Calculul plăcii de beton armat (planseu dală)

Caracteristica principală a acestor planșee este aceea că plăcile reazemă direct pe stâlpi fără
intermediul unor grinzi. Rezemarea locală a plăcilor poate conduce la un mod particular de
cedare, prin străpungere, specific acestor planșee. Planșeele fără grinzi poartă și numele de
planşee dală. Planșeele dală se folosesc de regulă pentru deschideri de până la 9,00m.Plaşeele
dală au avantaje certe din punct de vedere funcţional şi arhitectural. Lipsa grinzilor şi realizarea
unui tavan neted la partea inferioară permite compartimentarea liberă a spaţiului fără ca existenţa
grinzilor să restricţioneze amplasarea pereţilor interiori, reducerea înălţimii de nivel şi, implicit,
reducerea înălţimii clădiri dar şi rezolvări favorabile ale instalaţiilor. De asemenea, problemele
tehnologice, de execuţie, sunt simplificate în cazul planşeelor dală.

Modul de cedare specific, prin străpungere, este însă un mod de cedare nefavorabil, fragil, fără
avertizare. De asemenea, în cazul unor încărcări laterale importante, cum sunt cele seismice,
lipsa grinzilor nu permite constituirea de cadre cu rigiditate şi rezistenţă adecvată pentru
preluarea acestor încărcări. Planşele dală pot fi folosite în structuri seismice numai împreună cu
alte subsisteme structurale capabile să preia sarcinile seismice şi să le transmită la teren. Astfel
de subsisteme structurale sunt în general cadrele perimetrale puternice sau pereţii
structurali.Pentru reducerea riscului de cedare prin străpungere se poate recurge la îngroşarea
plăcii local, în zona de rezemare. Se formează astfel capiteluri la capătul superior al stâlpilor iar
planşeele astfel alcătuite poartă numele de planşee ciupercă. Prin această soluţie se pierd însă o
parte din avantajele arhitecturale.
În cazul în care se dispun capiteluri acestea trebuie alcătuite avându-se în vedere aspectele
privind execuția, aspectul estetic, consumul de materiale și eficiența acestuia din punct de vedere
structural. Din cauza problemelor de execuție legate de realizarea cofrajului și a lucrărilor de
armare tendința curentă este aceea de a se utiliza numai capiteluri drepte.

Alte metode pentru îmbunătăţirea capacităţii de străpungere sunt îngroşarea generală a plăcii sau
dispunerea de armătură transversală. Îngroşarea plăcii conduce însă la creşterea greutății proprii
astfel că efectul pozitiv asupra capacităţii de străpungere este anulat de creşterea semnificativă a
încărcării.
Reguli constructive

Din punct de vedere constructiv, la stabilirea caracteristicilor generale ale planşeelor dală este
recomandabilă aplicarea regulilor următoare.

În ceea ce priveşte rezemarea plăcii, se recomanda ca reţeaua de stâlpi să fie uniformă, cu stâlpii
amplasaţi la intersecţiile unei reţele ortogonale de axe. Este recomandabil ca deschiderile pe cele
două direcţii principale să fie egale, l1=l2 iar stâlpii să aibă secţiunea pătrată. Se admit și
diferențe între deschiderile pe cele două direcții cu condiția ca l1/l2=0,7..1,5 astfel ca placa să
lucreze pe două direcţii. Se recomandă ca deschiderile în lungul aceluiaşi şir de stâlpi să fie
uniforme, cu variaţii de cel mult 20%.

Rezemarea plăcii pe conturul perimetral al planşeului se poate face pe stâlpi, pe grinzi

perimetrale marginale sau pe pereţi din zidărie prin intermediul unei centuri. Se face observaţia
că prezenţa unor elementele marginale de rezemare de tipul grinzilor sau pereţilor structurali nu
afecteaza semnificativ avantajele utilizării planşeelor dală îmbunătăţinând însă radical răspunsul
structural de ansamblu mai ales în ceea ce priveşte sarcinile seismice orizontale.

Pentru asigurarea condițiilor de rigiditate se recomandă însă ca grosimea plăcii să respecte

condițiile:

Unde l0 este deschiderea liberă a plăcii între stâlpi.

Dacă planșeul are grinzi perimetrale se admite o reducere a grosimii plăcii:

De asemenea, este recomandabil ca perioada fundamentală de vibrație a planșeului să nu

depășească 0,25s pentru a asigura confortul utilizatorilor.

Grosimea planșeelor dală se determină de obicei din verificarea la străpungere, rezistența la

străpungere fiind exigența de performanță cea mai severă.

Dacă planșeul are capiteluri drepte dispuse în dreptul stâlpilor grosimea plăcii determinată cu
relațiile de mai sus poate fi redusă suplimentar cu circa 10% întrucât prin prezența capitelului se
sporește local rigiditatea plăcii, cu condiția ca dimensiunile capitelului să respecte condițiile date
în figura următoare. Prin dispunerea capitelului se crește capacitatea de rezistență la străpungere
în dreptul stâlpilor și se sporește brațul de pârghie al eforturilor interioare pentru momente
negative.

Stabilirea elementelor geometrice ale planseului.

Grosimea planșeului s-a luat hpl=0.23[m]

Armarea planşeului se va face pe cele două direcţii x şi y iar placa considerată va fi cea de la parter.

Armarea se va calcula cu ajutorul momentelor M22 si M11 preluate din modelarea structurală efectuară
cu ajutorul programului de calcul ETABS.

M11 se va imparţi in alte doua momente pentru fâşia de pe direcţia x :

 MEDx max=I-70.421I; ( Armare superioară in zona reazemului)

 MEDx min=22.69; ( Armare inferioară in zona de câmp)

M22 se va imparţi in alte doua momente pentru fâşia de pe direcţia y :

 MEDymax=I -104.76 I; ( Armare superioară in zona reazemului)

 MEDymin=43.317; ( Armare inferioară in zona de câmp)
Calculul se va efectua pe o fâşie de 1m (calcul simplificat).

Ecuatiile necesare rezolvarii calculului vor fi:

M Ed
 x  d (1  1  2   )
bw  d 2  f cd

x  b f  f cd
x  b f  f cd  As 2  f yd  As 2     b f  d (mm 2 )
f yd

0.26  fctm

f yk
d= hw-a (mm), a=20mm

fcd= 16.7 (N/mm2) C25/30

fyd= fyk/ γs=500/1,15=434.8 (N/mm2) BST500S

fctm= 2,6 (N/mm2) C25/30

d= 230-20=210mm

Braţul de pârghie pentru plansee dala este 0.9*d

 Calculul armăturii din reazem pe direcţia x:

70.421
μ=1∗0.171∗0.171∗16700=0.144;

x=0.171*(1-√1 − 2 ∗ 0.144)=0.0267 m;
0.0267∗1∗16700
As= =0.001026 m2 =10.26 cm2;
434800
d=0.9*dx=0.9*0.192=0.171 m;
0.26∗2.6
Aseff=14.07 cm2≥ ρ= =0.001352 mm2
500
De unde resultă 7Ø16 la pas de 150 mm.

 Calculul armaturii din câmp pe directia x:

22.69
μ=1∗0.171∗0.171∗16700=0.0465;

x=0.171*(1-√1 − 2 ∗ 0.0465)=0.008145 m;
0.008145∗1∗16700
As= =0.00031 m2 =3.1 cm2;
434800

d=0.9*dx=0.9*0.192=0.171 m;
0.26∗2.6
Aseff=7.92 cm2≥ ρ= =0.001352 mm2
500

De unde resultă 7Ø12 la pas de 150 mm.

 Calculul armăturii din reazem pe direcţia y:

 104.76
μ=1∗0.189∗0.189∗16700=0.0173;
x=0.189*(1-√1 − 2 ∗ 0.173)=0.03616 m;
0.03616∗1∗16700
As= =0.001389 m2 =13.89 cm2;
434800
d=0.9*dy=0.9*0.0.21=0.189 m;
0.26∗2.6
Aseff=14.07 cm2≥ ρ= =0.001352 mm2
500
De unde resultă 7Ø16 la pas de 150 mm.

 Calculul armăturii din câmp pe direcţia y:

43.317
μ=1∗0.189∗0.189∗16700=0.073;

x=0.189*(1-√1 − 2 ∗ 0.073)=0.0143 m;
0.0143∗1∗16700
As= =0.000551 m2 =5.51 cm2;
434800
d=0.9*dy=0.9*0.0.21=0.189 m;
0.26∗2.6
Aseff=7.92 cm2≥ ρ= =0.001352 mm2
500
De unde rezultă 7Ø12 la pas de 150 mm.

Pentru stabilirea efectivelor de armătură vor trebui respectate următoarele reguli de armare:
-numărul minim de bare pe metru: 5 bare pentru plăci cu grosimea de cel mult 300 mm;
- numărul maxim de bare pe metru: 12;
- diametrul minim al barelor în câmp (la partea inferioară): 6 mm;
- diametrul minim al barelor în reazem (la partea superioară): 6 mm ,pentru bare din oţel PC52;
-armăturile de la partea superioară pentru preluarea momentelor negative de pe reazeme se
prelungesc de o parte şi de alta a reazemului cu ¼ din deschiderea lo unde lo este cea mai mare
dintre cele două deschideri adiacente lox şi loy.
Verificarea deplasarilor laterale ale structurii la SLS

Verificarea la starea limită de serviciu are drept scop menţinerea funcţiunii principale a clădirii in
urma unor cutremure ce pot apărea de mai multe ori in viaţa construcţiei, prin limitarea
degradării elementelor nestructurale şi a componentelor instalaţiilor construcţiei. Prin
satisfacerea acestei condiţii se limitează implicit şi costurile şi durata reparaţiilor necesare pentru
aducerea construcţiei in situaţia premergătoare seismului.
𝑑𝑟𝑆𝐿𝑆 =v *q*𝑑𝑟𝑒 ≤ 𝑑𝑟,𝑎
𝑆𝐿𝑆

𝑑𝑟𝑆𝐿𝑆 -deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată SLS

v-factorul de reducere care ţine seama de intervalul de recurenţă mai redus al
acţiunii seismice asociat verificărilor pentru SLS.
Valoarea factorului este: v = 0,5.
𝑑𝑟𝑒 -deplasarea relativă de nivel, determinată prin calcul static elastic sub incărcări seismice de
proiectare. Se ia in considerare numai componenta deformaţiei care produce degradarea pereţilor
inrămaţi, extrăgand partea datorată deformaţiei axiale a elementelor verticale in cazul in care
aceasta are o contribuţie semnificativă la valoarea deformaţiei totale.
VERIFICARE DEPLASĂRILOR LATERALE ALE STRUCTURII "SLS"

Etaj drex drey ν q drx - dry - Hnivel dra -

SLS SLS SLS
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
S 0.083 0.157 0.5 3 0.1245 0.2355 3000 15
D 0.51 0.731 0.5 3 0.765 1.0965 3000 15
P 0.804 1.238 0.5 3 1.206 1.857 3000 15
E1 1.04 1.66 0.5 3 1.56 2.49 3000 15
E2 1.239 2.019 0.5 3 1.8585 3.0285 3000 15
E3 1.4 2.316 0.5 3 2.1 3.474 3000 15
E4 1.528 2.557 0.5 3 2.292 3.8355 3000 15
E5 1.624 2.744 0.5 3 2.436 4.116 3000 15
E6 1.692 2.882 0.5 3 2.538 4.323 3000 15
E7 1.734 2.974 0.5 3 2.601 4.461 3000 15
E8 1.753 3.029 0.5 3 2.6295 4.5435 3000 15
E9 1.754 3.051 0.5 3 2.631 4.5765 3000 15
E10 1.74 3.048 0.5 3 2.61 4.572 3000 15
E11 1.714 3.018 0.5 3 2.571 4.527 3000 15
E12 0.778 1.474 0.5 3 1.167 2.211 3000 15
Verificarea deformaţiilor laterale la starea limită ultimă
(1) Verificarea deformaţiilor laterale la starea limită ultimă are drept scop evitarea pierderilor de
vieţi omeneşti la atacul unui cutremur major prin prevenirea prăbuşirii elementelor nestructurale.
Aceasta verificare este necesară în cazul construcţiilor de beton, cu excepţia celor cu sistem
structural tip pereţi sau sistem structural dual cu pereţi preponderenţi, în cazul construcţiilor de
oţel sau al constructiilor compozite.
(2) Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
𝑑𝑟𝑆𝐿𝑈 =c *q*𝑑𝑟𝑒 ≤𝑑𝑟,𝑎
𝑆𝐿𝑈

𝑑𝑟𝑆𝐿𝑈 -deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată SLU

𝑑𝑟𝑒 -deplasarea relativă de nivel, determinată prin calcul static elastic sub incărcări seismice de
proiectare. Se ia in considerare numai componenta deformaţiei care produce degradarea pereţilor
inrămaţi, extrăgand partea datorată deformaţiei axiale a elementelor verticale in cazul in care
aceasta are o contribuţie semnificativă la valoarea deformaţiei totale.
c-factor de amplificare al deplasărilor.
VERIFICARE DEPLĂSARILOR LATERALE ALE STRUCTURII "SLU"

Etaj drex drey c q drx - dry - Hnivel dra -

SLU SLU SLU
[mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
S 0.083 0.157 2.66 3 0.66234 1.25286 3000 75
D 0.51 0.731 2.66 3 4.0698 5.83338 3000 75
P 0.804 1.238 2.66 3 6.41592 9.87924 3000 75
E1 1.04 1.66 2.66 3 8.2992 13.2468 3000 75
E2 1.239 2.019 2.66 3 9.88722 16.1116 3000 75
E3 1.4 2.316 2.66 3 11.172 18.4817 3000 75
E4 1.528 2.557 2.66 3 12.1934 20.4049 3000 75
E5 1.624 2.744 2.66 3 12.9595 21.8971 3000 75
E6 1.692 2.882 2.66 3 13.5022 22.9984 3000 75
E7 1.734 2.974 2.66 3 13.8373 23.7325 3000 75
E8 1.753 3.029 2.66 3 13.9889 24.1714 3000 75
E9 1.754 3.051 2.66 3 13.9969 24.347 3000 75
E10 1.74 3.048 2.66 3 13.8852 24.323 3000 75
E11 1.714 3.018 2.66 3 13.6777 24.0836 3000 75
E12 0.778 1.474 2.66 3 6.20844 11.7625 3000 75