studiul celor mai mici vietuitoare, dintre care unele
sunt agenti patogeni pentru om; aceste vietuitoare se vad la MO. -din punct de vedere al impartirii lor sunt clasificate:regnul PROTISTA: - prostiste superioare: ciupercile si parazitii (asemanatoare celulelor eucariote); prostiste inferioare: bacterii, microorganisme cu structura de tipul celulelor procariote. -regnul VIRA: virusuri cu strcutra subcelulara. Deosebiri intre celula eucariota si procariota: -structurale: -materialul genetic- celulele procariote nu au un nulceu adevarat ci un nucloid (material nuclear)ADN-ul nu prezinta membrana nucleara, e difuz in citoplasma si nu are nucleoli -celulele procariote pot prezenta un material genetic independent in citoplasma -in citoplasma bacteria nu are mitocondrii, aparat Golgi, in schimb prezinta niste canale derivate din membrana celulara pe care se gasesc enzimele respiratorii; in bacterie exista numerosi ribozomi numai ca au alte viteze de segmentare; pot aparea vacuole si incluzii. -membrana protoplasmatica respecta structura trilaminara, prezinta invaginatii ce strabat citoplasma formand mezozomi; pe aceasta membrana se afla enzime respiratorii -peste membrana protoplasmatica bacteria are in mod obligatoriu perete celular care are in structura -perete gram pozitiv proteic -perete gram negative lipoproteic -perete cu lipido-ceruri -unele bacterii pot prezenta anexe: prot de suprafata, Ag, capsula, cili, pili, spori. functionale: -nutritia -bacteriile sunt hetero- si chimiotrofe, pot ataca orice substrat organic si anorganic, realizeaza reactii de oxidoreducere. -respiratia-sediul enzimelor respiratorii e pe membrane si mezozomi; pot prezenta diferente in echipamentul enzimatic: unele bacterii au toate enzimele lantului repsirator- aerobe, altele au deficiente , le lipsesc unele enzime- anaerobe si altele sunt microaerofile care au nevoie de CO2. -inmultirea bacteriilor este asexuata si se face prin diviziune binara sau sciziparitate -celulele eucariote se organizeaza in tesuturi si organe, bacteriile actioneaza ca celule independentesistem biofilm bacterian -Bacteriile patogene pt om in anumite zone realizeaza aceasta structura in straturi subtiri succesive. De obicei se realizeaza o pelicula prin precipitarea de aderare a unor mucoizi; bacteriile realizeaza o agregare intre ele, se inmultesc si se formeaza o matrice prorpie (un invelis); au metabolism comunicativ bacteriile din biofilm se numesc bacterii SESILE si caracteristicile lor diferite de bacteriile PLANCTONICE (libere). FORMA. DIMENSIUNEA. ASEZAREA BACTERIILOR. DIMENSIUNE: 5-9 microni si se vad la MO la obiectiv 90X si ocular 7X sau la obiectiv 100X si ocular 10X. -pt vizualizare se folosesc coloranti. CLASIFICAREA BACTERIILOR DUPA FORMA: FORMA DE COCI (rotunjita): -rotunjita=coci (rotunzi,ovalari, reniformi (gonococi), lanceolati (pneumococi)) -diplococi- cate doi -tetracoci -coci in lanturi (streptococi) -coci in sarcina (aranjati ca un cub) -coci ca un ciorchine de strugure staphilococi *pot prezenta anexe : -capsula- halou luminos este groasa in jurul diplococilor FORMA DE BACILI (alungita, ca un bastonas) -cu capete rotunjite -cu un singur capat maciucat -cu doua capete maciucate -cu capete perfect drepte *ASEZARI: -diplobacili- pot preznta capsula -in forma de lant- sunt streptobacili (+capsula) -in litere chinezesti- cu asezare haotica -aspect de palisade FORMA DE SPIRILI (spiralata): -cu capete drepte si spire mici si stranse numite treponeme
-cu capete in carlig + spire mici si stranse se numesc
leptospire -cu spire largi si laxe= BORELI ACTINOMICETE (aspect de ramurele uscate) FORME INTERMEDIARE : -cocibacili=cocobacili -bacili spirili= vibrioni In functie de dimensiune si forma se stabileste diagnosticul. Aspectul morfotinctorial are valoare diagnostica=forma, dimensiune, asezarea si colorabilitatea (unele se coloreaza in violet- gram pozitiv cu violet de gentiana si rosu-gram negativ cu fuxina). ANATOMIA (STRUCTURA) BACTERIANA : MATERIALUL GENETIC : -central, nuclear, format din ADN dublu catenar, circular si hiperrasucit in citoplasma -nu are membrana nucleara si reprezinta cromozomul bacterian unic -are ca subunitate structurala si functionala si de mutatie GENA. -detine toata informatia necesara pntru supravietuirea speciei si la acest nivel pot avea loc schimbari in genotip -functia materialului nuclear se realizeaza prin autosi heteroreplicare -poate exista si material genetic extracromozomialfragmente de ADN circular, dublu catenar, formate din cateva gene; acest material extracromozomial se cheama PLASMIDE mai multe variante. Plasmidele sunt de 2 feluri:-factor F se numesc bacterii F+: codifica o sexualizare primitiva; sunt considerate de sex masculin donatoare de material genetic.-se numesc bacterii F- : sex feminin, primitoare de material genetic -factor R= contine cateva gene care dau rezistenta la antibiotice -factor COL codifica sinteza unor factori antagonici altor bacterii bacteriocine *copii ale acestor plasmide pot fi transmise de la bacterii F+ la bacterii FCITOPLASMA: -structura coloidala amorfa cu continut mare de apa -contine organite , majoritar mezozomi- canalicule care strabat toata citoplasma ribozomi numerosi: 2 unitati de 40 si 60 s. La nivelul lor au loc sintezele proteice. Vacuole si incluzii- modalitati de depozitare a unor substante de rezerva sau modalitati de includere a unor substante nocive -membrana protoplasmatica: -trilaminata 2 straturi lipidice + unul proteic -rol in respiratie si schimburile celulare cu mediul prin porii membranari si prin intermediul unor transportori -peretele celular: deasupra membranei protoplasmatice. De 2 tiprui: -gram pozitiv- retine violet, este gros cu o structura simpla. Unitatea de baza este peptido-glicanul, este format din unitati repetitive de proteo-glicani care se asambleaza in ureina (forma de plasa). Proteoglicanii sunt lanturi glucidice slab lizate intre ele prin tetrapeptide cu ajutorul transpeptidazei. *rolul gram pozitiv: -mentine forma bacteriei impotriva concentratiilor foarte mari -la nivelul peretului gram+ pot actiona factori nocivi, ca penicilna competitiv cu transpeptidaza. Rezultatul peretele se desface si apare sferoplastul. -gram negativ-rosu- cu fuxina. Este subtire, complex structural, deasupra membranei protoplasmatice se afla un singur strat de proteoglicani, dar la distanta, astfel incat intre mebrana si strat se realizeaza spatiul periplasmatic care contine enzime. Peste stratul de proteoglicani se ataseaza o membrana lipoporteica care contine niste atasamente numite LPS (lipopolizaharide). *rolul gram-: -mentine forma bacteriei, dar in plus bacteriile gram au un perete cu rol de antigen O si factori de patogenitate (endotoxina) *atat gram + cat si gram au rol in diviziunea bacteriei. Exceptie: bacilul Koch nu se coloreaza gram deoarece peretele sau e alcatuit din lipoceruri acid micolic. STRUCTURI ANEXE: -apar numai la unele bacterii si sunt codificate genetic -structuri de invelis- apar deasupra peretului si anume proteine de suprafata
-antigene de invelis- in unele zone, peste perete (ca
structuri de protectie) -capsula- formatiune amorfa, polizaharidica sau proteica. Poate inveli una sau mai multe bacterii. *rolul structurii de invelis bacteriile sunt mai bine protejate si sporesc patogenitatea. -cilii \flagelii sunt formatiuni lungi, flexoase, formate din flagelina, care sunt antigenice si au rol in miscar : cele care au cili se numesc TRICHE :monotriche, lofotriche, amfotriche, peritriche ; cele fara cili se numesc ATRICHE -pilii = formatiuni scurte, rigide, formate dintr-o proteina numita pilina. Au rol in aderenta la substrat si nu sunt antigene. Pilii- roluri speciale: - la bacteriile F+, 5-20 de pili se transforma in pili de sex si devin canale numite canale de conjugare care se alipesc de bacteriile F- si prin aceste canale se transmite material genetic de la F+ la F-. - la bacteriile lizosensibile( bacterii capabile sa primeasca un virus al bacteriilor numit bacteriofag) pot prezenta la nivelul unor pili situsuri (grupari chimice specifice pentru atasarea bacteriilor) Alte structuri anexe Sporul= forma de rezistenta in mediul exterior; exista specii bacteriene genetic determinate ce prezinta 2 forme de viata: - vegetative= bacil(raspunzatoare de boala) -eliminata in mediul exterior=forma de spor ce rezista ani de zile la toate intemperiile si numai dupa ce a patruns in organism se transforma in forma vegetative patogenica(exemplu:bacilul tetanic, antrax) Sporogeneza e genetic determinate intr-o anumita zona a bacteriei. Se poate produce terminal, subterminal sau central. Sporogeneza poate produce un singur spor sau spori multipli.Deformeaza sau nu corpul bacteriei.Sporogeneza se face terminal unde se acumuleaza organite si se pierde apa libera, ramanand doar apa legata; inveleste toata portiunea in straturi successive lipidice. Cand sporul s-a maturat, se desprinde. -spor legat de bacterie= endospor -spor eliberat= exospor In coloratii obisnuite, sporul nu se coloreaza, se coloreaza citoplasma si sporii apar albi in citoplasma. Sporul nu are metabolism, nu are activitate, el doar rezista conditiilor de mediu.