GRUPUL ŞCOLAR

„ NICOLAE BALCESCU” Nr. ______ din _________

OLTENITA

PROIECT
pentru

EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE
PENTRU OBŢINEREA CERTIFICATULUI
DE CALIFICARE PROFESIONALĂ
NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU

CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: ACOPERISURI TIP-TERASA

ÎNDRUMĂTOR: Prof. Niculescu Emilia

Elev:
Clasa: a XII a I

- 2007 _ 2008 -

1
2
 CUPRINS

1. ARGUMENT
2 . ACORERISURI
2.1. Notiuni generale
2.2. Clasificarea acoperisurilor
3. ACOPERISURI TIP-TERASA
3.1. Clasificarea acoperisurilor terasa
3.2. Elemente componente ale acoperisurilor terasa
3.3 Materiale pentru realizarea elemetelor componente ale acoperisurilor
terasa
3.4. Rezolvari la nivelul teraselor
3.5. Rezolvari ale structurii teraselor
3.6. Tehnologie de executie
3.7. Terase cu destinatii speciale
3.8.Accesorii necesare pentru functionarea corecta a terasei
4. BIBLIOGRAFIE

5. ANEXA
IMAGINI - ACOPERISURI TERASA

3
 1. ARGUMENT
Orice clădire este alcătuită din elemente structurale (de rezistentă ) si nestructurale.
Elementele structurale au roluri bine definite, iar împreună formează structura de
rezistentă a clădirii.
Elementele structurale asigură rezistenta, rigiditatea si stabilitatea clădirii . Acestea
sunt:
- elemente de rezistentă verticale,
- elemente de rezistentă orizontale,
- elemente de contravintuire.
Elementele de rezistentă verticale preiau actiunile verticale gravitationale sau orizontale
(seism, vânt) si le transmit către fundatii. Aceste elemente pot fi stâlpi, diafragme,
pereti structurali.
Elementele de rezistentă orizontale preiau actiunile verticale gravitationale si le transmit
elementelor de rezistentă verticale. Aceste elemente pot fi planseele, grinzile.
Elementele de contravintuire preiau actiunile orizontale si le transmit până la fundatii,
asigură rigiditatea si stabilitatea clădirii.
Elementele nestructurale (despărtitoare) sunt cele de închidere, de compartimentare,
care nu fac parte din structura de rezistentă a clădirii.
În constructiile civile sunt multe tipuri de structuri dar cele mai des utilizate sunt
următoarele: structuri tip cadre si structuri tip pereti structurali.
Alegerea tipului de structură se realizează după următoarele criterii:
- materialele utilizate (beton, cărămidă, metal, lemn);
- planul de arhitectură, (forma casei, deschiderile, mărimea golurilor, regimul de înăltime
etc.)
- costuri.
Acoperisuri - elemente de constructii ce acopera cladirile izolandu-le de mediul
extern. Acoperisuri cu forme diferte, adaptate cerintelor, compuse din structura de
rezistenta si invelitoare. Materiale utilizate la alcatuirea structurilor de rezistenta pentru
acoperisuri: panouri si plansee din beton armat, schelet din lemn sau metalic: astereala,
capriori, cosoroaba, grinzi, popi. Materiale impermeabile utilizate la invelitori, ce permit
scurgerea cu usurinta a apei de pe acoperis si izolarea cladirii de factorii externi: folii
anticondens, elemente de termoizolatie, membrane hidroizolatoare, membrane
bituminoase, vata de sticla, tigla ceramica, sindrila, sindrila bituminoasa, invelitori din
diferite tipuri de tabla, placi azbociment, jgheaburi, burlane, coame, sisteme de drenaj,
sisteme pluviale. Echipamente accesorii pentru acoperisuri: suruburi pentru montaj tigla
si tabla.
Acoperisurile se pot clasifica astfel:
- acoperisuri reci ventilate
- acoperisuri calde neventilate
- acoperisuri calde ventilate.
Acoperisurile reci ventilate sunt cele care se folosesc la
închiderea podurilor.
Se realizează astfel un spatiu ce comunică cu exteriorul fie
prin spatii deschise sau prin permeabilitatea învelitorii la
aer. De obicei aceste acoperisuri sunt cu pantă mare, au
învelitori din tiglă sau tablă si sunt utilizate în scopuri
gospodăresti.

4
 Rolul acestor acoperisuri este de a ventila aerul din interiorul podului si de a
mentine acoperisul uscat.
Pe timp de vară, datorită radiatiilor solare, invelitorile devin mai calde decât aerul
înconjurător. De aceea, prin intermediul acestui pod aerul cald este mereu ventilat si
efectul de supraîncălzile dispare.
Iarna, la învelitorile normale, datorită temperaturii ridicate de la ultimul nivel, apare o
topire prematură a zăpezii de pe constructie, apa în contact cu aerul rece îngheată si
poate provoca pagube. În cazul podului ventilat aceste fenomene dispar.

Acoperisurile calde neventilate se caracterizează

prin faptul că sunt fără pod sau alt spatiu prin care ar
putea circula aerul sub învelitoare. Aceste tipuri de
învelitori se reazemă direct pe elementul portant al
clădirii (planseu) si sunt prevăzute cu izolatii continue
hidrofuge.
Pe timp de vară, sub influenta razelor solare, aceste
tipuri de acoperisuri se încălzesc mai puternic.
Deoarece aceste tipuri de acoperisuri nu respiră, sunt
mai expuse la condens.
Pe timp de iarnă, apa infiltrată îngheată si astfel apar fisuri, ducând la distrugerea
elementelor componente ale acoperisului si, cel mai grav, poate duce la distrugerea
elementelor structurale pe care stă acoperisul.
Pentru a îndepărta apa de pe acese acoperisuri se realizează o pantă din materiale
usoare. Stratul de pantă se dispune sub izolatia termică unde nu este supus la variatii
mari de temperatură. Se dispune si o barieră de vapori, cum ar fi carton bituminat, sau
fibră de sticlă în două straturi de carton bituminat.
Izolatia termica are un rol important în aceste tipuri de acoperisuri:
- limitează pierderile de caldură
- reduce variatiile de temperatură ale structurii de rezistentă
- se evită astfel fenomenul de condens
Termoizolatia trebuie să îndeplinească unele conditii:
- să fie rigidă pentru a nu se tasa la greutatea straturilor superioare
- să nu îsi modifice proprietătile la temperaturi relativ ridicate sau scăzute
- să nu prezinte spatii libere la îmbinări
- să nu permită acumularea apei
La aceste tipuri de acoperisuri învelitoarea trebuie să asigure următoarele cerinte:
- să fie hidrofugă si să fie continuă pentru a nu permite infiltratiile de apă
- să reziste la temperaturi foarte ridicate sau scăzute
- să reziste la actiuni mecanice sau la presiuni locale accidentale.
In cazul teraselor circulabile protectia hidroizolatiei se realizează prin plăci sau dale de
beton sau mozaicate ce permit pătrunderea apei prin rosturile dalelor dar aceasta se
elimină în mod controlat prin guri de scurgere.
Acoperisurile calde ventilate sunt asemănătoare cu acoperisurile calde neventilate si
se diferentiază prin prezenta unor spatii deschise care prin ventilarea aerului
antrenează vaporii de apă, conducându-i spre exterior, eliminindu-se astfel fenomenul
de condens.Din punct de vedere termic, canalele de circulatie a aerului influentează
foarte putin.

5
 2 . ACORERISURI

2.1. Notiuni generale

Acoperisul este subansamblul constructive care,,inchide”cladirea sau parti din

cladire,la partea superioara cu scopul de a proteja mediul interior al cladirii de variatii de
temperatura,
umiditate,vant,ploaie,etc.

2.2. Clasificarea acoperisurilor

Rezolvarea acoperisului poate fi:

-distincta in cadrul constructiei
-nedelimitata de subansamblul inchiderii exterioare(cupole,structuri hiperbolice,retele
reticulare,structuri gonflabile).

• Din punct de vedere structural,acoperisul poate fi:

-rezolvat cu o structura proprie de rezistenta care poate fi:o structura
spatiala(denumita sarpanta fig. a),pe cabluri(fig.b),reticulara(fig.c)
-sustinut de elemente structurale ale cladirii:planseu(fig. d),grinzi(fig.e),profile de tip
stalpi (fig.f)

6
 • In functie de forma arhitecturala,acoperisurile pot fi:
-cu suprafete plane si inclinate ;
-curbe;

Forme de acoperisuri
a)cu suprafete plane
b)bolti
c)cupole
d)conoizi
e)paraboloizi hiperbolici

Acoperisuri speciale:
a)copertine tip consola
b)structura tip peron
c)cupola cu placa cutata
d)acoperis suspendat
e)tip sa cu stalpi ancorati
f)panza precomprimata din beton
g)tip cort

7
 • Functie de valoarea pantelor , acoperisurile cu ape plane inclinate pot fi :
- inclinate , cu panta mare ( 21 .. 150% );
- medie ( 8.. 20 % );
- plate , cu pante mici , terase ( 1,5 ...7 % ).

• Din punct de vedere higrotermic acoperisurile pot fi:

-duble:contin in alcatuirea lor un spatiu de aer ,de dimensiune mare,mediu sau mic
volumul de aer este denumit pod iar daca daca spatiul este amenajat pentru locuire
poarta denumirea de mansarda
-multistrat,cu straturi dispuse succesiv:rezulta prin dispunerea succesiva,unul peste
celalalt,a straturilor necesare;adesea mai sunt denumite si terase.

• Din punct de vedere higrotermic,acoperisurile pot fi:

-ventilate:la care surplusul de umiditate provenit din divrse surse,existent in structura
acoperisuluiu este relativ controlat(sub raport viteza)si dirijat(sub raport sens);catre
exterior acoperisul mai este denumit si ,,rece”,desi adesea ofera cel mai bun
confort;sunt associate acoperisurilor duble
-neventilate,fata de solutia anterioara,valoarea vitezei aerului si cantitatea de
umiditate evacuata din structura acoperisului sunt extrem de mici;mai sunt denumite si
calde

8
 3. ACOPERISURI TIP-TERASA

3.1. Clasificarea acoperisurilor terasa

Acoperisurile cu pante reduse terase isi gasesc in arhitectura contemporana largi

domenii de aplicare atat la cladiri de locuit social-culturale,cat si la cele industriale .
Acoperis cald neventilat
-cu scugerea apei in exteriorul cladirii
-cu scurgerea apei prin interiorul cladirii
Acoperis cald ventilat
-acoperis cald ventilat cu deflectoare
Acoperis rece cu strat de aer ventilat
-acoperis rece cu strat de aer ventilat pe inaltimea structurii de rezistenta

9
Acoperisurile-terasa pot fi:circulabile sau necirculabile :
Acoperis terasa circulabila
Acoperis terasa necirculabila

10
 Acoperisurile in general,peste incaperile incalzite se pot grupa in:
-acoperisuri care nu cuprind straturi de aer ventilat(acoperisuri-terasa compacte si
aerate de straturile de dufuzie ale vaporilor
-acoperisuri care cuprind un strat de aer ventilat (acoperisuri-terasa cu canale sau
acoperisuri cu pod tehnic ori pod folosibil.
Acoperisurile terasa trebuie astfel alcatuite incat sa asigure evitarea
deformarii,fisurarii planseului si elementelor verticale portante sub actiunea diferentelor
mari de temperature (necesara limitarea acestora la 30grade C).

11
 Solicitarile asupra acoperisurilor-terasa pot fi din exteriorul sau interiorul cladirii si
anume:
-apa din precipitatii
-actiunea razelor solare
-variatiile de temperature
-actiunea vantului si a zapezii
-actiunea incendiilor
-circulatia ocazionala(in timpul reparatiilor)sau permanenta a oamenilor
-din interior,actioneaza umiditatea ridicata a aerului

3.2. Elemente componente ale acoperisurilor terasa

Acoperisuri calde tip-terasa

Aceste acoperisuri au o alcatuire complexa,reazama direct pe planseul de rezistenta
si se prevad cu izolatii hidrofuge continue.
La acest tip de acoperis hidroizolatia se amplaseaza peste stratul de
termoizolatie,constituind o puternica bariera contra vaporilor care au tendinta de a
condensa in interiorul termoizolatiei.
Elemente componente ale acoperisului-terasa sunt:
-planseul,elementul de rezistenta
-beton de panta(in cazul planseului orizontal)
-stratul de egalizare,in special la straturile prefabricate
-bariera de vapori
-termoizolatia
-protectia termoizolatiei
-suportul hidroizolatiei
-hidroizolatia
-protectia hidroizolatiei
-suportul pardoselii(acoperisuri circuilabile)
-stratul de uzura

12
13
 3.3 Materiale pentru realizarea elemetelor componente ale acoperisurilor terasa

Acoperisul-terasa este alcatuit din materiale cu caracteristici fizico-mecanice

diferite.
*Planseul:este elementul de rezistenta al acoperisului-terasa,preia incarcarile
permanente,climatice si utile;este alcatuit din beton armat monolit sau prefabricat.
*Stratul de egalizare:niveleaza suprafata planseului,se realizeaza din mortar de
ciment,din ciment sau din nisip grauntos bine nivelat.
*Bariera de vapori:se exuta din pelicule din vopsele pe baza de ulei in,bitum taiat
aplicat in 2 straturi etc
*Stratul de echilibrare a presiunii(strat de dufuzie):se realizeaza din carton
bituminat perforat blindat cu nisip grosier ssau impaslitura di fibre de sticla bituminata
perforata.
*Stratul termoizolant:sporeste rezistenta termica a acoperisului terasa pentru a
satisface necesitatile cerute de climatul interior si economia de energie in exploatare.
*Protectia stratului de termoizolatie contra umiditatii provenite din betonul de panta
se realizeaza din carton bituminat cu marginile lipitesau bitum aplicat prin vopsire.
*Betonul de panta,incarcare moarta suplimentara,este recondabil sa se execute din
beton usor,din zgura sau granulit pentru a contribui si la izolarea termica a acoperisului.
*Suportul hidroizolatiei:se realizeaza dintr-un strat de mortar de ciment de 2-3cm
grosime.
*Hidroizolatia:se exuta din carton bituminat,panza bituminata,impaslitura de fibre de
sticle bituminata(support imputrescibil)lipite cu bitum.
*La terasele circuilabile suportul pardoselii poate fi realizat in functie de intensitatea
circulatiei,dintr-un strat de nisip de rau sau in cazul unei circulatii foarte intense dintr-o
sapa de mortar armata.

14
 3.4. Rezolvari la nivelul teraselor

In general acoprisul tip-terasa,este o solutie preferabila pentru cladirile cu regim mare

de inaltime ori pentru in care se urmareste desfasurarea unor activitati cu destinatii
speciale(dicoteci,restaurante,cofetarii,vizionare panoramica etc).
Acoperisul terasa se poate realiza cu pante directionate catre:
-exterior(catre fatadele si frontoanele cladirii)
-interior(dinspre fatadele si frontoanele cladirii)

15
 Situatia in care acoperisul terasa este rezolvat cu pante exterioare este mai rar
intalnit datorita problemelor specifice pe care le implica,si anume:
-de cele mai multe ori coloanele colectoare sunt mascate de elemente proiectoare
speciale;interventia la o coloana colectoare este o operatie extrem de pretentioasa
deoarece implica lucrari care se desfasoara la inaltime:
-demontarea elementelor de mascare
-efectuarea lucrarilor de reparatii ale coloanei de colectare
-montarea elementelor de mascare
-refacerea finisajului cladirii pe intreaga fatada
-coloanele colectoare sunt,,reci”si din acestpunct de vedere necesita operatii de
interventie mai numeroase decat coloanele,,calde”(situate la interior)
Acest pe terasa poate fi unul de tip:-ocazional
-normal
Accesul ocazional pe terasa se poate realiza prin:
-elemente de tip chepeng
-scari amplasate la exteriorul cladirii
Accesul normal pe terasa se poate realiza prin:
-scari cu pante normale,sistem de elevatoare
-in mod direct(atunci cand terasele sunt amplasate la acelasi nivel impreuna cu alte
functiuni interioare)
Dupa frecventa si intensitatea circulatiei de la nivelul terasei,acestea pot fi de tip:
-circulabile
-necirculabile
Terasele circulabile au pante de proiectare cuprinse intre 2-7%(valoarea maxima
rezultand din conditia de a oferi siguranta la circulatie pet imp de iarna,in conditii de
polei)
Terasele necirculabile au pante de proiectare cuprine intre 2-5%(valoarea maxima
fiind impusa de conditia de stabilitate al lucrarilor existente la nivelul terasei sub regim
hidrologic)
Satisfacerea functiunilor associate acoperisului impune realizarea la nivelul teraseia
unor lucrari de tip:
*goluri:
-de tip intranduri:gurile coloanelor de colectare a apelor meteorice
-de tip iesinduri:canale de ventilare,cosuri de fum,caciuli de ventilare a coloanelor
de colectare a apei menajere,chepenguri,deflectoare etc
*lucrari specifice de tip:atic,casoaie,rosturi etc

16
 *Etanseitatea suprafetei terasei
Calitatea acestei lucrari depinde de multi factori:de materialele utilizate,de tehnologia
adoptata,de gradul de calificare al muncitorilor etc.Sistemul ridica multe probleme sub
aspectul gradului de etanseitate obtinut,al duratei relativ scazute privind stabilizarea
lucrarii in timp ceea ce implica necesitatea efectuarii de lucrari suplimentare pentru
etanseitatea legaturii cu tubul collector.
In functie de destinatia terasei aceasta protectie se poate realiza in doua variante:
-tip caciula(parafrunzar):pentru terase necirculabile
-tip gratare:pentru terase circulabile

1.Aticul:este elementul de constructie executat in planul fatadei,la nivelul

acoperisului.
Aticul poate lipsi sau poate exista(in aceasta situatie trebuie rezolvat astfel incat sa
confere siguranta persoanelor ce desfasoara diverse activitati la nivelul terasei).Din
punct de vedere al tehnologiei folosite la executie,aticul poate fi:
-de tip prefabricat:se realizeaza din beton armat de grosime minim 10cm
-monolit:se realizeaza din beton armat
-din zidarie;datorita actiunilor specifice ce apar in cazul actiunii seismice la nivelul
terasei se va folosi numai o zidarie portanta realizata din caramida plina presata si
avand grosimea de minim 25cm;aceasta zidarie este prevazuta cu stalpisori si centura
din beton armat,amplasata la partea superioara de minim 25x25cm.Inaltimea minima a
aticului este de 30cm in cazul teraselor necirculabile si de 90cm la terasele
circulabile,valoare masurata de la ultimul strat al terasei.

2.Rosturile sunt existente la nivelul terasei si pot indeplini diferite roluri:

-antiseismic
-de preluare a efectelor de dilatare\contragere
In cazul terasei circulabile rostul existent intre suprafata de circulatie si atic se
prefera sa fie acoperit cu un material realizat din aluminiu.

3.Deflectoare(aeratoare):au rolul de,,guri de evacuare”a umiditatii din structura

terasei amplasate in campul acoperisului .
Sunt necesare daca distanta de la gura de colectare la atic depaseste 10cm ori daca
suprafata de colectare depaseste 100mp.

17
 3.5. Rezolvari ale structurii teraselor

In functie de pozitia termoizolatiei in raport cu hidroizolatia,terasele se clasifica in:

-clasice,termoizolatia este protejata de hidroizolatie
-inverse,termoizolatia vine in contact direct cu mediul exterior
In functie de materialul termoizolator folosit,terasa clasica poate fi:
-cu termoizolatie de grosime constanta:b.a.,vata minerala,polistiren celular, spuma
poliuretanica rigida
-cu termoizolatie de grosime variabila(materiale in vrac):granulit,zgura de
termocentrala,perlite de granulit etc.

18
 Structura suport a terasei
Structura suport a terasei poate fi planseul de la ultimul nivel realizat din beton armat,
metal etc,dar poate fi si o structura speciala pentru acoperis.Natura materialului de baza
din care se realizeaza structura suport a terasei,sistemul constructive si tehnologic
introduc particularitati ce impun alcatuiri specifice ale structurilor terasei datorate
comportarii:
-higrotermice
-structurale:o deformata a structurii support a terasei peste valorile admisibile duce la
aparitia
fenomenului de baltire ce favorizeaza rupera hidroizolatiei.
Vaporii de apa existenti in structura terasei pot proveni:
-de la elementele de constructie puse in opera prin tehnologii umede(planseul din
beton armat,betonul de panta,sapa etc)si care au o umiditate in exces ca urmare a
reducerii timpului de realizare al terasei
-datorita conditiilor meteorologice
-din mediul interior cladirii,datorita explatarii
-datorita neetanseitatii hidroizolatiei
-din umiditatea axcesiva a termoizolatiei ce urmeaza sa fie pusa in opera
In cadrul teraselor inverse,vaporii de apa existenti sub hidroizilatie pot fi eliminati:
-in interiorul cladirii
-in solutie mixta:in interiorul cladirii pe la atic,prin deflector
Interventiile efectuate la terasele inverse aflate in exploatare au aratat ca existenta
unei umiditati sub hidroizolatie nu ridica probleme in sensul deprecierii performantelor
terasei(cantitatea vaporilor de apa acumulata in interiorul terasei este foarte mica ea

19
putandu-se elimina fara probleme in timpul sezonului cald cand sensul difuziei vaporilor
de apa este de la exterior catre interiorul cladirii);masuratori experimentale au aratat ca
aceata eliminare a vaporilor de apa de la terasa spre interiorul cladirii se realizeaza
chiar si in timpul sezonului rece;datorita diferentei de temperatura se formeaza un
circuit:vapori de apa(planseu,beton de panta),in sens ascendant-picatura de apa(fata
inferioara a hidroizolatiei)-vapori de apa(plan-
seu,beton de panta)in sens descendent.
In cazul adoptarii de tip terasa inversa singurul material termoizolant ce se poate
folosi este polistirenul celular ecruisat,acesta fiind practic impermeabil la picatura de
apa.
*Polistirenul:utilizarea acestui material este conditionata de principalele dezavantaje
pe care le prezinta,astfel:
-nu rezista la solventi organici(uleiuri minerale etc)
-este un material atacat de flacara,necesita masuri speciale de protectie in cazul
utilizarii de tehnologii calde la nivelul terasei
-este atacat de rozatoare
*Hidroizolatia
Bitumul de tip APP poate fi folosit si in conditiile climatice specifice ale tarii
noastre,alege-
rea lui insa trebuie efectuata cu mult discernamant spre exemplu se poate folosi:la
terasele inverse,la terasele gradina,ca bariera contra vaporilor etc.Armatura
hidroizolatiei poate fi constituita si din folie de Aluminiu sau Cupru de 0,08mm
grosime.Armatura metalica este recomandata de producatori,a se utiliza in special
pentru:
-terase vegetale,gradina,circulabile rutier
-aplicarea pea tic si in special in lungul aticului,reducand astfel numarul de zone de
lipituri

In functie de destinatie terasa poate fi;

-necirculabila:implica desfasurarea unor activitati de tip reparatii ori montarea unor
obiecte mici
-circulabila,de tip:
*pietonal:implica desfasurarea unor activitati
comune(restaurante,baruri,discoteci,cofetarii etc)ori particulare rezultate ale cladirii in
special in zonele de retragere ale cladirii pe inaltime
*rutier:intalnite in special in zona garajelor,parcarilor etc
-de tip special:vegetala,gradina,piscine,cu functiuni multiple etc
In cazul teraselor necirculabile,materialele cel mai des folosite sunt:
-materiale pe baza de piatra:nisip,strat de pietris,paiete de ardezie colorate,paiete de
basalt etc
-materiale metalice:foaie de Aluminiu ori Cupru,adesea caserata,folosita cu rol
reflectorizant;solutia este des recomandata pentru protectia aticului,a
casoaiei,chepengului etc
-vopsea reflectorizanta,vopsea acrilica,emulsie bituminoasa aluminizata aplicata prin
pensulare
Solutiile cele mai utilizate in rezolvarea terasei circulabile de tip pietonal sunt dalele
prefabricate tip pavele:
-realizate din materiale naturale ori compozite pe baza de piatra si aplicata pe un strat
de baza (sapa,pietris etc)

20
 -realizat din beton vibrat,lemn sau dale ceramice,pe support continuu-firma SOPREMA
si aplicate pe un sistem de platouri reglbile de 15-20cm inaltime
-pavele din cauciucuri expandate
In procedeul de exploatere al terasei circulabile sunt interzise activitati generatoare
de foc sau a acelor activitati care pot duce contactul invelitorii cu lichide(in special
lichide tip solventi ce ataca chimic hidroizolatia)
Pentru terasele circulabile este fundamental ca stratul de circulatie sa fie,,oprit’’in
apropierea ,,marginilor”-stratul ultimo trebuie sa fie,,separat”de,,margini”printr-un strat
elastoplastic(pietris,masticuri bituminoare etc)care sa poata prelua eforturile de dilatare
–contractie care apar la nivelul acestor straturi.
In solutia clasica a unei terase circulabile rutier,stratul de uzura se poate realiza din
beton slab armat sau covor asfaltic si poate avea grosimi de 15-40cm functie de
intensitatea si ,,greutatea”turismelor participante la traffic
Terasa inversa
Dintre avantajele pe care le confera terasa inversa comparativ cu terasa clasica,se
pot enumera urmatoarele:
-simplitatea executiei
-simplificarea structurii terasei
-durata redusa de executie

3.6. Tehnologie de executie

Conditii de executie. Stratul – suport al planseului trebuie sa aiba o planeitate

suficienta. Acest lucru este necesar pentru ca, ulterior, sa nu se incarce inutil cu straturi
de egalizare. In cazul denivelarilor, se executa o sapa de egalizare.
Straturile de termoizolatie, realizate din beton usor turnat, sunt intrerupte din loc in loc
de rosturi, umplute ulterior cu mastic bitumat.
Termoizolatia executata din materiale in vrac se face in straturi de 10 cm, fiind
indesate cu maiuri usoare.
Placile semirigide de vata minerala -termoizolatie estetica - se aseaza fara rosturi, iar
pentru evitarea unei tasari excesive a termoizolatiei si a umezirii, stratul de protectie
(mortar de ciment) se asterne odata cu aplicarea termoizolatiei.
Pentru evitarea umezirii termoizolatiei, cauzata de precipitatiile atmosferice, este
necesar ca:
• acest strat sa se aplice in fasii transversale pe latimea cladirii;
• suprafata fasiilor sa fie astfel aleasa, incat sa existe conditiile de acoperire a
termoizolatiei cu o hidroizolatie;

21
• in timpul executiei, suprafata acestui strat se va acoperi provizoriu cu cartoane
bitumate sau folii de polietilena.
Pe stratul termoizolator rigid sau elastic circulatia este interzisa.
In cazul planseelor cu pod, termoizolatia (granulit, saltele de vata minerala, placi b.c.a.
sau polistiren celular) se va acoperi cu un carton simplu, pentru a se evita umezirea – la
podurile necirculabile – si cu o sapa de beton slab armat – la podurile circulabile.
Termoizolatia din placi de b.c.a. se aseaza cu rosturi stranse pe un pat de nisip sau
mortar, pentru a nu deteriora bariera de vapori.
Termoizolatia din placi de polistiren celular se aplica pe bariera contra vaporilor, prin
lipire continua cu un strat de bitum cald . Avand in vedere rezistenta mica a
polistirenului celular la temperaturi inalte, hidroizolatia se aplica prin intermediul unui
strat de difuzie a vaporilor, dupa ce placile de polister au fost acoperite, inaintea
montarii pe acoperis, cu o pelicula din mortar de ciment cu aracet.
Alta solutie ar fi ca placa de polistiren celular sa fie acoperita prin lipire in prealabil cu un
strat al hidroizolatiei.
Deflectoarele, care realizeaza comunicarea stratului de aer ventilat cu exteriorul, se
distribuie uniform, pentru a ventila o suprafata de 10x10 m.
Deflectoarele realizeaza legatura straturilor de difuzie cu atmosfera exterioara.

Racordarea invelitorii.
Invelitoarea acoperisurilor-terasa se va racorda:
• cu elementele verticale ale acoperisului la gurile de scurgere;
• la rosturile de deformatii.
In cazul racordarii si etansarii hidroizolatiei cu elementele verticale, trebuie sa se aiba in
vedere, in primul rand fixarea si protejarea hidroizolatiei verticale, si, in al doilea rand,
inchiderea rostului la marginea izolatiei .
Peste hidroizolatia aticului, care parcurge suprafata verticala si orizontala a acestuia, se
prevede o plinta si o copertina din beton armat, care, la terasele necirculabile, se
acopera cu o pazie de tabla zincata.
Plinta se realizeaza din mortar armat cu plasa de rabit si o retea de fier beton. La partea
superioara a parapetului, hidroizolatia se fixeaza prin introducerea in rostul zidariei.
Plinta de protectie a hidroizolatiei verticale se poate ancora in copertina.
Racordarea hidroizolatiei la gurile de scurgere , care reprezinta legatura intre
invelitoarea terasei si burlanele interioare, se realizeaza cu deosebita atentie, deoarece
in acest loc al terasei se trece de la curgerea libera la curgerea etansa.
Etanseitatea perfecta in jurul conductei se obtine cu: tabla subtire de plumb, panza
impregnata, bitum sau mastic bituminos, care fac legatura intre conducta interioara de
scurgere si hidroizolatia curenta a terasei. Aceste materiale se muleaza in forma de
palnie si sunt presate, cu ajutorul unui inel, in gura de scurgere. Ultimul strat al
hidroizolatiei se aplica peste flansa orizontala. In cazul terasei necirculabile, la nivelul
ultimului strat de izolatie hidrofuga se monteaza in stut un guler de tabla zincata cu
sectiunea de cornier, de care este fixat un gratar de sarma zincata. Racordarea
hidroizolatiei la rosturile de deformatii trebuie astfel rezolvata, incat sa permita
deplasarea relativa a celor doua tronsoane de cladire, dar totodata sa nu introduca
tensiuni in stratul de hidroizolatie.
La terasele necirculabile, rostul se rezolva prin executarea unor reborduri pe care se
ridica hidroizolatia. Acest strat se executa cu o bucla si se aplica pe un strat de mortar
de ciment, obtinut cu scafe rotunjite. Acoperirea rostului se realizeaza cu piese
prefabricate sau cu tabla galvanizata, asigurand scurgerea apelor direct pe terasa.

22
Rostul de deformatii, la terasele circulabile, trebuie sa fie de nivel, iar continuitatea
hidroizolatiei se asigura prin foi metalice care au, in dreptul rostului, prevazuta o bucla.
Aceasta bucla, asigura un spor de lungime in cazul dilatarii rostului, astfel incat sa nu
se produca solicitari in hidroizolatie.

23
 3.7. Terase cu destinatii speciale

*Terasa vegetala si terasa gradina sunt utilizate tot mai mult in ultimul timp datorita
avantajelor pe care le ofera:
-sunt ecologice
-ofera un aspect estetic deosebit
-necesita intretinere simpla
-au inertie termica mare
-sunt bune izolatoare fonic
Stratul vegetal se realizeaza in general din humus sau turba si este rezolvat sub
forma de casoleta sau paletizat pentru a putea fi usor de inlocuit sau indepartat.Stratul
vegetal poate fi de 20-30cm la terasa vegetala si de 120-150cm la terasa gradina.
Terasa gradina poate contine inclusiv arbusti.Sunt prevazuti in sistem casoleta armata
cu plasa si ancorata in stratul vegetal.Se impune ca straturile 10,9 si 8 sa fie rezolvate
in conformitate stricta cu documentatia tehnica,in caz contrar straturile vegetale retin o
cantitate mare de apa si conduc la supraincarcari necontrolate ale placii de planseu.

24
 *Terase cu functiuni multiple:
Suprafete diverse din cadrul terasei sunt proiectate sa satisfaca functiuni
diferite(circulabilabila,gradina etc)pe toata durata de exploatare sau pe durate extreme
de mari.

3.8.Accesorii necesare pentru functionarea corecta a terasei

-Profil prefabricat de record,echer de intarire sunt utilizate la atic,pereti,chepeng pentru

a evita aparitia unghiurilor periculoase ce favorizeaza dezvoltarea liniilor de rupere

-Garguie,barbacane,racorduri,pieptene,canale cu gratar au rolul de a asigura o cat mai

buna functionare a sistemului de colectare si dirijare a apelor meteorice

-Dispozitive de evacuare a fumului si a caldurii;sunt folosite in special la cladirile tip

hala si sunt actionate electric,iar capacul este realizat din policarbonat.

25
 -Cupole
Sunt folosite pentru iluminarea naturala a spatiilor interioare;sunt realizate din structura
metalica si metracrilat sau policarbonat si are inaltimi de la 1,40pana la 3,40m si
diametre 3,40-10,0m.

4. BIBLIOGRAFIE

Constructii : Elemente generale pentru cadastru.

Autor : Gabriela Ecaterina Proca.
Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2002

Constructii : Subansambluri constructive

Autor : Mirel Florin Delia
Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2004

Constructii : Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri

Autor : Mihai Manole
Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2001

Cum concepem constructiile civile

Autor : Alexandru Ciornei
Editura : Junimea
26
 5. ANEXA

IMAGINI - ACOPERISURI TERASA

27
28
29