Baluta Ionut Management - Grupa 199

Cuprins:

1. 2. 3. 4. 5. 6.

Sunetul Poluarea fonica Efecte asupra oamenilor Efecte asupra animalelor Norme si masuri de protectie Bibliografie

1. Sunetul
Din punct de vedere fiziologic, sunetul constituie senzaia produs asupra organului auditiv de ctre vibraiile materiale ale corpurilor i transmise pe calea undelor acustice. Urechea uman este sensibil la vibraii ale aerului cu frecvene ntre 20 Hz i 20 kHz, cu un maxim de sensibilitate auditiv n jur de 3500 Hz. Acest interval depinde mult de amplitudinea vibraiei i de vrsta i starea de sntate a individului. Odat cu vrsta intervalul de sensibilitate se micoreaz, n special frecvenele nalte devin inaudibile. Din punct de vedere fizic, sunetul are o definiie mai larg, el nefiind legat de senzaia auditiv: orice perturbaie (energie mecanic) propagat printr-un mediu material sub forma unei unde se numete sunet. n aceast definiie se includ i vibraii la frecvene din afara domeniului de sensibilitate al urechii: infrasunete (sub 20 Hz) i ultrasunete (peste 20 kHz). Un caz particular de sunet este zgomotul, care se remarc prin lipsa obiectiv sau subiectiv a unei ncrcturi informaionale. Zgomotul deranjeaz fie prin senzaia neplcut pe care o produce, fie prin efectul negativ asupra transmiterii de informaie. Orice zgomot poate fi perceput ca sunet util dac i se atribuie o valoare informaional. Din punct de vedere muzical (sau estetic), sunetul este o entitate caracterizat de patru atribute: nlime, durat, intensitate i timbru. nlimii i corespunde frecvena (msurat n Hz). Intensitii i corespunde nivelul de intensitate sonor (msurat n dB). Pragul inferior, dedesubtul cruia sunetele nu mai sunt sesizate de urechea uman este nsemnat prin 0 decibeli. Limita superioar este de aproximativ 140 de decibeli, dincolo de care sunetele nu mai pot fi auzite corect, deoarece intensitatea prea mare distorsioneaz perceperea auditiv, producnd chiar senzaii dureroase. Supradimensionarea intensitii unor sunete sau zgomote peste limitele fiziologice admise (trecerea dincolo de pragul durerii) sau expunerea pe timp ndelungat la oluare fonic, au drept consecin deteriorarea i compromiterea aparatului auditiv.

Praguri de intensitate sonora

2. Poluarea Fonica
Poluarea fonica reprezinta expunerea a oamenilor sau a animalelor la sunete de nivele deranjante, stresante sau daunatoare. Cu toate ca sunetele infricosatoare si puternice sunt o parte din natura, numai in anii recenti, datorita urbanizarii, a devenit lumea zgomotoasa in mod cronic. Mare parte din poluarea fonica provine de la masinarii, automobile, camionane si avioane. Echipamentele de constructie, masinile agricole si amalgamul de masinarii din interiorul fabricilor pot fi periculos de zgomotoase. Alte obiecte cum ar fi aparatele de taiat iarba, arme de foc si unele jucarii pot fi deasemenea zgomotoase. Chiar si muzica, daca este ascultata la un volum foarte mare, in special in casti, poate fi la fel de daunatoare ca si zgomotul produs de o drujba. Pana si in oceanele este prezenta problema zgomotului. Motoarele navelor, in special al vapoarelor, produc mult sunet. Platformele pentru forare la adancime sunt si ele zgomotoase si mai recent sunt sunetele foarte puternice de frecventa joasa, sonarul, emise pentru a detecta submarine si pentru obtine informatii despre temperatura apelor si despre incalzirea globala.

n natura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei de scurt durat. Sunete precum murmurul apei unui izvor, ciripitul pasrelelor, sunetul valurilor, al unei cascade, freamtul frunzelor sunt ntotdeauna plcute omului, ele linitesc, elimin stresul, dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul provocat de industrie i transport Cuvntul n englez noise care corespunde termenului zgomot, provine de la cuvntul latin noxia care s-ar putea traduce prin prejudiciu, ran.

3. Efecte asupra oamenilor

La nivel naional, n oraele cu peste 250.000 de locuitori avem aproximativ 2,9 milioane de persoane expuse la zgomot peste limita prevzut n standardele de auditare, ceea ce nseamn c pentru mai mult de 60% din populaie calitatea vieii este afectat considerabil de poluarea fonic, a declarat ntr-un comunicat Bogdan Lazarovici, director executiv i acionar al Enviro Consult - firma specializata in masuratori ale nivelului sonor. Astfel, n oraele mari sunt zone n care zgomotul depete 80 de decibeli, mult peste nivelul optim, de 50 de decibeli. Efectele poluarii sonore: -Auz deficitar care poate fi acompaniat de tinnitus (zgomot n urechi) care apare la frecvene cuprinse ntre 3 0006 000 Hz; -Dificultatea de a nelege vorbirea, ca efect secundar al polurii sonore; -Tulburri de somn - acesta este efectul major al polurii fonice pe durata nopii sau ca urmare a zgomotului pe durata zilei. Somnul nentrerupt este o condiia pentru o stare fiziologic i mental bun, iar absena acestuia conduce la creterea tensiunii arteriale, palpitaii, vasoconstricie, modificri de respiraie, aritmie cardiac. Pentru un somn linitit, nivelul de zgomot de fond trebuie s situeze pe la 30 dB ; -Afectarea funciilor fiziologice, n cazul muncitorilor expui n permanena la zgomot, a populaiei care locuiete lng aeroport. Dup expunere prelungit apar efecte permanente, ca de exemplu hipertensiunea arterial, boli ischemice de miocard, modificri ale reflexelor; -Boli mentale. Poluarea sonor n sine nu conduce la boli mentale dar poate accelera sau intensifica dezvoltarea latent a acestora. Expunerea la nivele ridicate de zgomot poate fi asociat cu apariia nevrozelor; -Afectarea performanelor cognitive: cititul, atenia, rezolvarea problemelor, memorarea, performanele intelectuale; -Efecte sociale i de comportament (cum ar fi indispoziia, suprarea) care n general sunt complexe, subtile, indirecte i rezultate ca urmare a interaciunii cu mai multe variabile non-auditive. Zgomotele de peste 80 dB diminueaz comportamentul civilizat i cresc agresivitatea. Efectele sunt mai puternice atunci cnd intensitatea sunetului este nsoit de vibraii de frecven joas sau cnd sunetul este nsoit de impulsuri sonore;

-Afectarea unor subgrupe vulnerabile care necesit mai mult protecie fa de poluarea sonor, cum ar fi persoanele cu hipertensiune, bolnavi internai n spitale, cei cu probleme auditive, fetui, sugari, copii mici, btrni. Studiile au aratat ca din adapostul sigur din burtica mamei, auzul bebelusilor poate prezenta un grad de risc. Un raport autorizat a concluzionat ca expunerea excesiva la zgomote in timpul sarcinii, poate cauza in mare masura pierderea auzului la bebelusi si poate fi asociata cu nedezvoltarea si cresterea riscului de probleme neurologice. Studii suplimentare au aratat ca expunerea la zgomote in sectia de Terapie Intensiva Neonatala poate cauza afectarea auzului.

4. Efecte asupra animalelor

Comunicarea intre animale este afectata de poluarea fonica produsa de vehicule si de aglomeratia urbana. Chiar si animalele care traiesc in parcuri nationale sunt expuse la nivele foarte ridicate de zgomot. Jesse Barber si Kevin Crooks de la Universitatea din Colorado, SUA au descoperit ca zgomotele produse de oameni cauzeaza animalelor o serie intreaga de probleme. Terra a devenit din cauza oamenilor un loc inconfortabil pentru animale. Pierderea auzului si cresterea rapida a batailor inimii sunt doar doua dintre efectele poluarii fonice asupra animalelor. Sunetele intense si zgomotoase induc frica, fortand animalele sa isi abandoneze habitatul. Anxietatea poate fi de asemenea observata la animale, ele incepand sa tremure in momentul in care sunt expuse la prea multi decibeli. Multe animale si-au dezvoltat un auz foarte fin pentru a auzi in cele mai dificile conditii, insa auzul lor devine tot mai amenintat de zgomot, a explicat Barber. Totodata, poluarea fonica poate afecta abiliatea multor animale de a gasi si vana prada, precum bufnitele si liliecii. Studiile de laborator au aratat ca liliecii, care localizeaza prada prin sunetele scoase de aceasta, evit sa vaneze in zonele zgomotoase. In Amazon, insectivorele terestre care, de asemenea, vaneaza folosindu-se de sunete, evita in mod special regiunile in care se construiesc sosele. Din cauza zgomotelor foarte puternice productia laptelui de vaca poate fi diminuata? Aceste animale au nevoie de un mediu linistit si calm pentru pentru a produce o mai mare cantitate de lapte. De asemenea, poluarea fonica are efecte nocive si asupra dimeniunilor normale a oualor de gaina si a scaderii productiei de oua. Cercetatorii au dovedit ca zgomotul avioanelor este responsabil pentru o diminuare semnificativa a activitatii de reproducere a mai multor animale. Si animalele subacvatice precum delfinii si balenele au probleme din cauza zgomotelor produse de submarine, vapoare si alte vase maritime. Animalele marine produc sunete pentru a comunica intre ele, iar zgomotele produse de vasele comerciale nu le permite o comunicare buna, ceea ce poate duce la mari ravagii asupra functiei lor de reproducere. Poluarea fonica adusa de nave determina o
7

proasta functionare a auzului unei balene si ii reduce abilitatea de a repera hrana si de a se reproduce. Pasarile din zonele urbane, care isi folosesc auzul ascutit pentru a vana prada sunt in scadere, ca urmare a interventiei umane de producere a zgomotului. Unul dintre principalele motive a disparitiei unor animale este zgomotul puternic, ce poate afecta negativ cresterea si hranirea unora dintre specii. Mai rau este ca problema se agraveaza, deoarece zgomotul creste odata cu inmultirea oamenilor. In SUA, de exemplu, in perioada 1970-2007, populatia statului a crescut cu aproape o treime, la fel si traficul auto pe strazile americane.

7.

Norme si masuri de limitare

Pn la jumtatea anului 2012 un numr de 25 de orae din Romnia, cu o populaie de peste 100.000 de locuitori, trebuie s prezinte autoritilor europene hrile de zgomot, se arat n comunicat. Precedentul termen de auditare a fost sfritul anului 2007, referindu-se doar la oraele cu peste 250.000 de locuitori (Braov, Bucureti, Cluj-Napoca, Constana, Craiova, Galai, Iai, Ploieti, Timioara). Directivele europene prevd c pn la finele anului viitor toate oraele din Uniunea European cu mai mult de 100.000 de locuitori trebuie s dispun de o hart de zgomot, care s indice nivelul polurii fonice. Legislaia european prevede ca fiecare hart de zgomot s fie actualizat la fiecare cinci ani, aici intrnd n calcul nu numai oraele, ci i reeaua de transport feroviar, drumurile, aeroporturile sau antierele navale.

Exemple de harti acustice Legislatie din Romania cu privire la poluarea fonica: Directiva 2002/49/EC HOTARRE nr. 321 din 14 aprilie 2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant*) - Republicare] OM 678 / 1344 / 915 / 1397 din 2006 pentru aprobarea Ghidului privind metodele interimare de calcul a indicatorilor de zgomot pentru zgomotul produs de activitatile din zonele industriale, de traficul rutier, feroviar si aerian din vecinatatea aeroporturilor OM 720/2007 privind modificarea Ordinului ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr. 1.258/2005 pentru stabilirea unitatilor responsabile cu elaborarea hartilor de zgomot pentru caile ferate, drumurile si aeroporturile aflate n administrarea lor, a hartilor strategice de zgomot si a planurilor de actiune aferente acestora, din domeniul propriu de activitate, precum si limitele de competenta ale acestora]
9

OM 1830/2007 pentru aprobarea Ghidului privind realizarea, analizarea si evaluarea hartilor strategice de zgomot OM nr.152/558/1119/532-2008 pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor limita si a modului de aplicare a acestora atunci cand se elaboreaza planurile de actiune, pentru indicatorii Lzsn si Lnoapte in cazul zgomotului produs de traficul rutier pe drumurile principale si in aglomerari, traficul feroviar pe caile ferate principale si in aglomerari, traficul aerian pe aeroporturile mari si/sau urbane si pentru zgomotul produs in zonele de aglomerari unde se desfasoara activitati industriale prevazute in anexa nr.1 la O.U.G nr.152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006

Masuri de limitare ale poluarii fonice: Blocurile care se vor construi trebuie s posede un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideal ar fi introducerea unor perdele izolante de arbori n jurul surselor industriale de zgomot i n jurul cartierelor de locuit. Pentru protejarea populaiei s-au creat zone de protecie acustic. Astfel: zona I-este zona cu zgomot peste 90 dB, care este declarat nepopulabil; zona a II-a cu 80 90 dB, nerecomandat pentru locuine; zona a III-a cu 80 dB, nerecomandat pentru spitale, coli, azile de btrni, case de odihn, etc. Amplasarea locuinelor va avea n vedere i atenuarea zgomotelor. Astfel, cldirile nu se construiesc paralele cu oseaua, interpunerea ntre osea i blocul de locuine a unor blocuri administrative, amplasarea oselelor n denivelri naturale, sau artificiale (vi), utilizarea unor ecrane de zgomot naturale, cum sunt arborii, arbutii, rambleurile acoperite cu vegetaie. Zgomotul produs de avioane poate fi redus prin proiectare de aparate de zbor mai silenioase (cercetri demarate ntre 1970-1980), amplasarea aeropoartelor la distan de centrele urbane si prin limitarea zborurilor nocturne. Zgomotul produs de traficul feroviar poate fi redus prin izolarea acustic a vagoanelor de cltori i locomotivelor, folosirea atenuatoarelor de zgomot si a frnelor cu disc. Marile artere de circulaie ridic probleme greu de rezolvat: gardurile vii i copacii contribuie n msur mic la soluionarea problemei, iar ecranele de protecie sonor construite n Frana, Japonia sunt inestetice, costisitoare, accentueaz monotonia traseului de autostrad, produc acumularea de gaze toxice cu efecte asupra sntii oferilor. Astzi se consider ca aceste ecrane de protecie sunt o soluie local, pe distane mici, n zonele urbane populate.

10

Dintre procedeele utilizate pentru reducerea zgomotelor industriale se pot meniona: - utilizarea unor ecrane fonoizolante, interpuse ntre sursa de zgomot i personalul uman; - protecia individual cu antifoane; - mbuntirea caracteristicilor tehnice ale utilajelor ce polueaz intens fonic; - utilizarea carcaselor la maini i utilaje n timpul funcionrii; - alegerea corect a fundaiei utilajelor, neomind criteriul reducerii zgomotelor; - folosirea, acolo unde este posibil, a suspensiilor elastice (resorturi metalice, cauciuc, fibre de sticl, psl, mase plastice, plut, azbest); - schimbri n structura i arhitectura halelor; - utilizarea de materiale fonoizolante pentru pereii camerelor; - rotaia personalului; - folosirea unor materiale de construcie care reduc zgomotele. Astfel, plcile de lemn atenueaz zgomotele de 30 - 47 de ori, vata de sticl de 42 - 88 ori, covoarele de 7 -41 ori, uile de 20 - 25 ori, ferestrele duble de 30 ori, zidria de beton de 48 ori, zidria de crmid de 40 ori.

11

6. Bibliografie

http://ro.wikipedia.org/wiki http://dels-old.nas.edu/oceans/pollution_in_the_ocean_part_5.shtml http://www.revista-informare.ro/showart.php?id=106&rev=4 http://geoalupoae.wordpress.com/2011/02/22/poluarea-fonica-acoperaromania/ http://www.ecomagazin.ro/poluarea-fonica-efectele-zgomotului-asupraorganismului/ http://www.utilecopii.ro/articole/familie/efectele-zgomotelor-asupracopiilor/8520/ http://www.animale.ro/articole/poluarea-fonica-afecteaza-comunicareadintre-animale http://www.envi.ro/content/03_servicii/harti_acustice.pdf

12