Sunteți pe pagina 1din 25

Poluarea mediului ambiant care-i ntinde ameninarea asupra ntregii planete a ajuns la un punct n care atac dezlnuit omul

i mediul su de existen. Trecnd peste limitele capacitii proprii de aprare ale naturii, de regenerare, de echilibrare, toi agenii poluani noi se rspndesc cu iueal n aer, n ap sau pe sol, genernd, dez oltnd i pro ocnd unul dintre cele mai gra e pericole pe care l-a ntmpinat ci ilizaia modern. !i ca o ironie amar, n timpurile moderne nu stihiile naturii ori populaiile egetale sau animale sunt acelea care l amenin pe om i condiiile sale de existen, ci nsui omul, prin acti itatea sa general, insu"icient controlat i neadaptat n ntregime la realitile naturale nconjurtoare, amenin echilibrul ecologic. #mul trebuie s neleag mai bine unitatea naturii cu toate legturile intime dintre toi "actorii ei i s insereze, n acest complex de structuri i "enomene obiecti e, adaosul acti itii sale sociale "olosind, dar i respectnd, o legitate pre-existent. $n natur, sunetele puternice sunt o raritate, zgomotul este slab i deobicei de scurt durat. %unetele sunt indispensabile existenei animale i umane. %unete precum murmurul apei unui iz or, "reamtul "runzelor sunt ntotdeauna plcute omului, ele linitesc, elimin stresul. &ar aceste sunete de in tot mai rare, "iind nlocuite de zgomotul pro ocat de industrie i transport. 'ajoritatea acti itilor omeneti sunt generatoare de zgomote. Poluarea sonor poate "i generat de surse naturale i surse arti"iciale. %ursele naturale sunt erupiile ulcanice, cutremurele, alunecri de teren, uietul unei cascade,etc. %ursele arti"iciale de zgomot sunt( industria, transporturile )rutiere, aeriene i na ale*, agrotehnica i zootehnia intensi e i chiar traiul n aglomeraiile urbane sunt puternice surse poteniale i actuale de poluare, atunci cnd ncadrarea lor n circuitul ecologic general nu este bine adaptat. +le produc zgomote de di"erite intensiti i pot "i staionare sau mobile. ,gomotul urban, chiar la intensitate egal cu acela dat de "enomenele naturale, este mult mai tmtor pentru sntate. -tmos"era poluat i ceaa atenueaz zgomotele. #bstacolele de asemenea atenueaz intensitatea sonor, "iind utilizate la reducerea zgomotelor. %unetul s-a integrat n iaa noastr cotidian nct rareori suntem contieni de toate "unciile sale. +l ne o"er momente de distracie, ne permite s comunicm, ne a ertizeaz, ne atrage atenia la cele ce se intmpl etc. %unetul reprezint o ibraie a particulelor unui mediu, capabil s produc o senzaie auditi . %unetul se propag sub "orm de unde elastice numai n substane i nu se propag n id. $n aer, iteza de propagare este de aproximati ./0 m1s, depinznd n mod direct de densitatea acesteia. -st"el, iteza de propagare n aer uscat la temperatura de 02 3).42 5* este de ..6,7 m1sec. &ac temperatura este mrit, iteza sunetului creste8 ast"el, la 402 3, iteza sunetului este .// m1sec. %chimbrile presiunii la o densitate controlat, nu au nici un e"ect asupra itezei sunetului. 9iteza sunetului n alte gaze depinde doar de densitatea acestora. &ac moleculele sunt grele, se mic mai greu, iar sunetul se propag mai incet. 3a orice unde elastice, sunetele se caracterizeaz prin "rec ena de"init ca numr de oscilaii complete dintr-o unitate de timp. 5rec ena este msurat n hertzi, sau perioade pe secund. :ndele se propag i la "rec ene mari i la "rec ene joase. Propagarea sunetelor este in"luenat de( - sursa de zgomot8 - atmos"er8 - distan8 - obstacolele intlnite. ,gomotul este o suprapunere dezordonat a mai multor sunete. +ste produs din surse naturale dar mai ales antropice. 3a orice alt tip de poluare i poluarea sonic are numai e"ecte negati e n special pentru om. Poluarea sonic produce stres, oboseal, diminuarea sau pierderea capacitii auditi e,

instabilitate psihic, randament sczut etc. ,gomotele de intensitate "oarte mare pot pro oca deteriorri ale cldirilor, aparatelor, instrumentelor. ,gomotul se caracterizeaz prin intensitate, "rec en i durat, a sunetelor componente. ;ntensitatea se exprim prin comparaie cu un prag de re"erin %0. %emnalul sonor este tradus de obicei n aparatele de msur a intensitii n impuls electric i se "ace raportul impulsurilor electrice pentru zgomot % i semnalul de re"erin %0. &in moti e practice se ia ca unitate de msur a intensitii zgomotului decibelul )d<* i, ca atare, logaritmul raportului de mai sus se a nmuli cu 60 pentru a cpta intensitatea zgomotului n decibeli. $n mod practic se consider c limita de suportabilitate la zgomot pentru om este de 7= decibeli. $n ceea ce pri ete durata, e"ectul noci , al sunetului este direct proporional cu ea, ba mai mult, ntrecnd anumite limite de suportabilitate, se poate crea i o psihoz periculoas. 5rec ena sunetelor componente ale zgomotului are i ea o anumit importan n de"inirea e"ectului tmtor, deoarece nu toate "rec enele sunt auzite de om cu aceeai intensitate sonor, la acelai impuls al traductorului electric. &in aceast cauz, la msurtori se ia ntotdeauna ca re"erin %0, semnalul sonor la 6.000 >z. ?adiaia mecanic neauzibil )ultrasunete, in"rasunete* poate s produc e"ecte tmtoare, dac intensitatea ei este mare. :ltrasunetele sunt sunetele cu "rec ene mai mari de 40000>z. :nele "iine cum ar "i liliacul percepe i ultrasunetele. :ltrasunetele pot "i produse prin mijloace mecanice, mijloace electromagnetice sau mijloace termice. +"ectele ultrasunetelor asupra organismelor ii sunt ariate( unele "iind utile altele "iind duntoare. ;n"rasunetele sunt oscilaii sonore de "rec ene "oarte joase, situate sub 67>z, deci urechea uman nu le poate percepe. 5iinele marine, cum ar "i petii i meduzele aud in"rasunetele i simt apariia "urtunilor i uraganelor care coboar i sub "rec ena de 67>z. #amenii nu sesizeaz n mod direct prezena in"rasunetelor dar unele modi"icri ale strilor "izico-pshice con"irm c i organismele umane sunt in"luenate. @ama de "rec ene pentru un auz sntos i normal este de 40 pn la 40000 de cicluri pe secund. &urata se re"er pur i simplu la inter alul de timp n care urechea este expus la un sunet. +"ectul noci al zgomotului este direct proporional cu durata acestuia iar peste anumite limite de suportabilitate se ajunge la o pshihoz periculoas.

#mul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. %unetul se de"ineste prin ibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditi . ,gomotul este sunetul puternic, necoordonat. :nitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul )db*. +ste o unitate de masura relati a, a ind ca baza logaritmul raportului intre intesitatea zgomotului dat si intesitate de re"erinta, stabilita con entional ca "iind presiunea ibratiilor sonore de 0, 0004 dine1cm si care a "ost considerata ca limita de jos a sunetelor audibile de catre om. Tinind ceama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 60, 40, .0 db reprezinta depasirea de 60, 600, 6000 ori a pragului in"erior al intesitatii. #mul percepe sunete cu o "rec enta intre 67 si 40000 ibratii pe secunda si cu o intensitate intre 0 si 640 db )de 60 000 000 000 000 ori peste pragul minim.* ,gomotul produs de o con orbire se situiaza intre limitele de .0 si 70 db. Ai elul de 40-.0 decibeli este ino"ensi pentru organismul uman, acesta este "onul sonic normal. Bimita sunetului este C0 decibeli. %unete de 6.0 decibeli pro oaca senzatia de durere, iar de 6=0 decibeli este insuportabil. )in secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot* ;n naura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei de scurta durata. %unetele sunt indispensabile existentei animale si umane. %unete precum murmurul apei unui iz or, "reamatul "runzelor sunt intotdeauna placute omului, ele linistesc, scot stresul. &ar aceste sunete de in tot mai rare, "iind inlocuite de zgomotul pro ocat de industrie si transport. 'area majoritate a acti itatilor omenesti este generatoare de zgomote. Poluarea sonora poate "i genrata de surse naturale si surse arti"iciale. %ursele naturale sunt eruptile ilcanice, cutremurele, alunecari de teren, ueitrul unei cascade,etcD %ursele arti"icle de zgomot pot "i surse generatoare de zgomot in mediul ambient( sunetul sirenelor, soneriile, calxoanele, zgomotul produs de tra"icul auto sau aerian. )Tra"icul aerian in special cel supersonic prezinta o sursa de zgomot cu implicatii puternice. :nele motoare a iatice se aud de la .0 Em.* 'asuratorile e"ectuate in orasele mari arata ca ni elul zgomotului in orele de ir" depaseste cu mult standartele si normele sanitare. %urse generatoare de zgomot in spatiul de lucru. ;n cabina unor camioane de mare putere s-au masurat uneori zgomote cu intensitati intre F0 si 66 d<. ,gomotele din intreprinderi in"luenteaza ne"a orabil rezultatele economice si e"cienta producerii. %e apreciaza ca doar in %:- circa 6G0 000 persoane cu irsta intre =0 si =F ani au capacitate de auz diminuata datorita acti itatii in medii cu cote inalte ale zgomotului. +ste "oarte ridicat ni elul zgomotului industrial, in unele intreprinderi el este la ni elul de F0600 decibeli, dar si acasa nu este mai liniste. ;n prezent se studieaza actiunea zgomotului asupra organismului uman. cercetarile au arata ca ni elul "oarte mare actioneaza negati , dar si linistea apsatoare produce reactii patiologice. %unete de o anumita intesitate sunt necesare in special la e"ectuarea di"eritor calcule. 5iecare indi id interpereteaza zgomotul in mod di"erit. 5oarte mult depinde de irsta, temperament, starea de sanatate, "actori externi. %unetele de o intensitate mare a"ecteaza aparatul auditi , centrele ner oase, pot produce reactii dureroase si chiar socul.

Poluarea sonora pro oaca la ni elul organismului uman o serie intreaga de e"ecte incepind cu usoare oboseli auditi e pina la stari ne rotice gra e si chiar traumatisme ale organului auditi . %unetele cu o "rec enta mai ridicata sunt mai periculoase decit cele cu o "rec enta joasa. &urata zgomotului. ;ntr-un mediu in care intensitatea este de 640 db, omul poate "i acti doar 4 minute. 3el mai comun e"ect al zgomotului este a"ectarea echilibrului neuro egetati , care se poate produce la intensitati de circa 70 db. ,gomotul poate pro oca diminuarea olumului caloric, a"ectarea "unctiilor circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale presunii sanguine, ne roze stomacale, insomnii. ,gomotul poate genera stari de teama si incomoditate, diminueaza atentia si siguranta. Traumatismele pro ocate de zgomot se re"era la ruperea timpanului, lezarea organului 3orti, etcD +xperientele e"ectua de catre cercetatori pe maimute au aratat ca zgomotele excesi e produc e"ecte "iziologice complexe. ,gomotele echi alente cu cele suprtate de oameni in acti itatea lor cotidiana au produs la maimute o crestere cu peste .0H a tensiunii arteriale, o crestere a ni elului glucozei in singe. #rganele auditi e sunt intr-o legatura puternica cu sistemul ner os central, di"erite categorii de zgomot pot a"ecta orice tesut al organismului, orice celula sau "ormatiune intracelulara si pot pro oca di"erite "orme de imbolna iri. -ctiunea primara a zgomotului puternic in"luenteaza negati nu doar asupra urechii, dar are si urmari neurologice - ameteli, ce"alee, oboseala. 'uzica purenica poate crea stari de depresie. ,gomotul e "oarte periculos, actiunea sa se mani"esta cu timpul, pe nesimtite. Tot mai "rec ent in lumea medicala se orbeste despre maladia zgomotului, cu a"ectarea sistemului ner os si auditi .

Poluarea sonora Sunetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului. Sunetul s-a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale. El ne ofera momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor. Ne permite sa comunicam cu familia si prietenii nostrii prin intermediul vorbirii. Tot sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil, ne atrage atentia atuci cand suna telefonul sau bate cineva la usa, sau cand suna sirena unui vapor. Zgomotul, un sunet nedorit, consista intr-un amestec de multe frecvente diferite intr-un anumit interval; este astfel comparabil cu lumina alba, care consta intr-un amestec de lumini de culori diferite. Zgomote diferite sunt distinse prin diferite distributii ale energiei in mai multe intervale de frecventa.

CARACTERISTICILE SUNETELOR
5enomenul care sta la baza producerii sunetelor este ibratia unei surse sonore. %unetul se propaga sub "orma de unde elastice numai in substante )gaze, lichide si solide*, dar nu se propaga in id. +l se propaga cu iteza de ..6m1s i aer. 3aracteristicile lui sunt( 1 inaltimea )exprimata in "rec enta ibratiei*8 2 intensitatea )exprimata in energia ibratiei*8

#rice sunet simplu, cum ar "i o nota muzicala, poate "i descrisa in totalitate, speci"icand trei caracteristici percepti e( inaltime, intensitate, si calitate )timbru*. -ceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici "izice( "rec enta, amplitudine, si constitutia armonica, sau respecti "orma undei. ,gomotul este un sunet complex, o mixare de multe di"erite "rec ente, sau note care nu sunt legate armonic. %unetul se propaga din aproape in aproape sub "orma de unde sonore. Propagarea sunetului se "ace cu iteza constanta, "iecare strat de aer ibrand cu "rec enta egala cu cea a sursei sonore. %unetul se mai caracterizeaza in "unctie de trei "actori( durata, "rec enta si amplitudinea. Durata se re"era pur si simplu la inter alul de timp in care urechea este expusa la un sunet. Frecventa, sau tonalitatea, unui sunet, este exprimata in cicluri pe secunda sau hertzi. @ama de "rec ente pentru un auz sanatos si normal este de 40 pana la 40000 de cicluri pe secunda. mplitudinea, sau intensitatea, unui sunet se masoara in decibeli )d<*.
NIVELUL APROXIMATIV DE DECIBELI AL UNOR SUNETE OBISNUITE
?espiratia I 60 d< %oapta I 40 d< 3on ersatia I 70 d< Tra"icul la orele de ar" I C0 d< 'ixerul de alimentare I F0 d< :n tren in miscare I 600 d< 5erastraul cu lant I 660 d< :n a ion in miscare I 640 d< ,gomotul produs de o pusca I 6/0 d<

SURSE DE SUNETE SI DE ZGOMOTE

%ursele de poluare sonora sunt "oarte numeroase si di"erite. -cestea sunt( - circulatia sau transporturile8 - industria8 - constructiile si montajele8 - comertul8 - copiii in trenurile de joaca )tipetele lor inregistrand G0-C0 d<*8

- terenurile sporti e si stadioanele )zgomotele pro enite din acestea "iind de peste 600 d<*8 - animalele )cainii, pisicile, pasarile* pot tulbura linistea mai ales noaptea. Batratul unui caine inregistreaza intensitati sonore de G0-C0 d<. 'asurile de combatere a zgomotului se impun ca o necesitate de prim ordin si ele sunt "oarte numeroase. -st"el pentru diminuarea zgomotului produs de tra"icul rutier, perdelele "orestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 60 d<.

ZONE AFECTATE DE POLUAREA FONICA


3ele mai poluate orase din ?omania din punct de edere a zgomotului sunt 3omarnic, <usteni, -zuga si 9alenii de 'unte, din cauza tra"icului rutier greu care tranziteaza centrul ci ic. ;n Ploiesti, cele mai a"ectate zone sunt in <ariera <ucuresti, Piata >ale, intersectia de la 'aternitate, 3ioceanu si centrul ci ic. Pentru reducerea ni elului de zgomot ar trebui create niste rute ocolitoare in orasele a"ectate pentru auto ehiculelor de peste .,= tone. ;n plus ar trebui amplasata niste perdele din arbori in jurul surselor de zgomot si cartierelor de locuit.

ZGOMOTUL SI STAREA DE SANATATE

Pentru a ne imagina modul in care sunetele puternice pot dauna auzului, sa luam urmatorul exemplu. :n raport asupra sigurantei ocupationale compara cilii din urechea interna cu spicele de grau dintr-un lan, iar sunetul care intra in ureche cu antul. # adiere usoara, sau un sunet incet, a misca ar"ul spicelor de grau "ara sa le produca daune. Totusi, daca antul se intensi"ica, presiunea exercitata asupra "irului de grau a creste. # ra"ala de ant "oarte puternica sau un ant mai slab ce bate continuu pe o perioada indelungata poate pro oca graului daune iremediabile sau chiar il poate distruge complet. Ba "el reactioneaza la zgomot si minusculii si delicatii cili din urechea interna. # puternica si neasteptata Jra"alaK de zgomot poate distruge tesuturile urechii interne, lasand cicatrice care pot duce la pierderea permanenta a auzului. ;n plus, expunerea indelungata la ni ele de zgomot periculoase poate distruge pentru totdeauna delicatii cili. #data distrusi, ei nu se mai regenereaza. +"ectele secundare pot "i tinitusul I tiuitul sau ajaitul in urechi ori in cap. &esi ereditarea sau unele accidente nepre azute pod duce la pierderea auzului, putem lua masuri de precautie pentru a ne ocroti pretiosul timt al auzului. +ste bine sa cunoastem dinainte posibilele pericole care ne-ar putea cauza probleme de auz. :n audiolog a spus ca Ja astepta sa apara o problema inainte de a trece la actiune seamana cu a aplica un ecran solar dupa ce ati ars dejaK. ;n general, problema o constituie nu atat ce ascultam, cat "elul cum ascultam. &e exemplu, daca "olositi casti stereo, ar "i bine sa reglati aparatul la un olum destul de mic pentru a auzi ceea ce se petrece in jurul ostru. ;n cazul in care aparatul stereo din masina sau din casa este reglat la un olum atat de mare incat acopera o con ersatie purtata pe un ton obisnuit,

acest lucru ar putea "i un indiciu ca sunetul este su"icient de tare pentru a a a"ecta auzul. %pecialistii a ertizeaza ca expunerea timp de doua, trei ore la zgomote de F0 de decibeli poate dauna urechii. 3and a a"lati in locuri zgomotoase, sunt recomandate anti"oane sau alte mijloace de protejare a auzului. :rechea este un mecanism "in, mic si minunat. 3u ajutorul ei putem auzi numeroasele sunete "rumoase din lumea inconjuratoare. ;n mod sigur, acest pretios dar al auzului merita se "ie ocrotitL

Factori de risc si de poluare - poluare fonica

Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau inspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele doua secole zonele urbane si industriale au devenit extrem de zgomotoase. Autovehiculele si in special autoturismele sunt principala sursa de poluare a aerului in zonele urbane. Femeile insarcinate si copiii, tinerii si cei cu probleme respiratorii sunt supusi celor mai mari riscuri de sanatate. In ! cca 2"# din emisile de gaze au efect de sera, "$# dintre acestea provenind din transportul rutier. Poluarea fonica, zgomotul, afecteaza indivizii in mod diferit% disconfort si probleme de sanatate, ritm cardiac inalt, dereglari psihice si nivel mare de stres, dereglari de somn, probleme cognitive, capacitate redusa de concentare, probleme auditive. Intensitatea sunetelor se masoara in decibeli. &cala decibelilor este logaritmica' o crestere a sunetului cu trei decibeli echivaleaza cu dublarea volumului sunetului. in salbaticie, nivelul normal al sunetelor ar fi de () de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de *) pana la +, de decibeli si traficul genereaza sunete de pana la -, de decibeli. .a intensitatea de 1$, de decibeli, sunetul devine dureros pentru urechea umana si poate chiar afecta sistemul auditiv. /ea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri si avioane. !chipamentele de constructie si masinariile din fabrici produc sunete care pot fi asurzitoare. nele aparate casnice, instrumente muzicale si 0ucarii pot fi la fel de zgomotoase ca si pocnitorile si armele de foc. 1uzica atunci cand este ascultata la volum ridicat in casti poate fi afecta urechea interna. &unetele nedorite reprezinta cel mai larg raspandit tip de disconfort. Dar zgomotul este mai mult decat un simplu disconfort. 2eprezinta un pericol real si prezent pentru sanatatea oamenilor. &upusa la $) decibeli de zgomot o persoana normala nu poate dormi. .a 12, decibeli urechea inregistreaza durere, dar afectarea auzului incepe la un nivel mult mai mic, pe la ") decibeli. Durata expunerii este de asemenea importanta. !xista dovezi ca in randul tinerilor americani sensibilitatea auzului scade cu fiecare an din cauza expunerii indelungate la zgomot, incluzand muzica amplificata excesiv. In afara de pierderea auzului, astfel de zgomot poate provoca lipsa somnului, iritabilitatea, indigestie, ulcer, hipertensiune, si posibil chiar boli de inima. 3 singura izbugnire de zgomot, cum ar fi trecerea unui camion, se stie ca poate dauna functiilor endocrine, neurologice si cardiovasculare la multi indivizi% expunerea prelungita sau frecventa la astfel de zgomot tinde sa faca acest disconfort fiziologic cronic. In plus, stresul provocat de zgomot induce o tensiune severa in viata zilnica si contribuie la producerea bolilor psihice. 4gomotul poate avea mai multe efecte negative asupra sanatatii noastre, precum perturbari ale somnului, vorbirii si o stare generala proasta. !xpunerea indelungata la zgomot poate duce chiar la probleme cardiovasculare. &e estimeaza ca mai mut de 1,, de milioane de europeni sunt expusi la o poluare fonica din cauza traficului rutier de peste *) de decibeli, un nivel considerat inacceptabil de catre medici si oameni de stiinta. 1ai multe tari europene au avut ca scop, timp de mai multi ani, o limita a poluarii fonice de )) de decibeli pe locuinta. Printre masurile de prote0are a mediului se numara reducerea expunerii la zgomot, planificarea traficului, bariere si un design special al cladirilor. /u toate acestea, nivelul de poluare fonica este cu 1, decibeli mai mare decat limita necesara pentru a prote0a mediul de efectele nocive ale zgomotelor. n obstacol in reducerea zgomotului este sursele nu pot fi controlate, ele provenind de la mai multi factori' producatorul de masini, producatorul de anvelope si proprietarul masinii. n grup de cercetatori suedezi au studiat posibilitatile tehnice prin care ar putea fi reduc

zgomotul produs de trafic. !i ai identificat mai multe surse de poluare fonica' zgomotele de propulsie 5motor, sistemul de esapament, echipamentul auxiliar si sistemul de transmisie6 si zgomotele de deplasare 5interactiunea dintre anvelope si drum6. /ercetatorii au concluzionat ca poluarea fonica ar putea fi reduca cu ) decibeli , folosind tehnologia actuala. Pentru a a0unge la o reducere cu 1, decibeli, este nevoie de mai multe cercetari si imbunatatiri ale anvelopelor si suprafetelor de deplasare. Acestia au sugerat mai multe masuri care pot fi luate pentru reducerea poluarii fonice, printre care cererea de garantii pentru proprietatile acustice ale suprafetelor de drum sau implementarea la nivel international si in functie de caracteristicile climatice a unui sistem de clasificare acustica a masinilor, anvelopelor si suprafetelor de drum. De asemenea, realizatorii studiului au mai propus limitarea vitezelor si instrumente economice pentru a promova cererea de produse silentioase. /ercetatorii mai precizeaza ca in tarile nordice, precum &uedia, un obstacol ma0or in reducerea poluarii fonice este folosirea pneurilor cu nituri din cauza carora nu se poate profita de suprafetele silentioase care au fost construite pana acum. /oncluzia studiului este ca exista tehnologie pentru a reduce poluarea fonica, dar ca este nevoie de carcetari mai detaliate si de actiuni politice pentru un progres considerabil 4gomotul avioanelor duce la hipertensiune Personele care traiesc langa aeroport au o tensiune mai ridicata din cauza poluarii fonice, sugereaza un studiu suedez. /ercetatorii au urmarit evolutia a doua mii de barbati care locuiau pe langa un aeroport timp de zece ani. &7a constatat ca acesti barbati au cu 1-# mai multe sanse sa faca hipertensiune decat un barbat normal. /ercetatorii banuiesc ca acest lucru este cauzat de zgomotul constant care duce la o stare de stres cronica. Aceasta stare de stres duce la cresterea tensiunii arteriale. 3amenii de stiinta au tinut cont si de alti factori ca varsta barbatilor, greutatea, salariul si cat de des fac miscare. &7a observat ca acesti factori nu au schimbat in nici un fel datele si nu au dus la distrugerea legaturii dintre zgomotul avioanelor si a hipertensiunii. 5&./.6 8 nul dintre factorii negativi ai dezvoltarii urbane este un tip de poluare tot mai des intalnit si in orasul nostru' poluarea fonica. &unetul reprezinta o vibratie a particulelor unui mediu capabil sa produca o senzatie auditiva. &unetul se propaga sub forma unor unde elastice numai in substante 5aer, lichide si solide6, dar nu se propaga in vid. In aer, viteza de propagare este de ($, m9s. 4gomotul este o suprapunere dezordonata a mai multor sunete. !ste produs din surse naturale, dar mai ales antropice' utila0e, mi0loace d transport, aparate, oameni. Poluarea fonica sau sonora produce stres, oboseala, diminuarea sau pierderea capacitatii auditive, instabilitate psihica, randament scazut si chiar fisurarea cladirilor sau spargerea geamurilor. !fectele poluarii sonore sunt' 7 infrasunetele ce pot aparea la automobile cu viteza mare, elicoptere, la apropierea furtunii si in timpul zborului avioanelor supersonice% 7 ultrasunetele ce sunt produse in natura, in industrie, sau de aparatura electrocasnica. .a om ultrasunetele distrug globulele rosii din sange, apar migrene, greata sau chiar pierderea echilibrului% 7 zgomotul ce actioneaza asupra intregului organism, deoarece senzatia auditiva a0unge la sistemul nervos central, prin intermediul caruia influenteaza alte organe. !fectele resimtite de om 5reducerea atentiei, a capacitatii de munca6 cresc riscul producerii de accidente, traumatisme ca' ameteli, dureri, lezarea aparatului auditiv si chiar ruperea timpanului, scaderi in greutate, nervozitate, tahicardie, tulburari ale somnului, surditate. 4gomotele de intensitate mare pot provoca deteriorarea cladirilor, aparatelor si instrumentelor.

1asurile pentru reducerea poluarii fonice necesita investitii, noi materiale, noi tehnici in constructiile civile, industriale, in constructia de masini, regandirea unor procedee, instalatii, mi0loace si sisteme de trafic si nu in ultimul rand, un comportament civilizat al oamenilor intre ei. De aceea, un mare rol in combaterea poluarii sonore ca si al altor forme de poluare, o are comunitatea locala. 1embrii ei pot determina autoritatile sa elaboreze o legislatie care sa influenteze pozitiv factorii poluanti de orice fel, carora le spunem' 8:u poluati orasul;.< /atalin =urciu > :eagu Adela, /lasa a ?III7a D Profesori coordonatori' Inst. &orina ?ictoria @rosu, Prof. Angela &maranda Aartile de poluare fonica nu sunt gata Primariile din sapte mari orase mai au doar putine zile la dispozitie pentru a finaliza hartile de poluare fonica. Bermenul limita pentru intocmirea acestor documente a fost stabilit impreuna cu reprezentantii niunii !uropene. Pana acum, doar =ucurestiul si Ploiestiul au reusit sa realizeze documentele care ii a0uta oameni sa stie cu exactitate locurile in care pot dormi linistiti, departe de zgomot si agitatie. =anii par sa fie problema cea mai mare cu care se confrunta primariile pentru intocmirea hartilor acustice. !ste nevoie de aproximativ un euro pe cap de locuitor pentru ca fiecare autoritate locala in parte sa intocmeasca aceste harti. /onform regulilor niunii !uropene, 2omania este obligata sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane, dar si de pe portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si drumurile nationale. ?orbim practic despre un soft de computer care arata, in timp real, nivelul zgomotului din zonele monitorizate. /u a0utorul hartilor, autoritatile pot stabili ce masuri se impun pentru a reduce nivelul de zgomot. Pana la 1 iulie, hartile trebuie sa fie gata si in Iasi, /lu0, Bimisoara, /onstanta, /raiova, @alati si =rasov. :ivelul maxim admis de poluare fonica este de ), de decibeli. /onform datelor publicate in harta acustica, in =ucuresti sunt peste 1, zone in care poluarea fonica depaseste +, de decibeli. Braficul este principala sursa de poluare. Analistii imobiliari avertizeaza, insa, ca din cauza acestor harti, pretul imobilelor din zonele cele mai linistite ar putea creste. Aartile de poluare fonica vor influenta preturile terenurilor si locuintelor Primariile din marile orase mai au doar doua saptamani pana la data la care trebuie sa realizeze hartile de poluare fonica. /onform regulilor niunii !uropene, 2omania este obligata sa monitorizeze nivelul de zgomot din marile aglomerari urbane, dar si de pe portiunile cu trafic mare de pe caile ferate si drumurile nationale. :u va fi vorba de niste harti in forma grafica, ci despre un soft de computer care va arata in timp real nivelul zgomotului din zonele monitorizate. Astfel, privind o astfel de harta pe computer, autoritatile vor putea stabili masurile care se impun. <:u va fi vorba de niste harti in forma grafica, ci despre un soft de computer care va arata in timp real nivelul zgomotului din zonele monitorizate. Astfel, privind o astfel de harta pe computer, autoritatile vor putea stabili masurile care se impun<, a spus ministrul 1ediului si @ospodaririi Apelor, &ulfina =arbu. In prima etapa, harti acustice vor fi realizate pentru noua orase mari' =ucuresti, Iasi, /lu0 7 :apoca, Bimisoara, /onstanta, /raiova, @alati, =rasov si Ploiesti. :ivelul maxim admis de poluare fonica este de ), de decibeli. /onform Agentiei 2egionale de Protectie a 1ediului =ucuresti, in zonele cu trafic intens,

cum ar fi Piata nirii, niversitate sau Piata ?ictoriei valorile de zgomot depasesc insa chiar si +, de decibeli. Aarti acustice vor fi realizate, tot in aceasta etapa, si pentru drumurile si caile ferate din sud7estul 2omaniei. Analistii imobiliari sustin ca intocmirea hartilor va influenta preturile terenurilor si locuintelor. <Potentialul de crestere al zonelor cu poluare fonica va fi mult mai mic si atunci, sigur, cererea indreptandu7se in alta parte, vor creste preturile in alte zone in care poluarea fonica este mai mica<, a spus Ion 2adu 4ilisteanu, analist imobiliar. Potrivit agentiei 2egionale de Protectie a 1ediului, anul trecut, cele mai multe sesizari cu privire la poluarea fonica au fost primite de la bucurestenii care locuiesc in apropierea barurilor, restaurantelor si discotecilor. /oncluzii pe marginea analizarii unei probleme mai putin constientizate /alitatea sonora a mediului in care locuim, iata o latura a vietii noastre de zi cu zi, care, intr7 un secol CCI expus constant la poluare fonica, incepe usor7usor sa fie luata in calcul. Implicatiile acestui fenomen asupra vietii de zi cu zi au determinat initierea de A!@7 !lectrolux a unui studiu menit sa evidentieze problemele pe care zgomotul le produce milioanelor de oameni din !uropa. Pentru ca raportul este cea mai mare trecere in revista de acest gen realizata vreodata in !uropa, am ales sa va prezentam dintre concluziile sale cateva dintre cele ce vizeaza strict domeniul nostru de interes, anume caminul. &tudiul poate fi gasit in intregime la adresa' DDD.electrolux.com9noisereport. 2ezultatele studiului arata ca activitatile din bucatarie sunt variate' peste 0umatate dintre respondenti asculta muzica in bucatarie% patru din zece oameni privesc la televizor in bucatarie o data sau de mai multe ori pe saptamana% $$# dintre cei intervievati chiar lucreaza in propria bucatarie cel putin o data pe saptamana. 1(# fac dragoste in bucatarie cu aceeasi frecventa, desi procentul variaza in functie de tara, Italia situandu7se pe primul loc, cu 22#% &tudiul a scos la iveala faptul ca zgomotul modifica felul in care oamenii folosesc bucataria. De exemplu, o treime din cei care au hote si masini de spalat rufe aleg sa nu le foloseasca in anumite momente. /and au de ales, aproximativ o 0umatate dintre respondenti spun ca ar alege o varianta mai scumpa, dar mai silentioasa, indiferent daca este vorba despre aspiratoare, masini de spalat rufe sau masini de spalat vase. =ucataria este spatiul cel mai zgomotos din casa pentru peste 0umatate din respondenti. Asta este o problema, deoarece din ce in ce mai multi oameni <traiesc< in bucatarie, folosind7o si pentru alte activitati decat gatitul sau mancatul. nul din zece participanti la acest studiu spun ca aparatele electrocasnice zgomotoase au reprezentat o pro7blema in propria casa. Ambala0e inspirate Pentru apropiatele sarbatori de /raciun, si nu numai, aveti la dispozitie o colectie noua de produse pentru ambalarea si accesorizarea cadourilor. 3ferta cuprinde cutii pentru cadouri si bauturi, funde si accesorii grupate pe trei categorii' /hristmas .ine =oxes 5cutii de cadouri cu design tematic special dedicate sarbatorilor de iarna6% =ottle .ine 5cutii ambalare bauturi6% !vents .ine 5colectia de cutii dedicata evenimentelor importante cum ar fi nunti, botezuri, ocazii speciale6 etc. Produsele pot fi personalizate prin diverse procedee' litografie, serigrafie, in relief, timbru sec. Informatii si detalii despre produse pot fi obtinute accesand site7ul

dedicat DDD.cadourisarbatori.ro. Diagonala de (2 de inci &egmentul de displaEuri cu diagonala de (2 de inci castiga teren, datorita saturarii pietei in ceea ce priveste televizoarele cu ecrane de mari dimensiuni. /onsumatorii au inceput sa se orienteze catre televizoare de mici dimensiuni datorita spatiilor reduse in care urmeaza sa fie amplasate acestea. /onform firmei de cercetare de piata DisplaE&earch, cererea pentru televizoare ./D cu diagonala de (2 de inci a crescut pana la 2$,- milioane de unitati in 2,,+ si se asteapta o crestere de pana la ((,$ milioane de unitati pentru 2,," Poluarea sonora 3mul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. &unetul se defineste prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv. 4gomotul este sunetul puternic, necoordonat. nitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul 5db6. !ste o unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre intesitatea zgomotului dat si intesitate de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de ,, ,,,2 dine9cm si care a fost considerata ca limita de 0os a sunetelor audibile de catre om. Binind seama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 1,, 2,, (, db reprezinta depasirea de 1,, 1,,, 1,,, ori a pragului inferior al intesitatii. Poluarea sonora. 3mul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. &unetul se defineste prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv. 4gomotul este sunetul puternic, necoordonat. nitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul 5db6. !ste o unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre intesitatea zgomotului dat si intesitate de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de ,, ,,,2 dine9cm si care a fost considerata ca limita de 0os a sunetelor audibile de catre om. Binind ceama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 1,, 2,, (, db reprezinta depasirea de 1,, 1,,, 1,,, ori a pragului inferior al intesitatii. 3mul percepe sunete cu o frecventa intre 1* si 2,,,, vibratii pe secunda si cu o intensitate intre , si 12, db 5de 1, ,,, ,,, ,,, ,,, ori peste pragul minim.6 4gomotul produs de o convorbire se situiaza intre limitele de (, si *, db. :ivelul de 2,7(, decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal. .imita sunetului este ", decibeli. &unete de 1(, decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 1), decibeli este insuportabil. 5in secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot6

In naura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei de scurta durata. &unetele sunt indispensabile existentei animale si umane. &unete precum murmurul apei unui izvor, freamatul frunzelor sunt intotdeauna placute omului, ele linistesc, scot stresul. ,x," graphic Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul provocat de industrie si transport. 1area ma0oritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote. Poluarea sonora poate fi genrata de surse naturale si surse artificiale. &ursele naturale sunt eruptile vilcanice, cutremurele, alunecari de teren, vueitrul unei cascade,etc &ursele artificle de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot in mediul ambient' sunetul sirenelor, soneriile, calxoanele, zgomotul produs de traficul auto sau aerian. 5Braficul aerian in special cel supersonic prezinta o sursa de zgomot cu implicatii puternice. nele motoare aviatice se aud de la (, Fm.6 1asuratorile efectuate in orasele mari arata ca nivelul zgomotului in orele de virf depaseste cu mult standartele si normele sanitare. &urse generatoare de zgomot in spatiul de lucru. In cabina unor camioane de mare putere s7au masurat uneori zgomote cu intensitati intre -, si 11 d=. 4gomotele din intreprinderi influenteaza nefavorabil rezultatele economice si efcienta producerii. &e apreciaza ca doar in & A circa 1+, ,,, persoane cu virsta intre ), si )- ani au capacitate de auz diminuata datorita activitatii in medii cu cote inalte ale zgomotului. !ste foarte ridicat nivelul zgomotului industrial, in unele intreprinderi el este la nivelul de -,71,, decibeli, dar si acasa nu este mai liniste. In prezent se studieaza actiunea zgomotului asupra organismului uman. cercetarile au arata ca nivelul foarte mare actioneaza negativ, dar si linistea apsatoare produce reactii patiologice. &unete de o anumita intesitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor calcule. Fiecare individ interpereteaza zgomotul in mod diferit. Foarte mult depinde de virsta, temperament, starea de sanatate, factori externi. &unetele de o intensitate mare afecteaza aparatul auditiv, centrele nervoase, pot produce reactii dureroase si chiar socul.

Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga de efecte incepind cu usoare oboseli auditive pina la stari nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv. &unetele cu o frecventa mai ridicata sunt mai periculoase decit cele cu o frecventa 0oasa. Durata zgomotului. Intr7un mediu in care intensitatea este de 12, db, omul poate fi activ doar 2 minute. /el mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensitati de circa *, db. 4gomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea functiilor circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale presunii sanguine, nevroze stomacale, insomnii. 4gomotul poate genera stari de teama si incomoditate, diminueaza atentia si siguranta. Braumatismele provocate de zgomot se refera la ruperea timpanului, lezarea organului /orti, etc !xperientele efectua de catre cercetatori pe maimute au aratat ca zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. 4gomotele echivalente cu cele suprtate de oameni in activitatea lor cotidiana au produs la maimute o crestere cu peste (,# a tensiunii arteriale, o crestere a nivelului glucozei in singe. 3rganele auditive sunt intr7o legatura puternica cu sistemul nervos central, diferite categorii de zgomot pot afecta orice tesut al organismului, orice celula sau formatiune intracelulara si pot provoca diferite forme de imbolnaviri. Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar asupra urechii, dar are si urmari neurologice 7 ameteli, cefalee, oboseala. 1uzica purenica poate crea stari de depresie. 4gomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta cu timpul, pe nesimtite. Bot mai frecvent in lumea medicala se vorbeste despre maladia zgomotului, cu afectarea sistemului nervos si auditiv. Poluarea &onora &unetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului.&unetul s7a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale.!l ne ofera momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor.:e permite sa comunicam cu familia si prietenii nostii prin intermediul vorbirii.Bot sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil,ne atrage atentia atunci cand suna telefonul,cand bate cineva la usa,cand suna sirena unui vapor.

4gomotul,un sunet nedorit,consista intru7un amestec de multe frecvente diferite intr7un anumit interval% este astfel comparabil cu lumina alba,care consta intr7un amestec de lumini de culori diferite.4gomotele diferite sunt distinse prin diferente distribuitii ale energiei in mai multe intervale de frecventa. /A2A/B!2I&BI/I.! & :!B!.32 Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este ?I=2ABIA unei surse sonore. &unetul se propaa sub forma de unde elastice numai in substante 5gaze,lichide si solide6 ,dar nu se propaga in vid.!le se propaga cu viteza de ((1,9s in aer./aracteristicile lui sunt' 1' Inaltimea 7 exprimata in frecventa vibratiei% 2' Intensitatea 7 exprimata in energia vibratiei. 3rice sunet simplu,cum ar fi o nota muzicala, poate fi deschisa in totalitate, specificand trei caracteristici perceptive' 1' Inaltimea% 2' Intensitatea% (' /aliitatea. Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice' 1' Frecventa% 2' Amplitudine% (' /onstitutia armonica. 4gomotul este un sunet complex,o mixare de multe diferente frecvente,sau note care nu sunt legate armonic.&unetul de propaga din aproape in aproape sub forma de unde sonorre. Propagarea sunetului se face cu viteza constanta,fiecare strat de aer vibrand cu frecventa egala cu cea a sursei sonore. &unetul se mai caracterizDaza in functie de trei factori' 1' Durata 7 se refera pur si simplu la intervalul de timp in care urechea este expusa la un sunet. 2' Frecventa sau Bonalitatea 7 este exprimata in cicluri pe secunda sau hertzi.@ama de frecvente pentru un auz sanatos si normal este de 2, pana la 2,,,, de cicluri pe secunda. (' Amplitudinea sau Intensitatea 7 se masoara in d= . :I?!. . AP23CI1ABI? D! D2!/I=!.I A. :32 & :!B! 3=I&: IB!' 2espiratia 7 1, d= &oapta 7 2, d= /onversatia 7 *, d= Braficul la orele de varf 7 ", d= 1ixerul de alimentare 7 -, d= n tren in miscare 7 1,, d= Ferastraul cu lant 7 11, d= n avion in miscare 7 12, d=

4gomotul produs de o pusca 7 1$, d= & 2&! D! & :!B! &I 4@313B! &ursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite Acestea sunt' 7circulatia sau transporturile% 7industria% 7constructiile si monta0ele% 7comertul% 7copiii in terenurile de 0oaca 5tipetele lor inregistreaza +,7", d=6 7terenurile sportive si stadioanele 5zgomotele provenite de la acestea fiind de peste 1,, d=6 7animalele pot tulbura linistea,mai ales noaptea..atratul unui caine inregistreaza intentitati sonore de +,", d=. 1asurile de combatere a zgomotelor se impun ca o necesirare de prin ordin si ele sunt foarte numeroase.Astfel prntru a diminuarea zgomotului produs de traficul rutier,perdelele forestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 1, d=. 43:! AF!/BAB! D! P3. A2!A F3:I/A /ele mai poluate fonic orase din 2omania sunt' 1' /omarnic% 2' Azuga% (' ?alenii de 1unte. !le sunt poluate din cauza traficului rutier care tranziteaza centrul civil. In Ploiesti,cele mai afectate zone sunt' 1' =ariera =ucurestiului% 2' Piatra Aale% (' Intersectia de la 1aternitate% $' /ioceanu% )' /entrul civil. Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create niste rute ocolitoare in oraseleD afectate pentru autovehiculelor de peste (,) tone.In plus ar trebui amplasate niste perdele din arbori in 0urul surselor de zgomot si cartierelor de locuit. rechea este un mecanism fin,mic si minunat./u a0utorul ei putem auzi numeroane sunete frumoase din lumea incon0uratoare.In mod sigur,merita sa fie ocrotita. Bextul de mai sus este doar un previeD al referatului, pentru a vedea daca continutul acestui referat te poate a0uta. Pentru varianta printabila care poate sa contina imagini sau tabele apasa butonul de GdoDnloadG ;;; Poluarea sonora HHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHHH 3mul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. &unetul se defineste prin vibratiile mecanice

ale mediului care se transmit la aparatul auditiv. 4gomotul este sunetul puternic, necoordonat. nitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul 5db6. !ste o unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre intesitatea zgomotului dat si intesitatea de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de ,, ,,,2 dine9cm si care a fost considerata ca limita de 0os a sunetelor audibile de catre om. Binind ceama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 1,, 2,, (, db reprezinta depasirea de 1,, 1,,, 1,,, ori a pragului inferior al intesitatii. 3mul percepe sunete cu o frecventa intre 1* si 2,,,, vibratii pe secunda si cu o intensitate intre , si 12, db 5de 1, ,,, ,,, ,,, ,,, ori peste pragul minim.6 4gomotul produs de o convorbire se situiaza intre limitele de (, si *, db. :ivelul de 2,7(, decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal. .imita sunetului este ", decibeli. &unete de 1(, decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 1), decibeli este insuportabil. 5in secolele trecute exista termenul de moarte sub clopot6 In natura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei de scurta durata. &unetele sunt indispensabile existentei animale si umane. &unete precum murmurul apei unui izvor, freamatul frunzelor sunt intotdeauna placute omului, ele linistesc, scot stresul. Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul provocat de industrie si transport. 1area ma0oritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote. Poluarea sonora poate fi generata de surse naturale si surse artificiale. &ursele naturale sunt eruptiile vilcanice, cutremurele, alunecari de teren, vuietul unei cascade,etcI &ursele artificle de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot in mediul ambient' sunetul sirenelor, soneriile, calxoanele, zgomotul produs de traficul auto sau aerian. 5Braficul aerian in special cel supersonic prezinta o sursa de zgomot cu implicatii puternice. nele motoare aviatice se aud de la (, Fm.6 1asuratorile efectuate in orasele mari arata ca nivelul zgomotului in orele de virf depaseste cu mult standartele si normele sanitare. &urse generatoare de zgomot in spatiul de lucru. In cabina unor camioane de mare putere s7au masurat uneori zgomote cu intensitati intre -, si 11, d=. 4gomotele din intreprinderi influenteaza nefavorabil rezultatele economice si efcienta producerii. &e apreciaza ca doar in & A circa 1+, ,,, persoane cu virsta intre ), si )- ani au capacitate de auz diminuata datorita activitatii in medii cu cote inalte ale zgomotului. !ste foarte ridicat nivelul zgomotului industrial, in unele intreprinderi el este la nivelul de -,7 1,, decibeli, dar si acasa nu este mai liniste. In prezent se studieaza actiunea zgomotului asupra organismului uman, cercetarile au arata ca nivelul foarte mare actioneaza negativ, dar si linistea apsatoare produce reactii patiologice. &unete de o anumita intesitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor calcule. Fiecare individ interpreteaza zgomotul in mod diferit. Foarte mult depinde de virsta, temperament, starea de sanatate, factori externi. &unetele de o intensitate mare afecteaza aparatul auditiv, centrele nervoase, pot produce reactii dureroase si chiar socul. Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga de efecte incepind cu usoare oboseli auditive pina la stari nevrotice grave si chiar traumatisme ale organului auditiv. &unetele cu o fecventa mai ridicata sunt mai periculoase decit cele cu o frecventa 0oasa. Durata zgomotului Intr7un mediu in care intensitatea este de 12, db, omul poate fi activ doar 2 minute. /el mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate

produce la intensitati de circa *, db. 4gomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea functiilor circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale presunii sanguine, nevroze stomacale, insomnii. 4gomotul poate genera stari de teama si incomoditate, diminueaza atentia si siguranta. Braumatismele provocate de zgomot se refera la ruperea timpanului, lezarea organului /orti, etcI !xperientele efectua de catre cercetatori pe maimute au aratat ca zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. 4gomotele echivalente cu cele suprtate de oameni in activitatea lor cotidiana au produs la maimute o crestere cu peste (,# a tensiunii arteriale, o crestere a nivelului glucozei in singe. 3rganele auditive sunt intr7o legatura puternica cu sistemul nervos central, diferite categorii de zgomot pot afecta orice tesut al organismului, orice celula sau formatiune intracelulara si pot provoca diferite forme de imbolnaviri. Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar asupra urechii, dar are si urmari neurologice 7 ameteli, cefalee, oboseala. 1uzica purenica poate crea stari de depresie. 4gomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta cu timpul, pe nesimtite. Bot mai frecvent in lumea medicala se vorbeste despre maladia zgomotului, cu afectarea sistemului nervos si auditiv. &ituatia poluarii sonore Aabitatul modern se caracterizeaza prin deteriorarea continua a mediului sonor urban. 2ezultatele actiunii de monitorizare a poluarii sonore urbane, desfasurate de catre Institutul de &anatate Publica =ucuresti, in colaborare cu compartimentele de specialitate din teritoriu, au evidentiat o dinamica continuu ascendenta a nivelurilor expunerii de la valori medii de ), de d=5.6 la inceputul anilor ", la aproximativ +, de d=5.6 in 1---. 1ai grav, este faptul ca o dinamica ascendenta inregistreaza valorile din toate punctele monitorizate, semnaland generalizarea fenomenului poluarii sonore care cuprinde orasul in totalitatea sa. Astfel, nivelurile medii anuale ale zgomotului diurn la limita locuintelor situate pe arterele cu trafic intens, bulevardele marilor orase, depasesc frecvent +, d=5.6, maximele inregistrandu7se constant in municipiile =rasov, =raila, @alati, =ucuresti, s.a. /limatul sonor al zonelor rezidentiale obisnuite, din cartiere, in care locuiesc ma0oritatea populatiei urbane, in conditiile actualei zonari tinde si el spre niveluri cuprinse intre *, si +, d=5.6, semnaland pericolul aparitiei efectelor expunerii la zgomot excesiv. Indicatorii psihofiziologici calculati, indicele de deran0 si B:I 5trafic noise index6 marcheaza si acestia o evolutie paralela, de la valori de zgomot moderat, in urma cu un deceniu, la foarte zgomotos si chiar traumatizant pentru ultimii ani, confirmand posibilitatea initierii proceselor patologice pentru populatia expusa. Perceptia riscurilor, consemnata de studiile epidemiologice, confirma rezultatele masuratorilor climatului sonor si il situeaza alaturi de poluarea atmosferica, lipsa dotarilor edilitare si managementul inadecvat al deseurilor pe unul din primele locuri privind ingri0orarea comunitatii in privinta riscurilor de mediu de viata. Principalele surse de deran0 identificate sunt traficul, comportamentul inadecvat al vecinilor, obiectivele comerciale si cele industriale. In privinta gradului de deran0, cel sever predomina in cazul zonelor limitrofe arterelor de trafic intens, iar cel moderat este specific zonei rezidentiale. ?olumul populatiei expuse, estimat cu a0utorul unui studiu epidemiologic efectuat la nivelul intregii tari, este de $)# din totalul rezidentilor din apartamentele tip bloc care au acuzat niveluri de deran0 moderat si sever datorate poluarii sonore, semnaland necesitatea interventiei pentru reducerea nivelurilor expunerii. &olicitarea continua a sistemului nervos de catre un stimul lipsit de informatie utila, cum se intampla in cazul unui climat sonor zgomotos, duce la manifestari nespecifice de tipul diminuarii atentiei, instalarii unei stari de oboseala, cefalee, ameteli, tulburari de somn,

irascibilitate, proportionale cu nivelurile si durata expunerii. In anumite conditii, dependente atat de receptor cat si de caracteristicile stimulului, persistenta expunerii duce la depasirea capacitatii functionale de adaptare a organismului depasind sfera psihica si antrenand modificari afective si comportamentale dar si raspunsuri generale adaptative care pot duce la initierea de procese patologice de tipul' tulburarilor nevrotice, hipertensiunii arteriale, infarctului acut de miocard, tulburarilor de secretie si motilitate digestiva, confirmate de studiile epidemiologice de specialitate. 2ezultatele ultimului studiu epidemiologic efectuat cu a0utorul specialistilor din Inspectoratele de &anatate Publica, finalizat in 2,,,, semnaleaza in general manifestari superioare ale simptomelor nespecifice din zonele de trafic intens, pentru grupa de varsta de 1)7*$ de ani, pentru tulburarile de somn 5maxim $-#6, cefalee 5maxim )*#6, ameteli 5maxim 2)#6, pe un fond ridicat prezent si pentru zona rezidentiala, care inregistreaza niveluri de zgomot superioare celor de confort destul de frecvent. In privinta frecventei afectiunilor potential asociate expunerii excesive la zgomot cea mai mare prevalenta o inregistreaza hipertensiunea arteriala 5maxim 1*#6. /aracteristicile descrise ale expunerii, perceptia riscurilor, volumul populatiei expuse, frecventa ridicata a efectelor sunt criterii care sustin necesitatea interventiei con0ugate, atat din partea autoritatilor locale cat si a specialistilor din sanatatea publica si promovarea sanatatii pentru reducerea nivelurilor de zgomot, dar si constientizarea efectelor si modificarea comportamentelor individuale care influenteaza negativ nivelul poluarii sonore urbane Feriti7va de zgomot;

Poluarea sonora a aparut relativ recent in cadrul ordinii 0uridice moderne, pe fondul cresterii numarului factorilor ce aduc atingere aparatului auditiv 5si nu numai6 si care ne7au invadat viata si linistea. Intensificarea transporturilor de toate tipurile 5rutier, feroviar, aerian6, cresterea numarului de unitati industriale, precum si dotarea locuintelor cu tot mai multe aparate electrocasnice s7au rasfrant negativ asupra existentei noastre, producand asa7numita poluare sonora 5sau fonica6. Adesea ne auzim spunand ca este prea mult zgomot in 0urul nostru, ca suntem bruiati de ceva sau de cineva sau ca e prea mult zgomot pentru nimic. 4gomotul reprezinta orice senzatie auditiva dezagreabila, 0enanta si nociva, in functie de durata, intensitate si repetabilitate. !xista si nuante ale acceptiunii de zgomot, in sensul ca sunt situatii cand ceea ce deran0eaza o persoana pentru alta este o adevarata placere auditiva. De pilda, ascultarea unor melodii cu sonorul dat la maximum de catre un pasionat de muzica rocF este o relaxare pentru subiectul in cauza% in schimb, pentru un meloman, ceea ce asculta rocFerul e un zgomot care ii creeaza disconfort fonic. In categoria zgomotelor intra o serie de fenomene, unele naturale, dar cele mai multe produse de om, care afecteaza in special mediul urban. !ste vorba de trepidatii, sunete, infrasunete si vibratii care polueaza mediul de viata al oamenilor. Pentru a evita momentele nedorite de genul 8placerea unuia, necazul altuiaJ, au fost instituite o serie de obligatii si pentru persoanele fizic, si pentru cele 0uridice, in sensul de a lua masuri speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de vibratii. De asemenea, au fost stabilite minimele si maximele valorilor intensitatii zgomotelor, calculate in decibeli, dupa cum urmeaza' intre ))7*, decibeli 7 prima treapta si peste *) decibeli 7 ultima treapta admisibila, ce poate avea ca efect chiar tulburari de comportament.

!xistenta sanctiunilor cu aplicabilitate in caz de poluare sonora denota faptul ca zgomotul de orice natura este un factor de stres al omului. /u toate acestea, poluarea sonora nu reprezinta capul de afis pe lista problemelor de rezolvat a autoritatilor centrale, statul deplasand responsabilitatea la nivelul administratiei locale. Fie ca e muzica data la maximum, fie ca e claxon de masina sau scartait de tren, sesizam imediat pentru ca urechea 7 parte a complexului anatomic uman 7 nu este niciodata in vacanta. !a lucreaza chiar si cand dormim, distingand aproape orice tip de zgomot. Privitor la KvigilentaJ urechii, sa nu uitam ca ea ne a0uta sa auzim, sa distingem sunete, dar tot ea poate suferi in caz de poluare fonica 5sonora6. 3boseala auditiva, deficitul de auz, tulburarile sistemului cardiovascular, digestiv sau psihic, randamentul scazut sau chiar pierderea definitiva a auzului sunt efectele nedorite asupra corpului omenesc pe care le pot avea decibelii in plus. &a nu uitam ca buna vecinatate inseamna, printre altele, fara zgomot. &a ne respectam unii pe altii si sa ne facem auziti in liniste; P3. A2!A &3:32A &unetul este un fenomen fizic care stimuleaza simtul auzului.&unetul s7a integrat in viata noastra cotidiana incat rareori suntem constienti de toate functiile sale.!l ne ofera momente de distractie cand ascultam o simfonie sau cantecul pasarilor.:e permite sa comunicam cu familia si prietenii nostii prin intermediul vorbirii.Bot sunetul ne avertizeaza de apropierea unui automobil,ne atrage atentia atunci cand suna telefonul,cand bate cineva la usa,cand suna sirena unui vapor. 4gomotul,un sunet nedorit,consista intru7un amestec de multe frecvente diferite intr7un anumit interval% este astfel comparabil cu lumina alba,care consta intr7un amestec de lumini de culori diferite.4gomotele diferite sunt distinse prin diferente distribuitii ale energiei in mai multe intervale de frecventa. /A2A/B!2I&BI/I.! & :!B!.32 Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este ?I=2ABIA unei surse sonore. &unetul se propaa sub forma de unde elastice numai in substante 5gaze,lichide si solide6 ,dar nu se propaga in vid.!le se propaga cu viteza de ((1,9s in aer./aracteristicile lui sunt' 1' Inaltimea 7 exprimata in frecventa vibratiei% 2' Intensitatea 7 exprimata in energia vibratiei. 3rice sunet simplu,cum ar fi o nota muzicala, poate fi deschisa in totalitate, specificand trei caracteristici perceptive' 1' Inaltimea% 2' Intensitatea% (' /aliitatea. Aceste caracteristici corespund exact a trei caracteristici fizice' 1' Frecventa% 2' Amplitudine% (' /onstitutia armonica. 4gomotul este un sunet complex,o mixare de multe diferente frecvente,sau note care nu sunt legate armonic. &unetul de propaga din aproape in aproape sub forma de unde sonorre. Propagarea sunetului se face cu viteza constanta,fiecare strat de aer vibrand cu frecventa egala cu cea a sursei sonore.

&unetul se mai caracterizDaza in functie de trei factori' 1' Durata 7 se refera pur si simplu la intervalul de timp in care urechea este expusa la un sunet. 2' Frecventa sau Bonalitatea 7 este exprimata in cicluri pe secunda sau hertzi.@ama de frecvente pentru un auz sanatos si normal este de 2, pana la 2,,,, de cicluri pe secunda. (' Amplitudinea sau Intensitatea 7 se masoara in d= . :I?!. . AP23CI1ABI? D! D2!/I=!.I A. :32 & :!B! 3=I&: IB!' 2espiratia 7 1, d= &oapta 7 2, d= /onversatia 7 *, d= Braficul la orele de varf 7 ", d= 1ixerul de alimentare 7 -, d= n tren in miscare 7 1,, d= Ferastraul cu lant 7 11, d= n avion in miscare 7 12, d= 4gomotul produs de o pusca 7 1$, d= & 2&! D! & :!B! &I 4@313B! &ursele de poluare sonora sunt foarte numeroase si diferite Acestea sunt' 7circulatia sau transporturile% 7industria% 7constructiile si monta0ele% 7comertul% 7copiii in terenurile de 0oaca 5tipetele lor inregistreaza +,7", d=6 7terenurile sportive si stadioanele 5zgomotele provenite de la acestea fiind de peste 1,, d=6 7animalele pot tulbura linistea,mai ales noaptea..atratul unui caine inregistreaza intentitati sonore de +,", d=. 1asurile de combatere a zgomotelor se impun ca o necesirare de prin ordin si ele sunt foarte numeroase.Astfel prntru a diminuarea zgomotului produs de traficul rutier,perdelele forestiere constituite din arbori si arbusti au capacitatea de a reduce zgomotul cu circa 1, d=. 43:! AF!/BAB! D! P3. A2!A F3:I/A /ele mai poluate fonic orase din 2omania sunt' 1' /omarnic% 2' Azuga% (' ?alenii de 1unte. !le sunt poluate din cauza traficului rutier care tranziteaza centrul civil. In Ploiesti,cele mai afectate zone sunt' 1' =ariera =ucurestiului% 2' Piatra Aale% (' Intersectia de la 1aternitate% $' /ioceanu% )' /entrul civil. Pentru reducerea nivelului de zgomot ar trebui create niste rute ocolitoare in orasele afectate pentru autovehiculelor de peste (,) tone.In plus ar trebui amplasate niste perdele din arbori in 0urul surselor de zgomot si cartierelor de locuit.

rechea este un mecanism fin,mic si minunat./u a0utorul ei putem auzi numeroane sunete frumoase din lumea incon0uratoare.In mod sigur,merita sa