POLUAREA

AERULUI
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Cuprins:
Poluarea ........................................................................................................................................................ 2
Poluarea .................................................................................................................................................... 2
Sunt două categorii de materiale poluante (poluanți): ............................................................................ 2
Poluarea aerului ........................................................................................................................................ 2
Combaterea poluării ................................................................................................................................. 4
Poluarea în România ................................................................................................................................. 5
Poluarea din aer este, oficial, factor cancerigen. Care sunt cele mai poluate oraşe din România şi din
restul lumii? .................................................................................................................................................. 5
Dar care sunt oraşele cu cel mai poluat aer?............................................................................................ 7
Care este situaţia în România? ................................................................................................................. 9
Cât de periculoasă este poluarea aerului? Anual, din cauza sa mor peste două milioane de persoane! .. 10
Poluarea atmosferică – factor major în declanşarea atacurilor de inimă .................................................. 13
Smogul accentueaza incalzirea globala....................................................................................................... 14
Top 10 – Cele mai poluate orase din lume ................................................................................................. 15
10. La Oroya, Peru ................................................................................................................................... 15
9. Vapi, India ........................................................................................................................................... 16
8. Norilsk, Rusia ....................................................................................................................................... 16
7. Tianjin, China....................................................................................................................................... 16
6. Kabwe, Zambia .................................................................................................................................... 17
5. Sumgait, Azarbaijan ............................................................................................................................ 17
4. Djerzinsk, Rusia ................................................................................................................................... 17
3. Sukinda, India ...................................................................................................................................... 18
2. Linfen, China ....................................................................................................................................... 18
1. Cernobal, Ucraina................................................................................................................................ 18
Ţigla anti-smog, o nouă armă în lupta cu poluarea .................................................................................... 19
Romania, al doilea poluator din UE prin centralele pe carbuni - Cum ne imbolnavim .............................. 20
Cum ne imbolnavesc centralele pe carbuni? .......................................................................................... 21
România are al zecelea cel mai poluat aer din Uniunea Europeană, potrivit unui nou studiu, publicat de
Agenţia Europeană de Mediu. Când vine vorba de OZON, România este codaşa Europei. Experţii atrag
atenţia că 88 la sută din aglomerările urbane din Europa sunt expuse unui nivel de poluare peste limitele
admise. Cel mai rău stau Bulgaria şi Polonia, iar cel mai bine Estonia şi Finlanda. .................................... 23
POLUAREA AERULUI................................................................................................................................ 24
Praful din aer poate provoca astm si cancer .......................................................................................... 25
Capitala României este extrem de poluata cu particule fine .................................................................. 25

1
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Poluarea
Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu
sănătatea umană, calitatea vieții sau funcția naturală a ecosistemelor (organismele vii și mediul în
care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor
naturale cum ar fi erupțiile vulcanice, cea mai mare parte a substanțelor poluante provine din
activitățile umane.

Sunt două categorii de materiale poluante (poluanți):

 Poluanții biodegradabili sunt substanțe, cum ar fi apa menajeră, care se descompun rapid
în proces natural. Acești poluanți devin o problemă când se acumulează mai rapid decât
pot să se descompună. Poluanții nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau
se descompun foarte lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau
chiar imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu.

 Compușii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili

policrorurati (PCB) și materiale radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de
acumulare și pot să urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu,
moleculele compușilor toxici pot să se depună pe suprafața plantelor acvatice fără să
distrugă acele plante. Un pește mic care se hrănește cu aceste plante acumulează o
cantitate mare din aceste toxine. Un pește mai mare sau alte animale carnivore care se
hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se
numește „bioacumulare”.

Poluarea aerului

Contaminarea umană a atmosferei Pământului poate lua multe forme și a existat de când oamenii
au început să utilizeze focul pentru agricultură, încălzire și gătitul alimentelor. În timpul
Revoluției Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problemă majoră.

Poluarea aerului

2
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în general un
amestec de monoxid de carbon și compuși organici din combustia incompletă a combustibililor
fosili cum ar fi cărbunii și de dioxid de sulf de la impuritățile din combustibili. În timp ce smogul
reacționeaza cu oxigenul, acizii organici și sulfurici se condensează sub formă de picături,
întețind ceața. Până în secolul XX smogul devenise deja un pericol major pentru sănătate.

Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să reducă calitatea aerului deasupra orașelor mari
cum ar fi Los Angeles în anii '30. Acest smog este cauzat de combustia în motoarele
autovehiculelor și ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot și eliberează
hidrocarburi din combustibilii "nearși". Razele solare fac ca oxizii de azot și hidrocarburile să se
combine și să transforme oxigenul în ozon, un agent chimic care atacă cauciucul, rănește plante
și irită plămânii. Hidrocarburile sunt oxidate în substanțe care se condensează și formează o
ceață vizibilă și pătrunzătoare.

Majoritatea poluanților sunt eventual "spălați" de către ploaie, zăpadă sau ceață dar după ce au
parcurs distanțe mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanții se adună în atmosferă, oxizii
de sulf și de azot sunt transformați în acizi care se combină cu ploaia. Aceasta ploaie acidă cade
peste lacuri și păduri unde poate duce la moartea peștilor sau plantelor și poate să afecteze întregi
ecosisteme. În cele din urmă, lacurile și pădurile contaminate pot ajunge să fie lipsite de viață.
Regiunile care sunt în drumul vântului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa și
estul Statelor Unite și Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot să afecteze și
sănătatea umană și obiecte create de oameni; ele dizolvă încet statui istorice din piatră și fațade
din Roma, Atena si Londra.

Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creștere a
temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de
carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentrația de dioxid
de carbon din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub
denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiațiile Soarelui.
Din cauza efectului de seră se asteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C
până în anul 2100. Chiar dacă această tendință pare a fi o schimbare minoră, creșterea ar face ca
Pământul să fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic,
afectând producția agricolă, modificând distribuția animalelor și plantelor și crescând nivelul
mării.

Poluarea aerului poate să afecteze regiunea superioară a atmosferei numită stratosferă. Producția
excesivă a compușilor care conțin clor cum ar fi clorofluorocarbonații (CFC) (compuși folosiți
până acum în frigidere, aparate de aer condiționat și în fabricarea produselor pe bază de
polistiren) a epuizat stratul de ozon stratosferic, creând o gaură deasupra Antarcticii care durează
mai multe săptămâni în fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele dăunătoare ale Soarelui a
afectat viața acvatică și terestră și amenință sănătatea oamenilor din zonele nordice și sudice ale
planetei.

Conform OMS (2009), cca 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza poluării aerului,
majoritatea în Asia.

3
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Combaterea poluării

Din cauza multor tragedii ale mediului înconjurător, de la jumătatea secolului XX, multe națiuni
au instituit legi cuprinzătoare proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluării
necontrolate și pentru a preveni viitoarele contaminări ale mediului. În Statele Unite a fost creat
Actul pentru Aer Curat (Clean Air Act - 1970) prin care se reduceau semnificativ anumite tipuri
de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. Actul pentru Apa Curată (Clean
Water Act - 1977) și Actul pentru Apă Potabilă Curată (Safe Drinking Water Act - 1974) au
stabilit norme pentru deversarea poluanților în ape și standarde pentru calitatea apei potabile.
Actul pentru Controlul Substanțelor Toxice (Toxic Substance Control Act - 1976) și Actul pentru
Conservarea și Recuperarea Resurselor (Resource Conservation and Recovery Act - 1976) au
fost create pentru a supraveghea și controla deșeurile periculoase. După 1980 au fost create
programe care alocau fonduri pentru curățarea celor mai contaminate terenuri de depozitare a
deșeurilor. Aceste acte și alte câteva legi federale ale unor state individuale au ajutat limitarea
poluării dar progresele au fost lente și au rămas multe probleme cu privire la zonele cu
contaminări severe din cauza lipsei fondurilor pentru curățare și din cauza problemelor în
aplicarea legilor.

Înțelegerile internaționale au jucat un rol important în reducerea poluării globale. Protocolul de

la Montréal cu privire la Substanțele care Distrug Stratul de Ozon (1987) a fixat date
internaționale până la care să fie reduse emisiile de substanțe chimice, cum ar fi CFC, despre
care se știe că distruge stratul de ozon. Convenția Basel pentru Controlul Transporturilor
Internaționale ale Deșeurilor Periculoase și Depozitarea Lor (1989) servește ca punct de reper
pentru reglementările internaționale ce se ocupă de transportarea deșeurilor periculoase și
depozitarea lor.

Din anul 1992 reprezentanții a mai mult de 160 de țări s-au întâlnit în mod regulat pentru a
discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substanțe poluante care produc efectul de
seră. În 1997 a fost creat Protocolul de la Kyõto, chemând celelalte țări să adereze la el pentru a
reduce până în anul 2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Până la sfărșitul anului
2000 Protocolul de la Kyõto nu fusese încă ratificat; negociatorii încercau încă să ajungă la un
consens în legătură cu regulile, metodele și penalitățile care ar trebui să fie folosite pentru a
aplica tratatul.

Regulamentul și legislația au dus la un considerabil progres în diminuarea poluării aerului și

apelor în țările dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai puțini oxizi de azot decât cele din 1970;
centralele electrice ard acum mai puțini combustibili pe bază de sulf; coșurile industriale au
acum filtre prin care se reduc emisiile și nu se mai folosește benzină cu plumb. Țările în curs de
dezvoltare continuă să se lupte cu poluarea fiindcă nu au tehnologii pentru filtrare, curățare și
trebuie să își mărească puterea economică, de cele mai multe ori cu costul poluării mediului.
Problema este că țările în curs de dezvoltare atrag investitorii străini prin forța de muncă mai
ieftină, materiale brute mai ieftine și mai puține restricții pentru substanțe poluante.
Maquiladoras, uzine de asamblare de-a lungul graniței dintre S.U.A. și Mexic, pe partea
mexicană, creează industrie și locuri de muncă pentru Mexic dar majoritatea lor aparțin unor
corporații non-mexicane care au fost atrase de forța de muncă ieftină și de lipsa legilor cu privire
la poluanți. Ca rezultat, această regiune de graniță, incluzând Rio Grande este una din cele mai

4
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

poluate zone din America de Nord. Pentru a se evita dezastrele ecologice și sărăcia, țările în curs
de dezvoltare necesită ajutor și tehnologie de la țările și corporațiile străine, participarea
comunității în inițiativele de dezvoltare și crearea de reglementări mai aspre cu privire la poluare.

Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local, național și internațional pentru a combate
problemele create de poluare din toata lumea. Multe din aceste organizații răspândesc informații
și ajută oameni și alte organizații, care nu sunt implicate în procesul luării deciziilor. Rețeaua
Acțiunii Pesticidelor răspândește informații tehnice cu privire la efectele pesticidelor asupra
agricultorilor care le folosesc. O mișcare bine organizată de justiție pentru mediu s-a ridicat
pentru a pleda pentru protecția echitabilă a mediului înconjurător. Greenpeace este o organizație
activistă care concentrează atenția internațională asupra industriilor și guvernelor care
contaminează terenul, apele sau atmosfera cu deșeuri toxice.

Poluarea în România

În perioada 2008 - 2012, aproximativ 300 de instalații din România au dreptul să emită un total
de 379,7 milioane tone de emisii de gaze cu efect de seră, respectiv 75,9 milioane tone anual.
România are un disponibil minim pentru comercializarea AAU-urilor (Assigned Amount Units -
Unitati ale Cantității Atribuite) de 60 milioane tone CO2 echivalent, anual, în perioada 2008-
2012, pentru care ar putea încasa până la 2 miliarde euro (1 miliard de euro după alte estimări).

În anul 2010, Statul român acorda în mod gratuit aceste certificate pentru 219 companii
poluatoare de pe teritoriul țării, în majoritatea lor cu capital de stat. Scopul este de a ajuta acești
poluatori să investească în ecologizare. Aceste companii au posibilitatea să vândă certificatele
direct altor poluatori, români sau străini, cu capacitate mai mare de producție, să le listeze la
bursele specializare sau să le vândă unor intermediari.

Poluarea din aer este, oficial, factor

cancerigen. Care sunt cele mai poluate oraşe
din România şi din restul lumii?

5
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Poluarea din aer este, oficial, factor cancerigen: care sunt cele mai poluate oraşe din
România şi din restul lumii? (Foto:Shutterstock.com) + zoom

Galerie foto (3)

Agenţia Internaţională pentru Cercetări asupra Cancerului (IARC), un organism specializat al

Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), a anunţat că a inclus poluarea din aer în categoria
factorilor cancerigeni, alături de azbest şi tutun.
"Experţii au ajuns la concluzia (...) că există dovezi suficiente pentru a spune că expunerea la
poluarea din aer cauzează cancer pulmonar. Ei au notat, de asemenea, o asociere pozitivă cu un
risc ridicat de cancer al vezicii urinare", precizează IARC într-un comunicat.
În aceste condiţii trebuie să ştim că aproape 90 la sută dintre orăşenii europeni sunt expuşi la o
poluare cu particule şi o concentraţie de ozon care depăşesc nivelurile recomandate de
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).
"Mari părţi din populaţie nu locuiesc într-un mediu sănătos (...). Europa trebuie să dea dovadă de
ambiţie şi să meargă mai departe decât legislaţia pe care a pus-o în aplicare" şi care este mai
puţin strictă în comparaţie cu recomandările OMS, apreciază directorul executiv al EEA, Hans
Bruyninckx.
Emisiile de particule PM10 (al căror diametru este mai mic de 10 microni) şi PM 2,5 s-au
diminuat cu 14% şi, respectiv, 16% în Uniunea Europeană (UE) în perioada 2002-2011. Însă, în
2011, 33% dintre orăşenii UE locuiau în zone unde concentraţiile maxime autorizate de PM10 pe
24 de ore au fost depăşite. Dacă sunt luate în considerare normele OMS, care nu au un caracter
obligatoriu, proporţia creşte la 88% din populaţia urbană.
Particulele, dintre care cele mai fine ajung în plămâni şi sânge, cauzează boli respiratorii şi
cardiovasculare. PM10 sunt emise în principal în urma unor procese mecanice precum
activităţile de construcţie, în timp ce PM 2,5, în urma combustiei (lemnului, carburanţilor, etc.).

6
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Pe de altă parte, 98% din populaţia urbană era expusă, în 2011, la concentraţii de ozon superioare
celor recomandate de OMS. Ozonul rezultă din transformarea, sub efectul razelor solare, a
emisiilor din traficul rutier şi activităţile industriale, şi este iritant pentru căile respiratorii.
Un studiu european publicat marţi de Lancet Respiratory Journal, bazat pe 14 studii efectuate în
12 ţări pe un eşantion de 74.000 de femei, arată că o expunere, chiar mai slabă, la particule PM
2,5 creşte semnificativ riscul de a naşte bebeluşi cu greutate scăzută.
Această greutate scăzută, estimată la cel puţin 2,5 kilograme după 37 de săptămâni de sarcină,
poate provoca probleme respiratorii în copilărie şi dificultăţi cognitive.
UE a fixat o limită de 25 de micrograme pe metru cub în medie, pe an, pentru PM 2,5, în timp ce
OMS recomandă maxim 10 micrograme. Orice creştere cu 5 micrograme pe metru cub sporeşte
cu 18% riscul producerii unei greutăţi scăzute la naştere, potrivit studiului.

Dar care sunt oraşele cu cel mai poluat aer?

În 2010, aproximativ 223.000 de oameni din întreaga lume au decedat de cancer pulmonar
provocat de expunerea la aerul poluat, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. De asemenea,
se estimează că mai bine de jumătate dintre aceaste decese s-au produs în China şi alte ţări in
Asia de Est.
Mai jos veţi găsi un grafic realizat de Ritchie King de la publicaţia Quartz care expune situaţia
celor mai poluate oraşe din lume.
Aşa cum arată şi graficul, oraşele cu cel mai poluat aer nu sunt neapărat capitalele mari, ci mai
curând regiuni puternic industrializate aflate în apropiere. Ahvaz, de exemplu, aflat în sud-vestul
Iranului, este mult mai poluat decât New Delhi sau Beijing, cu 372 părţi de particule mici pe
milion, comparativ cu media mondială de 71 de părţi pe milion. Poate tocmai de aceea, speranţa
de viaţă din Ahvaz este cea mai mici din Iran.

Oraşele cu cel mai poluat aer (Foto: Ritchie King / Quartz)

7
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

8
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Care este situaţia în România?

Potrivit Agenţiei Europene de Mediu, se pare că în anul 2008, oraşul cu cel mai poluat aer era
Iaşul cu 54 µg/m3 (microgram pe metru cub de aer), urmat de Timişoara cu 51 µg/m3 şi Craiova
cu 49 µg/m3. Bucureştiul ocupa locul patru în această listă cu 48 µg/m3, fiind urmat de Botoşani
(29 µg/m3), Bacău (27 µg/m3), Oradea (26 µg/m3), Buzău (22 µg/m3) şi Galaţi (18 µg/m3).

Care este situaţia în România? (Foto: Agenţia Europeană de Mediu)

9
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Cât de periculoasă este poluarea aerului?

Anual, din cauza sa mor peste două milioane
de persoane!
Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord estimează că aproximativ 2,1
milioane de persoane mor din cauza poluării cu particule fine.
(Foto:Shutterstock.com) + zoom

Galerie foto (3)

Poluarea aerului provoacă anual peste 2 milioane de decese, arată un nou studiu. De asemenea, în
fiecare an se înregistrează aproximativ 470.000 de decese din cauza creşterii cantităţii de ozon
provocate de om, se mai arată în cercetare.

Pe de altă parte, schimbările climatice au un efect minim asupra poluării aerului şi asupra
numărului de decese, au concluzionat autorii.

Cercetătorii de la Universitatea din Carolina de Nord estimează că aproximativ 2,1 milioane de

persoane mor din cauza poluării cu particule fine. Aceste particule minuscule pot penetra adânc
în plămâni şi provoacă diferite afecţiuni respiratorii şi cancer.

„Estimările noastre arată că poluarea aerului reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori de
risc de mediu pentru sănătatea umană”, spune Jason West, co-autor al studiului. „Multe dintre

10
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

aceste decese au loc în Asia de Est şi Asia de Sud, unde populaţia este numeroasă şi poluarea
aerului este severă”, a mai spus West.

Studiul publicat în jurnalul Environmental Research Letters arată că schimbările climatice ar

putea agrava efectele poluării aerului, însă nu vor duce la o creştere semnificativă a numărului de
decese. Cercetătorii estimează că schimbările climatice au dus, anual, la 1.500 de decese din
cauza ozonului şi 2.200 de decese din cauza particulelor fine.

Iată harta deceselor provocate de ozon (harta de sus) şi de particulele fine (harta de jos):

11
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Iată nivelul poluării pe Terra, conform OMS:

12
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Poluarea atmosferică – factor major în

declanşarea atacurilor de inimă
Poluarea atmosferică

Galerie foto (1)

Aerul poluat produce mai multe atacuri cardiace decît cocaina şi este la fel de periculos pentru
inimă ca şi excesul de cafea şi alcool ori extenuarea fizică.

Izbucnirile de furie, folosirea marijuanei, infecţiile la nivelul toracelui şi chiar sexul - şi acestea
au fost identificate drept factori ce pot declanşa un atac de inimă, însă poluarea atmosferică le
depăşeşte pe toate în ceea ce priveşte potenţialul ei de risc.

Specialiştii de la Universitatea Hasselt din Belgia a combinat date din 36 de studii anterioare
pentru a calcula riscul de atac de inimă ce poate fi atribuit fiecăreia dintre cauzele menţionate.

În special poluarea determinată de traficul auto s-a dovedit periculoasă, iar acest factor trebuie
luat în considerare când e vorba despre sănătatea publică, au afirmat cercetătorii.

Cu toate că sănătatea inimii se păstrează în primul rând printr-un stil de viaţă sănătos (dietă
echilibrată, exerciţiu fizic, lipsa fumatului, menţinerea unei greutăţi corporale normale), poluarea
atmosferică (la fel ca şi fumatul pasiv) joacă un rol important.

13
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Organizaţia Mondiale a Sănătăţii a descris poluarea aerului drept "un factor de risc major pentru
sănătate", estimând că provoacă aproximativ 2 milioane de decese premature în fiecare an.

Smogul accentueaza incalzirea globala

Responsabilii Statelor Unite pe probleme de mediu au publicat un studiu care leaga incalzirea
globala de nivelul ridicat de smog care invaluie marile metropole si care constituie, in acelasi
timp, o amenintare serioasa la adresa sanatatii publice.

Articolul a fost publicat de catre Agentia de Protectie a Mediului si a fost folosit de unele
organizatii ecologiste pentru a condamna politica relaxata pe care administratia Bush a adoptat-o
vizavi de problema incalzirii globale .

In raport, sunt marcate zonele de pe teritoriul Statelor Unite care inregistreaza cresteri ale
nivelului de ozon si este atrasa atentia, in mod special, asupra sezoanelor in care problema ar
deveni mai acuta, din cauza temperaturilor mai ridicate.
Smogul de ozon reprezinta o amenintare pentru sanatatea populatiei, in mod special pentru cei
tineri, batrani si pentru cei care au probleme respiratorii.
“Raportul lanseaza o intrebare foarte importanta: este incalzirea globala o amenintare pentru
sanatatea publica?” se intreaba Frank O’Donnell, presedintele ONG-ului Clean Air Watch.

14
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Top 10 – Cele mai poluate orase din lume

Top 10 – Cele mai poluate orase din lume no tags + zoom

Galerie foto (1)

Oameni din intreaga lume sunt afectati de flagelul modern al poluarii provenite din reziduurile
industriale si emisiile de gaze. In cele mai grave cazuri, zeci de mii de persoane sunt otravite
zilnic, conform rapoartelor expertilor in ecologie care monitorizeaza cele mai poluate, si in
acelasi timp poluante, orase ale lumii. Peste 10 milioane de oameni care locuiesc in apropierea
acestor locatii extrem de poluate sufera de diferite forme de cancer, probleme respiratorii,
distrugeri ale sistemului imunitar, afectiuni neurologice, si multe alte probleme de sanatate pe
termen lung.

10. La Oroya, Peru

Persoane afectate: 35 000

Poluanti: Dioxid de sulf, plumb, cupru, zinc
Sursa: Minerit

Desi este o localitate mica cu doar 35 000 de locuitori, La Oroya este poluata masiv de compania
americana Doe Run, care isi permite sa ignore toate avertismentele ecologilor peruani, referitoare
la sanatatea bastinasilor precum si la poluarea zonei pe termen lung. Astfel reprezentantii
companiei Doe Run nici macar nu au avertizat locuitorii zonei de pericolul reprezentat de
activitatea miniera. Drept rezultat, 99% dintre copiii care se nasc in acest orasel prezinta o
contaminare masiva cu plumb a sangelui si maduvei osoase, majoritatea netrecand de pragul

15
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

varstei de 6 ani. Totodata ploile acide cauzate de poluarea atmosferica cu dioxid de sulf, au
decimat atat vegetatia junglei din imprejurimi, cat si culturile agricole ale localnicilor.

9. Vapi, India

Persoane afectate : 71 000

Poluanti : Reziduuri chimice, Metale grele
Sursa : Industrie

Cu acest oras se sfarseste asa numita “Centura economica a Indiei”, o zona care strabate India de
la Est la Vest, si unde se regaseste o mare parte a industriei acestei tari. Situat in statul Gujarat,
Vani este un oras unde sunt concentrate peste 50 de fabrici care produc ingrasaminte chimice
pentru sol, produse petrochimice, medicamente si vopseluri. Pe langa poluantii produsi de aceste
fabrici, se aduna resturile provenite din activitatea a peste 1 000 de ateliere mici cu productie
proprie din domeniile pesticidelor si medicamentelor. Toti acesti agenti economici deverseaza
resturile si reziduurile produse zilnic, direct pe sol si in lacurile din apropiere. Ca rezultat direct,
medicii din zona raporteaza o incidenta crescuta a bolilor aparatului respirator si o rata
ascendenta a avorturilor spontane.

8. Norilsk, Rusia

Persoane afectate: 134 000

Poluanti : Poluarea aerului cu dioxid de sulf, metale grele precum nichel, cupru, cobalt, plumb,
selenium, fenoli
Sursa: Minele de extractie a metalelor grele si procesarea acestora

Norilsk este un oras din Rusia situat dincolo de Cercul Arctic. In ciuda acestui aspect, zapada
care cade iarna la Norilsk este de culoare neagra datorita poluarii cu metale grele.
De fapt, aici se afla cel mai mare centru mondial al procesarii metalelor grele, si in consecinta
orasul cu cel mai toxic smog. Aici nu creste nici macar un fir de iarba pe o raza de 30 km, in
timp ce contaminarea solului cu metale grele a fost descoperita inclusiv la 60 km de Norilsk.
Circa 16% dintre nou nascutii din acest oras mor la nastere, in timp ce adultii sufera de afectiuni
respiratorii grave si diferite forme de cancer.

7. Tianjin, China

Persoane afectate : 140 000

Poluanti : Plumb si metale grele
Sursa : Mineritul si procesarea metalelor grele

Conform autoritatilor chineze,Tianjin este cel mai mare producator de plumb din China, aici
lucrand in extragerea plumbului peste 160 000 de mineri. Concentratia de plumb din aer si sol
este la Tianjin de 8,5 ori mai mare decat in oricare alt oras din China. Totodata in acest oras nu
exista garda ecologica si nici legi care sa interzica poluarea. Prin urmare oamenii sunt obligati sa
respire aerul din zona, unde nivelul de plumb este de 10 ori mai mare decat maximul permis

16
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

pentru organismul uman. Locuitorii sufera de pierderi de memorie, afectiuni cerebrale, si nasteri
premature.

6. Kabwe, Zambia

Persoane afectate : 255 000

Poluanti : Plumb, cadmiu
Sursa : Minele de extractie a plumbului si procesarea acestuia

Kabwe este, concomintent, al doilea oras al Zambiei si primul oras din lume in topul poluatorilor
cu plumb. Ca rezultat direct, intregul oras este contaminat cu metale grele, dintre care plumbul si
cadmiul sunt cele mai des intalnite. Generatii intregi de copii din Kabve se scalda (inca din anul
1902 cand a inceput exploatarea plumbului), in raul din aproiere, unde este deversat minereul de
plumb. Toti copiii din oras sunt contaminati cu plumb, fapt ce duce la afectiuni ireversibile ale
creierului si nervilor. Testele de sange efectuate copiilor din Kabwe au adus rezultate incredibile:
copii prezentau peste 50 de micrograme de plumb la un decilitru de sange, inregistrandu-se
cazuri in care unii copii prezentau peste 100 micrograme de plumb la decilitru…

5. Sumgait, Azarbaijan

Persoane afectate: 275 000

Poluanti: produse chimice organice, petrol, metale grele incluzand mercur
Sursa: Punctele de exploatarea a petrolului si combinatele petrochimice din zona

Pe vremuri Sumgait era centrul industriei petroliere din U.R.S.S. unde activau peste 40 de fabrici
de cauciuc, de productie a clorului si pesticidelor. In prezent, cei 275 000 de locuitori sunt
contaminati zilnic cu metale grele, produse petrochimice si mercur. Rata cancerului este de 50 de
ori mai mare decat in restul Azerbaijanului, in timp ce copiii azeri din Sumgait sufera de o serie
de defecte genetice, de la boli ale oaselor la afectiuni ale creierului.

4. Djerzinsk, Rusia

Persoane afectate: 300 000

Poluanti: Chimicale si produse toxice adiacente, incluzand aici gazele Sarin si VX, de asemeni
plumb si fenoli
Sursa: Fabricile de armament din perioada Razboiului Rece

Djerzinsk a fost pe vremuri centrul sovietic al productiei de arme chimice. In prezent, activitatea
economica din oras se axeaza pe industria produselor chimice. Pe o perioada de 70 de ani acest
centru al industriei militare sovietice a produs peste 300 000 tone de reziduuri chimice
periculoase, depozitate in apropierea orasului fara a se lua nici o masura de protectie a mediului
inconjurator. Depozitul urias de reziduuri a dus la contaminarea panzei freatice cu circa 200 de
substante chimice cu potential mortal pentru om. Speranta maxima de viata pentru locuitorii din
Djerzinsk este de doar 42 de ani…

17
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

3. Sukinda, India

Persoane afectate: 2 600 000

Poluanti: Crom hexavalent, metale grele
Sursa: Mineritul si procesarea cromului

La Sukinda se afla cel mai mare complex minier din lume destinat extragerii cromului, tot aici
este depozitat circa 97% din cromul extras in India. Apele din apropiere contin crom hexavalent,
care este unul dintre cele mai puternice cancerigene cunoscute. Raul Brahmani curge printre
muntii formati de cele 30 milioane de tone de reziduuri miniere. Mai mult de 2,5 milioane de
oameni sufera de multiple forme de cancer datorita expunerii la apa, solul si aerul din apropierea
acestor mine.

2. Linfen, China

Persoane afectate: 3 000 000

Poluanti: Particule minuscule de cenusa, monoxid de carbon, oxizi de nitrogen, dioxid de sulf,
arsenic, plumb
Sursa: Gaze de esapament produse de automobile, emisii industriale

Linfen este un oras situat in centrul Chinei, in provincia Shaanxi. Orasul detine si tristul record
de cel mai poluat oras din China. Locuitorii sunt obligati sa inspire o serie de substante toxice
foarte periculoase, produse de sutele de fabrici, mine, si rafinarii de la periferia orasului. In plus,
numarul de automobile creste, ceea ce duce la inregistrarea celor mai mari valori ale
arseniculului descoperite in atmosfera vreunui oras din lume. In consecinta, locuitorii din Linfen
sufera de forme noi de pneumonii, bronsite si cancer la plamani.

1. Cernobal, Ucraina

Persoane afectate : Peste 5 000 000

Poluanti : Praful radioactive
Sursa : explozia reactorului central din anul 1986

Cernobalul a fost o locatie expusa la 100 de ori mai multe radiatii decat orasele Hiroshima si
Nagasaki. Aproximativ 5,5 milioane persoane au fost grav afectate in decursul acelui an. Intre
anii 1992 – 2002 cel putin 4 000 de copii nascuti in afara perimerului de 25 km care delimiteaza
zona interzisa din jurul Cernobalului, prezinta cancer tiroid. Aproximativ 100 de tone de uraniu
si plutoniu inalt radioactiv se afla inca prinse in interiorul reactorului distrus, peste care s-a turnat
un strat gros de beton. In zona contaminata de langa Cernobal inca traiesc si isi desfasoara
activitatile zilnice peste 5 milioane oameni.

18
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Ţigla anti-smog, o nouă armă în lupta cu

poluarea
Ţigla anti-smog, o nouă armă în lupta cu poluarea tigla, acoperis, smog, poluare,
titaniu + zoom

Galerie foto (2)

O companie americană a inventat o ţiglă specială, care contracarează efectul nociv al emisiilor
automobilelor.

Conform producătorilor, dacă aceste ţigle sunt folosite pe acoperişul unei case de 185 de metri
pătraţi, ele pot procesa oxizii de azot produşi de motorul unei maşini după 17.380 de km conduşi.

"Ţigla anti-smog", cum este denumită invenţia companiei californiene Boral Roofing, foloseşte
dioxid de titaniu pentru a reuşi să lupte contra poluării.

Razele soarelui activează acest ingredient, care acţionează precum un catalizator, accelerând
procesul de transformare a oxizilor de azot în oxigen şi azot.

Ţiglele au fost testate în laborator şi în spaţiu liber de către o serie de specialişti din EU, între
anii 2002 şi 2006. "În studiile efectuate în Europa, unde au folosit aceste ţigle la casele situate în
apropierea caselor, s-a înregistrat un nivel mai redus al poluării. Funcţionează", a declarat
Michael Chusid, un consultat tehnic.

19
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Ţiglele nu sunt utile doar în lupta contra smogului, ci mai au un beneficiu. Atunci când plouă,
nitraţii acumulaţi pe acoperiş se vor scurge pe sol, unde vor acţiona ca îngrăşământ.

Romania, al doilea poluator din UE prin

centralele pe carbuni - Cum ne imbolnavim

Romania este a doua cea mai poluanta tara din Uniunea Europeana in privinta centralelor pe carbuni,
potrivit unui raport dat publicitatii joi de Health and Environment Alliance (HEAL).

Tara noastra este depasita doar de Polonia in ceea ce priveste cantitatea de substante poluante
eliberate in atmosfera de cosurile centralelor, fiind urmata de Germania.

Dintre cele mai poluante 20 de centrale pe carbune din UE, 5 sunt instalatiile romanesti de la Turceni,
Rovinari, Drobeta Turnu Severin, Isalnita si Mintia, se arata intr-un comunicat remis Ziare.com de
Fundatia TERRA Mileniul III.

La nivelul Uniunii Europene, acest factor de poluare este responsabil in fiecare an pentru 18.200 de
morti premature, aproximativ 8.500 de cazuri noi de bronsita cronica si peste 4 milioane de zile de lucru
pierdute.

In termeni economici, impactul arderii carbunelui in Europa costa aproximativ 42,8 miliarde de euro pe
an. Aceste costuri sunt asociate in mare parte cu afectiunile respiratorii si cardiovasculare ce reprezinta
doua tipuri principale de boli cronice in Europa.

Impreuna, centralele pe carbune din Polonia, Romania si Germania sunt responsabile pentru mai mult
de jumatate din impactul total al acestor instalatii asupra sanatatii umane.

Clasamentul tarilor din UE in privinta poluarii realizate de centralele pe carbune

20
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Cum ne imbolnavesc centralele pe carbuni?

Centralele pe carbuni sunt un important generator de poluare a aerului in Europa, pe care expertii in
boli respiratorii l-au numit "ucigasul invizibil" si reprezinta astazi una dintre cele mai mai mari amenintari
la adresa sanatatii publice. Expunerea la poluare este legata de un numar semnificativ de efecte asupra
sanatatii umane, precum incidenta mare a bolilor respiratorii si cardiovasculare.

Productia de energie electrica pe baza de carbune se adauga la calitatea si asa slaba a aerului din Europa
- afectata in principal de sectorul transporturilor, industrie, incalzirea rezidentiala si agricultura.
Centralele electrice pe carbune elibereaza cantitati substantiale de pulberi in suspensie, dioxid de sulf,
oxizi de azot - cele din urma contribuind indirect la formarea ozonului. Dintre acestea, cele mai
periculoase pentru sanatate sunt pulberile fine (PM2.5) si ozonul.

Avand in vedere ca poluantii se pot imprastia in aer pe distante mari si nu au granite, intreaga populatie
europeana este afectata.

Alte substante periculoase emise de cosurile centralelor de carbune sunt metalele grele, precum
mercurul si poluantii organici persistenti (POP), cum sunt dioxinele si hidrocarburile policiclice aromate
(PAH).

Intoxicarea cu acestea se poate face fie direct, prin respiratie, fie indirect, preluate prin alimente si apa.
Un motiv special de ingrijorare il reprezinta cantitatile mari de mercur, avand in vedere ca acesta poate
afecta dezvoltarea cognitiva a copiilor si poate afecta in mod ireversibil organele vitale ale fatului.

Centralele electrice pe carbune sunt cea mai importanta sursa de emisii de mercur in Europa, iar UE
propune o serie de optiuni tehnice pentru reducerea acestor emisii in cadrul unui nou tratat ONU.

Ce masuri trebuie luate?

Peste 80-90% din populatia urbana din Europa este expusa la niveluri de pulberi in suspensie si ozon mai
mari decat cele recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Aproape fiecare persoana este expusa la poluarea aerului pe timpul vietii. Aceasta expunere pe termen
lung creste semnificativ riscul de a dezvolta boli cronice cardiovasculare sau respiratorii. Intre 4% si 10%
din populatia europeana a fost diagnosticata cu boli cronice obstructive pulmonare, iar aproximativ 30
de milioane de europeni sufera de astm.

Concediul medical asociat acestor afectiuni afecteaza productivitatea si genereaza costuri. Necesitatea
de a lua medicamente sau de a primi ingrijiri medicale reprezinta o presiune bugetara atat asupra
persoanelor afectate, cat si asupra sistemelor publice de sanatate. Dar dincolo de costurile economice,
cea mai afectata este bunastarea oamenilor, a familiilor si a comunitatilor, care ar trebui sa fie protejate
de efectele negative asupra mediului.

Cheltuielile publice de sanatate provocate de bolile cardiovasculare au fost estimate la 196 miliarde de

21
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

euro pe an pentru UE, in timp ce pentru bolile respiratorii cronice costurile au fost estimate la 102
miliarde de euro pe an, de catre European Lung Foundation (ELF) si European Respiratory Society (ERS).

O centrala mare pe carbune emite anual mai multe mii de tone de poluanti atmosferici periculoasi si are
o durata de viata medie de cel putin 40 de ani. Constructia de noi centrale electrice pe carbune ar
insemna ca emisiile periculoase si efectele lor asupra sanatatii se vor multiplica si vor continua pentru
multi ani, potrivit comunicatului. De asemenea, ar contrabalansa reduceri de poluanti atmosferici
realizate in alte sectoare.

"Aceste date privind impactul carbunelui asupra sanatatii sunt cu atat mai ingrijoratoare pentru
Romania avand in vedere ca Guvernul nu ia masuri, ci dimpotriva amana retehnologizarea a 28 de
termocentrale care trebuie sa-si reduca emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi.

Actiunile Guvernului permit astfel mortalitati premature si imbolnaviri ale populatiei ce ar fi putut fi
evitate prin aplicarea limitelor de emisii stabilite la nivel european. Nu este corect ca societatea sa
acopere costurile de sanatate si de mediu ale unor industrii poluatoare, mai ales in conditiile in care
exista alternative viabile la planul propus, in primul rand cresterea eficientei energetice atat pe partea
de productie cat si pe cea de consum", a spus Ionut Brigle, activist Bankwatch Romania.

C.P.

22
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

România are al zecelea cel mai poluat aer din Uniunea Europeană,
potrivit unui nou studiu, publicat de Agenţia Europeană de Mediu.
Când vine vorba de OZON, România este codaşa Europei. Experţii
atrag atenţia că 88 la sută din aglomerările urbane din Europa sunt
expuse unui nivel de poluare peste limitele admise. Cel mai rău stau
Bulgaria şi Polonia, iar cel mai bine Estonia şi Finlanda.

România are al zecelea cel mai poluat aer din Uniunea Europeană. E codaşă la ozon.

Raportul Agenţiei Europene pentru mediu a analizat perioada 2002-2011. Per ansamblu, agenţii
poluanţi au scăzut la nivelul Uniunii Europene, dar mai rămân probleme cu OZONUL şi cu praful
şi funinginea, provenite de la combustibilii fosili. România are, potrivit datelor din 2011, cea mai
scăzută concentraţie de OZON, ceea ce înseamnă că suntem cei mai expuşi la radiaţiile solare,
foarte periculoase pentru sănătate.

Raportul a analizat concentraţia de monoxid de carbon din aer, dar şi de gaze provenind de la
coşurile de fum şi de la gazele de eşapament. Astfel, România este pe locul 10 într-un clasament
negru condus de Bulgaria, Polonia şi Slovacia.

Experţii spun că agenţii poluanţi pot provoca astm şi cancer, iar în unele cazuri aduc şi moartea.
Potrivit unui raport al ONU, România şi Bulgaria au cele mai multe decese legate de slaba calitate
a aerului. În întreaga Europă se înregistrează anual 430 de mii de decese premature, legate de
poluare.

23
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Şeful programului european de control al calităţii aerului, Valentin Foltescu, a declarat pentru The
New York Times că multe dintre problemele din Bulgaria şi ţările vecine sunt cauzate de folosirea
lemnelor pentru încălzire. Asta, deoarece populaţia nu îşi mai permite costurile energiei.

POLUAREA AERULUI

Autoritatile europene au cazut de acord în privinta unui proiect de directiva care stabileste
limitele maxime pentru concentratia microparticulelor din atmosfera, nocive pentru sanatate,
pragul limita pentru anul 2015 fiind de 25 micrograme pe metri cubi, informeaza europa.eu.
Parlamentul European a aprobat, la Strasbourg, acordul la care s-a ajuns cu Consiliul privind
viitoarea directiva pentru calitatea aerului. Vor fi stabilite limite maxime pentru concentratia
microparticulelor periculoase din atmosfera (PM2,5), care nu au fost reglementate pâna în
prezent. Statele membre vor avea la dispozitie doi ani, dupa intrarea în vigoare a directivei,
pentru a o transpune în legislatia nationala.
Acordul prevede reducerea cantitatii de microparticule cu diametrul de 2,5 micrometri (PM2,5)
si a altor microparticule suspectate ca ar provoca boli respiratorii ca astmul, bronsita si
emfizemul. Potrivit textului de acord, este vorba de "a evita, a preveni sau a reduce emisiile de
poluanti atmosferici nocivi si a defini obiective adecvate în materie de calitate a aerului".
Directiva va înlocui cinci acte în vigoare privind evaluarea si gestionarea calitatii aerului,
limitele altor poluanti din aer - ozon, anhidrida sulfurica, dioxid de azot si oxizi de azot, plumb,
benzen si monoxid de carbon - si schimbul reciproc de informatii si de date privind poluarea
aerului între statele membre.
Pentru particulele atmosferice cu un diametru mai mic decât 2,5 micrometri (PM 2,5), care sunt
cele mai nocive pentru sanatate, Parlamentul si Consiliul au stabilit sa defineasca mai întâi o
valoare tinta de 25µg/m3 valabila din 2010. Începând cu 2015, aceasta valoare 25µg/m3 va
deveni o limita constrângatoare. A doua valoare limita, de 20µg/m3, ar trebui respectata pâna la
1 ianuarie 2020, respectiv în decurs de cinci ani dupa atingerea primei valori limita. Comisia
Europeana urmeaza sa reexamineze aceasta valoare indicativa în 2013, pentru a confirma nivelul
sau pentru a cere modificarea sa.
Plafoanele de concentrare a microparticulelor mai mari (PM10) vor trebui reduse la 40µg/m3
în medie pe an, fara sa fie precizata data începând cu care acest nivel trebuie sa fie atins. Aceasta
înseamna ca nu vor fi modificari în raport cu actuala directiva ce reglementeaza PM10 (Directiva
1999/30/CE care fixeaza valori limita pentru anhidrida sulfurica, dioxidul de azot, oxizii de azot
si în special plumbul din aer - în vigoare de la 1 ianuarie 2005).
Parlamentarii au acceptat pozitia Consiliului privind concentratiile minime zilnice ale acelorasi
particule, pentru care se va fixa un plafon de 50µg/m3, ce nu va trebui depasit mai mult de 35 ori
pe an.
Acordul prevede posibilitatea de derogare temporara, de trei ani, pentru valori limita de PM10
în zonele aglomerate în care nu se respecta criteriile în materie de poluanti, pentru conditii
climatice defavorabile sau factori transfrontalieri. Derogarea va fi acordata cu conditia ca statele
membre sa prezinte un plan în care sa demonstreze de ce aceste plafoane de particule nu pot fi
respectate, în ciuda masurilor luate pe plan national si local.
Directiva prevede ca statele membre sa instaleze centre de masurare în zonele urbane cu peste
250.000 de locuitori, dar si în zonele rurale, unde va trebui instalat un "centru de masurare" la

24
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

fiecare 100.000 de kilometri patrati. În afara de particulele PM10 si PM2,5, centrele de masurare
vor masura concentratia de anhidrida sulfurica, dioxid de azot si oxizi de azot, plumb, benzen si
monoxid de carbon din aer. Comisia Europeana va supraveghea criteriile alese de statele membre
pentru localizarea acestor centre, pentru a asigura "aplicarea armonizata" pe întregul teritoriu al
Uniunii.
În plus, Comisia Europeana s-a angajat sa adauge la directiva o
declaratie în care se angajeaza sa propuna, în 2008, masuri
legislative vizând limitarea emisiilor de gaze de esapament ale
motoarelor vehiculelor grele si reducerea emisiilor de poluanti
majori autorizati la nivel national si a emisiilor provenind din
înlocuirea rezervoarelor de carburanti de la vehicule, în statiile
service. Deputatii au cerut anexarea declaratiei la directiva. Ei doresc
ca, în doi ani, Executivul sa ia masuri pentru reducerea poluarii
atmosferice provenite de la vehicule motorizate, inclusiv de la nave
si aeronave, asigurarea unei norme Euro6 pentru vehiculele utilitare
grele, noi norme pentru instalatiile de încalzire interna si reducerea emisiilor provenite din
agricultura.

Executivul european a adresat o scrisoare catre 23 de state membre, solicitând informatii

referitoare la masurile luate împotriva poluarii aerului cu praf.

Praful din aer poate provoca astm si cancer

Comisia a actionat în acest mod ca urmare a intrarii în vigoare a noii directive privind calitatea
aerului, de la 11 iunie 2008.
Directiva stabileste tinte ambitioase pentru ameliorarea starii de sanatate a cetatenilor si a
calitatii mediului pâna în 2020. Specialistii considera ca poluarea cu pulberi în suspensie, PM10
(al caror diametru este mai mare sau egal cu 10 micrometri) este foarte periculoasa pentru
sanatatea umana.
Aceasta poate provoca astm, probleme vasculare, cancer pulmonar si moarte prematura.
Particulele PM10 provin din industrie, din constructii si din trafic. Potrivit estimarilor,
aproximativ 40 la suta din zonele UE nu corespund standardelor europene în ceea ce priveste
PM10.
Capitala României este extrem de poluata cu particule fine
România nu sta mai bine la capitolul poluare cu pulberi în suspensie. Numai în Bucuresti
nivelul mediu anual al PM10 se situeaza la aproximativ 56,9 micrograme, în conditiile în care ar
trebui sa se limiteze la 40 micrograme.
Gabriel Ciuiu, sef serviciu Monitorizare, Sinteza si Coordonare în cadrul Agentiei pentru
Protectia Mediului Bucuresti, spune ca cele mai mari depasiri ale nivelului maxim admis se
înregistreaza în punctele de monitorizare a calitatii aerului (Mihai Bravu, Cercul National Militar
sau Drumul Taberei).
În Bucuresti poluarea cu pulberi în suspensie provine de la santierele de constructii, de la
lucrarile la drumuri sau de la aglomerarile în trafic.

Bucurestiul este cea mai poluata capitala din Europa - concluzia apare intr-un studiu
realizat de asociatia Eco Europa.

25
Universitatea TRANSILVANIA BRASOV

Datele arata ca zilnic respiram cantitati enorme de noxe

din cauza numarului mare de masini. Statistica arata ca
traficul din Bucuresti produce mai mult de doua milioane
de substante daunatoare pentru organism.
Potrivit unui studiu al Organizatiei Mondiale a
Sanatatii, in ultimii 50 de ani, la nivel mondial, numarul
persoanelor care sufera de astm ori au alergii a crescut de
15 ori. Nici concentratia de oxigen din orasele aglomerate
nu este cea optima, fiind cu 30% sub valoarea normala.
Calitatea aerului este din ce in ce mai indoielnica si din
cauza lipsei de spatii verzi. Potrivit statisticilor, in ultimii 10 ani spatiile verzi au scazut la
jumatate.
Daca v-au ingrozit statisticile referitoare la aerul pe care il respirati pe strada, nu va ascundeti
in casa. Datele arata ca in interiorul locuintei aerul este de doua pana la cinci ori mai poluat decat
cel de afara., iar in fiecare noapte dormim in pat cu 10.000 de acarieni.

Aerul este si mai poluat in preajma fumatorilor. Peste 4.000 de compusi toxici sunt inhalati
atunci cand suntem in contact cu fumul de tigara.

Si animalele de companie aduc in casa milioane de microbi. Un sfert dintre romani sunt
alergici la pisici iar 14% la caini. Medicii spun ca lipsa aerului curat ii poate face pe oameni
depresivi sau irascibili.

26