1. Picaturile de secreie:
-denumite i picaturi Pflge.
-dimensiuni: peste 100m.
-sedimenteaza foarte repede astfel ca stabilitatea lor in aer este redusa.
-sunt picaturi de secreie nazala, salivara, faringiana, bronica.
-sunt eliminate in timpul unor acte obinuite(vorbit, stranut, tuse).
-au potenial contaminant crescut prin incarcatura mare de microorganisme.
Nucleii de picaturi Wells:
-dimensiuni: sub 100m.
-provin din picaturi de secreie care au pierdut complet apa inainte de a
sedimenta.
-au potenial contaminant mai mic prin incarcatura patogenica redusa.
-stabilitatea in aer este mare datorita dimensiunilor mici, crescand posibilitatea
vehicularii germenilor la distane mari.
Praful bacterian:
-denumit i pulbere bacterifora.
-microorganismele care adera pe particulele de praf din aer provin din: a)
picaturile de secreie i nucleii de picaturi care au sedimentat pe sol sau suprafe e; b) din
secreiile plagilor supurate, expectoraii sau dejecte.
-sub acesta forma, pot contamina aerul microorganismele cu rezistena
crescuta(adaptate la lipsa apei i a suportului nutritiv) .
Principalele masuri profilactice vizeaza in special unitaile sanitare i alimentare:
proiectarea, construcia i respectarea circuitelor funcionale care asigura un flux
fara risc de contaminare.
elaborarea i implementarea unor programe educaionale, a caror tematica trebuie
sa fie axata pe prevenirea contaminarii aerului.
Metode de combatere a contaminarii aerului.
Ventilaia:
-are eficiena crescuta faa de alte metode.
-este naturala(prin elemente ale construciei) i artificiala(prin insuflare sau
exhaustare).
Sub-presurizarea aerului- tip de ventilaie folosit in spitalele de boli contagioase.
Consta in introducerea unui volum de aer mai mic decat cel extras pentru a reduce raspandirea
germenilor contaminani.
Supra-presurizarea aerului-tip de ventilaie folosit in salile de intervenii chirurgicale.
Consta in introducerea unui volum de aer filtrat i dezinfectat, mai mare decat volumul de aer
scos.
Curaenia:
-metoda eficienta de reducere a prafului bacterian
-se efectueaza corect prin aspirare i tergere umeda.
Dezinfecia aerului
-se face prin metode fizice i chimice
1.Metode fizice
-folosirea lampilor de ultraviolete.
-metoda se bazeaza pe proprietatea bactericida a radiaiilor ultraviolete cu lungimea de
unda cuprinsa intre 200-280 nm. Iradierea directa cu radiatii a caror lungime de unda este mai
mica, se folosete numai in absena personalului, din cauza efectului lor nociv asupra
analizatorului vizual i tegumentelor.
-reduce aeromicroflora in procent de pana la 75%.
Metode chimice
-dei sunt mai puin eficiente, acestea sunt mai frecvent folosite decat cele fizice.
Substanele chimice sunt dispersate in aer sub forma de aerosoli sau vapori. Odata ce au fost
evaporai in aer vor recondensa pe particulele aflate in suspensie, realizand efectul lor
bactericid. Eficiena metodei crete daca se asigura o umiditate relativa de 40-50%, lucru care
favorizeaza recondensarea.
Se folosesc substane diverse precum cele clorigene(cloramina,hipoclorit de nodiu,
var cloros), glicoli, acid lactic, rezorcina i altele. Substanele clorigene au totui utilizare
limitata din cauza efectului iritativ ocular i respirator dar i din cauza puterii oxidante a
clorului(efect coroziv asupra metalelor), care poate distruge obiectele sau suprafe ele asupra
carora s-a aplicat.