POLUAREA FONICA

Poluarea fonică în UE

Poluarea fonică este cauza multor probleme de sănătate, iar numărul europenilor expuși la niveluri ridicate de
zgomot este în creștere. Zgomotul are efecte dăunătoare și asupra florei și faunei sălbatice. Statele membre
ale UE sunt obligate să întocmească hărți de zgomot pentru orașele mari, drumuri, căi ferate și aeroporturi și să
propună planuri privind soluționarea acestei probleme.
Zgomotul cauzat de trafic, industrie și activități recreative este o problemă din ce în ce mai mare. În orașe,
traficul rutier este una dintre principalele surse de poluare fonică, aproape 70 de milioane de europenifiind
expuși zilnic la niveluri de zgomot care depășesc 55 de decibeli. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății,
expunerea pe termen lung la aceste niveluri ridicate de zgomot poate duce la creșterea tensiunii arteriale sau la
apariția infarctului miocardic.
Aproximativ 50 de milioane de persoane care locuiesc în zone urbane sunt afectate de zgomotul din trafic pe
timp de noapte, 20 de milioane dintre acestea având probleme de sănătate din această cauză.
Privarea de somn este cea mai mare problemă. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, ca să putem dormi
bine în timpul nopții, zgomotul de fond nu trebuie să depășească 30 de decibeli, iar zgomotele individuale
trebuie să se mențină sub 45 de decibeli.
Expunerea la zgomot poate provoca afecțiuni precum tinitusul, probleme mintale și stres.
De asemenea, poate duce la scăderea performanței la locul de muncă, iar în cazul copiilor poate avea consecințe
negative asupra activității școlare.
Păsările și animalele au și ele de suferit din cauza zgomotului. Deși unele vietăți au capacitatea de a se adapta la
mediul urban, s-ar putea ca poluarea sonoră să le determine pe unele dintre ele să-și părăsească habitatele în care
se reproduc și se hrănesc în mod obișnuit.
Legislația UE obligă autoritățile să informeze publicul cu privire la impactul poluării fonice și să-l
consulte cu privire la măsurile pe care intenționează să le ia pentru a limita poluarea fonică. În acest fel,
cetățenii pot vedea care sunt îmbunătățirile reale aduse de măsurile de gestionare a zgomotului și vor putea să se
adreseze reprezentanților aleși în cazul în care este necesar.

În apropierea frecvenţei de 2.500Hz,pragul de audibilitate este minim,iar sensibilitatea estemaximă,în timp ce

la frecvenţa de 20.000Hz pragul de audibilitate este maxim(când
excit
aţiile sonore mai sunt interpretate de urechea umană drept sunete).

Principalii parametric care trebuie luaţi în considerare în analiza sunetului sunt:

Frecvenţă;
Intensitatea;
Compoziţia spectrală(totalitatea frecventelor emise de o sursă Sonoră la un mom
entdat);
Timpul.
Aceşti parametrii determină calităţile esenţiale ale sunetului:înălţimea,tăria,timbrul şi durata percepţiei.
Clasificarea sunetelor
se realizează:
a.în funcţie de frecvenţă de vibraţie
 -infrasunete
(frecvenţa<20.000Hz) exemplu:unde seismice,bătăile inimii;
-sunete
(16HZ<frecventa<20.000Hz);
-ultrasunete
(>20.000Hz) exemplu:sunete produse în tehnică,emise de liliac sau delfin;
b.după înălţime
(calitatea determinate de frecvenţă de vibraţie)
-grave,joase
(frecvente mici)
puternice
d.după timbru
(calitatea sunetelor cu intensitate sensibil egale,de a putea fi diferentiate în
funcţie de compoziţia lor spectrală)
-
sunet,sunet muzical,zgomot
.Zgomotul este un ansamblu de
sunete fără armonie,care, printr
-
o acţiune de durată,suntsupărătoare pentru om provocând chiar leziuni ale organului auditiv.Aceasta noxă
afecteazătoate colectivităţile umane.

2.Surse de poluare fonică

Sursele majore de poluare sonoră sunt reprezentate de activităţile industriale,zgomotulurban,respective traficul

urban sau aerian şi alte activităţi,cum ar fi cele domestic.

Se pune problema zgomotelor legate de activităţile urbane care reprezintă o agresiuneîmpotriva omului.În
general,zgomotul apărut ca
produs secundar de conversie a energiei,este
cauzat de maşinile şi echipamentele de tipul compresoarelor,buldozelor,agregatelor
pneumatice,motovehiculelor,avioanelor etc.În
industrie
,cele mai grave îmbolnăviri profesionale se manifestă în cazul lucrători
lor din
industria extractive,metalurgica,industria constructoare de maşini,industria textile,tipografieşi agricultură
mecanizată.Zgomotul industrial depăşeşte frecvent limiteleadmise.Astfel,utilizarea ciocanelor pneumatice
generează zgomote cu valori var
iind între108-
111 dB,realizarea forajelor generează zgomote variind între 95
-
104 dB,iar războaiele deţesut emit zgomote care ating 96
-107 dB.În cazul
zgomotului urban
,principal sursa de poluare fonică o reprezintă autovehiculele din
traf
ic.În funcţie de

tipul de maşină,regimul de rulare,starea drumurilor,poluarea variază înlimite largi.Contribuţia cea mai mare la
poluarea fonică o au autovehiculele echipate cumotoare Diesel,la care zgomotele se produc la admisă
aerului/evacuarea gazelor de ardere sau
î
n regimul de rulare.Pentru orice tip de vehicul frânarea şi pornirea cu demaraj rapid ating un
maxim de zgomot de circa 90-
100 dB,iar cea mă mică variaţie a nivelului de zgomot seînregistrează la rularea cu viteză constantă de
50km/h.Cele mai zgomotoase maşini rămân în
continuare cele cu motoare puternice