Departamentul MEDICINA GENERALA

Disciplina IGIENĂ

Conf. Univ. Dr. LETIȚIA DUCEAC

CAIET DE EXAMEN

LUCRĂRI PRACTICE

Nume/ prenume student:Lupascu Viorel

Program studi:Tehnica Dentara
Anul de studiu:III, grupa:I
Data:23/11/2021

1
 1. Precizați care este compoziția aerului.

- 78,09% azot
- 20,95 % oxigen
- 0,03% CO2
- Gazele rare: xenon
- Vapori de apa
- Germeni care provin din alti factori de mediu care se dezvoltă la maxim
22 grade si
Participa la autoepurarea aerului si se numesc germeni psihrofili.

2. Detaliați efectele hipoxiei prin deficitul oxigenării la nivel pulmonar.

La concentratii cuprinse între 18-15% apar manifestari compensatorii din

partea organismului uman. Este ceea ce avem până la altitudinea de 3 km,
iar manifestă rile sunt uşoare, compensatorii, ca tahicardie, hipertensiune,
creşte numă rul de hematii la periferia corpului. - La concentraţii ale
oxigenului între 15-10% capacitatea de compensare devine insuficientă şi
apar tulbură ri. În condiţii de hipoxie intensă , apar faze succesive de oprire
şi funcţionare ale centrului respirator. - La concentraţii sub 10-8%, viaţa
nu mai este posibilă .

3. Detaliați efectele creșterii concentrației CO2 în aerul inspirat.

Impactul negativ apare la creşterea presiunii parţiale a CO2, care creste pe

seama creşterii concentraţiei. La creşterea până la 1-2% se observă o
polipnee. Aici CO2 este excitant al centrului respirator. Această acţiune
este utilizată în practica medicală şi anume în anesteziologie. La creşterea
concentraţiei CO2 până la 2-3% se observă creşterea amplitudinii şi
ritmului respirator şi apare dispnee. La concentraţii de 4% dispneea devine
accentuată . Apare senzaţia de constricţie toracică . La concentraţii de 5%
apar şi manifestă ri digestive – greţuri, vomismente. La 6-7% la
2
simptomele enumerate se mai adaugă vertij, cefalee. La creşterea până la
10% apare o stare depresivă , pierderea cunoştinţei. Se produce stopul
respirator şi cardiac. La 15% are loc pierderea cunoştinţei, exitus. La 20%
sfârşitul letal se instalează în câteva minute.

4. Precizați implicațiile igienico-sanitare ale temperaturii aerului.

- Influenteaza procesul de atmosfera a organismului

- Determina caracterul dinamic al unei anumite zone climatice
- Determina aparitia unui anumit tip de morbiditate
- Temperaturile scazute favorizeaza bolile

5. Precizați în ce constă poluarea aerului.

Poluarea aerului este una dintre formele de poluare cu efecte majore,

dezastruoase, asupra mediului inconjurator. Din punct de vedere tehnic,
orice modificare fizica, biologica sau chimica in atmosfera poate fi
denumita poluare a aerului si apare atunci cand orice gaz nociv, praf sau
fum, intra in atmosfera si afecteaza plantele, animalele precum si fiintele
umane.

6. Enumerați sursele de poluare ale aerului. Detaliați sursele naturale de

poluare.

Printre cauzele poluarii aerului se numara o serie de activitati precum:

-Arderea combustibililor fosili – dioxidul de sulf emis in urma arderii

combustibililor fosili (cum ar fi carbunele sau petrolul) reprezinta una
dintre principalele cauze ale poluarii aerului; totodata, autoturismele cu
motoare cu ardere interna, cele pe care le utilizam zi de zi, reprezinta surse
poluante majore cu efecte nocive asupra calitatii aerului pentru ca
elibereaza in atmosfera zilnic zeci de mii de tone de gaze nocive;
-Activitatile agricole – amoniacul, de exemplu, este un produs des utilizat
in activitati specifice sectorului agricol, in acelasi timp fiind unul dintre
cele mai periculoase gaze prezente in atmosfera. Mai mult, utilizarea pe
3
scara larga a insecticidelor si pesticidelor contribuie la poluarea mediului
inconjurator, inclusiv a atmosferei.
-Activitatile miniere – Mineritul este un domeniu in care se folosesc
echipamente de mari dimensiuni. In timpul procesului, praful si substantele
chimice sunt eliberate in aer cauzand o poluare masiva a aerului. Acesta
este unul dintre motivele pentru care aceasta activitate este responsabila
pentru deteriorarea sanatatii lucratorilor si a locuitorilor din apropierea
exploatatiilor miniere.
-Activitatile casnice: produsele de curatare de uz caznic sau produsele de
vopsire emit substante toxice in aer ce produc poluarea mediului
inconjurator. Ati observat ca atunci cand zugraviti in interior, chiar si cu
geamurile deschise, aerul devine irespirabil? Desi pare o poluare minora,
zilnic se produc mii de astfel de “poluari minore” ale aerului, insa privind
in ansamblu vom constata ca toate contribuie la deteriorarea constanta si
aproape ireversibila (in absenta unor masuri adecvate) a calitatii aerului pe
care cu totii il respiram.

7. Precizați câteva efecte semnificative ale poluanților alergizanți.

Particulele de poluanţi se depun pe suprafaţa pielii sau pe pleoape, nas sau

gât, pot fi inhalate si patrund în caile respiratorii, pâna la nivelul alveolelor
pulmonare. Odata ce particulele poluante au patruns în sistem, pot provoca
reacţii multiple care au ca rezultat îmbolnavirea.

Alergiile şi astmul sunt efectele frecvente ale poluarii, iar, conform

statisticilor, numarul persoanelor afectate este într-o continua creştere, în
special în mediul urban

8. Precizați efectele acute ale poluanților iritanți.

- cresterea mortalitatii
- cresterea morbiditatii
4
 - aparitia unor simptome sau modificarii fizio-patologice
- aparitia unor modificari fiziologice directe si/sau incarcarea
organismului cu agentul sau agentii poluanti

9. Precizați efectele cronice ale poluanților asfixianți.

Efectele de lunga durata sunt caracterizate prin aparitia unor fenomene

patologice in urma expunerii prelungite la poluantii atmosferici. Aceste
efecte pot fi rezultatul acumularii poluantilor in organism, in situatia
poluantilor cumulativi (Pb, F etc.), pana cand incarcarea atinge pragul
toxic.
De asemenea modificarile patologice pot fi determinate de impactul
repetat al agentului nociv asupra anumitor organe sau sisteme. Efectele de
lunga durata apar dupa intervale lungi de timp de expunere care pot fi
de ani sau chiar de zeci de ani .
Manifestarile patologice pot imbraca aspecte specifice poluantilor
(intoxicatii cronice, fenomene algerice, efecte carcinogene, mutagene si
teratogene) sau pot fi caracterizate prin aparitia unor imbolnaviri cu
etimologie multipla, in care poluantii sa reprezinte unul dintre agentii
etimologici determinanti sau agravanti (boli respiratorii acute si cronice,
anemii etc.).

10. Precizați efectele poluanților toxici asupra organismului.

Expunerea pe termen lung și pe termen scurt la substanțele toxice pe cale

aeriană are un impact toxicologic diferit asupra oamenilor, incluzând bolile
respiratorii și cardiovasculare, complicațiile neuropsihice, iritarea ochilor,
bolile de piele și bolile cronice pe termen lung, cum ar fi cancerul. 
Pulberile în suspensie sunt microparticule lichide și solide care ră mân
suspendate în aer, și sunt, de departe, cele mai periculoase pentru să nă tatea
omului. În timp ce microparticulele cu un diametru mai mic de 10 microni
pot penetra și staționa în plă mâni, particulele mai mici de 2,5 microni pot
depă și bariera plă mânilor și intra, apoi, în sânge, crescând, astfel, riscul de
afecțiuni cardiovasculare și respiratorii și chiar cel al cancerului.
5
Ozonul de la nivelul solului este unul dintre principalii factori declanșatori
și agravanți ai astmului, iar dioxidul de azot poate determina apariția
astmului, a afecțiunilor bronșice, inflamației pulmonare sau insuficienței
pulmonare. 
În ceea ce privește efectul poluă rii asupra copiilor și femeilor însă rcinate,
statisticile sunt îngrijoră toare: aproximativ 14% dintre copii, la nivel
global, suferă de astm sau de boli respiratorii cauzate de poluarea din aer.
De asemenea, cele mai recente cercetă ri arată o legă tură directă între aerul
poluat și cancerul la copii. Femeile însă rcinate sunt, la rândul lor, expuse la
diverse complicații datorită aerului poluat, precum afectarea dezvoltă rii
fă tului sau tulbură rile cognitive, atât la copil, cât și la mamă .

11. Explicați mecanismul de îmbolnăvire în intoxicația cu nitrați

(methemogolinemia). Ce categorie de copii sunt predispuși la această
boală? Descrieți manifestările clinice ale intoxicației cu nitrați.

Sugarii, copiii alimentati artificial sunt populatia la risc pentru a

dezvolta intoxicatie acuta cu nitrati, deoarece acestia nu au mecanisme de
aparare corespunzatoare:
 aciditatea gastrica este scazuta in primele luni de viata
 hemoglobina fetala – care persista pana la varsta de 1 an, fiind
inlocuita treptat de hemoglobina adulta este labila
 enzima care converteste la adult methemoglobina in hemoglobina
functioneaza la jumatate din capacitatea sa
 deficitele enzimatice si alte afectiuni gastro-intestinale predispun la
intoxicatie

Aceasta intoxicatie este intalnita cu precadere in mediul rural!!!

Simptomele si semnele care apar in intoxicatia cu nitriti sunt:
 colorare cianotica a tegumentelor si mucoaselor bebelusului (fata ?
extremitati)
 tegumente uscate
 letargie sau iritabilitate
 dispnee

6
  sufluri cardiace detectabile auscultatoric
 aritmii
 convulsii
 coma (poate duce pana la deces daca nu este descoperita afectiunea la
timp si tratata corespunzator).

ntensitatea simptomelor si semnelor se coreleaza direct proportional cu

severitatea intoxicatiei:
1. FORMA USOARA – MetHb >2,5%
2. FORMA MEDIE – MetHb 20-45%
3. FORMA SEVERA – MetHb 45-50%

Diagnosticul de intoxicatie cu nitriti se pune pe seama simptomatologiei si

pe seama explorarilor paraclinice (culoarea sangelui este ciocolatie, analiza
urinei, determinarea concentratiei methemoglobinemiei, gradul de saturare
al oxienului arterial etc).

12. Alte substanțe poluante ale apei sunt pesticidele, utilizate în agricultură
pt. distrugerea dăunătorilor. In acest context, la om se poate produce
intoxicația cu organo-fosforice. Explicați mecanismul de producere al
acestei intoxicații.

Caile de patrundere ale toxicului sunt prin mucoasa conjunctivala, inhalatii,

tegumente, tubul digestiv.
Din punct de vedere patogenic, organo-fosforatele se metabolizeaza in ficat
si rezulta paraoxon ce inactiveaza acetil-colinesteraza din eritrocite, sistem
nervos, muschi. Inactiveaza si colinesteraza din ficat si plasma.
Prin fosforilarea acetil-colinesterazei se acumuleaza acetil-colina in sinapse
gnglionare si postganglionare, in glandele endocrine cu stimulare
parasimpatica si semne muscarinice, in sinapsele placii motorii cu semne
nicotinice, in sistemul nervos central (SNC).

13. Apa conține o serie de bioelemente, dintre care foarte importante sunt
fluorul și iodul. La ce afecțiuni predispune carența acestor bioelemente?

7
 Caria endemica – florul
Gusa tiroidiana -iod

14. Descrieți tabloul clinic al gușei endemice, produsă prin carența de iod,
bioelement ce intră în compoziția hormonului tiroidian.

Gusa endemica, cunoscuta si sub denumirea de gusa multinodulara, este

gusa aparuta din cauza deficitului nutritional de iod. Datorita consumului
de sare imbunatatita cu iod, gusa endemica este din ce in ce mai rar
intalnita, mai ales in tarile dezvoltate.
Gusa apare in urma maririi dimensiunilor glandei tiroide. Gusa endemica
apare in zonele in care exista un deficit de iod in sol, in apa si in
alimentatie.Iodul este esential pentru productia de hormoni tiroidieni, ceea
ce inseamna ca deficitul de iod afecteaza functiile glandei tiroide. Pentru a
compensa acest deficit, glanda isi mareste volumul, iar astfel apare
gusa.Hipertrofia glandei tiroide ca urmare a deficitului de iod este o
distrofie caracterizata prin leziuni variate: foliculi hipofunctionali,
hiperfunctionali, autonomi, confluenti, fibrozati sau calcificati. In timp,
zonele de fibroza determina un aspect polilobular nodular.

15. Aportul de elemente minerale în apa de băut influențează bolile cardio-

vasculare ale omului. Exemplificați rolul sărurilor de calciu și magneziu.

-lipsa de calciu determina aritmia

- deficitul de magneziu poate fi responsabil de apariția tulbură rilor de
ritm cardiac.

16. Apa reprezintă o cale importantă de transmiterea îmbolnăvirilor

bacteriene, virale și parazitare. Ca și boli hidrice bacteriene sunt: febra
tifoidă bacili tifici , holera vibrionul holeric , dizenteria salmonella,
enterite și enterocolite E-coli , tuberculoza bacilul koch.

8
17. Proteinele sunt formate din amino-acizi esențiali și neesențiali. După
conținutul de aminoacizi, ele se clasifică în:

- Proteiene de clasa I (calitate superioară) ce conțin – aminoacizi

esentiali
- Proteine de clasa II ( calitate medie) ce conțin - aminoacizi
- Proteine de clasa III (calitate inferioară) ce conțin – mai multi acizi
esentiali

18. Exemplificați rolul energetic (calorigen) al macronutrienților prin

precizarea numărului de calorii eliberate de aceștia:

- 1 gram de glucide – 4,1 kcal

- 1 gram de proteine – 4,1 kcal
- 1 gram de lipide – 3,3 kcal

19. Lipidele sunt esteri ai acizilor grași cu diferiți alcooli. Acizii grași din
structura lipidelor sunt saturați și nesaturați. Exemplificați 3 acizi grași
saturați - acidul dalmatic , acidul stearic si acidul linoleic

20. Deficiența de calciu și vitamină D determină îmbolnăviri atât la copii cât

și la adulți. Dați exemple : rahitismul la copii si osteoporoza la maturi

21.Precizați la ce boli duce carența de fier- hemoragii si anemie

Precizați principalele surse de fier in alimentație :
- fainoase, cereale, paine: painea integrala, orzul, ovazul, tarate de
grau, orez brun, germenii de grau;
- oua: in special galbenusul;
- carne: in special carnea rosie - vita, miel, porc, dar si carnea alba -
pui, curcan, rata; surse excelente de fier fiind ficatul de porc/pui/vita
sau organele (ca de exemplu rinichi si inima de vita);
- peste: stridii in conserva, crab, somon, ton, creveti, sardine la
conserva;
- legume: spanac, mazare, salata verde, broccoli, urzici, sparanghel,
dovleac, fasole rosie, linte, naut, sfecla rosie, sos de rosii;
9
 - fructe: caise uscate, prune, stafide;
- nuci si seminte: migdale, nuci, alune, seminte de dovleac si floarea
soarelui, seminte de quinoa;
- preparate din soia: lapte de soia, tofu; 

22. Precizați principalele grupe de alimente din alimentația omului.

-lapte si produse lactate

-carne si preparate din carne
-oua
-legume si fructe
-dulciuri
-bauturi alcoolice

23. Precizați factorii de care depinde cariogenitatea unui aliment.

-Frecventa consumului alimentului

-Continutul in HC de masa moleculara redusa

24. Exemplificați alimentele cu acțiune anticariogenă.

-alimente alcaline
-grasimi alimentare
-lactate
-alimente ce contin fibre alimenatare

10