Poluarea fonica

Poluarea fonică este un pericol extrem de mare, însă unul invizibil.

Chiar dacă nimeni nu o vede, ea este prezentă pe uscat, pe mare, în
aer și chiar și în mediul subacvatic. Practic, poate fi definită ca orice
sunet care deranjează auzul, bunăstarea oamenilor și a altor
organisme vii. Pentru a înțelege cât mai bine de ce este o problemă
atât de mare, trebuie să cunoști câteva noțiuni despre ce este
sunetul. Ei bine, el se măsoară în decibeli. În fiecare zi întâlnești o
mulțime de sunete atât în interiorul casei, cât și în afară. De exemplu,
un tunet poate atinge 120 de decibeli, trenurile de metrou 90 de
decibeli, iar o sirenă de poliție aproximativ 140. Specialiștii consideră
că orice sunet care depășește pragul de 85-90 de decibeli poate
dăuna auzului și urechii. Astfel, oamenii sunt înconjurați zilnic de
zgomote puternice, fără să își dea seama cât de nocive sunt. 
 1. Cauzele poluării fonice
Tot ce este în jur, de la animale, gadget-uri, autoturisme, până la
fabrici și uzine vor provoca zgomot. Dacă oamenii și animalele au
reușit în timp să se acomodeze cu unele dintre acestea, sunt foarte
multe surse care încă deranjează auzul. 
Poluarea sonoră are multiple cauze:
 sunetele din trafic precum: mașini, autobuze, ambulanțe,
pietoni;

 activitățile de construcție;

 aeroporturile și traficul aerian;

 transportul feroviar;
 muzica la un nivel foarte mare;

 sunete industriale cauzate de mori, ventilatoare, compresoare

sau generatoare;
 sunete casnice cauzate de mașini de spălat haine, mașini de
spălat vase, uscătoare, mașini de tuns gazonul, televizoare,
aspiratoare;
 artificii;

 focuri de armă, explozii;

 animale;
Chiar dacă există o mulțime de surse de zgomot care provin din
activitățile oamenilor și a utilajelor sau electronicelor și
electrocasnicelor, traficul rutier rămâne cel care are un impact major.
Acesta se numără printre primele cauze de îmbolnăvire a oamenilor.
El nu poate fi evitat de către cei care locuiesc în orașe mari, însă
poate fi diminuat. 
 2. Efectele poluării fonice

Poluarea fonică are o mulțime de efecte negative și afectează

milioane de oameni zilnic. Cea mai comună și mai frecventă
problemă pe care o provoacă este pierderea auzului. De asemenea,
poate duce la:
 hipertensiune arterială;
 dureri de cap;
 gastrită;
 infarct miocardic;
  stres;
 tulburări de somn;
 tulburări de memorie;
 tulburări de comportament;
 boli de inimă;
 depresie, oboseală și anxietate;
 diminuarea abilităților de citire;
 lipsă de concentrare;
 comportament agresiv și iritabilitate.
De asemenea, poluarea sonoră are efecte dezastruoase și asupra
faunei. O mulțime de studii realizate de-a lungul timpului arată că
zgomotele puternice afectează insectele, păsările și toate animalele
în general. Animalele se folosesc de sunete pentru a supraviețui,
pentru a găsi hrană sau pentru a evita prădătorii. Odată ce sunt
supuse la poluarea fonică își pierd o bună parte din această
capacitate. Mai mult decât atât, afectează procesul de reproducere.

Asupra omului
Potrivit unui studiu publicat de Organizația Mondială a Sănătății
(OMS), poluarea acustică produsă de trafic (autovehicule, trenuri și
avioane) stă la originea unor boli, disfuncții și morți premature.
Zgomotul produs de mijloacele de transport poate provoca diverse
tulburări, de la insomnie la infarct, probleme de învățare și acufene
(țiuituri în urechi) Potrivit studiului, zgomotul provocat de traficul
rutier este „al doilea factor de mediu favorizant al îmbolnăvirilor”,
după poluarea atmosferică.
Alte efecte negative ale zgomotului asupra omului constau în spasme
stomacale, tresărirea și reținerea respirației, tensionarea
musculaturii, dilatarea pupilelor sau chiar moartea, dacă această
poluare acustică depășește pragul de 180 dbA.

În anul 2015, se estima că aproximativ 10.000 de persoane mor

anual, în întreaga lume, din cauza afecțiunilor asociate poluării
sonore din marile orașe.

Asupra animalelor
Pe 24 septembrie 2002, nave ale NATO au efectuat un exercițiu între
Insulele Canare și strâmtoarea Gibraltar. În aceeași zi, 14 balene cu
cioc au eșuat pe plajele vecine. La autopsierea acestora s-au constat
leziuni la nivelul urechii interne. Principalii vinovații au fost sonarele
militare de joasă frecvență, utilizate pentru detectarea submarinelor.
Din anii 1990, mai multe eșuări, în majoritate ale balenelor cu cioc,
au fost corelate cu exerciții navale în cursul cărora au utilizat sonare
de mare putere. Concluzia a fost clară: sunetele foarte puternice pot
provoca moartea marilor cetacee.

S-a constatat că vrăbiile își ajustează cântecele când trăiesc în mediul

urban, folosind note mai înalte față de cele din mediul rural, pentru
că altfel cântecul lor s-ar pierde în zgomotul de joasă frecvență a
vieții urbane. Ele își modifică repertoriul de-a lungul vieții, pentru a
putea să facă față zgomotului produs de oameni.
 3. Tipuri de poluare fonică
În cadrul localităților, poluare fonică este clasificată astfel: mobilă
(industria transporturilor) și fixă (activități casnice care au loc în zone
rezidențiale, activități de demolare sau construcții). Chiar dacă ele nu
pot fi evitate, pentru că ajută la dezvoltarea unei comunități din
toate punctele de vedere, sunt diferite practici ce pot îmbunătății
impactul general. 

Există patru tipuri de zgomote care pot fi dăunătoare. 

 zgomotul continuu – este un sunet produs fără întrerupere și
poate proveni de la fabrici, uzine, motoare, sisteme de
ventilație sau de încălzire. 

 zgomot intermitent – este acel sunet rapid care scade și crește.

Se regăsește cel mai des în transporturile aeriene și cele
feroviare. 

 zgomotul impulsiv – este printre cele mai dăunătoare și

provine din industria de construcții și demolări.

 zgomotul de joasă frecvență – cel mai des întâlnit tip de sunet

care este asociat cu mediul urban și chiar cel rezidențial. Poate
fi provocat de centrale electrice, mașini și se răspândește foarte
ușor. 
Poluarea fonică este un rezultat al celorlalte tipuri de poluare:
aeriană, subacvatică sau a solului. Pentru că înainte de secolul 20
industrializarea a atins cel mai mare potențial al ei, acum se încearcă
repararea tuturor distrugerilor anterioare necontrolate. 
4. Metode de combatere a poluării fonice

Combaterea poluării fonice este destul de dificil de realizat, pentru

că ea nu poate avea rezultate majore dacă este făcută la scară mică
de către persoanele fizice, ci este nevoie de implicarea
antreprenorilor și a companiilor care fac parte din industriile direct
răspunzătoare. 
Cu toate acestea, există câteva sfaturi pe care le poți urma. De
exemplu, folosește dopurile de urechi atunci când ești expus la
zgomote foarte puternice. Totuși, ai grijă să nu le utilizezi pe stradă
sau în locuri unde ai nevoie de auz pentru a te orienta. De asemenea,
trebuie să menții un nivel de aproximativ 35 de decibeli în dormitor
pe timpul nopții, iar în casă, de 40 de decibeli, pe timpul zilei. Dacă îți
dorești să stai departe de poluarea fonică, o locuință la periferie,
departe de gălăgia orașului este perfectă. Nu în ultimul rând, doctorii
speciliști recomandă utilizarea căștilor audio la un nivel sonor cât mai
scăzut.
De asemenea, persoanele fizice mai pot opta pentru mijloace de
transport alternative, cum sunt bicicletele sau mașinile electrice.
Izolarea locuinței cu materiale care sunt special concepute pentru a
nu lăsa zgomotul să pătrundă în interior este o soluție la fel de
viabilă. Același lucru de poate aplica și de către dezvoltatorii de
blocuri rezidențiale, spații comerciale sau clădiri de birouri. 

Totodată, adoptarea anumitor legi pentru protejarea zonelor de tip

parcuri sau cele de interes natural împotriva zgomotelor, reprezintă
o soluție ingenioasă. Amenzile pentru depășirea limitelor de zgomot,
crearea de zone pietonale și multe altele pot fi folosite pentru a
combate această problemă. 

Nu în ultimul rând, studiile au demonstrat că pomii și vegetația pot

reduce sunetele puternice, iar plantarea lor nu este benefică doar
pentru natură, ci și pentru om și animale.
 5. Poluarea fonică și măsuri de protecție – ce pot face agenții
economici?

 Poluarea fonică în România a devenit deja o problemă foarte

gravă, pe care toți oamenii o resimt și în urma căreia sănătatea
este afectată. De aceea, atât persoanele fizice, cât și
antreprenorii sau business-urile, trebuie să se aștepte la diferite
reglementări care pot apărea în viitorul apropiat, pentru a
diminua cauzele poluării. 

 Limitele care vizeaza zgomotul autovehiculelor au fost definite

pentru prima oara in 1970, iar ultima revizuire a fost facuta in
1996. Nivelurile prevazute de reglemetarile europene nu pot
lua in calcul comportamentul automobilistilor si nici conditiile
de trafic.
  În Uniunea Europeană, limita actuală a zgomotului ce provine
din traficul rutier este de 74 de decibeli pentru cele mai multe
dintre automobile, dar Comisia Europeană intenționează să
reducă această limită, în 2 etape, până la 68 de decibeli.

 Organismele internaționale precum OMS sunt de acord că este

nevoie ca fiecare persoană să conștientizeze problema, pentru
a învinge acest inamic invizibil. Chiar dacă este destul de
complicat să schimbi mersul lucrurilor, fiecare persoană poate
contribui puțin câte puțin la reducerea zgomotului din jur. 

Dacă ai o afacere, poți apela la studii de mediu. Acțiunile concrete,

care să dea rezultate în timp, necesită colaborarea cu experți în
acest domeniu. Astfel de studii se bazează pe culegerea de date
pentru a se observa impactul de mediu pe care îl poate avea un
amplasament sau un proiect. Ele pot fi elaborate în: transporturi,
infrastructură, planificare urbană sau rurală, agricultură, energetică
și multe alte industrii. Toate aceste analize sunt extrem de
importante și de benefice pentru cei care vor să lupte împotriva
poluării fonice. Se pot dezvolta planuri pentru a diminua impactul
nociv, fără ca business-ul să aibă de suferit.

De asemenea, o companie are nevoie de avize și autorizații prin

care sunt reglementate condițiile de desfășurare a acelor activități
care au impact asupra mediului sau prin care se demonstrează
respectarea limitelor de poluare. De exemplu, înainte de a demara
orice proiect, indiferent că este public sau privat și știi că poate
avea un impact semnificativ asupra naturii, vei avea nevoie de un
acord de mediu. Elaborarea documentației și acordarea lui poate fi
un proces anevoios, iar pentru a nu te împiedica în astfel de
proceduri, poți apela cu încredere la un expert de mediu.

Poluarea fonică poate avea o legislație destul de neclară și poate fi

destul de greu de înțeles. De exemplu, în România, în apropierea
parcurilor, a zonelor liniștite, a unităților de învățământ, a
spitalelor și a altor clădiri, trebuie să se mențină un zgomot
ambiental, adică mult mai scăzut decât cel urban obișnuit.
Reglementările legale se schimbă des, iar acest lucru înseamnă că
trebuie să rămâi la curent cu tot ce este nou, pentru a nu atrage
penalizări și amenzi.

Atunci când apelezi la ajutorul unei firme de consultanță de mediu,

ai siguranța că indiferent de proiectul pe care urmează să îl
demarezi, atât tu, cât și mediul înconjurător beneficiați de o
mulțime de avantaje.

Așadar, toate tipurile de poluare sunt nocive pentru sănătatea

oamenilor și a animalelor, iar cea fonică poate fie extrem de
dăunătoare. Indiferent că ești persoană fizică sau agent comercial,
poți începe chiar acum să faci o schimbare. Ia în considerare
informațiile și sfaturile de mai sus și nu ezita să trăiești sustenabil!