MICROBIOLOGIA- stiinta care se ocupa cu
studiul celor mai mici vietuitoare, dintre care unele
sunt agenti patogeni pentru om; aceste vietuitoare se
vad la MO.
-din punct de vedere al impartirii lor sunt clasificate:-
regnul PROTISTA: - prostiste superioare: ciupercile
si parazitii (asemanatoare celulelor eucariote); -
prostiste inferioare: bacterii, microorganisme cu
structura de tipul celulelor procariote.
-regnul VIRA: virusuri cu strcutra subcelulara.
Deosebiri intre celula eucariota si procariota:
-structurale:
-materialul genetic- celulele procariote nu au un
nulceu adevarat ci un nucloid (material nuclear)-
ADN-ul nu prezinta membrana nucleara, e difuz in
citoplasma si nu are nucleoli
-celulele procariote pot prezenta un material genetic
independent in citoplasma
-in citoplasma bacteria nu are mitocondrii, aparat
Golgi, in schimb prezinta niste canale derivate din
membrana celulara pe care se gasesc enzimele
respiratorii; in bacterie exista numerosi ribozomi
numai ca au alte viteze de segmentare; pot aparea
vacuole si incluzii.
-membrana protoplasmatica respecta structura
trilaminara, prezinta invaginatii ce strabat citoplasma
formand mezozomi; pe aceasta membrana se afla
enzime respiratorii
-peste membrana protoplasmatica bacteria are in
mod obligatoriu perete celular care are in structura
-perete gram pozitiv –proteic
-perete gram negative lipoproteic
-perete cu lipido-ceruri
-unele bacterii pot prezenta anexe: prot de suprafata,
Ag, capsula, cili, pili, spori.
functionale:
-nutritia -bacteriile sunt hetero- si chimiotrofe, pot
ataca orice substrat organic si anorganic, realizeaza
reactii de oxidoreducere.
-respiratia-sediul enzimelor respiratorii e pe
membrane si mezozomi; pot prezenta diferente in
echipamentul enzimatic: unele bacterii au toate
enzimele lantului repsirator- aerobe, altele au
deficiente , le lipsesc unele enzime- anaerobe si altele
sunt microaerofile care au nevoie de CO2.
-inmultirea bacteriilor este asexuata si se face prin
diviziune binara sau sciziparitate
-celulele eucariote se organizeaza in tesuturi si
organe, bacteriile actioneaza ca celule independente-
sistem biofilm bacterian
-Bacteriile patogene pt om in anumite zone
realizeaza aceasta structura in straturi subtiri
succesive. De obicei se realizeaza o pelicula prin
precipitarea de aderare a unor mucoizi; bacteriile
realizeaza o agregare intre ele, se inmultesc si se
formeaza o matrice prorpie (un invelis); au
metabolism comunicativ – bacteriile din biofilm se
numesc bacterii SESILE si caracteristicile lor diferite
de bacteriile PLANCTONICE (libere).
FORMA. DIMENSIUNEA. ASEZAREA
BACTERIILOR.
DIMENSIUNE: 5-9 microni si se vad la MO la
obiectiv 90X si ocular 7X sau la obiectiv 100X si
ocular 10X. -pt vizualizare se folosesc coloranti.
CLASIFICAREA BACTERIILOR DUPA
FORMA:
FORMA DE COCI (rotunjita):
-rotunjita=coci (rotunzi,ovalari, reniformi
(gonococi), lanceolati (pneumococi))
-diplococi- cate doi
-tetracoci
-coci in lanturi (streptococi)
-coci in sarcina (aranjati ca un cub)
-coci ca un ciorchine de strugure – staphilococi
*pot prezenta anexe :
-capsula- halou luminos – este groasa in jurul
diplococilor
FORMA DE BACILI (alungita, ca un bastonas)
-cu capete rotunjite
-cu un singur capat maciucat
-cu doua capete maciucate
-cu capete perfect drepte
*ASEZARI:
-diplobacili- pot preznta capsula
-in forma de lant- sunt streptobacili (+capsula)
-in litere chinezesti- cu asezare haotica
-aspect de palisade
FORMA DE SPIRILI (spiralata):
-cu capete drepte si spire mici si stranse numite
treponeme
-cu capete in carlig + spire mici si stranse se numesc
leptospire
-cu spire largi si laxe= BORELI -capsula- formatiune amorfa, polizaharidica sau
ACTINOMICETE (aspect de ramurele uscate) proteica. Poate inveli una sau mai multe bacterii.
FORME INTERMEDIARE : *rolul structurii de invelis – bacteriile sunt mai bine
-cocibacili=cocobacili protejate si sporesc patogenitatea.
-bacili  spirili= vibrioni -cilii \flagelii – sunt formatiuni lungi, flexoase,
In functie de dimensiune si forma se stabileste formate din flagelina, care sunt antigenice si au rol in
diagnosticul. Aspectul morfotinctorial are valoare miscar : cele care au cili se numesc
diagnostica=forma, dimensiune, asezarea si TRICHE :monotriche, lofotriche, amfotriche,
colorabilitatea (unele se coloreaza in violet- gram peritriche ; cele fara cili se numesc ATRICHE
pozitiv cu violet de gentiana si rosu-gram negativ cu -pilii = formatiuni scurte, rigide, formate dintr-o
fuxina). proteina numita pilina. Au rol in aderenta la substrat
si nu sunt antigene. Pilii- roluri speciale:
ANATOMIA (STRUCTURA) BACTERIANA : - la bacteriile F+, 5-20 de pili se transforma in pili de
MATERIALUL GENETIC : sex si devin canale numite canale de conjugare care
-central, nuclear, format din ADN dublu catenar, se alipesc de bacteriile F- si prin aceste canale se
circular si hiperrasucit in citoplasma transmite material genetic de la F+ la F-.
-nu are membrana nucleara si reprezinta cromozomul - la bacteriile lizosensibile( bacterii capabile sa primeasca un
bacterian unic virus al bacteriilor numit bacteriofag) pot prezenta la nivelul unor
-are ca subunitate structurala si functionala si de pili situsuri (grupari chimice specifice pentru atasarea bacteriilor)
mutatie GENA. Alte structuri anexe
-detine toata informatia necesara pntru supravietuirea Sporul= forma de rezistenta in mediul exterior;
speciei si la acest nivel pot avea loc schimbari in exista specii bacteriene genetic determinate ce
genotip prezinta 2 forme de viata:
-functia materialului nuclear se realizeaza prin auto- - vegetative= bacil(raspunzatoare de boala)
si heteroreplicare -eliminata in mediul exterior=forma de spor ce rezista ani de zile
-poate exista si material genetic extracromozomial- la toate intemperiile si numai dupa ce a patruns in organism se
fragmente de ADN circular, dublu catenar, formate transforma in forma vegetative patogenica(exemplu:bacilul
din cateva gene; acest material extracromozomial se tetanic, antrax)
cheama PLASMIDE –mai multe variante. Plasmidele Sporogeneza e genetic determinate intr-o anumita zona a
sunt de 2 feluri:-factor F –se numesc bacterii F+: bacteriei. Se poate produce terminal, subterminal sau central.
codifica o sexualizare primitiva; sunt considerate de Sporogeneza poate produce un singur spor sau spori
sex masculin donatoare de material genetic.-se multipli.Deformeaza sau nu corpul bacteriei.Sporogeneza se face
numesc bacterii F- : sex feminin, primitoare de terminal unde se acumuleaza organite si se pierde apa libera,
material genetic ramanand doar apa legata; inveleste toata portiunea in straturi
-factor R= contine cateva gene care dau rezistenta la successive lipidice.
antibiotice Cand sporul s-a maturat, se desprinde.
-factor COL – codifica sinteza unor factori -spor legat de bacterie= endospor
antagonici altor bacterii – bacteriocine -spor eliberat= exospor
*copii ale acestor plasmide pot fi In coloratii obisnuite, sporul nu se coloreaza, se coloreaza
transmise de la bacterii F+ la bacterii F- citoplasma si sporii apar albi in citoplasma.
Sporul nu are metabolism, nu are activitate, el doar rezista
CITOPLASMA: conditiilor de mediu.
-structura coloidala amorfa cu continut mare de apa
-contine organite , majoritar mezozomi- canalicule
care strabat toata citoplasma
ribozomi numerosi: 2 unitati de 40 si 60 s. La
nivelul lor au loc sintezele proteice.
Vacuole si incluzii- modalitati de depozitare a unor
substante de rezerva sau modalitati de includere a
unor substante nocive
-membrana protoplasmatica:
-trilaminata – 2 straturi lipidice + unul proteic
-rol in respiratie si schimburile celulare cu mediul
prin porii membranari si prin intermediul unor
transportori
-peretele celular: deasupra membranei
protoplasmatice. De 2 tiprui:
-gram pozitiv- retine violet, este gros cu o structura
simpla. Unitatea de baza este peptido-glicanul, este
format din unitati repetitive de proteo-glicani care se
asambleaza in ureina (forma de plasa). Proteo-
glicanii sunt lanturi glucidice slab lizate intre ele prin
tetrapeptide cu ajutorul transpeptidazei.
*rolul gram pozitiv: -mentine forma bacteriei
impotriva concentratiilor foarte mari
-la nivelul peretului gram+ pot actiona factori nocivi,
ca penicilna competitiv cu transpeptidaza. Rezultatul
–peretele se desface si apare sferoplastul.
-gram negativ-rosu- cu fuxina. Este subtire, complex
structural, deasupra membranei protoplasmatice se
afla un singur strat de proteoglicani, dar la distanta,
astfel incat intre mebrana si strat se realizeaza spatiul
periplasmatic care contine enzime. Peste stratul de
proteoglicani se ataseaza o membrana lipoporteica
care contine niste atasamente numite LPS
(lipopolizaharide).
*rolul gram-: -mentine forma bacteriei, dar in plus
bacteriile gram – au un perete cu rol de antigen “O”
si factori de patogenitate (endotoxina)
*atat gram + cat si gram – au rol in diviziunea
bacteriei.
Exceptie: bacilul Koch nu se coloreaza gram
deoarece peretele sau e alcatuit din lipoceruri – acid
micolic.
STRUCTURI ANEXE:
-apar numai la unele bacterii si sunt codificate
genetic
-structuri de invelis- apar deasupra peretului si
anume proteine de suprafata
-antigene de invelis- in unele zone, peste perete (ca
structuri de protectie)