai rapid decât poate fi dispersată sau stocată în siguranță . Termenul
de poluare se poate referi atât la materialele artificiale, cât și la cele naturale care sunt create,
consumate și aruncate într-o manieră nesustenabilă. Poluarea poate veni sub mai multe forme și din
mai multe surse . Odată eliberați, mulți poluanți rămân în natură și tind să se acumuleze. Unele surse
sunt larg răspândite, cum ar fi transportul și agricultura, în timp ce altele sunt legate de un anumit loc,
cum ar fi o fabrică sau o centrală electrică. Produsele chimice, praful, zgomotul și radiațiile sunt
poluanți care pot altera aerul, apa și solul într-un mod care le face dăunătoare sănătății și mediului.

Poluarea este cea mai mare cauză de mediu a bolilor și a morții premature. Poluarea provoacă
peste 9 milioane de decese premature, majoritatea din cauza poluării aerului . Adică de câteva ori mai
multe decese decât din cauza SIDA, tuberculoză și malarie combinate. Crizele globale de sănătate,
cum ar fi pandemia de COVID-19, reamintesc de legăturile puternice dintre mediu și sănătate și de
necesitatea de a aborda astfel de legături în mod sistematic.
Este esențial să se abordeze poluarea din cauza impactului său inacceptabil asupra sănătății și
capitalului uman, precum și a pierderilor asociate din PIB. Managementul poluării oferă opțiuni fără
regrete care pot atenua sărăcia, pot stimula prosperitatea comună și pot răspunde cerințelor vitale ale
milioane de oameni pentru o viață mai sănătoasă și mai productivă. Managementul poluării poate
aduce, de asemenea, contribuții substanțiale la atenuarea schimbărilor climatice prin acțiuni precum
reducerea emisiilor de carbon negru și metan, care contribuie atât la poluarea aerului, cât și la
schimbările climatice. În plus, managementul poluării poate spori competitivitatea , de exemplu, prin
crearea de locuri de muncă, o eficiență energetică mai bună, transport îmbunătățit și dezvoltare urbană
și rurală durabilă.

Poluarea mediului nu este un fenomen nou, dar rămâne cea mai mare problemă a lumii cu
care se confruntă omenirea și principalele cauze de mediu ale morbidității și mortalității. Activitățile
omului prin urbanizare, industrializare, minerit și explorare sunt în fruntea poluării mediului global.
Atât națiunile dezvoltate, cât și cele în curs de dezvoltare împart această povară împreună, deși
conștientizarea și legile mai stricte din țările dezvoltate au contribuit într-o măsură mai mare la
protejarea mediului lor. În ciuda atenției globale față de poluare, impactul este încă resimțit datorită
consecințelor grave pe termen lung. Acest capitol examinează tipurile de poluare — aer, apă și sol;
cauzele și efectele poluării; și oferă soluții în combaterea poluării pentru mediu și sănătate durabile.
Principalele forme de poluare
POLUAREA AERULUI
Învelişul gazos reprezentat de atmosfera terestră constituie unul dintre factorii esenţiali
aiexistentei vieţii pe pământ. Dintre componenţii aerului, oxigenul este indispensabil
respiraţieivegetale şi animale, fenomenul de oxidare reprezenta principala sursă de energie în
proceselevitale. Bioxidul de carbon din aer intervine în asimilaţia clorofiliană, iar azotul
atmosfericreprezintă una din verigile circuitului azotului in natură.Compoziţia normală a aerului
cuprinde : azot 78,09%, oxigen 20,95%, argon 0,92%, bioxid de carbon 0,03%. Acest amestec de gaze
reprezintă peste 99,99% din compoziţia aerului.Restul de circa 0,01% este alcătuit din alte gaze ca
neon, heliu, metan, kripton, xenon, ozon,hidrogen, radon. La acestea se adaugă proporţii variabile de
vapori de apă (in medie 0,2 – 3%).Înţelegem prin poluarea aerului prezenţa în atmosferă a unor
substanţe străine decompoziţia normală a aerului care în funcţie de concentraţie şi/sau timpul de
acţiune provoacătulburări ale sănătăţii omului, creează disconfort populaţiei dintr-un teritoriu,
afectează flora şifauna sau alterează mediu de viaţă al omului.
Poluarea aerului este cauzata de ardere a combustibililor fosili necesara transporturilor,
consumul de electricitate,încălzirea locuinţelor side procesul de producţieal bunurilor si serviciilor pe
care le cumpăram.Poluarea urbană aaerului este cunoscută subdenumirea de smog. Smogul este în
general unamestec de monoxid decarbon şi compuşiorganici din combustiaincompletă a
combustibililor fosili cum ar fi cărbunii şi de dioxid de sulf de la impurităţile dincombustibili. În timp
ce smogul reacţionează cu oxigenul, acizii organici şi sulfurici secondensează sub formă de picături,
înteţind ceaţa.Majoritatea poluanţilor sunt eventual "spălaţi" de către ploaie, zăpadă sau ceaţă dar
dupăce au parcurs distanţe mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanţii se adună în
atmosferă,oxizii de sulf şi de azot sunt transformaţi în acizi care se combină cu ploaia. Aceasta ploaie
acidăcade peste lacuri şi păduri unde poate duce la moartea peştilor sau plantelor şi poate să
afectezeîntregi ecosisteme. În cele din urmă, lacurile şi pădurile contaminate pot ajunge să fie lipsite
deviaţă. Regiunile care sunt în drumul vântului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fiEuropa
şi estul Statelor Unite şi Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot să afecteze şi
sănătatea umană şi obiecte create de oameni; ele dizolvă încet statui istorice din piatră şi faţade din
Roma, Atena si LMajoritatea poluantilor de mediu sunt emisi prin activitati umane pe scara larga,
cum ar fi utilizarea de masini industriale, statii de producere a energiei, motoare cu ardere si masini.
Deoarece aceste activitati sunt desfasurate la o scara atat de mare, ele sunt de departe contribuitorii
majori la poluarea aerului, masinile fiind estimate a fi responsabile pentru aproximativ 80% din
poluarea actuala.
Si alte activitati umane influenteaza, de asemenea, mediul, intr-o masura mai mica, spre
exemplu, tehnicile de cultivare in agricultura, benzinariile, incalzitoarele rezervoarelor de combustibil
si procedurile de curatare, precum si cateva surse naturale, cum ar fi eruptiile vulcanice si incendiile
forestiere sau la sol. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) raporteaza sase poluanti majori ai
aerului, si anume poluarea cu particule in suspensie (PM), ozon la nivelul solului, monoxid de carbon,
oxizi de sulf, oxizi de azot si plumb. Poluarea aerului poate avea un efect dezastruos asupra tuturor
componentelor mediului, inclusiv a apelor subterane, a solului. Ploile acide, incalzirea globala, efectul
de sera si schimbările climatice au un impact ecologic important asupra poluării aerului.

POLUAREA APELOR
Prin poluarea apei, se înțelege alterarea caracteristicilor fizice, chimice şi biologice ale apeo,
produsă direct sau indirect de activitățile umane şi care face ca apele să devină utilizării normale în
scopurile în care această utilizare era posibilă înainte de a interveni alterarea.
Poluarea apelor poate fi
 •naturală -se datorează surselor de poluare naturale şi se produce în urma interacțiuni
apei cu atmosfera, când are loc o dizolvare a gazelor existente in aceasta , cu litosferă, când se
produce dizolvarea rocilor solubile şi cu organismele vii din apă.
•artificială - se datorează surselor de ape uzate de orice fel, apelor
meteorice,nămolurilor, reziduurilor, navigației etc.
Se poate vorbi şi despre poluare :
•controlată-(organizată) - poluarea datorată apelor uzate transportate prin rețeaua de
canalizare şi evacuate în anumite puncte stabilite prin proiecte
•necontrolată -(neorganizată) – provenită din surse de poluare care ajung în emisari pe
cale naturală, de cele mai multe ori prin intermediul apelor de ploaie .Poluarea normală si
accidentală reprezintă categorii de impurificare folosite pentru a defini grupuri de surse de
ape uzate. Poluarea normală provine din surse de poluare cunoscute,colectate şi transportate
prin rețeaua de canalizare la stația de epurare sau direct în receptor.Poluarea accidentală
apare, de exemplu, ca urmare a dereglări unor procese industriale, când candidații mari
(anormale) de substanțe nocive ajung în rețeaua de canalizare sau, ca urmare a defectării unor
obiective din stația de preepurare sau epurare.Se mai poate vorbi şi despre poluare:

•primară – care apare, de exemplu, în urma depunerii substanțelor în suspeensiedin

apele uzate, evacuate într-un receptor, pe patul acesteia.
•secundară – care apare, de exemplu, imediat ce gazele rezultate în urma fermentări
materiilor organice depuse din substanțele în suspensie antrenează restul de suspensii şi le
aduce la suprafața apei, de unde sunt apoi transportate naval de curentul de apă. Substanțele
poluante pot fi clasificate, după natura lor şi după prejudiciile aduse, in următoarele categorii:
substanțele organice, e origine naturală sau artificială, reprezintă pentru apa poluantul
principal. Substanțele organice de origine naturală (vegetală şi animală)consumă oxigenul din
apă atât pentru dezvoltare, cât şi după moarte. Cele mai importanțe substanțe organice de
origine naturală sunt ţiţeiul, taninul, lignita, hidraţii de carbon, biotoxinele marine ş.a.
Substanțele organice – poluanți artificiali, provin din prelucrarea diferitelor substanțe în
cadrul rafinăriilor (benzină, motorină, uleiuri, solvenți organici ş.a),industriei chimice
organice şi industriei petrochimice (hidrocarburi, hidrocarburi halogenate, detergenți.
Substanțele anorganice, în suspensie sau dizolvate sunt mai frecvent întâlnite în apele uzate
industriale. Dintre acestea se menționează, în primul rând, metalele grele ( Pb, Cu , Zn , Cr ),
clorurile, sulfații etc. Sărurile anorganice conduc la mărirea salinității apelor, iar unele dintre
ele pot provoca creșterea durității. Clorurile în cantități mari fac apa improprie alimentărilor
cu apă potabilă şi industrială, irigațiilor etc . Prin bioacumulare metalele grele au efecte toxice
asupra organismelor acvatice, inhibând în același timp şi procesele de autoepurare. Sărurile de
azot şi fosfor produc dezvoltarea rapida a algelor la suprafața apelor. Apele cu duritate mare
produc depuneri pe conducte, mărindu-lerugozitatea şi micşorându-le capacitatea de transport
şi de transfer a căldurii.
Materialele în suspensie, organice sau anorganice, se depun pe patul emisarului formând bancuri care
pot împiedica navigaţia, consumă oxigenul din apă dacă materiile sunt de origine organică, determină
formarea unor gaze urât mirositoare. Substanțele în suspensie plutitoare, cum ar fi ţiţeiul, produsele
petrolifere, uleiul, spuma datorată detergenților, produc prejudicii emisarului. Astfel, ele dau apei un
gust şi miros neplăcut, împiedică absorbția oxigenului la suprafața apei şi deci autoepurarea, se depun
pe diferite instalații, colmatează filtrele, sunt toxice pentru fauna şi flora acvatică, faci neutilizabile
apa pentru alimentarea instalațiilor de răcire, irigații, agrement etc.
Substanțele toxice, nu pot fi reținute de instalațiile de tratare a apelor şi o parte din ele pot ajunge în
organismul uman, provocând îmbolnăviri. Aceste materii organice sau anorganice, câteodată chiar în
concentrații foarte mici, pot distruge în scurt timp flora și fauna receptorului.
Substanțele radioactive, rqadionuclizii, radioizotopi şi izotopii radioactivi sunt unele dintre cele mai
periculoase substanțe toxice. Evacuarea apelor uzate radioactive in apele de suprafață şi subterane
prezintă pericole deosebite, datorită acțiunii radiațiilor asupra organismelor vii. Efectele substanțelor
radioactive asupra organismelor depind atât de Concentrațiile radionuclizilor, cât şi de modul cum
acestea acționează, din exteriorul sau din interiorul organismului, sursele interne fiind cele mai
periculoase.
Substanțele cu aciditate sau al salinitate pronunțată, evacuate cu apeleuzate, conduc la distrugerea
florei şi faunei acvatice, la degradarea construcțiilor hidrotehnice, a vaselor şi instalațiilor necesare
navigaţiei, împiedică folosirea apei înagrement, irigații, alimentări cu apă etc. De exemplu, toxicitatea
acidului sulfuric pentrufaună depinde de valoarea pH-ului, peştii murind la un pH = 4,5. Hidroxidul
de sodiu, folositîn numeroase procese industriale, este foarte solubil în apă şi măreşte rapid pH-ul,
respectivalcalinitatea apei, producând numeroase prejudicii diferitelor folosinţe ale apelor.
Astfel,apele receptorilor care conţin peste 25 mg/l NaOH, distrug fauna piscicolă.
Coloranţii, proveniţi îndeosebi de la fabricile de textile, hârtie, tăbăcăriietc, împiedică absorbţia
oxigenului şi desfăşurarea normală a fenomenelor de autoepurare şi a celor de fotosinteză .
Energia calorică, caracteristică apelor calde de la termocentrale şi de launele industrii, aduce
numeroase prejudicii în alimentarea cu apă potabilă şi industrială şiîmpiedică dezvoltarea florei şi
faunei acvatice. Datorită creşterii temperaturii apelor scadeconcentraţia de oxigen dizolvat, viaţa
organismelor acvatice devenind dificilă.
Microorganismele de orice fel, ajunse în apa receptorilor, fie că se dezvoltă necorespunzător, fie că
dereglează dezvoltarea altor microorganisme sau chiar a organismelor vii. Microorganismele
provenite de la tăbăcării, abatoare, industria de prelucrare a unor produse vegetale, sunt puternic
vătămătoare, producând infectareaemisarului pe care îl fac de neutilizat.
Sursele naturale de poluare a apelor sunt, în cea mai mare parte a lor, surse cu caracter permanent.
Ele provoacă adesea modificări importante ale caracteristicilor calitative ale apelor,influenţând
negativ folosirea lor. Cu toate că, în legătură cu aceste surse, termenul de poluareeste oarecum
impropriu, el trebuie considerat în sensul pătrunderii în apele naturale a unor cantităţi de substanţe
străine, care fac apele respective improprii folosirii.
Principalele condiţii în care se produce poluarea naturală a apelor sunt :

 trecerea apelor prin zone cu roci solubile (zăcăminte de sare, de sulfaţi) constituie principala
cauză de pătrundere a unor săruri, în cantităţi mari, în apele de suprafaţă sau înstraturile
acvifere. Un caz deosebit îl reprezintă rocile radioactive, cae pot duce lacontaminarea unor
ape de suprafaţă sau subterane;
 trecerea apelor de suprafaţă prin zone cu fenomene de eroziune a solului provoacăimpurificări
prin particulele solide antrenate, în special dacă solurile sunt compuse din particule fine, cum
sunt cele din marne şi argilă, care se menţin mult timp în suspensie; vegetaţia acvatică fixă
sau flotantă, în special în apele cu viteză mică de scurgere şi în lacuri, conduce la fenomene
de impurificare variabile în timp, în funcţie de perioadele de vegetaţie; vegetaţia de pe maluri
produce şi ea o impurificare, atât prin căderea frunzelor, cât şi prin căderea plantelor întregi.
Elementele organice sunt supuse unui proces de putrezire şidescompunere, care conduce la o
impurificare a apelor, în special în perioade de ape micisau sub pod de gheaţă.Sursele de
poluare accidentală naturale sunt în general rare, ele datorându-se în specialunor fenomene cu
caracter geologic. Dintre impurificările de acest tip se poate cita pătrundereaunor ape puternic
 mineralizate în straturile subterane sau în apele de suprafaţă, în urma unor erupţii sau altor
activităţi vulcanice, a deschiderii unor carsturi, a deschiderii unor noi căi decirculaţie a apei
subterane prin spălarea unor falii etc.

Ca surse de poluare artificialăm putem menționa apele uzate.

Principala sursă de poluare permanentă o constituie apele uzate reintroduse în receptori
dupăutilizarea apei în diverse domenii. După provenienţa lor, există următoarele categorii de ape
uzate:
- ape uzate orăşeneşti - ape menajere şi industriale
-ape uzate industriale, rezultate din apele folosite în procesul tehnologic industrial
-ape uzate de la ferme de animale şi păsări -poluanţii principali fiind substanţele organice încantitate
mare şi materialele în suspensie.
-ape uzate meteorice, care înainte de a ajunge pe sol, spală din atmosferă poluanţii existenţi înaceasta.
- ape uzate radioactive, care conţin ca poluant principal substanţele radioactive rezultate de la
prelucrarea, transportul şi utilizarea acestora.
-ape uzate provenite de la zone de agrement, campinguri, terenuri de sport, care sunt asemănătoare cu
apele uzate orăşeneşti.
- apele uzate provenite de la navele maritime sau fluviale, conţin impurităţi deosebit denocive cum ar
fi: reziduuri lichide şi solide, pierderi de combustibil, lubrifianţi etc.
Cauzele poluării în funcție de sursele de apă
Apă subterană este reprezentată de pânză freatică din zona respectivă și este una din cele mai
importante surse de apă pentru populație. Aproximativ 40% din SUA se bazează pe apă subterană, ea
fiind singură sursă de apă dulce din zona. Apa poate ajunge să fie poluată din cauza pesticidelor și a
fertilizatorilor ce se scurg din câmpurile agricole în pânza freatică și făcând că această să nu mai fie
bună pentru consumul uman. Poluarea unei anumite zone poate face că ea să nu mai fie utilizată
pentru o perioada foarte lungă de timp. Conexiunile multiple ale pânzei freatice pot face că poluarea
să călătorească distanțe mari de la sursă și să ajungă chiar și în sursele de apă de suprafața. Apă de
suprafața acoperă globul în proporție de 70% și este reprezentată de toate elementele hidrologice pe
care pe putem găsi pe harta. Din păcate în ziua de astăzi aproape jumătate din sursele de apă dulce
sunt contaminate și nu sunt adecvate pentru consumul uman, înot sau pescuit. Principala cauza a
poluării este cea cu nutrienți cum ar fi nitrați și fosfați. Acești nutrienți sunt benefici pentru plante și
animale, dar creșterea alarmantă a ajuns să fie un factor poluant major din cauza deșeurilor de
proveniență animală din ferme și al consumului excesiv de fertilizatori.
Apă menajeră municipală sau industrială contribuie totodată la poluarea apei. Pe lângă
acestea, pot apărea și poluări pe baza de petrol sau de substanțe radioactive. Anual aproximativ un
milion de tone de petrol ajunge în apă, jumătate din el fiind din cauza scurgerilor din transporturilor
petroliere maritime, iar cealaltă jumătate din surse terestre cum ar fi fabrici, ferme sau orașe.
Deșeurile radioactive pot ajunge în apă din cauza minatului de uraniu, centralelor nucleare sau din
producerea și testarea armamentului militar. Aceste deșeuri persistă în natură pentru mii de ani, iar
colectarea lor este foarte dificilă.
Efectul asupra mediului
Apă poluată are un efect dăunător pentru om. În 2015, aproximativ 1.8 au murit din această cauza, iar
anual aproape un miliard de oameni se îmbolnăvesc din cauza apei contaminate.

Patogenii formați în apă sub formă de bacterii sau viruși ce provin din fecale animale sau umane sunt
cauza majoră pentru bolile ce apar în urmă consumului de apă contaminată. Chiar și în țările
dezvoltate există scurgeri accidentale sau ilegale de apă menajeră netratată ce provin din ferme sau
zone urbane, ele contribuie la formarea patogenilor din sursele de apă.

Problema apei contaminate nu se rezumă doar la atât, ci poate include chiar și poluanți chimici, cum
ar fi metale grele (arsenic și mercur) sau pesticide și fertilizatori pe baza de nitrați. Aceste toxine
odată ingerate pot cauza boli precum cancer, dezechilibru hormonal sau alterarea funcțiilor
neurologice. Chiar și înotul în ape contaminate poate cauza iritații, infecții respiratorii sau hepatită.

Pe lângă impactul negativ asupra omului, poluare apei afectează și mediul înconjurător. Un ecosistem
se bazează pe o rețea complexă de animale, plante, bacterii și fungi. Toate interacționează în mod
direct sau indirect, iar momentul în care una din ele este afectată poate crea o reacție în lanț ce
distruge întreg ecosistemul acvatic.

Atunci când poluarea apei cauzează creșterea excesivă a algelor în mediul marin, ele reduc nivelul de
oxigen din apă. Scăderea cantității de oxigen sufocă plantele și animalele și creează o zona moartă în
care apă este lipsită de viată. În anumite cazuri creșterea excesivă a algelor poate produce neurotoxine
ce afectează fauna acvatică de la balene până la țestoase.

Deșeurile chimice și metalele grele produse de fabrici sau cele din apă menajeră contaminează apă și
ajung să îmbolnăvească vietățile din zona respectivă. Acestora li se reduce speranța de viată și
abilitatea de a se reproduce. În momentul în care peștii infectați ajung în lanțul trofic și sunt
consumați de alți pești mai mari ajung să existe pești precum tonul, ce au acumulat o cantitate mare de
toxine, cum ar fi mercurul.

POLUAREA SOLULUI
Solul este fundația sistemului alimentar, aproximativ 95% din alimente sunt produse direct
sau indirect cu ajutorul solului. Calitatea mâncării este direct proporțională cu calitatea acestuia.
Pământul furnizează nutriți esențiali, apă, oxigenul și suportul pentru plantele producătoare de hrană.
Totodată, acesta are rol de protecție pentru rădăcini împotriva temperaturilor extreme. Un sol sănătos
este unul viu, dinamic, ce conține un ecosistem care desfășoară funcții vitale, cum ar fi:
descompunerea materiei moarte și transformarea acesteia în hrană pentru plante.
Fertilitatea solului este un factor vital pentru sănătatea și nutriția umană. De-a lungul timpului
s-a observat că microorganismele ce se află în pământ produc humus. Acesta stă la baza fertilității și
este unul dintre cele mai bune îngrășăminte organice. Pe lângă creșterea fertilității, microorganismele
creează o relație simbolică cu plantele, fiind dependențe una de cealaltă pentru supraviețuire, un
exemplu de astfel de relație este fixarea nitrogenului. Plantele folosesc amoniacul produs de enzimele
bacteriene, iar bacteriile folosesc carbohidrații, proteinele și oxigenul generat de plante.
Surse de poluare
 Fenomene precum eroziuni, pierderea carbonului organic, creșterea conținutului de nitrați și
poluarea chimică sunt cauzele principale ale degradării solului. Cele mai comune cauze ale
contaminării chimice sunt industria, minatul, activitățile militare, depozitarea neadecvată a deșeurilor
și managementul apei menajere. Prezența chimicalelor toxice în sol nu este un risc doar pentru
ecosistem, ci și pentru sănătatea umană. Activitatea industrială este unul dintre cei mai mari
contribuitori ai problemei în ultimul secol, în special industriile ce extrag minerale din pământ. Chiar
dacă este vorba de fier sau cărbune, produsele folosite pentru extragerea acestora nu sunt depozitate
într-o manieră corespunzătoare. Scurgerea deșeurilor industriale în sol face că acesta să nu mai poată
fi folosit. Activitățile agricole au și ele un efect dăunător asupra solului. De când tehnologia ne-a pus
la dispoziție pesticide și fertilizatori ce au că baza substanțe chimice, acestea au început să abia un
impact negativ compoziția solului și să îl facă predispus la eroziune. Plantele absorb aceste substanțe,
iar atunci când se descompun, acestea cauzează poluarea solului devenind o parte din el.
O altă formă de poluare la care contribuim cu toții este apă menajeră, fiecare om produce o
anumită cantitate de apă menajeră zilnic. Deși o mare parte din această este absorbită de sistemul de
canalizare, există cantități semnificative ce ajung în sol. Vărsarea accidentală de ulei sau combustibil
este unul din factorii ce duc la poluarea apei și al solului. Putem observă acest fenomen zilnic în
benzinării și service-uri auto, iar ocazional există accidente cu un impact puternic asupra mediului
atunci când vine vorba de transportul de combustibil.

În funcție de proveniența și de tipul materiilor sau substanțelor care ajung în sol și îl alterează,
poluarea poate fi de mai multe tipuri. În continuare, vei descoperi o clasificare ce te ajută să înțelegi
mai bine care sunt cauzele sale.
Poluarea industrială
Deșeurile industriale se numără în topul celor mai problematice cauze de poluare,
reprezentând o sursă majoră de poluare. Printre acestea se numără poluanți industriali care provin din
surse precum industriile de exploatare a cărbunelui și mineralelor, fabricile de celuloză și hârtie,
fertilizatorii chimici, rafinăriile de petrol, fabricile de zahăr, tăbăcăriile, distileriile, textilele, oțelul,
fertilizatorii, pesticidele, medicamentele, sticla, cimentul și altele. Solicită ajutorul unui consultant de
mediu pentru a identifica modul în care compania ta afectează mediul înconjurător și cum poți
diminua acest impact. Acești poluanți afectează și degradează proprietățile biologice ale solului, mai
ales din cauza cantităților mari și a substanțelor de proveniență artificială. Astfel, elemente chimice
periculoase pot pătrunde în lanțul trofic la care ia parte omul, din apă sau din sol, pot deregla
procesele biochimice care au loc în mod normal și, în cele din urmă, pot produce efecte negative
serioase asupra organismelor vii.
Poluarea urbană
Deșeurile urbane reprezintă o altă cauză majoră în ceea ce privește poluarea solului. Acestea
cuprind atât reziduurile comerciale, cât și pe cele domestice, precum și resturile din canalizare.
Deșeurile includ gunoi și materiale precum plastic, sticlă, conserve metalice, fibre, hârtie, cauciucuri,
resturi de pe stradă, reziduuri de combustibil, frunze, containere, vehicule abandonate, electrocasnice
și așa mai departe. Poluarea urbană este la fel de periculoasă ca cea industrială, deoarece este de mari
proporții, iar resturile se degradează extrem de lent.
Practicile din agricultură
Marte parte din practicile agriculturale moderne poluează solul în proporții covârșitoare.
Avansul tehnologic a adus multe beneficii în ceea ce privește productivitatea, însă există și efecte
dăunătoare, provocate de cantitățile ridicare de fertilizatori, pesticide și ierbicide care sunt folosite în
scopul îmbunătățirii recoltelor. Acestea ajung în sol, afectându-i componența. De asemenea,
reziduurile de la ferme, gunoiul de la grajduri, molozul, ce conțin numeroase chimicale anorganice
cauzează eroziunea solului și poluarea sa.
Poluarea radioactivă
Spre deosebire de tipurile de poluare enumerate mai sus, cea radioactivă nu este la fel de
cunoscută publicului larg. Laboratoarele de testare din industria nucleară și industria aferentă produc
substanțe radioactive, în urma activităților și a exploziilor produse. După acestea, rezultă reziduuri
care penetrează solul și îl alterează. Însă nu numai solul este afectat astfel, ci și produsele care provin
din acesta și pe care publicul le consumă. De exemplu, radiul, toriul și uraniul se găsesc adesea în sol,
apă și aer. Izotopii de fier, stronțiu și cesiu se numără printre cele mai primejdioase elemente
radioactive. Stronțiul se poate depune în oase și alte țesuturi, în locul calciului.
Poluarea biologică
Poluarea biologică a solului se referă la contaminarea cu organisme cum sunt bacteriile,
virușii și paraziții. Acestea sunt eliminate atât de om, cât și de animale, și au un caracter patogen.
Ajung în sol ca parte integrantă a diverselor tipuri de deșeuri: menajere, de tip alimentar sau de
proveniență industrială. Cantitățile mari de astfel de reziduuri afectează grav calitatea solului. Este de
reținut faptul că aplicarea intensă de-a lungul a câțiva ani a îngrășămintelor de la grajduri poate cauza
pagube serioase. Toate aceste tipuri de poluare degradează în mod fundamental solul, astfel că acesta
trece prin diverse procese:
eroziune
alterarea compușilor organici
contaminarea
compactizarea
salinizarea
scăderea biodiversității
alunecări de teren
inundații
Din cauza acestor fenomene, anumite terenuri pot fi scoase din circuitul agricol.

EFECTELE POLUĂRII ASUPRA ORGANISMELOR VII

EFECTELE POLUĂRII ASUPRA ORGANISMELOR VII

Cea mai mare responsabilitate pentru poluarea mediului o poarta omul, poluarea fiind consecinta
activitatilor acestuia .
Omul şi mediul sunt entităţi inseparabile, existenţa omului fiind dependentă de mediu, iar factorii de
mediu (aerul, apa, solul) se pot modifica, în urma folosirii lor de către om.
In cadrul interrelatiilor intre om si mediu, acesta din urma exercita asupra omului influente multiple,
dintre care una din cele mai importante este actiunea asupra sanatatii.
Din acest punct de vedere se stie ca mediul contine factori care au o actiune benefica asupra
organismului contribuind la mentinerea si fortificarea organismului, cunoscuti sub numele de factori
sanogeni. Mediul contine insa si factori care au o actiune nefavorabila asupra sanatatii, determinand
inrautatirea sau pierderea acesteia, denumiti factori patogeni.
Actiunea mediului poluant asupra organismului este foarte variata si complexa. Ea poate merge de la
simple incomoditati in activitatea omului, asa-zisul disconfort, pana la perturbari puternice ale starii
de sanatate.
Efectele acute au fost primele asupra carora s-au facut observatii si cercetari privind influenta poluarii
mediului asupra sanatatii populatiei si ele se datoresc unor concentratii deosebit de mati ale
poluantilor din mediu care au repercursiuni puternice asupra organismului uman.
Efectele cronice reprezinta formele de manifestare cele mai frecvente ale actiunii poluarii mediului
asupra sanatatii umane. In mod obisnuit, diversii poluanti existenti in mediu nu ating nivele foarte
ridicate pentru a produce efecte acute, dar prezenta lor continua, chiar in concentratii mai scazute nu
este lipsita de efecte nedorite.
Un efect al poluării apelor, deosebit de grav, este eutrofizarea lacurilor, numită si moartea
lacurilor', ca urmare a creşterii fertilităţii acestora prin aport de elemente nutritive, maiales fosfaţi şi
nitraţi, care favorizează proliferarea fitoplanctonului şi a plantelor acvatice. Puţin câte puţin, lacul se
colmatează, se îngustează şi dispare. Poluarea chimică a apelor afectează fitoplanctonul şi microfitele
în mod diferit, dupănatura agentului contaminat. Astfel, sărurile de cupru şi cromaţii sunt toxice
pentru alge. Fitoplanctonul este puternic afectat de numeroase pesticide, mai ales erbicide. De
exemplu, unele erbicide blochează creşterea fitoflagelatelor. Detergenţii sintetici, pe de altă parte, sunt
foarte toxici pentru flora microbiană a apelor. Peştii pot muri din cauza tuturor tipurilor de poluare,
dar majoritatea cazurilor mortale sunt provocate de lipsa oxigenului dizolvat în apă şi datorită
pesticidelor și a reziduurilor toxice.
Acolo unde poluarea atinge un anumit grad, de exemplu în porturi, se constată o
sărăciregenerala a florei, care în anumite cazuri poate merge până la dispariţia oricărei forme de
viaţăvegetală. Flora marină este ameninţată deoarece pelicula uleioasă formează un ecran şi
împiedicăoxidarea apei. Se înţelege de la sine că flora din zona de coastă este cea dintâi atinsă, dar
aceastanu înseamnă că flora de pe fundul mării este în afara pericolului, deoarece uleiurile, răscolite
şiiar răscolite de mare, se aglomerează împreună cu microorganismele şi formează sedimente
careînăbuşă fundul mării.Cele dintâi victime ale pânzelor plutitoare formate, de cele mai multe ori,
prinîmprăştierea hidrocarburilor sunt pasările care au obiceiul să se aşeze pe mare sau sa plonjeze
pentru a apuca peşti. Se ştie ca în mod normal apa nu poate sa pătrundă prin penajul lor, ceea cele
permite să plonjeze şi să rămână scufundate în ape foarte reci, deoarece perna de aer reţinutăde penaj
îndeplineşte rolul de regulator termic şi permite, în acelaşi timp, zborul deasupra apei.Poluat de
hidrocarburi, penajul pierde aceste însuşiri şi pasărea moare de frig, fără a se puteasmulge din mediul
lichid.Poluarea perturbă, totodată, un şir de activităţi economice. Degradarea vieţii acvatice este plină
de consecinţe, deoarece ea tinde sa reducă resursele alimentare obţinute din mari tocmaiîntr-un
moment în care se are in vedere utilizarea mai largă a acestora.
CO
Monoxidul de carbon rezultă în urma arderii combustibililor fosili, cum ar fi motoarele
autovehiculelor, centralele termice și țigările. În cazul concentrațiilor relativ scăzute, afecteza sistemul
nervos central, slăbește pulsul inimii, reduce acuitatea vizuală și capacitatea fizică, poate cauza
dificultăți respiratorii, dureri în piept persoanelor cu boli cardiovasculare, iritabilitate, migrene, lipsa
de coordonare, greața, amețeală, confuzie, oboseala și capacitate de concentrare redusă.
NO2
Dioxidul de azot este un gaz de culoare brun-roșcat cu un miros puternic, înecăcios. Rezultă, în
principal, în urma proceselor de ardere, precum cele care se petrec în motoarele autovehiculelor și în
centralele electrice.
Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar.
Oamenii expuși la acest tip de poluant se pot confruntă cu iritații ale căilor respiratorii și disfuncții ale
plămânilor. Expunerea pe termen lung la dioxid de azot poate afecta ficatul, splina și calitatea
sângelui.
SO2
SO2, cunoscut și sub denumirea de dioxid de sulf, este alt tip de poluant care are efecte negative
asupra sănătății. Este un gaz incolor, amărui, neinflamabil, cu un miros pătrunzător care irită ochii și
căile respiratorii.
Gazul este emis atunci când combustibilii care conțin sulf sunt arși în scopul încălzirii, generării de
energie electrică și în transport. De asmenea, vulcanii mai emit SO2 în aer.
Inhalarea dioxidului de sulf poate avea o mulțime de consecințe asupra sistemului respirator și poate
provoca dureri de cap, anxietate. Mai mult de atât, poate chiar să afecteze sistemul nervos.

În condițiile dezvoltării tehnologice și industriale, este aproape imposibil ca o persoană să nu fie

expusă poluării aerului. Poluarea este peste tot în jurul nostru. Poluanții microscopici din aer pot
pătrunde adânc în sistemul respirator și circulator, afectând plămânii, inima și creierul. Fiecare
persoană trebuie încurajată să se implice activ în lupta împotriva poluării aerului, pentru a putea
beneficia de un aer mai curat și mai sănătos.

Efecte asupra sanatatii in functie de tipul de expunere

Medicii avertizeaza asupra efectelor specifice provocate de diferite noxe din mediu care depasesc
concentratiile maxime admise.
Expunerea la plumb
In mediul urban mai ales, cu trafic intens, expunerea la plumb poate fi semnificativa. Plumbul este un
metal greu folosit in diferite fabrici industriale si emis de unele motoare pe benzina, baterii,
radiatoare, incineratoare de deseuri si ape uzate. Expunerea la plumb poate aparea prin inhalare,
ingerare si absorbtie dermica. A fost raportat, de asemenea si transportul transplacentar al plumbului
in cazul gravidelor. Cu cat fatul este mai tanar, cu atat efectele toxice sunt mai daunatoare. Toxicitatea
plumbului afecteaza sistemul nervos fetal; se observa edem sau umflarea creierului.
Atunci cand este inhalat, plumbul se acumuleaza in sange, tesuturi moi, ficat, plamani, oase si
sistemele cardiovasculare, nervos si reproductiv. Mai mult, pierderea concentrarii si a memoriei,
precum si dureri musculare si articulare, au fost observate la adulti dupa expunerea prelungita la
plumb. Copiii si nou-nascutii sunt extrem de susceptibili chiar si la doze minime de plumb, deoarece
este un neurotoxic si provoaca dizabilitati de invatare, tulburari de memorie, hiperactivitate si chiar
retard mintal.
Oxid de azot (NO2 )
Oxidul de azot este un poluant legat de trafic, deoarece este emis de motoarele de automobile. Este un
iritant al sistemului respirator, patrunde adanc in plamani, determinand boli respiratorii, tuse,
respiratie suieratoare, dispnee, bronhospasm si chiar edem pulmonar atunci cand este inhalat la
niveluri ridicate. Concentratiile mai mari afecteaza limfocitele T, in special celulele CD8+ si celulele
NK care produc raspunsul nostru imunitar. Se raporteaza ca expunerea pe termen lung la nivelurile
ridicate de dioxid de azot pot fi responsabile pentru boli pulmonare cronice.
Dioxid de sulf (SO2 )
Dioxidul de sulf este un gaz nociv provenit din arderea de combustibili fosili sau din activitatile
industriale. Persoanele susceptibile precum cele cu boli pulmonare, batranii si copiii, prezinta un risc
mai mare de leziuni. Problemele majore de sanatate asociate cu emisiile de dioxid de sulf in zonele
industrializate sunt iritatia respiratorie, bronsita, productia de mucus si bronhospasmul, deoarece este
un iritant senzorial si patrunde adanc in plamani transformat in bisulfit si interactioneaza cu receptorii
senzoriali, provocand bronhoconstrictie. Mai mult, au fost observate inrosirea pielii, afectarea ochilor
(lacrimatie si opacitatea corneei) si a membranelor mucoase, precum si agravarea bolilor
cardiovasculare preexistente . Efectele negative asupra mediului, cum ar fi acidificarea solului si
ploile acide, par sa fie asociate cu emisiile de dioxid de sulf.
Ozonul la nivel de sol (GLO)
Ozonul la nivel de sol (GLO), diferit de ozonul din straturile atmosferice mai inalte, este generat
printr-o reactie chimica intre oxizii de azot si metan sau COV (compusii organici volatili) emisi din
surse naturale si/sau in urma activitatilor antropice. Ozonul afecteaza straturile epidermei si canalele
lacrimale. Un studiu al expunerii pe termen scurt a soarecilor la niveluri ridicate de ozon a aratat
formarea de malondialdehida in epiderm, dar si epuizarea vitaminelor C si E. Ozonul inhalat are
capacitatea de a patrunde adanc in plamani Efectele toxice induse de ozon sunt prezente mai ales in
zonele urbane din intreaga lume si constau in tulburari biochimice, morfologice, functionale si
imunologice la nivelul organismului care duc la mortalitate prematura.
Monoxidul de carbon
Se crede ca nivelurile de monoxid de carbon reflecta volumele de trafic in zonele urbane, provenind
de la vehicule neechipate cu un convertor catalitic. Expunerea pe termen lung la concentratii crescute
poate duce la probleme neurologice si afectarea fetala. Monoxidul de carbon poate interactiona cu alti
poluanti pentru a produce ozon la nivelul solului, un poluant important la scara locala si globala.
Nivelurile ridicate de ozon pot cauza probleme de sanatate respiratorie si pot duce la mortalitate
prematura.
Compuse organici volatili (COV)
Compușii organici volatili (COV), cum ar fi toluenul, benzenul, etilbenzenul si xilenul s-au dovedit a
fi asociați cu cancerul la om. Principalele surse sunt arderea combustibililor fosili, solvenții pentru
procese industriale, vopselele si lacurile. Cantități mai mici sunt eliberate din curatarea chimica,
industria băuturilor si agricultura. Emisiile industriale de COV apar din evaporarea solvenților, din
deversarea accidentala sau evaporarea produselor petroliere Utilizarea de noi produse si materiale a
dus, de fapt, la creșterea concentrațiilor de COV, in special in aerul din interior, cu efecte adverse
asupra sănătăți umane Se constata ca expunerea pe termen scurt provoacă iritarea ochilor, nasului,
gâtului si mucoaselor, in timp ce cele de expunere de lunga durata includ reacții toxice. COV
contribuie la generarea ozonului la nivelul solului.
Dioxine
Dioxinele provin din procese industriale si naturale (incendiile de pădure si erupțiile vulcanice). Se
acumulează in alimente precum carnea si produsele lactate, pestele si crustaceele, in special in testul
gras al animalelor. Expunerea pe perioada scurta la concentrații mari de dioxina poate duce la pete
întunecate si leziuni pe piele. Expunerea pe termen lung la dioxina poate cauza probleme de
dezvoltare, afectarea sistemului imunitar, endocrin si nervos, infertilitate reproductive si cancer.
Poluarea solului are consecințe atât asupra oamenilor, cât și asupra celorlalte organisme din mediul
înconjurător, indiferent ca este vorba de animale, insecte sau alte tipuri de vietăți. Activitățile
industriale, agricole și domestice produc din ce în ce mai multe deșeuri, care sunt o cauză directă a
degradării solului.
Deși nu este întotdeauna vizibil, populația este expusă la efecte periculoase:

 boli sau afecțiuni ale oamenilor și ale animalelor din cauza alimentației modificate;
 producție agricolă slabă cauzată de poluanții din sol;
 modificarea climei, generate de procesele de deșertificare și de degradare a atmosferei;
 împrăștierea agenților poluanți și în alte medii, precum aerul și apa;
 extincția unor specii de animale sau alte organisme vii;
 dislocări masive ale populațiilor.
În mod evident, poluarea afectează calitatea vieții, sănătatea, dar și starea economiei globale.
Aceasta are efecte atât pe termen scurt, cât și lung, prin apariția unor fenomene ireversibile sau greu
de combătut. În mod particular, se pot observa efectele poluării asupra omului, care suferă din ce în ce
mai des de mai multe afecțiune, cum sunt alergiile ori iritațiile cutanate, dar și boli mai grave ce pot
afecta diverse sisteme ale organismului, precum cel nervos. Poluarea este unul dintre factori care
conduc la apariția bolilor autoimune sau la declanșarea diverselor tipuri de cancer.
Există mai multe căi prin care oamenii ajung în contact cu agenții patogeni din sol:

 prin ingerare – copiii de vârste mici se joacă la nivelul solului și pot înghiți particule fine,
care nu sunt vizibile cu ochiul liber. De asemenea, acest lucru se poate întâmpla oricui,
mai ales dacă iei masa într-o zonă în care solul nu este acoperit cu iarbă sau alte plante,
din cauza vântului;
 prin alimente – solul contaminat poate fi prezent pe produsele recoltate, spre exemplu pe
frunzele de salată, morcovi, cartofi;
 prin respirare – atunci când inspiri, poți inhala particule de praf care sunt nocive, mai ales
în zone unde se construiește intens;
 prin absorbție la nivelul pielii – agenții contaminanți pot pătrunde în organism prin piele,
așa cum o face creozotul, o substanță cancerigenă, utilizată pentru a trata lemnul;
 prin alimente crescute în sol contaminat – dacă solul are parte de agenți poluanți, atunci
există riscul ca aceștia să fie preluați de către alimente odată cu nutrienții din pământ.
Nici flora nu este scutită de consecințe negative. Plantele suferă din cauza ploilor acide, au parte de
hrană modificată din sol, iar aceste efecte se revarsă și asupra faunei din zonele poluate.
 Concluzii
Preocuparea pentru poluarea aerului și implicațiile acesteia asupra sănătății continuă să fie și astăzi o
problemă la nivel mondial. Poluarea aerului rămâne un amestec complex de poluanți antropici și surse
naturale.
Poluarea aerului, considerată odinioară drept o problemă pur locală sau regională, este acum
recunoscută ca o problemă globală, cu un potențial transport atmosferic pe distanțe lungi. Poluarea
aerului este o contribuție importantă la complicațiile respiratorii, în special pentru țările în curs de
dezvoltare, care folosesc combustibili din biomasă și cărbune pentru încălzire.
Este esențial ca guvernele, industria și sectorul privat să depună eforturi locale, naționale și globale
pentru a reduce povara poluării aerului, astfel încât să ofere o protecție mai bună a sănătății pentru
toată lumea.
Bibliografie
Shukla, Deep. “Exposure to Air Pollutants May Amplify Risk for Depression in Healthy Individuals.”
Medicalnewstoday.com, Medical News Today, 11 Nov. 2021, www.medicalnewstoday.com
Millar, Helen. “What Are the Health Effects of Noise Pollution?” Medicalnewstoday.com, Medical
News Today, 22 Dec. 2020, www.medicalnewstoday.com
Benisek, Alexandra. “What Is Light Pollution?” WebMD, WebMD, 17 Nov. 2021, www.webmd.com
“What Is Chemical Pollution? | ClientEarth.” Clientearth.org, 2022, www.clientearth.org
“Biological Pollution.” EHEP, 11 July 2013, www.hsph.harvard.edu
Sissons, Claire. “How Does Air Pollution Affect Our Health?” Medicalnewstoday.com, Medical
News Today, 10 Jan. 2020, www.medicalnewstoday.com