Tehnologii de reabilitare a cladirilor

Princoschi Ion-Daniel Page 1

 Tehnologii de reabilitare a cladirilor

Cuprins
1. POLUAREA FONICĂ……………………………………………………………………..…3
1.1 Definiția poluării fonice………………………………………………………………..3
1.2 Sunetul………………………………………………………………………………........3
1.3 Zgomotul…………………………………………………………………………………..4
2. IMPACTUL POLUĂRII FONICE……………………………………………………………6
3. METODE DE COMBATERE A POLUĂRII FONICE……………………………….........7
3.1 Materiale utilizate in reabilitarea fonică a clădirilor……………………………8
4. BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………...16

Princoschi Ion-Daniel Page 2

 Tehnologii de reabilitare a cladirilor

1. POLUAREA FONICA
1.1 DEFINIŢIA POLĂRII FONICE
Poluarea fonică (sonoră) reprezintă o componentă importantă a poluării mediului
înconjurător şi prin caracterul nociv şi prin prezenţa sa în toate compartimentele vieţii
moderne, poluarea sonoră constituie o problemă majoră pentru toate ţările dezvoltate
economic sau în curs de dezvoltare.
Poluarea fonică reprezintă agresiunea continua asupra oamenilor si a animalelor,
determinată de diferite zgomote produse de maşini, utilaje, aparatură industrială sau
casnică, în incinta contrucţiilor sau în afara acestora.
1.2 SUNETUL
Sunetul constituie din punct de vedere fiziologic senzația produsă asupra organului
auditiv de către vibrațiile materiale ale corpurilor și transmise pe calea undelor
acustice.
Urechea umană este sensibilă la vibrații ale aerului cu frecvențe între 20 Hz și 20
kHz, cu un maxim de sensibilitate auditivă în jur de 3500 Hz. Acest interval depinde
mult de amplitudinea vibrației și de vârsta și starea de sănătate a individului. Sub
amplitudinea de 20 μPa vibrațiile nu mai pot fi percepute. Odată cu vârsta intervalul de
sensibilitate se micșorează, în special frecvențele înalte devin inaudibile.
Din punct de vedere fizic, sunetul are o definiție mai largă, el nefiind legat de
senzația auditivă: orice perturbație (energie mecanică) propagată printr-un mediu
material sub forma unei unde se numește sunet. În această definiție se includ și
vibrații la frecvențe din afara domeniului de sensibilitate al urechii: infrasunete (sub 20
Hz) și ultrasunete (peste 20 kHz).
Intensitatea sonoră este energia purtată de sunet şi se măsoară în decibeli.
Intensitatea sonoră a unei şoapte este de aproximativ 15 dB, murmurul produs de o
clasă de elevi este de 50dB, zgomotul unei străzi aglomerate este de aproximativ 90
dB. Sunetele de peste 90 dB pot fi deja insuportabile. Un zgomot de o intensitate de
140 dB produs de ex de un avion cu reacţie întimpul decolării este aproape
dureros şi poate afecta timpanul. Cel mai comun efect alzgomotului este
afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensităţi de circa 60
dB. Practic, se consideră că limita de suportabilitate la zgomot pentru om este de 65
decibeli.

Princoschi Ion-Daniel Page 3

 Tehnologii de reabilitare a cladirilor

1.3 ZGOMOTUL

Unul din factorii perturbatori ai mediului, care influenţează ambianţa în care se

desfăşoară activitatea şi viaţa omului este zgomotul asociat şi identificat, în general,
cu poluarea fonică (acustică sau sonoră).
Zgomotul se defineşte ca fiind o suprapunere dezordonată a sunetelor de
frecvenţe şi intensităţi diferite care produc o senzaţie dezagreabilă şi agresivă. Acesta
apare ca o consecinţă a activităţii industriale a omului, a activităţii de transport în urma
căreia unde mecanice, reprezentate de trepidaţii, sunete, infrasunete şi vibraţii
ultrasonore au o acţiune dăunătoare asupra sănătăţii omului.
Mare parte din poluarea fonica provine de la masinarii, automobile, camionane si
avioane. Echipamentele de constructie, masinile agricole si amalgamul de masinarii
din interiorul fabricilor pot fi periculos de zgomotoase. Alte obiecte cum ar fi aparatele
de taiat iarba, arme de foc si unele jucarii pot fi deasemenea zgomotoase. Chiar si
muzica, daca este ascultata la un volum foarte mare, in special in casti, poate fi la fel
de daunatoare ca si zgomotul produs de o drujba.
Pana si in oceanele este prezenta problema zgomotului. Motoarele navelor, in
special al vapoarelor, produc mult sunet. Platformele pentru forare la adancime sunt si
ele zgomotoase si mai recent sunt sunetele foarte puternice de frecventa joasa, sonar-
ul, emise pentru a detecta submarine si pentru obtine informatii despre temperatura
apelor si despre incalzirea globala.
În România există o tendinţă, care de altfel se manifestă şi pe plan mondial, de
creştere a nivelului de zgomot şi de producere a vibraţiilor, ale căror surse apar odată
cu dezvoltarea impetuoasă a tuturor ramurilor economiei şi transportului.
- sursa de zgomot
- atmosfera
- distanţa
- obstacolele întâlnite
Parametrii principali consideraţi în analiza acţiunii zgomotului sunt:
- intensitatea
- frecvenţa
- modul de acţiune

Princoschi Ion-Daniel Page 4

 Tehnologii de reabilitare a cladirilor

- durata acţiunii zgomotului

- durata activităţii în mediul zgomotos
Propagarea sunetelor este influenţată de:
- sursa de zgomot
- atmosfera
- distanţa
- obtacolele întâlnite
Tipurile de zgomote sunt:
• zgomotul aerian- este produs într-o încăpere, care se propagă prin mediul aerian al
încăperii respective până la elementele de construcţie despărţitoare (pereţi, planşee),
prin intermediul cărora este radiat în încăperile adiacente.
• zgomotul aerodinamic, denumit şi zgomot de sirenă este generat de scurgerea unui
fluid între suprafeţe rigide, fixe (de exemplu, refularea aerului printr-o gură de
ventilator), precum şi scurgerea fluidelor datorită mişcării relative a suprafeţelor (de
exemplu, rotirea unei elice,) care atrage după sine variaţii de presiune, forma
spectrului zgomotului depinde de o serie de factori printre care dimensiunile şi forma
conductei de scurgere a fluidului viteza curentului, de debit, vâscozitate etc.
• zgomotul alb- sunet complex, al cărui spectru, în funcţie de frecvenţa, este
continuu,având valoare medie a energiei acustice raportată la un herţ.
• zgomotul aleatoriu - al cărui nivel variază întâmplător în timp.
• zgomotul colorant- sunet complex al cărui spectru, în funcţie de
frecvenţă, este continuu, având valoarea medie a energiei acustice care variază cu
frecvenţa.
• zgomotul de fond- care exista într-un punct dat, în absenţa semnalelor acustice
auditive.
• zgomotul de impact- cel care ia naştere sub forma de sunet structurat, produs prin
lovirea unui element de construcţie şi care este radiat în incapere sub formă de
zgomot aerian. Se defineşte şi un zgomot de impact standardizat, produs cu ajutorul
ciocanului de impact.
• zgomotul de instalaţii- este recepţionat în interiorul unei unităţi în care se desfasoara
oactivitate şi datorat funcţionării unor instalaţii dintr-o unitate.
• zgomotul staţionar- este caracterizat printr-un nivel constant în timp.

Princoschi Ion-Daniel Page 5

 Tehnologii de reabilitare a cladirilor

2. IMPACTUL POLUĂRII FONICE

Cea mai importantă problemă legată de sănătate, cauzată de poluarea fonică,

este pierderea auzului. Orice sunet care depaseste ca intensitate vorbitul poate rani
celule delicate din cohlee, zona unde sunetul este transformat in impuls nervos auditiv.
Initial rana este una temporara, insa, expunerea repetata poate produce o rana
permanenta. Zgomotele puternice provoaca surziri rapide, sunetele extrem de
zgomotoase, cum ar fi sunetul produs de descarcarea unei arme de aproape, poate
provoca surzire imediata. Cu toate acestea si suntele de 85 de decibeli vor provoca o
pierdere a auzului dupa o expunere îndelungată. 10 mil. de a americani au unele
probleme cu auzul datorate partial sau integral expunerii la zgomote puternice si 20 de
mil. sunt in risc.
Majoritatea problemelor legate de auz au sursa la locul de muncă, unde
muncitorii nu se pot feri de sunete periculoase si expunerea la acestea poate dura mai
mulți ani.
Chiar si la nivele sub cele care provoaca pierderea auzului, poluarea fonica
produce unele probleme, cum ar fi incapacitatea de a conversa cu una sau mai multe
persoane si probleme legate de somn. Fiind o sursă de stress, ea poate provoca pe
lânga tensiuni mari și alte probleme cardiovasculare, alături de dereglări nervoase.
Conform Institutului Național al Sănătății, 65 de milioane de americani sunt expuși la
zgomote ce le pot diminua capacitățile de lucru și le pot produce dereglări ale
somnului și alte 25 de milioane iși riscă sănătatea datorită zgomotului.
Zgomotul este un factor de stress și pentru animalele domestice și pentru cele
salbatice. În zonele retrase, elicopterele și avioanele militare înspăimântă adesea
animalele. De exemplu, în Alaska, s-a arătat ca zgomotul produs de avioane reduce
șansele de supraviețuire a puilor de căprioară. Se consideră că sunetele din ape din
jurul porturilor pot produce confuzii sonarului natural al balenelor, folosiți pentru a
naviga, comunica și pentru a-și găsi hrana.
Poluarea fonică este cauza multor probleme de sănătate, iar numărul
europenilor expuși la niveluri ridicate de zgomot este în creștere. Zgomotul are efecte
dăunătoare și asupra florei și faunei sălbatice. Statele membre ale UE sunt obligate să
întocmească hărți de zgomot pentru orașele mari, drumuri, căi ferate și aeroporturi și
să propună planuri privind soluționarea acestei probleme.
Zgomotul cauzat de trafic, industrie și activități recreative este o problemă din
ce în ce mai mare. În orașe, traficul rutier este una dintre principalele surse de poluare
fonică, aproape 70 de milioane de europenifiind expuși zilnic la niveluri de zgomot

Princoschi Ion-Daniel Page 6

 Tehnologii de reabilitare a cladirilor

care depășesc 55 de decibeli. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, expunerea pe

termen lung la aceste niveluri ridicate de zgomot poate duce la creșterea tensiunii
arteriale sau la apariția infarctului miocardic.
Aproximativ 50 de milioane de persoane care locuiesc în zone urbane sunt
afectate de zgomotul din trafic pe timp de noapte, 20 de milioane dintre acestea având
probleme de sănătate din această cauză.
Privarea de somn este cea mai mare problemă. Potrivit Organizației Mondiale a
Sănătății, ca să putem dormi bine în timpul nopții, zgomotul de fond nu trebuie să
depășească 30 de decibeli, iar zgomotele individuale trebuie să se mențină sub 45 de
decibeli.
Expunerea la zgomot poate provoca afecțiuni precum tinitusul, probleme
mintale și stres. De asemenea, poate duce la scăderea performanței la locul de
muncă, iar în cazul copiilor poate avea consecințe negative asupra activității școlare.
Păsările și animalele au și ele de suferit din cauza zgomotului. Deși unele
vietăți au capacitatea de a se adapta la mediul urban, s-ar putea ca poluarea sonoră
să le determine pe unele dintre ele să-și părăsească habitatele în care se reproduc și
se hrănesc în mod obișnuit.
Legislația UE obligă autoritățile să informeze publicul cu privire la impactul
poluării fonice și să-l consulte cu privire la măsurile pe care intenționează să le ia
pentru a limita poluarea fonică. În acest fel, cetățenii pot vedea care sunt
îmbunătățirile reale aduse de măsurile de gestionare a zgomotului și vor putea să se
adreseze reprezentanților aleși în cazul în care este necesar.

3. METODE DE COMBATERE A POLUĂRII FONICE

Poluarea fonică nu este o „necesitate” în zonele bine industrializate. Se pot

face multe pentru a reduce severitatea problemei, de exemplu, mașinăriile și
vehiculele pot fi construite astfel încât vor produce mai puțin zgomot.
Chiar și după ce zgomotul este produs el poate fi atenuat în așa fel încât să reduca
expunerea oamenilor la el. Acasă sau la birou, izolarea pereților și instalarea
geamurilor duble pot diminua sunetul traficului, a vecinilor și a altor surse de zgomot
exterioare. Pereții pusi de-a lungul autostrăzilor pot proteja persoanele care locuiesc în
apropiere de acestea de sunetul traficului. Metode de protejare individuale sunt
dopurile de urechi sau caștile antifonice, mai ales cand sunetul depășește 85 decibeli.

Princoschi Ion-Daniel Page 7

 Tehnologii de reabilitare a cladirilor

3.1 Materiale utilizate in reabilitarea fonică a clădirilor

Dar în ceea ce privește strict reabilitarea fonică a cladirilor de locuit am încercat
sa aduc în atenție o parte din materialele ce mi s-au părut eficiente in combaterea
poluarii fonice. Există o mare diferență între reabilitarea fonică a unei clădiri deja
construite și izolarea fonică înca din faza de proiectare, deoarece la reabilitare există
mereu problema încadrării materialelor de protecție fonică deoarece aceste nu trebuie
să limiteze spațiul util al constucției și nici să limiteze funcționalitatea clădirii.
De aceea fiecarui tip de clădire îi poate corespunde un alt tip de material izolator fonic.
3.1.1 Soluții de izolare fonică pentru pereți, tavan, pardoseli.
Burete de studio

Acest material fonoabsorbant se folosește atât pentru acustică, cât și pentru izolație
fonică pentru studio, cinema, home cinema, club, bar, restaurant, birouri, locuințe etc.

Rata de absorbtie (%) conform DIN 52215-63

(ASTM E 1050-98)
125 250 500 1000 2000 4000
Culoare Dimensiune(mm) Hz Hz Hz Hz Hz Hz
gri antracit 2000x1000x30 5,0 7,0 12,0 21,0 52,0 70,0
gri antracit 2000x1000x40 6,0 12,0 28,0 66,0 81,0 99,0
gri antracit 2000x1000x60 18,0 32,0 87,0 78,0 94,0 99,0

Princoschi Ion-Daniel Page 8

 Tehnologii de reabilitare a cladirilor

Dimensiuni 200 cm x 100 cm x 6 cm.

Toleranță la dimensiune +/- 1%

Culoare GRI ANTRACIT sau NEGRU DIAMANT.

Heavy Foam

Heavy Foam - Singurul material cu densitate controlată pe toată suprafața plăcii format
din spumă poliuretanică comprimată de densitate foarte mare cu inserții de material
textil pentru izolatie fonică (90 - 120 kg/m3). Are capacitate de absorbție a sunetului de
10 ori mai mare decât vata minerală și de 3 ori mai mare decât vata bazaltică foarte
densă. Heavy Foam - HD Foam Plus are atât celule deschise, cât și celule închise
pentru maximizarea gradului de izolație fonică.

Acest material este recomandat pentru izolația fonică a apartamentelor, cluburilor și

discotecilor, restaurantelor, camerelor de hotel, cabanelor de lemn și alte construcții.

Princoschi Ion-Daniel Page 9

 Tehnologii de reabilitare a cladirilor

Structura formată in combinație cu materialul BlockTec 70 (barieră izolatoare fonic)

poate izola fonic până la 75 db.

Structura formată in combinație cu materialul Sound Block-R (barieră izolatoare fonic)

poate izola fonic până la 70 db.

Dimensiuni :

100 cm x 100 cm x 3 cm

100 cm x 100 cm x 4 cm

100 cm x 100 cm x 5 cm

100 cm x 100 cm x 10 cm

200 cm x 100 cm x 3 cm

200 cm x 100 cm x 4 cm

200 cm x 100 cm x 5 cm

200 cm x 100 cm x 10 cm

Izolatie zgomot aerian (in dB) cu 1,5 mm foaie de otel

Co
d 40
pro Dimensiune Greutate 125 250 500 1000 2000 00
dus (mm) (~g/m2) Hz Hz Hz Hz Hz Hz

HDF905 1000x1000x50 4500 27,0 27,0 35,0 47,0 50,0 61,0

Valoare de retenție termică:

Vată minerală/vată bazaltică S = 24,000 J/m3K

Celuloză S = 85,500 J/m3K

HD Foam Plus+ (Heavy Foam) S = 197,820 J/m3K

Capacitate termica:

Vată minerală/vată bazaltică c = 800 pJ/kg.K

Celuloză c = 1900 pJ/kg.K

HD Foam Plus+ (Heavy Foam) c = 2200 pJ/kg.K

FIZIOLOGIC - izolatie fară efecte secundare

Princoschi Ion-Daniel Page 10

 Tehnologii de reabilitare a cladirilor

Material tratat conform standard MVSS302. Materialul este ignifugat, dar nu este
incombustibil!

Panouri Quash

Princoschi Ion-Daniel Page 11

 Tehnologii de reabilitare a cladirilor

Panouri Quash Details speciale pentru izolație fonică și tratament acustic. Panourile se
pot monta și la interior și la exterior. Nu este necesar alt material pentru protecție
împotriva umidității.

Proprietați:

- rezistent la umiditate

- nu conține fibre

- structura solidă

- greutate mică și grad foarte bun de absorbție fonică

- ignifugat (B, s2, d0)

- se poate vopsi

Placile Quash sunt microperforate pentru a permite aerului să circule și pentru a nu

menține umiditatea. Lasă pereții să respire oferind un grad de absorbție de 100% la
grosime de 5 cm. Se poate folosi atât pentru tratament acustic dacă este lasat aparent,
cât și pentru izolație fonică dacă este montat în spatele unui perete de gips carton. Se
poate monta în tavan casetat. Este recomandat pentru tratamentul acustic în spații
comerciale, birouri, amfiteatre, săli de cinema, studiouri de înregistrări, studiouri audio-
video. Pentru fixare provizorie placile pot fi montate prin rezemare, fără sa fie nevoie de
aplicarea adezivului acustic.

Rw - 50 dB (în structura de perete desparțitor format cu o placă de gips carton de 12,5

mm si 50 mm de material Quash)

Culoare alb. Materialul este ignifugat.

Grosime Culoare 160Hz 250Hz 500Hz 1000Hz 2000Hz 4000Hz

40 mm Alb/Negru 0,23 0,51 0,99 1,08 1,05 0,84

SOUND BLOCK-R

Material izolator fonic pentru pardoseală, pereți, tavan, auto, carcase PC.

Atenuează zgomotul de impact cu 21 db. Montat sub parchet, mochetă sau șapă
acționează ca și amortizor acustic împotriva vibrațiilor.

Grosime: 3 sau 5 mm.

Princoschi Ion-Daniel Page 12

 Tehnologii de reabilitare a cladirilor

Se poate monta pe pereți, tavan, sub parchet, sub mochetă sau înainte de a turna şapă.

Acest material se poate folosi și pentru izolație fonică auto. Se montează în interiorul
usilor.

Dimensiuni role (cel de 5 mm se vinde și la metru pătrat)

Rola 20 m x 1 m x 5 mm, 310 kg/mc - 21 dB

Rola 40 m x 1 m x 3 mm, 310 kg/mc - 18 dB

Structura formată în combinație cu materialul HD Foam Plus+ (amortizor fonic) poate

izola fonic până la 60 db.

Izolatie zgomot aerian (in dB) cu 1,5 mm foaie de otel

Cod Dimensiune Greutate 125 250 500 1000 2000 4000

produs (mm) (~g/m2) Hz Hz Hz Hz Hz Hz

SBL5310 1000x1000x5 1550 27,0 28,0 33,0 41,0 43,0 49,0

Princoschi Ion-Daniel Page 13

 Tehnologii de reabilitare a cladirilor

Placă beton armat 12 cm + Sound Block-R 5 mm + parchet laminat 7 mm

Valoare izolaţie acustică la zgomot de impact “Ln, w” (dB)/frecvenţă

100 125 250 500 1000 2000 3150

Hz Hz Hz Hz Hz Hz Hz Ln,w(dB)

57,2 55,9 59,6 53,2 39,4 22,4 16,6 53,0

Montare: se montează ascuns sub covor/mochetă/parchet laminat, straticat, masiv, prin lipirea
în puncte cu adeziv acustic şi prinderea lui sub plinte.

IGNIFUGAT conform standard MVSS 302, dar nu este incombustibil!

TAPET FONOABSORBANT

Tapetul fonoabsorbant este un mod revoluționar nou de izolare acustică și termică,

pentru aplicații comerciale și rezidențiale. Dezvoltat pentru a reduce ecoul pentru
frecvențe medii si înalte, tapetul fonoabsorbant este ideal pentru îmbunătățirea acusticii
in săli de întâlnire, camere, dormitoare, sufragerii, sali de clasa etc.

Princoschi Ion-Daniel Page 14

 Tehnologii de reabilitare a cladirilor

Este fabricat din reciclat EurClass B din PET și acoperit cu țesături. Este ușor și rapid
de instalat, nu necesită nici o muncă specializată și costisitoare.

Pachetul contine 8 bucati de 1195 x 595 x 15 mm

Clasa ignifugare: B s2 d0

Culori disponibile: Negru // Gri // Bordeaux // Beige // Alb Natural // Maron // Albastru //
Portocaliu

Coeficient absorbtie fonica:

1250 1600 2000 2500 3150 4000 5000

100 Hz 200 Hz 400 Hz 800 Hz Hz Hz Hz Hz Hz Hz Hz

0.01 0.01 0.02 0.12 0.17 0.30 0.34 0.41 0.46 0.54 0.61

ADEZIV ACUSTIC

Adeziv acustic pentru izolație fonică. Toate

materialele fonoabsorbante se montează cu
acest adeziv. Prezentare : bidon metalic 15
kg.

Consumul apx: 400-500 grame pe metru

pătrat.

În prezentul document am încercat să aduc în atenția dumneavoastra alte materiale

decât cele uzuale, făcându-se doar referiri la diferențele dinte acestea.

Princoschi Ion-Daniel Page 15

 Tehnologii de reabilitare a cladirilor

4. BIBLIOGRAFIE

 http://www.dspbr.ro/legislatie/ORDIN_Nr119_2014.pdf
 https://issuu.com/knaufinsulationromania/docs/izolare_interioara_pereti_exteriori
 http://www.details.ro/
 https://www.roportal.ro/articole/despre/cum_se_scrie_o_bibliografie_3530/
 http://www.mmediu.ro/beta/domenii/protectia-atmosferei/zgomot-ambiant/
 http://www.sanatatesiviata.ro/stiati-ca/620-poluarea-sonora-poluarea-fonica
 https://danmihalake.files.wordpress.com/2009/02/normativ-privind-proiectarea-si-
executarea-masurilor-de-izolare-fonica-si-tratamentelor-acustice-in-cladiri-
ind_c_125_1987.pdf

Princoschi Ion-Daniel Page 16