Bulza Ionela

Seria F, Grupa 51

Poluarea mediului urban: cauze și oportunități de ameliorare

Introducere

Conform dicționarului Britannica, poluarea reprezintă introducerea în mediu a oricărei

substanțe (solidă, lichidă, gazoasă) sau a oricărei forme de energie (căldură, sunet, radioactivitate) la
o rată mai mare față de viteza de dispersare, diluare, descompunere, reciclare sau depozitare a
acesteia într-o formă nedăunătoare mediului. Deși, uneori, poluarea mediului înconjurător poate fi
rezultatul unor cauze naturale precum erupții vulcanice, incendii forestiere sau alunecări de teren,
folosirea termenului poluare implică, de obicei, o sursă antropogenică a poluanților. (1) Cele trei
tipuri principale de poluare sunt poluarea aerului, poluarea apei și poluarea solului, însă, la
momentul actual, societatea modernă a devenit preocupată și de poluarea fonică, luminoasă și cea
cu mase plastice, toate fiind prezente, într-o anumită măsură, în mediul urban. (2)

Industrializarea accelerată, care conduce la creșterea gradului de urbanizare, alături de

adoptarea – atât individual, cât și colectiv – a unor practici nesustenabile în ceea ce privește
comportamentul profesional și personal față de mediu, au un impact negativ major asupra
sistemelor biologice. (3)

Cuprins

Cauzele poluării urbane sunt multiple și diverse, însă, pentru o mai bună înțelegere, acestea
vor fi împărțite în funcție de componenta mediului asupra căreia acționează, după cum urmează:

Poluarea aerului

Poluarea aerului reprezintă o problemă de ordin mondial, atât prin rolul pe care îl are în
schimbările climatice, cât și prin efectele negative asupra sănătății publice și individuale,
contribuind la creșterea morbidității și mortalității, ducând, în principal, la dezvoltarea de afecțiuni
respiratorii (bronșite, astm, BPOC), însă studiile din ultimii ani sugerează și o legătură între gradul
de poluare a aerului și afectarea funcției reproductive, atât la sexul feminin, cât și la cel masculin.
(3)(4) Conglomeratele urbane și zonele industriale reprezintă arii cu un grad ridicat de poluare a
aerului, agenții poluanți provenind din următoarele surse:

 fixe: uzine, fabrici, centrale termo-electrice, combustia biomasei;

 mobile: mijloace de transport în comun/mașina personală.

Agenții poluanți primari (eliberați direct în atmosferă) sunt reprezentați de dioxidul de sulf
(SO2), oxizii de azot (NO și NO2), particule în suspensie (PM10/2.5), oxizii de carbon (CO și CO 2) și
1
 Bulza Ionela
Seria F, Grupa 51
compuși organici volatili, ultimele trei categorii având ca origine principală gazele de eșapament.
Agenții poluanți secundari rezultă în urma unor reacții chimice de oxidare sau condensare. (5)
Expunerea la aerul poluat, la nivel de unitate urbană, depinde de mai mulți factori, printre care se
pot enumera tipul emisiilor industriale și rutiere, concentrația acestora în aer, situația topografică,
care poate influența fenomenul de autopurificare, și condițiile meteorologice (vânturi, precipitații),
alături de ventilația (lățimea și orientarea străzilor), salubritatea (modul și locul de îndepărtare a
deșeurilor, amplasarea și îngrijirea spațiilor verzi) și infrastructura localității (artere de deviere a
traficului pentru vehicule mari, care folosesc combustibili de calitate inferioară). (6)

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea aerului reprezintă o amenințare

semnificativă asupra populației, întrucât cauzează aproximativ 7 milioane de decese premature
anual și multe alte milioane de îmbolnăviri, prin urmare reducerea acesteia și îmbunătățirea calității
aerului au devenit obiectivele principale ale Grupului de Consultanță Tehnică pentru Poluarea
Aerului și Sănătate Globală (GAPH-TAG), înființat în 2021. Standardele OMS, din 2005, pentru
calitatea aerului prevăd ținte optime pentru poluanții comuni precum PM, O 3, NO2, SO2, și CO (ex.:
nivelul optim anual de PM2.5 este de 10 μg/m3, iar în cazul României, concentrația a fost între 10-25
μg/m3, conform unui studiu din 2017, valori care sunt tolerate la nivel european, unde limita
superioară este chiar 25 μg/m3). (7)(8).

De-a lungul timpului s-au luat măsuri și s-au explorat diverse soluții pentru ameliorarea
gradul de poluare urbană a aerului, iar printre acesta se regăsesc:

 exploatarea surselor de energie regenerabilă (generată de soare, vânt și apă);

 implementarea de restricții în ceea ce privește cantitatea de emisii pe km (UE – 95 g/km);
 dezvoltarea filtrelor specializate pentru uzine și fabrici, pentru a limita cantitatea de
substanțe nocive eliminate în atmosferă și apariția smogului;
 folosirea altor surse de încălzire, pe lângă cărbuni;
 promovarea folosirii mijloacelor de transport în comun în detrimentul mașinii personale;
 creșterea numărului/extinderea spațiilor verzi, cu poziționare strategică în topografia
orașului;
 explorarea surselor de biocombustibil (ex.: ulei alimentar uzat pentru obținerea biodiesel);
 îmbunătățirea infrastructurii prin eliminarea semafoarelor în zonele intens circulate prin
introducerea de intersecții denivelate multietajate (dezavantaj – sunt costisitoare);
implementarea conceptului de „undă verde” pe arterele intens circulate, crearea de rute
ocolitoare pentru vehiculele de tonaj mare; construirea de parcări subterane/supraetajate

2
 Bulza Ionela
Seria F, Grupa 51
pentru a scădea numărul mașinilor parcate pe trotuare, ceea ce ar implica o ventilație mai
bună a spațiului urban. (9)(10)(11).

Poluarea apei și a solului

Conform ultimelor date, mai mult de jumătate din populația mondială locuiește în mediul
urban, iar până în 2050 se estimează că mai mult de două treimi va ajunge să locuiască în orașe, fapt
ce va duce la o competiție între spațiul urban și cel rural pentru sursele naturale de apă și, implicit,
la afectarea calității apei. Pe când activitățile agricole sunt principala sursă de poluare a apei în
mediul rural, deversările industriale și gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor, fie ele solide sau
lichide, reprezintă cauzele principale care conduc la poluarea apei în spațiul urban, cu substanțe
chimice (nitrați, fosfor, amoniac, triclosan etc.), patogeni (Cryptosporidium) sau cu mase plastice.
Pe langă extinderea suprafeței urbane și a zonelor industriale bogate în uzini și fabrici de preparare
a produselor alimentare, cosmetice și farmaceutice, suprapopularea și uzarea stațiilor de
tratament/reciclare a apelor menajere, care nu mai fac față cerințelor actuale, contribuie la un
management necorespunzător al calității și cantității apei, având în vedere că unele zone de pe glob
se vor confrunta în viitor cu un deficit major de apă. (12)

În timpul furtunilor, precipitațiile abundente pot contribui la poluarea apei prin mai multe
mecanisme, dintre care amintim spălarea suprafețelor urbane (blocuri, drumuri, parcări, mașini -aici
pot fi incluse pierderile de ulei sau alte lichide și cauciucurile), în urma căreia se pot elimina în
rețeaua de canalizare diferiți agenți poluanți depuși anterior sub formă de pulberi/vopsea/spray
pentru graffitti/excremente animale, sau diferite substanțe chimice și metale (Zn, Cu, Ar, Cd, Pb)
eliberate în urma efectului coroziv al apei asupra suprafețelor respective. Totodată, contaminarea
apei prin aruncarea deșeurilor (plastic, metal, cauciuc) în locuri publice precum parcuri, plaje sau
zone intens circulate reprezintă o altă cauză de luat în considerare. (13)

Efectele urbanizării asupra resurselor hidrice implică atât partea de contaminare propriu-
zisă, cât și creșterea riscului de inundații, lipsa spațiilor verzi făcând ca apa de ploaie să nu mai fie
„filtrată” și absorbită în sol, suprafețele urbane fiind impermeabile. De asemenea, ploile acide
cauzate de poluarea atmosferică pot conduce la afectarea compoziției naturale a pânzelor freatice.
(12)

Contaminarea solului include, în principiu, aceleași cauze, însă cu un accent mai mare
asupra pesticidelor utilizate în agricultura urbană și a cantității de metale toxice - în special Pb -
prezentă în diverse vopsele sau combustibili, care, ajungând în sol, pot trece ulterior în apă,
alterându-i compoziția naturală și având efecte ngative asupra ecosistemului acvatic și, implicit,
asupra stării de sănătate. (14)
3
 Bulza Ionela
Seria F, Grupa 51
Măsurile luate pentru prevenirea și reducerea contaminării urbane a apei și a solului includ:

 reducerea poluării aerului și a solului;

 dezvoltarea de metode sustenabile de îndepărtare a deșeurilor:
o sisteme de canalizare și uzine de apă echipate și întreținute corespunzător, întrucât
apa de la acest nivel conține atât poluanți fizici, chimici, dar, mai ales, biologici și
este nevoie de un tratament etapizat al apei înainte de a fi eliminată/refolosită;
o colectarea selectivă și responsabilă a gunoiului menajer și a dispozitivelor
electronice uzate/baterii;
o reciclarea deșeurilor industriale în zone special amenajate și sancționarea legală a
celor ce nu respectă reglementările aflate în vigoare;
 campanii de informare legate de efectele nocive ale apei poluate asupra sănătății și asupra
mediului și susținerea acțiunilor individuale și colective de curățare a apelor de suprafață;
 extinderea spațiilor verzi, pentru a reducere efectul de spălare;
 menținerea vehiculelor într-o stare optimă de funcționare, pentru a evita pierderile nedorite
de lichide. (13)

Poluarea fonică și luminoasă

Poluarea luminoasă și fonică sunt întâlnite, aproape exclusiv, în orașele mari,

supraaglomerate și reprezintă cantitatea excesivă de lumină pe cerul nopții, respectiv prezența
constantă și excesivă a zgomotelor puternice într-o anumită zonă. (2)

Poluarea luminoasă afectează ecosistemul natural, în special asupra faunei și florei nocturne,
conducând la schimbarea relațiilor în lanțul trofic și, chiar la eradicarea numitor specii de reptile sau
păsări. Surse de poluare luminoasă sunt reprezentate de orice formă de lumină artificială introdusă
în mediul pe durata nopții, iar un mod prin care o putem preveni este reducerea numărului de
reclame luminoase sau folosirea unor lampe/veioze, pentru a reduce gradul de luminozitate
nocturnă.

OMS definește poluarea fonică orice zgomot cu frecvența mai mare de 65 dB (15), iar
sursele sunt reprezentate de traficul rutier, șantiere în lucru sau concerte, principala repercursiune
asupra sănătății fiind pierderea auzului, printre afecțiuni cardiovasculare, stres și tulburări de somn.
(16)

Concluzii

Așadar, urbanizarea accelerată, suprapopularea și industrializarea contnuă, cu dezvoltarea de

noi tehnologii și surse de venit și, adoptarea concomitentă a unei atitudini necorespunzătoare față de
4
 Bulza Ionela
Seria F, Grupa 51
Obiectivele de Dezvoltarea Sustenabilă, sunt elemente care au un impact negativ asupra calității
constituenților mediului înconjurător, însă creșterea gradului de conștientizare prin informare
continuă, introducerea de noi reglementări și explorarea unor noi oportunități de prevenție și
reducere a poluării urbane sugerează că ne aflăm pe drumul cel bun.

Bibliografie

1. The Editors of Encyclopedia, pollution. Britannica. 18.12.2023. [Citat: 20.12.2023.]

https://www.britannica.com/science/pollution-environment
2. The Editors of National Geographic Society, Pollution. 19.10.2023 [Citat: 20.12.2023]
https://education.nationalgeographic.org/resource/pollution/
3. Impact of urbanization, industrialization, electrification and renewable energy on the
environment in BRICS: fresh evidence from novel CS-ARDL model. Liton Chandra
Voumik, Tasnim Sultana, Heliyon – a Cell Press Journal, Vol 8, 2022,
https://doi.org/10.1016/j.heliyon.2022.e11457
4. Outdoor air pollution and sperm quality. Rafael Lafuente et al. Fertility and Sterility: an
Official Journal of the American Society for Reproductive Medicine, Vol.106, 2016,
https://doi.org/10.1016/j.fertnstert.2016.08.022
5. Environmental air pollution: respiratory effects. Ubiratan de Paula Santos et al. J Bras
Pneumol. Vol. 47, 2021, https://doi.org/10.36416%2F1806-3756%2Fe20200267
6. Urbanization and Global Health: The Role of Air Pollution. Qing Wang. Iran J Public
Health. Vol. 47, 2018
7. Air Quality Standards. Swiss Tropical and Public Health Institute. [Citat 20.12.2023]
https://www.swisstph.ch/en/projects/ludok/grenzwerte/
8. Health and air quality standards in the EU. Health an Environment Alliance. [Citat
20.12.2023]https://www.env-health.org/wp-content/uploads/2021/10/Air-Quality-
QA_EN.pdf
9. Actions you can take to reduce air pollution. Environmental Protecction Agency, USA [Citat
20.12.2023] https://www3.epa.gov/region1/airquality/reducepollution.html
10. Poluarea aerului – cum se produce aceasta și care sunt măsurile la nivel național și european.
Stratos [Citat: 20.12.2023] https://stratos.ro/poluarea-aerului/
11. Despre poluarea urbană și propunerea de măsuri pentru reducerea acesteia. Victor Popa.
Revista Constructorilor, Nr. 169, 2020
https://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/2020/05/01/despre-poluarea-urbana-si-
propuneri-de-masuri-pentru-reducerea-acesteia/
5
 Bulza Ionela
Seria F, Grupa 51
12. Urbanization: an increasing source of multiple pollutants to rivers in the 21st century.
Maryna Strokai et al. NPJ Urban Sustainability 2021 https://doi.org/10.1038/s42949-021-
00026-w
13. Challenges of water contamination in urban areas. Nirankar Singh et al. Current
Directions in Water Scarcity Research, Vol. 6, 2022 https://doi.org/10.1016/B978-0-323-
91838-1.00008-7
14. Sources of soil pollution. Food and Agriculture Organization, SUA. [Citat: 20.12.2023]
https://www.fao.org/3/cb4894en/online/src/html/chapter-03-4.html
15. Noise pollution: how to reduce the impact of an invisible threat?. [Citat: 20.12.2023]
https://www.iberdrola.com/sustainability/what-is-noise-pollution-causes-effects-solutions
16. Noise Pollution. The Editors of National Geographic Society. 19.10.2023 [Citat:
20.12.2023] https://education.nationalgeographic.org/resource/noise-pollution/

6
 Bulza Ionela
Seria F, Grupa 51