Examenul de certificare a calificarii profesionale,nivel 3 Iunie 2013

ARGUMENT

Acoperisul unei cladiri reprezinta elementul arhitectural care inchide constructia in partea superioara. Configuratia cladirilor in plan a generat de-a lungul timpului forme arhitecturale diferite, adaptate sistemelor constructive. La momentul actual acoperisurile, puternic influentate de traditie,sunt mai mult sau mai putin inclinate,in diverse modele si culori invelite cu tigle ceramice,tigle din beton, sindrile bituminoase sau tigle metalice. In ceea ce priveste functionalitatea, acoperisul a avut dintotdeuna un dublu rol: din punct de vedere tehnic ofera protectie impotriva intemperiilor, prin izolatiile incorporate si confortul termic al constructiei; din punct de vedere estetic reprezinta imaginea cladirii
1

Examenul de certificare a calificarii profesionale,nivel 3 Iunie 2013

in ansamblul ei, prin forma si orientarea pantelor, prin coloristica, textura si materialul din care este construit. Un acoperis de calitate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie rezistent la schimbarile atmosferice, sa isi pastreze in timp culoarea initiala, sa ofere o buna protectie hidro, termo si fonica, sa se monteze usor, sa ofere o intretinere minima dupa montaj; sa se prezinte ca un sistem complet, unitar; sa ofere o garantie cat mai indelungata. Acoperiului nclinat Un acoperi nclinat este o structur nclinat de protecie utilizat la acoperirea cldirilor, direct expus la ploaie, zpad, soare, vnt i temperaturi extreme. Acoperiul este format dintr-o structur de rezisten, unul sau mai multe straturi de acoperire separate de spaii pentru aer precum i alte componente specifice. Suprafaa exterioar a unui acoperi de acest tip are de obicei o nclinaie cuprins ntre 5< i 45, acoperiurile abrupte putnd avea ntre 45< i 90 o rezisten optim la tensiune dinamic i aciuni mecanice, la presiunea i forele de aspiraie ale vntului, la solicitrile produse de vaporii de ap i umezeala din materiale poroase, generate de ploaie, zpad i nghe. n plus, toate tipurile de acoperiuri sunt proiectate pentru a mpiedica ptrunderea apei de ploaie n acoperi i n structurile de baz. n zone cu precipitaii bogate, structura acoperiului poate fi prevzut cu membrane de protecie izolatoare i cu sisteme de ventilaie. Pentru a obine un nivel optim de umezeal n acoperi, nu este recomandat utilizarea procedeelor umede n timpul construciei. Proiectul de construcie trebuie s limiteze sau elimine formarea vaporilor de ap n structura acoperiului i s permit evacuarea umezelii prin ventilaie i utilizarea de materiale poroase. Acoperiul trebuie s respecte standardele tehnologice privind pierderea de cldur stipulate C 107 2005 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor. Se recomand ca plcile termoizolante pentru acoperi s fie fabricate din materiale care nu absorb uor umezeala. Bilanul anual de umiditate trebuie s fie conform cu cerinele impuse prin lege.

Examenul de certificare a calificarii profesionale,nivel 3 Iunie 2013

Materialele trebuie montate n mod corespunztor, fr spaii (mbinare perfect) astfel nct s mpiedice formarea valurilor sau a adnciturilor. Productorii de materiale pentru acoperiuri nclinate trebuie sa pun la dispoziie proceduri de instalare, inclusiv parametrii tehnici necesari.

SARPANTE

Acoperi cu un singur strat : un acoperi care separ mediul extern de interiorul cldirii i este format dintr-un singur strat de componente. Acoperi cu dou straturi, ventilat : un acoperi cu dou straturi cu aerisire, prevzut cu un interval de aer care permite comunicarea cu mediul extern deasupra membranei izolatoare. Acoperi cu trei straturi, ventilat : acoperi cu aerisire format din mai multe straturi separate de intervale de aer, care permit comunicarea cu mediul extern.

Examenul de certificare a calificarii profesionale,nivel 3 Iunie 2013

Detaliile se refer la zonele de mare importan ale acoperiului, iau ca scop prezentarea, la o scar mai mare, pentru a fi explicite, a unor elemente de amnunt necesare execuiei n bune condiii a acoperiului.Principalele detalii care trebuie explicitate n vederea execuiei suntcele marcate cu cercuri pe seciunea transversal. Aceste detalii pot fi prezentate pe o plan independent, la o scar convenabil, pentru a fiscoase n eviden toate amnuntele, sau se pot plasa pe plana Seciune vertical prin acoperi: Fiecare dintre ele n zona pe care o detaliaz.In cadrul proiectului didactic la care ne referim, o modalitate comodde prezentare a detaliilor este pe foi A4 ,cte una sau grupate convenabil.De menionat c sunt posibile numeroase variante de rezolvare corect a zonelor importante ale acoperiului, ns n cadrul proiectului s-au adoptat soluiile mai simple, care s scoat n eviden principiile de alctuire. Detaliul 1 - Zona de streain In acest detaliu trebuie precizate, grafic i geometric urmtoarele: rezolvarea nodului de streain al arpantei, cu dimensiunile elementelor componente i relaiile dintre ele (mbinri, rezemri etc.); asigurarea colectrii apelor din precipitaii cu ajutorul jgheaburilor i a evacurii acestora din zona bazei cldirii cu ajutorul burlanelor; evitarea deversrii apei din jgheaburi i a prelingerii pe faadelecldirii, prin asigurarea etaneitii ntre nvelitoare i jgheab; fixarea i asigurarea stabilitii sistemelor de evacuare a apei.a. Varianta I. - O prim modalitate de rezolvare a acestei zoneconst n prelungirea spre exterior a plcii ultimului planeu din beton armat,de grosime mai redus dect la interiorul cldirii (5...8 cm), avnd limeacorespunztoare streinii, ceea ce asigur astfel i nchiderea streinii la partea inferioar. Pe aceast plac vor rezema capetele cpriorilor, ceea ceasigur un mod de lucru favorabil al acestora n exploatare. b. Varianta II. - Un alt mod de rezolvare, fr consum suplimentar de beton, o constituie adoptarea unei podine de scnduri, dispus ntre partea inferioar a cpriorilor i cldire, care realizeaz astfel o streain nfundat Sarpantele din lemn experienta trecutului in slujba prezentului! De rolul acestor structuri ascunse este doar de mentinerea elementelor de acoperis, in orice conditii de ploaie, zapada sau vant,modul de realizare al sarpantei are amprenta vitala in durabilitatea si economia constructiei.Din cele mai vechi timpuri materialul de baza utilizat pentru constructia sarpantelor a fost lemnul.De cunoasterea tehnologiei de construire a sarpantei depinde forma si durabilitatea constructiei.Astazi, ingineria moderna, aduce noi posibilitati prin introducerea tehnologiilor de imbinare cu placute multicui, care face din imbinare o zona sigura.Aceasta coroborat cu un calcul foarte elaborat a mutat dramatic barierele de impuneri in domeniul constructiilor. Acoperisul joaca un dublu rol, atat functional, protejand impotriva intemperiilor si a razelor soarelui, cat si estetic, contribuind intr-o foarte mare masura la aspectul cladirii. Un acoperis poate avea una sau mai multe pante. In acest caz este alcatuit din sarpanta, invelitoare si elemente auxiliare (jgheaburi, burlane de scurgere etc). Invelitoarea reprezinta elementul de protectie al acoperisului la partea superioara si poate fi din materiale ceramice, carton bitumat, placi de azbociment sau materiale plastice. 4

Examenul de certificare a calificarii profesionale,nivel 3 Iunie 2013

Sarpanta este una dintre principalele piese ale acoperisului, sprijinind invelitoarea si celelalte elemente. De-a lungul timpului au aparut mai multe tipuri de sarpante, in functie de materialul din care sunt construite si de complexitatea lor. Sa vedem care sunt acestea. Sarpantele din lemn Sunt formate de regula din: popi, capriori (elementele oblice), pane de coama (grinzi superioare pe care se sprijina capriorii) si pane inferioare (sau cosoroabe). Se folosesc la constructiile de locuinte sau la acele cladiri care nu au deschieri foarte largi ale acoperisului. La randul lor, acestea se diferentiaza in functie de complexitatea structurii in: sarpante simple, pe scaune, cu zabrele sau cu frangere in panta. Sarpantele simple sunt cel mai vechi tip, fiind folosite la majoritatea caselor taranesti. Acestea acopera deschideri ale invelitorii de maximum 6 m, avand capriorii asezati la 80 100 cm distanta si sprijiniti pe cosoroaba. Nu sunt potrivite in cazul in care doriti ca spatiul inchis de ele sa fie tranformat intr-unul functional (pod circulabil sau mansarda). Solutia, in aceasta situatie, este reconfigurarea acoperisului si orientarea catre un alt tip. Sarpantele pe scaune sunt alcatuite la randul lor din popi (elemente structurale verticale) si pane (elemente structurale orizontale) din lemn ecarisat de rasinoase, avand de obicei sectiunile cuprinse intre 90x90 mm si 50x230 mm. Impreuna, acestea vor forma un schelet rigid care va fi intarit cu ajutorul contravantuirilor si capriorilor care vor avea reazem pe pane. Imbinarile se realizeaza prin chertare si cu diverse piese metalice de prindere. Pentru acest tip de sarpanta, suportul invelitorii, montat pe capriori, poate fi din astereala sau placi de OSB de 12 mm. Capriorii lungi sunt sprijiniti pe grinzi orizontale, mediane sau de coama, la randul lor sprijinte de popi asezati la un pas de patru capriori. Astereala va fi montata intotdeauna perpendicular pe capriori, iar al doilea strat, daca exista, perpendicular pe primul. O astfel de sarpanta permite deschideri mai mari ale acoperisului, de pana la 10 m. In aceast caz, mansardarea sau asigurarea unei functionalitati mai mari a podului se poate face fara probleme. Sarpantele pe grinzi cu zabrele sunt alcatuite din ferme cu zabrele de lemn, imbinate cu pane cu gheare, putand rezolva multe dintre problemele pe care le ridica un acoperis. Grinzile sunt contravantuite pentru a crea un cadru rigid, iar suportul invelitorii este similar cu cel al sarpantelor cu capriori. Sarpantele cu frangere de panta pot acoperi cele mai mari deschideri (de circa 12 m). Este recunoscut faptul ca acoperisurile cu frangere de panta ofera spatiul cel mai generos in ceea ce priveste functionalizarea unui pod sau a mansardei. In aceasta situatie pot fi montate usor ferestre in planul invelitorii, astfel incat in spatiul respectiv sa se poata amenaja o camera mansardata generoasa.

Examenul de certificare a calificarii profesionale,nivel 3 Iunie 2013

Acoperisuri cu panta: forme si dimensiuni Finalitate, protectie, estetica: acoperisul unei cladiri indeplineste functii cheie pentru orice constructie. Inchizand cladirea la partea superioara, deasupra ultimului nivel construit, el nu raspunde numai nevoii de izolare in fata intemperiilor (desi aceasta e prima conditie pe care o indeplineste, iar structura si conformatia sa corespund in primul rand acestei necesitati). Dincolo de conformatia in sine, acoperisul este limita dintre exterior si interior. Pe el se pot adauga alte elemente functionale pentru locuinta (de la cosuri de fum si sisteme de scurgere a apei, pana la pasarele de trecere sau chiar mini-gradini suspendate). De asemenea, sub acoperis, in functie de inaltimea acestuia, se pot amenaja diverse spatii (mansarde, poduri circulabile sau necirculabile). Toti acestia sunt la randul lor factori care influenteaza sistemul de alcatuire al acoperisului. Se poate spune ca exista, in principiu, doua categorii de acoperisuri, impartite in functie de conformitatea generala: acoperisuri cu panta si acoperisuri tip terasa.

Examenul de certificare a calificarii profesionale,nivel 3 Iunie 2013

Structura de rezistenta sarpanta este influentata in mod direct de tipul de invelitoare care se doreste a fi folosita, de greutatea acesteia, de existenta sub acoperis a unui spatiu locuibil etc. si poate fi alcatuita din lemn (destul de des), metal sau beton (cazuri mai rare). Termoizolatia este o componenta importanta, mai ales in cazul in care se doreste folosirea spatiului de sub acoperis. Se poate realiza din vata minerala de sticla sau bazaltica, polistiren expandat sau extrudat, folii termoizolante, spume. Folii de protectie se pot identifica doua tipuri: folii bariera impotriva vaporilor (care se monteaza la interior pe fata calda a termoizolatiei) si folii impermeabile (pentru protectia la infiltratia accidentala de apa sub invelitoare). Invelitoarea este de fapt stratul exterior al acoperisului si poate fi realizata din mai multe tipuri de materiale, tigle, olane ceramice sau din beton, placi bituminoase sau din fibrociment, sindrile bituminoase, tabla cutata, plana sau tip tigla sau materiale naturale, paie, stuf, site etc. si elementele de fixare si racordare ale acestora. Jgheaburi si burlane, guri de scurgere se folosesc pentru evacuarea apelor pluviale si sunt necesare pentru a impiedica scurgerea apelor direct pe fatada sau formarea turturilor in perioada rece a anului. Elemente de fixare pentru invelitori desi se pot folosi cuie sau holzsuruburi obisnuite, in general se recomanda folosirea unor suruburi autofiletante cu garnituri speciale, rezistente la imbatranire, care sa faciliteze prinderea invelitorilor de suport. Accesorii pentru invelitori printre acestea se numara: parazapezile, pasarelele de circulatie pe acoperis, elementele care sa permita strapungeri etanse prin invelitoare etc. 7

Examenul de certificare a calificarii profesionale,nivel 3 Iunie 2013

Componentele de mai sus pot fi completate cu elemente de iluminare si ventilare a spatiilor de sub acoperis, ferestre de mansarda, tabachere, lucarne, luminatoare, cosuri de fum.