EXERCITIU 1

Fiecare echipă formată trebuie să realizeze o prezentare vis-a-vis de problema

identificata. Exercitiul trebuie incarcat pe platforma moodle. Este important sa tineti
cont in identificarea problemei de posibilitatea formularii unei idei de proiect pentru
acea problema. Spatiile sunt trecute orientativ, in consecinta puteti folosi pentru fiecare
subpunct cat spatiu aveti nevoie.
STUDENT: Damian Bianca-Madalina;

1. Analiza problemei
Identificaţi problema reală, răspunzând la următoarele întrebări:
 CARE este problema pe care încercati să o rezolvati? (comentati, analizati si
dezvoltati).
Problema pe care am dori să o rezolvăm constă în reducerea poluării atmosferice din
București cauzată de noxele autovehiculelor.

(aerlive.ro, 2022)
La data realizării acestei lucrări dedicată nivelului ridicat de poluare a aerului la
nivelul atmosferic în mun. București, cu ajutorul platformei aerlive.ro, observăm că în data de
16.03.2022, indicele de poluare a aerului a atins nivelul maxim. Conform platformei
aerlive.ro, sunt stabiliți indicii de poluare (de la foarte scăzut la foarte ridicat) alături de
valorile substanțelor nocive care se pot regăsi în atmosferă, determinând astfel nivelul de
poluare a aerului din capitală. Astfel, observăm că zonele cele mai poluate la acea dată au
fost: Drumul Taberei, Pantelimon, Tineretului și zona sectorului 5.
Calitatea aerului este măsurată printr-un indice de calitate a aerului, indice care se
determină pe baza monoxidului de carbon, dioxid de azot, dioxid de sulf, particule în
suspensie, hidrocarburi și plumb prezente în atmosferă. Sursele de proveniență a acestor
substanțe periculoase sunt diferite, la fel ca impactul asupra sănătății persoanelor, poluarea
atmosferică fiind astfel o problemă complexă și foarte greu de combătut (aerlive.ro).
În cuprinsul Programului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București pentru
perioada 2018-2022, se dovedește faptul că, traficul rutier este principala sursă de poluare a
aerului din capitala țării. Autovehiculele care circulă cu benzină sau motorină sunt
predominante în București, iar ca și normă de poluare a aerului, cele cu norma Euro 4 sunt
cele mai numeroase, regăsite pe străzile capitalei.

(Consiliul General al Municipiului București, 2018)

Emisiile pe PM10 sunt răspândite în special de acele autoturisme dotate cu motoare
Diesel, aceste autovehicule acumulând un procentaj de circa 95% din totalul mașinilor, iar cea
mai mare pondere a acestor emisii este cauzată de autovehicule dotate cu motoare cu norme
Euro 3 și Euro 4. În acest sens, circa 97,30 din mașini au o motorizare pe motorină, 2,37% pe
benzină și doar 0,33% pe gaz. În ceea ce privesc emisiile de dioxid de azot, acestea sunt
răspândite în special de către autoturisme (69,23%) și de vehiculele ușoare (23,27%), fiind
urmate în această ierarhie de autobuze (5,81%) și de către autovehicule militare grele
(1,54%).

(Consiliul General al Municipiului București, 2018)

 DE CE este aceasta o problemă? Prezentați cauzele care au dus la apariția acelei

probleme (identificare, prezentare si analizare a fiecărei cauze în parte - (minim 5
cauze)
Aceasta este o problemă foarte gravă pentru întreaga populație a municipiului
București, în special pentru persoanele care suferă de boli cardiovasculare sau respiratorii,
pentru copii și persoanele de vârsta a treia (Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității
Aerului, 2021).
Conform Programului Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București pentru
perioada 2018-2022, alți factori care determină un nivel crescut a poluării aerului din
București sunt: industrie și servicii, încălzirea și prepararea hranei de către populației,
încălzirea sectorului instituțional, cultivarea plantelor, creșterea animalelor de către cetățeni,
trafic feroviar și trafic aerian. În următorul tabel, va fi prezentată cantitatea de dioxid de
carbon, particule în suspensie PM2,5, PM10 și benzen pe anul 2017.
(Consiliul General al Municipiului București, 2018)

 UNDE şi CÂND se manifestă această problemă? (periodicitate).

Consiliul General al Municipiului București adoptă la data de 14 iunie 2018,
Programul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București pentru perioada 2018-2022.
Anul de referință care stă în spatele implementării acestui plan este 2007, an în care s-au
depășit atât valorile anuale cât și cele zilnice pentru dioxid de azot și particule de suspensie, în
anul 2008 fiind elaborat un alt program pentru protecția aerului, fiind în vigoare până în 2015,
având titlul de „Programul Integrat de Gestionare a Calității Aerului în Municipiul
București”. (Primăria Capitalei, 2021).
  PENTRU CINE este o problemă? (cine sunt cei afectaţi de problemă, de exemplu,
grupul ţintă şi alte grupuri afectate, prezentare si analizare).
Conform Direcției Regionale de Statistică a Municipiului București (2021), în luna
iulie al anului trecut, capitala a înregistrat un număr total de 2.155.240 de locuitori dintre care,
160.007 ce locuitori în Sectorul 1, 371.332 în Sectorul 2, 486.019 în Sectorul 3, 334.749 în
Sectorul 4, 305.767 în Sectorul 5 și 397.366 în Sectorul 6.
Poluarea aerului atmosferic este o problemă foarte gravă pentru întreaga populație a
municipiului București, în special pentru persoanele care suferă de boli cardiovasculare sau
respiratorii, pentru copii și persoanele de vârsta a treia. Copiii cu vârsta sub 15 ani, sunt de
asemenea foarte afectați de problematicile poluării atmosferice. Aceștia inhalează mai mult
aer și totodată, mai mulți poluanți decât un adult. Minorii tind să respire mai mult pe gură,
fiind evitat astfel filtrul natural din nas a poluanților, iar datorită faptului că plămânii acestora
nu sunt foarte dezvoltați, iar țesutul pulmonar este într-un continuu proces de dezvoltare pe
durata copilăriei, minorii sunt o categoria vulnerabilă în fața poluării aerului (Rețeaua
Națională de Monitorizare a Calității Aerului, 2021).

 CE SE VA ÎNTÂMPLA dacă nu rezolvăm această problemă? (consecinţe şi

impact – identificare, prezentare si analizare a fiecarei consecinte in parte – minim 5).
În cazul nerezolvării acestei probleme cauzată de substanțele nocive prezente în aerul
din București, în rândul cetățenilor pot să apară probleme de sănătate cum ar fi: bronșite acute
și cronice, crize de astm, boli cardiovasculare, cancer pulmonar, cancer al căilor respiratorii
sau afecțiuni ale aparatului reproducător (agerpress.ro, 2018). Pe lângă aceste afecțiuni pe
care le pot suferi locuitorii capitalei, mai pot să apară și alte repercusiuni: ploaia acidă, efect
de seră, leziuni ireversibile a pielii, efect smog sau sensibilitate chimică multiplă
(werbletoncouncil.org, 2022).

 Reformulați problema ținând cont de răspunsurile date anterior.

Conform Institutului Național de Statistică (2022), în București sunt înregistrate oficial
1,4 milioane de mașini la care se adaugă cele în tranzit. La cei 1,8 milioane de locuitori ai
Capitalei, fiecăruia îi revine câte un automobil dacă, pe de o parte, scădem minorii, familiile
care trăiesc sub pragul sărăciei și persoanele foarte înaintate în vârstă, iar pe de altă parte dacă
adăugăm familiile îmbogățite care au cate 2-3 sau chiar mai multe mașini si totuși
Bucureștiul este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, cu un indice mediu de 74% în
ceea ce privește noxele pe care bucureștenii le inhalează zilnic.
 Ținând cont de faptul ca Bucureștiul, împreună cu regiunea Ilfov sunt într-o continua
dezvoltare este si normal ca numărul de mașini sa crească, deoarece de-a lungul anilor in
comunele satelit ale Bucureștiului s-au dezvoltat adevărate cartiere, unde transportul public in
comun fie nu exista, fie este in faza pilot, fie autobuzele au timp de succedare foarte mare.
Vârsta medie a mașinilor din București, respectiv 59% din autovehiculele înmatriculate în
București, au peste 10 ani vechime. În Ilfov, situația se prezinta sub un aspect mai grav, 67%
dintre autovehicule având peste 10 ani vechime.

Bibliografie

1. Aerlive.ro, 2021, [Online] disponibil la adresa https://aerlive.ro accesat la data de

16.03.2022.
2. DW Made for minds, „Noxele din propria ogradă”, 2022, [Online] disponibil la
adresa https://www.dw.com/ro/noxele-din-propria-ogradă/a-53879732?
fbclid=IwAR3Ig_c_MzKOlJu-1FRDkN-
vz1rI0MMq0v6TsXSMdlQgEpeEr4gjRheZiIU, accesat la data de 18.03.2022.
3. Primăria Capitalei, „Planul Integrat de Calitate a Aerului în Municipiul București
2018-2022”, [Online] disponibil la adresa
https://doc.pmb.ro/institutii/primaria/directii/directia_mediu/planuri_de_calitate_aer/
docs/plan_integrat_calitate_aer_buc/plan_integrat_calitate_aer_buc_2018_2022.pdf,
accesat la data de 16.03.2022.
4. Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, „Particule în suspensie PM10
și PM2.5”, București, 2021, [Online] disponibil la adresa
https://www.calitateaer.ro/public/assessment-page/pollutants-page/pulbere-suspensie-
page/?__locale=ro, accesat la data de 16.03.2022.
5. Warlbetoncouncil, nd, „10 consecințe ale poluării aerului”, [Online] disponibil la
adresa https://ro.warbletoncouncil.org/consecuencias-contaminacion-aire-8859 accesat
la data de 16.03.2022.
6. Institutul Național de Statistică - https://insse.ro/cms/.