Enzimele Numite si fermenti sunt substante cu ajutorul carora agentii patogeni descompun substante complexe in substante mai simple

necesare nutritiei lor Toxinele Sunt substante care provin in urma activitatii metabolice a agentilor patogeni cu ajutorul carora ei degradeaza tesuturile plantelor. Factorii care influenteaza insusirile parazitare ale patogenilor: Interni:a)sexul parazitului sunt ciuperci la care numai miceliul de sex barbatesc infecteaza b)faza nucleara-unele ciuperci(peronosporales)paraziteaza in faza haploida.Atunci se realizeaza imbolnavirea. -altele paraziteaza in faza de dicariofaza c)faza de mutatie d)hibridarea e)regimul de nutritie-saprofitic si parasitic f)planta gazda-afinitatea cu planta gazda Factorii externi:se refera la conditiile de mediu,temperature,umiditate,lumina Fiecare agent pathogen are anumite limite,minime,optime maxime si letale prin care se dezvolta pH-ul sau reactia mediului -patogeni care se dezvolta foarte bine in soluri alkaline. -patogeni indiferenti Fazele patogenezei(procesul de imbolnavire) -procesul de imbolnavire se desfasoara in urmatoarele etape: Infectia Inhubatia Manifestarea bolii 1)Infectia incepe cu patrunderea agentului patogen in planta si dureaza pana la stabilitatea primelor relatii parazitare dintre paton si planta. -infectia este precedata de contaminare -caile de patrundere ale patogenului in planta pot fi:deschiderile naturale ale plantei,pe cale enzimatica,pe cale mecani,prin deschideri artificiale Virusurile si microplasmele nu pot patrunde singure in planta ci pentru a realize infectia trebuie sa fie introduse in planta fie de anumiti vectori(insecte)fie de catre om in laborator.Actiunea de introducere a acestor organisme in planta de catre om in laborator se numeste inoculare 2)inhubatia-ea incepe cu stabilirea primelor relatii parazitare dintre patogen si planta si dureaza pana la aparitia primelor simptome In perioada de inhubatie parazitul aflat in planta se hraneste pe seama ei,creste,se dezvolta si se multiplica Perioada de inhubatie este diferita cu fiecare patogen in parte

Virusurile:1-2 zile pana la 11-12 luni Microplasmele:30-40 zile Bacteriile:20-30 zile Ciupercile au perioada specifica fiecarei specii de la cateva zile la cateva luni Perioada de inhubatie este influentata de conditiile de mediu 3)Manifestarea bolii-incepe de la aparitia primelor simptome si dureaza de regula pana la moartea plantei In perioada de manifestare a bolii in urma modificarilor interne apar modificarile externe vizibile iar aceste modificari sunt simptomele bolii -apar modificari biochimice.

Virusurile
Sunt sisteme acelulare alcatuite dintr un acid nucleic(and sau arn)si proteina capabile sa se inmulteasca numai in celula vie comportandu-se ca parazitii intracelulari in afara careia raman inerte si stabile. Virusurile care produc boli la plante se numesc fitopatogene si pot avea forma de bastonas alungite,flexibile sau sub forma sferica. Virusurile sun talc din genomi formati din acid nucleic si capsida formata din proteina Genoul are rol de infectiozitate Virusurile care au genom alc din ARN se numesc ribovirusuri Virusurile care au genom alc din AND se numesc dezoxiribovirusuri Exista si virusuri fara genomi numite goale care pt inmultire folosesc genomul altor virusuri numite helper Capsida este alc din subunitati proteice identice numite capsomere Capsida are rol antigenic -dispozitia capsomerelor da forma capsidei -unele virusuri au la suprafata capsidei o membrane numita peplos care ajuta la fixare -cele care nu au peplos nu sunt acoperite de aceasta membrane si se numesc nude -cel mai studiat virus este TMV(virusul mozaicului tutunului)care este un ribovirus Proprietatile virusurilor A)ultrafiltrabilitatea-adica ele trec prin porii celor mai fine fibre B)cristalinitatea- este insusirea virusurilor de a forma in afara celulei vii cristale si paracristale C)biotropismul pozitiv-insusirea de a trai in celula vie D)dilutia limita-reprezinta gradul de dilutie cu apa la care sucul cellular infectios isi pierde capacitatea infectiozitate. E)serologice-greutatea moleculara este in general mare,rezistenta la uscaciune varaiaza cu virusul(la TMV rezistenta la uscaciune este de 32ani) Transmiterea virusurilor -virusurile se transmit pe cale mecanica,directa,adica prin atingerea directa dintre plantele sanatoase cu cele infectate. Micoplasmele

Sunt microorganisme situate intre virusuri si bacterii -ele fac parte din clasa moliantes -au ambii acizi nucleici si aparat enzymatic propriu,ca urmare ele se pot dizolva pe medii artificiale de cultura pe care dezvolta colonii in forma de oua,ochiuri -caracteristic microplasmelor este existenta membranei care le sustin de consistenta moale ceea ce le confera un pleumorfism accentuat. -au forma sferica sau alungita sunt sensibile la unele antibiotice si se transmit prin insectele de tipul cicadelor. MLO-mycoplasma like organism -ele produc boli numite microplasmoze care se manifesta prin simptome:cloroza,virescenta(inverzirea florilor),aspermia(lipsa semintei)proliferarea organelor(inmultirea exagerata) Bacteriile fitopatogene Sunt microorganisme de tip procariot in forma de bacilli sau filamentoase forma de bacil reda si denumirea de bacterium sau bacillus. -sunt de dimensiuni mici.ajung pana la 1.4 microni Structura celulei bacteriene -este alc din structuri obligatorii si structuri facultative -structurile obligatorii sunt de la centru catre exterior:nucleodiul numit si echivalent nuclear Citoplasma-membrana citoplasmatica numita citolema si perete cellular. Nucleoidul este raspunzator de informatia genetica,este alc din AND in forma super elicoidala si practic reprezinta cromozomul celulei.Este lipsit de membrane nucleara .Este dispus in centrul celulei Citoplasma-este sediul tuturor elementelor.Cuprinde lipide,proteine si f mult ARN. Citoplasma este sustinuta de citolema la exterior.Aceasta este alc exclusiv din proteine si lipide.Are rol de bariera osmotica.Este sediul unor activitati bioenergetice Peretele cellular-sustine intreaga arhitectura a celulei,este rigid,ceea ce confera forma de baston sau filament. Structurile facultative sunt plasmidele,vacuolele,cilii,spinii,pilii,fibrile Plasmidele sunt AND extracelular Vacuolele apar in timpul cresterii active a bacteriilor si ele sunt sustinute de tonoplast. Aparate vegetative la ciuperci: Gimnoplastul Este rep de o celula lipsita de membrane celulara rigida care contine citoplasma si nucleu cu dezv intracelulara motiv pt care ia forma celulei gazda si este specific ciupercilor primitive de sol. Plasmodiul Este o asociere de gimnoplasti.Este specific ciupercilor primitive de sol. Dermatoplast Este specific ciupercilor din familia Saccharomycetaceae(drojdii) Sifonoplastul Este constituit din hife miceliene continui,simple sau ramificate care contin citoplasma si nuclei si are dezvoltare printer cellule.Este specifica ciupercilor din clasa oomycetes

Talul filamentos este rep de filamente miceliene ramificate si septate fiecare celula continand citoplasma sau unul sau 2 nuclei in fc de faza de diviziune celulara. Este specifica ciupercilor din familia Ascomycotina si Basidiomycotina. Tal masiv este specific organelor de rezistenta numite scleroti ce formeaza tesuturi false Inmultirea la ciuperci -vegetativa se bazeaza pe proprietatea ciupercii de a genera noi indivizi cand sunt pusi in conditii de mediu favorabil -asexuata se realizeaza prin spori care pot fi interni si externi.Sporii interni se mai numesc si endospori iar cei externi exospori. Sporii pot fi mobile(aplanospori)si imobili(zoospore). Inmultirea de tip sexuat presupune existenta gametilor masculi si femeli care prin copulare dau nastere celulei our sau zigot.Zigotul poate fi zigospor,oospor,asca cu ascospor sau bazidie cu bazidiospori. Specializarea fiziologica a ciupercilor Diferentiere fiziologica,genetica a ciupercilor patogene urmeaza urmatoarea structura. E.graminis este specializata pe speciile de plante. Forma speciala care specializeaza ciuperca la specii din cadrul speciei ex: hordi-ovaz Sistematica ciupercilor Fac parte din FUNGI ASCOMYCOTINA SI BAZIDIOMYCOTINA Mastigomycotina-sunt ciuperci inferioare cu aparat vegetative cu dezvoltare intracelulara,ataca de regula organele subterane producand tumori.Inmultirea asesxuata se realizeaza prin zoospore iar cea sexuata se petrece prin copularea a 2 zoospori => in final sporul de rezistenta numit zoozigospor. Specii: - Chytridiales, familia Synchitriaceae genul Synchytrium Raia neagra a cartofului Ciuperca are aparat vegetative un gimnoplast. Inmultirea asexuata se realizeaza prin zoospore,unii flagelati(un sg. Flagel) organ de rezistenta aparut in urma inmutirii sexuate. Este sporul de rezistenta numit zoosporangii de iarna. Akinetosporangele pt a trece ciuperca peste iarna are 3 memberane:zoosporul la interior care tine citoplasma este incolor.Imediat la exteriorul acestuia se gaseste exosporul de culoare galbuie si la exteriorul acestuia episporul care este de culoare bruna si forma stelata Plasmodiophorales,Plasmodioforaceae,Plasmodiophora. Specia Plasmodiophora brassicae produce hernia rad. de varza -ciuperca inferioara ataca organelle subterane producand cresterea exagerata a celulelor prin inmultirea exagerata a sporilor ciupercii asa numite cellule gigant Aparatul Vegetativ este un plasmodiu(asociere de gimnoplasti).Inmultirea asexuata se face tot prin zoospore cea sexuata duce la formarea zoozigosporului din copularea zigosporului nu produce akinetosporangi Hipertrofie=cresterea exagerata a celulelor Ciupercile din Oomycetes face trecerea la ciupercile superioare Ord Peronosporales=> cuprinde ciuperci ce produc manari.

1)Familia Pythinaceas----gen Pythium ----gen Pythophthora: Ph.infestans 2)Familia Peronosporaceae -Plasmopara(P helianthi,viticola) -Peronospora(P pisi,destructor) -Peronoplasmopara -Pseudoperonospora -Bremia(B. Lactucae) 3)Familia Albuginaceae(cystopae) Ap vegetativ este un sifonoplast cu dezvoltare intercelulara ce exceptia genului pitium la care dezvoltarea poate fi intracelulara Inmultirea sexuata este o heterogametangiogamie presupunand copularea dintre gametul mascul si cel femel rezultand in final oosporul ca spor de rezistenta de accea aceste ciuperci se mai numesc si oomycete Deosebirea genurilor se face dupa fructificatiile asexuate Criterii de deosebire a peronosporaceelor -modul de ramificare al conidioforului -culoarea conidiei -modul de germinare al conidiei Phytophthora-formeaza conidii incolore,monopodial ramificate cu ramificatii in unghi ascutit.In varful conidioforului se gaseste intotdeauna o conidie.Pe traiectul ramificatiilor se formeaza conidiile incolore limoniforme cu papilla care germineaza priin zoospore,de aceea pe lungimea ramificatiilor se formeaza niste umflaturi priforme care rep locul de formare al vechilor conidii.Conidioforul are crestere nedeterminata(creste continuu) Plasmopara- conidiofor incolor,monopodial ramificat cu ramificatii rectangulare(in cruce) si terminate cu niste prelungiri(2-4)numite sterigme prelungiri care opresc cresterea conidioforului.De sterigme se prind conidii incolore limoniforme cu papilla care germineaza prin zoospore. Peronospora- produce conidiofori colori dicotomic ramificati cu ramificatiile divergente sau convergente cu crestere determinate de care se prind conidii galbene fara papilla care germineaza prin filamente. Peronoplasmopara- formeaza conidiofori dicotomic ramificati si conidii de culoare galbena ca la peronospori dar conidiile germineaza prin zoospore ca la plasmopara. Bremia formeaza conidiofori dicotomic ramificati iar in varful ramificatiilor se frmeaza niste cupe stelate de care se prid conidii sferice incolore care germineaza prin filament. Albugo sau cystocus formeaza conidiofori incolori simpli neramificati asezati in palisade latiti pe partea superioara mai ingusti la cea inferioara care formeaza prin strangulare conidii sferice incolore unicelulare prinse cap la cap in lanturi simple neramificate prin intermediul unor discuri gelatinoase numite disjunctori(discuri care realizeaza unirea) Aceste ciuperci produc boli numite manari.Manarile ataca toate org aeriene in special frunzele. Pe fata superioara se formeaza pete galbene iar in dreptul lor pe fata inferioara se dezvolta un puf albicios sau cenusiu care rep. fructificatiile asexuate ale ciupercii. Ciuperci din increngatura Ascomycotina

Sunt ciuperci mai evaluate -ele prezinta o variabilitate ridicata din punct de vedere al dezvoltarii miceliului inmultirii asexuate si fructificatiei sexuate. Aparatul vegetative al acestor ciuperci este un tal filamentos septet cu dezvoltare intercelulara. Dezvoltarea miceliului poate fi: Ectoparazita Endoparazita Endoectoparazita Miceliul este alcatuit din hife septate si paraziteaza in faza haploida cu exceptia ciupercilor taffrinales care paraziteaza in faza a 2-a cromozomi Inmultirea asexuata se realizeaza prin conidii formate pe conidiofori cu dezvoltare hifala(la suprafata tesuturilor)in pignidii adica forma conidiana de tip sferoidal sau forma de tip melancolial Inmultirea sexuata este o heterogametangiogamie cei 2 gameti se copuleaza rezultand intr o prima faza filamentele ascogene pe care se diferentiaza ascele cu ascospori. Ascele cu ascosporic se formeaza in ascofructe de tip peritecie celitotecie apotecie Exceptie face ordinal taphrinales la care ascele sunt libere la suprafata tesuturilor. Ordinul Taphrinales familia Taphrinaceae-specia Taphrina(T pruni si T. deforman basicarea frunzei de piersic) Aparat vegetative este un tal filamentos septat.Este un aparat vegetative de lunga durata Inmultire asexuata nu avem. Inmultire sexuata este o heterogametangiogamie care duce la aparitia ascelor libere la suprafata tesuturilor Ascele sunt bicelulare formand o celula bazala(mai mica)si una superioara(mult mai mare) latita pe partea apicala in care se formeaza ascosporic mici incolori sferici galbui Ascosporii au proprietatea de a inmuguri -prin ruperea peridiei ascei(membrana)ascosporii sunt eliminate si realizeaza infectii primare. Ascele libere se numesc gimnoasce si ele se formeaza una langa alta in palisade. Ordinul Erysiphales familia Erysipaceae sunt ciuperci care au aparat vegetativ un tal filamentos septat ce formeaza un miceliu ce paraziteaza in stadiu haploid Dezvoltarea miceliului este ectoparazita Levillula la care dezvoltarea este endoparazita si Phyllactinia la care dezvoltarea este endoectoparazita Inmultirea asexuata se realizeaza prin conidii formate pe conidiofori. La Erysiphaceae intalnim 3 tipuri de forme conidiene 1)forma conidiana de tip OIDIUM care rep un conidiofor simplu incolor neseptat pe care se dezvolta conidii incolore ellipsoidal trunchiate dispuse cap la cap in lanturi simple de tip bazipetal 2)forma conidiana OIDIOPSIS inseamna un singur conidiofor cu o conidie care se intalneste la genul levillula adica la ciupercile care dezvolta miceliul endoparazit. 3)forma conidiana OVULARIOPSIS care se intalneste la Phylactinia si care presupune tot un conidiofor cu o conidie dar care se dezvolta de pe miceliul endoectoparazit.

Inmultirea sexuata este o heterogametangiogamie anteridia se uneste cu ascosolul si intr o prima faza apar filamente ascogene care rep plasmogamia pe care se dezv asce cu ascosporic.Acestea se formeaza in ascofructe de tip cleistotecie Cleistoteciile sunt de culoare bruna au forma globuloasa iar la suprafata lor se formeaza apendici sau fulgre Forma si dispozitia apendicilor de la sup cleistoteciilor rep unul din criteriile de recunoastere a erysiphaceelor. Criteriile de recunoastere a Erysiphaceaelor 1)numarul de asce in cleistotecie 2)forma si dispozitia apendicilor de la suprafata cleistoteciei 3)forma conidiana Recunoasterea microscopica se face de regula dupa forma sexuata Genuri la Erysiphaceae 1)Sphaerotheca 2)Podosphaera-P.leucotricha -P.tridactila 3)Erysiphae-E.graminis-fainarea cerealelor 4)Blumeria-B.graminis-fainarea poaceelor 5)Uncinula-U.necator-fainarea vitei de vie 6)Microsphaera-M.abreviata-fainarea stejarului 7)Phyllactinia-P.corylea-fainarea alunului 8)Levillula-L.Taurica-fainarea tomatelor,ardeiului 1)Genul Sphaerotheca-formeaza cleistotecie bruna globuloasa complet inchisa cu apendici filamentosi 2)Genul Podosphaera-cleistotecie bruna,monoasca,apendici simpli sau ramificati la un sg pol,forma conidiana OIDIUM 3)Genul Erysiphae-cleistotecie bruna poliasca,forma conidiana OIDIUM 4)Genul Blumeria-cleistotecie bruna globuloasa poliasca cu apendici filamentosi dispusi in partea inferioara, f.c OIDIUM 5)Genul Uncinula-cleistotecie bruna globuloasa poliasca cu apendici dispusi ecoatorial,lungi(mai lungi decat diametrul cleistoteciei)si rasuciti la varf in spirala 6)Genul Microsphaera-cleistotecii brune globuloase poliasce cu apendici dispusi exoatorial forma conidiana BOIDIUM ramificati la varf si mai ascutiti 7)Genul Phyllactinia-bruna globuloasa cu apendici dispusi ecoatorial si prinsi de cleistotecii prin intermediul unor vezicule,apendicii sunt lungi si ascutiti forma conidiana OVULARIOPSIS 8) Genul Levillula-seamana cu erysiphae forma conidiana OIDIOPSIS Cum se manifesta o fainare -pe frunze apar pete de decolorare pe care se dezvolta o pasta alba care rep miceliul ciupercii -miceliul devine apoi (in timp)prafos fainos cand se formeaza fructificatiile asexuate(conidiofori+conidi Cc)

-catre sf perioadei de vegetatie a plantelor in pasta alba apar puncte mici vizibile care sunt cleistoteciile ciupercii -pe tulpini pasta miceliana are aspect de manson. Ordinul Sferiales Ciuperci care au aparat vegetativ un tal filamentos septat a)inmultirea asexuata se face prin conidii formate pe conidiofori despusi fie la suprafata tesuturilor dezvoltand forme conidiene de tip hifal fie in picnidii alc forme conidiene de tip sferopsidal fie in acervuri forma conidiana de tip melancolian. b)inmultirea sexuata duce la formarea ascelor cu ascosporic formate in peritecii. FAMILIA HYPOCREACEAE 1)genul NECTRIA 2)genul GIBBERELLA 3)genul MICRONECTRIELLA 1)genul nectria cuprinde ciuperci care ataca ramurile formand strome colorate in care se dezvolta peritecii cu peridia colorata in violaceu in care se dezvolta ascele cu ascospori. Nectria galligara au ca forma conidiana cylindrosporul sau tubercularia, formeaza conidia bicelulare. 2)genul gibberella cu speciile G ZEAE, G fajikuroi ciuperci care ataca cerealele producand fuzarioza cerealelor sau inrosirea spicelor la paioase sau putregaiul roz sau fuzarioza porumbului Fuzarium dezvolta forma conidiana de tip fusarium FAMILIA POLYSTIGMATACEAE ciupercile din aceasta familie au stroma colorata in nuante de portocaliu brun rosiatic cu aspect crustos in care se dezvolta periteciile ciupercilor care au ca forma asexuata conidiofori si conidii formate in picnidii sau in acervuri. Din aceasta familie ne intereseaza genul Polystigma si Glomerella Genul Glomerella Stroma portocalie-bruna in care se foremaza peritecii cu asce, ascosporii si picnidii.Forma conidiana Ferofsidal. Polystigma Rubrum-patarea rosie a frunzelor de Prun, forma conidiana Polystigma Rubra.In picnidii, ciuperca formeaza pignospori incolori, sub forma de carja. Glomerella produce o stroma violace, in care se dezvolta peritecii cu un cioc scurt la osteola. Glomerella gossipy- antracnoza bumbacului, forma conidiana Colletotrichum gossipy, formeaza acervuli in care se dezvolta conidiofori simpli care poarta apical conidii unicelulare.

Familia Diaporthaceae
Ciuperci care formeaza peritecii cu un gat lung la care capul caruia se formeaza peritecii cu un gat lung. Genul Gnamonia, Gnomonia Juglandis-antracnoza nucului.Formeaza acervul din care se formeaza acervuri.Forma conidiana Massonia.

Genul Diaportha
Diaportha helianti-produce frangerea si nevrozarea tulpinilor de floarea soarelui, are forma conidiana de tip Phialophara Radicicola, nu formeaza nici acervuri nici pignidii ci doar terminatii fialide care genereaza conidii incolore ovoidale. Clasa Clavicipitaceae: - Claviceps
Epichloe

Claviceps purpura, produce cornul secarei ( formeaza scleroti ), forma conidiana Sphacehia, formeaza conidii ovoidale, asezate in palisade. Epichlema- furnica de tors al gramineelor, producand o stroma in forma de manson care inconjoara tulpina.In stroma sa dezvolta ascele cu ascosporic.Forma Conidiana Sphacelia.

Genul Dothideales
Genul Mycrosphaerella, ciuperci ce au o stroma colorata, cenusie, in care formeaza pignidii. Mycrosphaerella pinales-picnidii in care se dezvolta forma conidiana Ascochyta.Picnospori bicelulari. Mycrosphaerella sentina-patarea alba a frunzelor de par, au forma conidiana septoria, cu picnidii multicelulare sectate. Genul Dydinella Didymela Licoperssici-formeaza conidii cu forma conidiana Ascochyta.

06/12/2011

Dothidiales
Ciuperci care se reproduce sexuat prin peritecii globuloase cu peretele subtire in care se dezvolta asce cu 4-8 ascospori. Inmultirea asexuata se realizeaza prin conidii formate pe conidiofori ce se dezvolta in pignidii, forma conidiana Sferopsidal. Mycrospharella pinales-antracoza mazarii Mycrospharella sentina-patarea alba a frunzelor de par, bolile incluse in acest gen se exteriorizeaza prin pete albe.In picnidii se dezvolta picnospori bicelulari, rare ori pot fi tricelulari, care au characteristic faptul ca sunt puternic strangulati in dreptul septei, in forma de aluna de pamant-Forma conidiana Acochyta Pinodes. La Mycrospharella sentina, in picnidii se dezvolta picnospori incolori, filamentosi, drepti sau usor curbati de tip septoria, denumirea vine de la un numar mare de septe. Familia Pleosporaceae Genul Pleospora Pleospora betae, forma conidiana Phoma betae, picnidii globuloase, brune, prevazute cu osteole prin care sunt eliminate in cordoane gelatinoase, picnospori unicelulari, de regula incolori, ovoidali. Leptahaen Nodorium, picnospori filamentosi, incolori, multiseptati, cunoscuti sub numele de septoria nodorium. Ordinul Helotiales Cuprinde ciuperci care formeaza ca fructificatii asexuate, apotecii pe care se dezvolta ascele cu ascosporic. Familii: 1-Sclerotiniaceae Specie polifaga, ataca floarea soarelui, plantele legumicole, nu ataca pomii si via. Produce sclerotic care sunt viabili in sol, 4-6-8-10 ani, nu are forma conidiana.La suprafata tesuturilor afectate produce un miceliu abundant ciupercii.Paraplentenchimul crapa si rezulta periteciile pedunculate.

2.Sclerotinia G.Monilinia-Monilinia Fructigena, produce putregaiul brun la pomii samantosi ( mar, par, gutui ) Monilina laxa produce monilinioza la pomii samburosi.Ciuperci care produc putregaiuri ale fructelor ataca speciile pomicole, formeaza apoteciile pedunculate si au forma conidiana Monilinia fructigena. Forma Conidiana este de tip hifal.Pe tesuturile organelor afectae formeaza niste pernite externe numite sporodochii.La suprafata carora se dezvolta conidioforii cu conidii galbene, unicelulare, ellipsoidal trunchiate, dispuse in lanturi ramificate, Monilinia laxa seaman cu Monilinia fructigena. Botrytinia B.fuckelian-putregaiul cenusiu-vita de vie, ciuperca produce microscleroti care germineaza producand apotecii pedunculate.Formeaza si conidiofori cu conidii care alcatuiesc forma conidiana Botrytus cinerea. se caracterizeaza prin conidiofori lungi, incolori la baza septati, ramificati, care poarta la varful ramificatiilor conidii unicelulare incolore la tinerete, galbui la maturitate, ovoidale, unicelulare, adunate mai multe la un loc in ciorchine. Dermataceae Pseudopezisa Medicaginis/Trifoli-produce apotecii sessile. Blumerela/cocomyces. Cocomyces bienalis-ciuperca ce produce antragnoza la visin si cires, forma conidiana Mel, acervuli, se dezvolta conidiofori cu conidii, de tip Cylindisporium Diplocarpon Diplocarpon rosae, produce patarea neagra a frunzelor de trandafiri, ciuperca formeeaza acedrvuli ce alcatuiesc conidii in forma de potcoava. Bazidiomycotina Ciuperci perfecte care se caracterizeaz prin existent unui organ specific, numit Bazidie, pe care se formeaza ca spor inter bazidiospori. Bazidia corespunde ascei, Bazidiosporilor le corespund ascosporii. Bazidiomycotinele au trei tipuri de miceliu: -primar -secundar -tertiar Miceliul primar este alcatuir din hife miceliene haploid, el este de regula saprofit, nu se formeaza fructificatii ca la ascomycotina, cu excetia ciupercilor rudeninales care produc picnidii.Miceliul primar apare din germinarea bazidiosporilor si filamentelor . Miceliul secundar se formeaza din cuplarea miceliului secundar care este dicariotic, pe miceliul seundar se formeaza bazidia. La unele ciuperci bazidiomycotina, bazidiile se formeaza din doua elemente: Epibazilia Hipobazilia

Miceliul tertiar este asemanator miceliului secundar dar el se intalneste la ciupercile oospori. Pentru ciupercile fitopatogene, important este miceliul primar si miceliul secundar.

Deuteromycotina ( fungi imperfecti ) Ciuperci care au inmultire asexuata sau vegetative realizata prin fragmente miceliene. In functie de tipul formei conidiene, ciupercile se impart in : Sphaeropsidales -Ascochyta pisi, formeaza picnospori bicelulari -Septoria Lycopersici, formeaza picnospori incolori, multiseptati, filamentosi. -Phoma, picnospori incolori, care ies din picnidii. -Diploida, pincosporii incolori Melancoliales -Coletotrichum lindenuthianum, formeaza conidiofori incolori, simpli, ramificati, printre conidiofori si conidii se dezvolta formatiuni tepoase brune, septate, ascutite la varf, sterile, al caror rol este Acela de a rupe epiderma. -Stigmina corpofhila-formeaza acervuli de care se prind conidii piriforme. Hiphales -Botritis cinera, formeaza conidiofori septati lungi, ramificati, bruni la baza, incolori pe lungimea lor poarta conidii ovoidale asezate in ciorchine. -Rhychosporium secaris ( Arsura frunzelor de orz ). Familia Demartiaceae -Alternaria-Alternaria Solani, lanturile de conidii brune, in forma de butelie, cu septe transversal si longitudinale care alterneaza; conidia din varf este cea mai mica si cea mai tanara. -Helminthosporium Turcicum-formeaza conidiofori bruni, septati, simpli care formeaza conidii cilindrice, brune, septate in forma de franzela. -Cercospora beticola, produce Cercosporioza sfeclei de zahar, conidiospori bruni ce poarta apical conidii incolore septate transversal.

Combaterea Bolilor plantelor CBP se realizeaz aprin metode profilactice, ce se aplica inainte de aparitia bolilor, cu scop preventive si cu mijloace terapeutice, aplicate dupa aparitia bolilor in culture cu scop de combatere. Metode: -igiena culturala -agrofitotehnie -biologie -fizico-mecanice -chimice

Metodele de igiena culturala urmaresc eliminarea focarelor care pot duce la aparitia bolilor in cultura. Acestea se refera la eliminarea gazdelor intermediare, eliminarea focarelor realizate prin strangerea gunoiului menajer.Eliminarea frunzelor bazale. Masurile fizico-mecanice, se refera la utilizarea unor factori mecanici. Termoterapia este deseori utilizata in distrugerea culturilor miceliene din sol sau in ceea ce priveste tratarea semintei sau a tuberculilor.In acest caz se are in vedere temperatura de germinare astfel incat sa nu fie distrus embrionul. Mijloacele agro-fito-tehnice Alegerea terenului de cultura se face astfel incat acesta sa fie favorbail culturii si defavorabil agentului pathogen. Cartoful cultivat pe terenuri argiloase este usor atacat de putregaiul umed dar si cultivat pe nisip este atacat de raia comuna. Asolamentul si rotatia La stabilirea Asolamentului si a rotatiei se va avea in vedere daca plantele au patogeni comuni. In timp, nu se recomanda la nicio cultura mai mult de 3 ori cultivarea succesiva.Nu se recomanda rotatia graului cu porumbul. Semanatul si plantatul efectuate la epoca optima.Executarea lucrarilor de ingrijire, in special combaterea buruineilor, recoltatul la timp, recoltatul la umiditate ridicata duce la dezvoltare mucegaiurilor. Combaterea biologica Se realizeaza prin: Bacteriofagii sunt virusii care distrug bacteriile. Hipeparazitii sunt ciuperci care paraziteaza alte ciuperci parazite pe planta. Combaterea chimica: Fungicide Clasificare dupa forma de conditionare: -bulgari de prafuit -concentrat emulsionabil -pulberi de tratat samanta -granule -paste Dupa modul de administrare - doza, substantele aplicate la unitatea de volum/suprafata. -concentratia, substanta dintr-un produs Fungicidele se aplica sub forma de suspensii, emulsii si prafuri. Fungicidele CONTACT SISTEMIC Cele sistemice sunt absorbite de planta protejand tinerele organe aflate in formare. Actiunea fungicidelor este toxica asupra omului si plantelor, poate avea si actiune fitotoxica atunci cand nu se respecta indicatiile produsului. Toxicitatea cronica se manifesta in timp prin ingerare. Toxicitatea acuta se exprima prin doza letala.