CURSUL 12 MEDIU SI SANATATE

1

BOLI TRANSMISIBILE PE CALEA AERULUI, A APEI, A SOLULUI
Igiena comunala
Igiena cuprinde cunostintele de baza asupra rolului factorilor de mediu ca agenti etiologici
asupra starii sanatatii sau a bolii. Ea trateaza, dupa o metodologie proprie, principiul etiologiei si
al profilaxiei, fundamentnd determinismul biologic si social al notiunii de sanatate.
Igiena centrelor populate si a asezarilor umane - igiena comunala -, cerceteaza influenta
factorilor naturali si sociali din aceste centre populate asupra colectivitatilor. Scopul studiilor
sale l reprezinta ocrotirea sanatatii publice, iar problemele studiate sunt:
- influenta factorilor fizici ai atmosferei si ai microclimatului asupra organismului si sanatatii
populatiei;
- poluarea atmosferei si implicatiile ei n sanatatea psihica, cu masuri de profilaxie si combatere a
impurificarii atmosferei;
- zgomotul ca factor de poluare a mediului comunal;
- igiena solului si a ndepartarii reziduurilor;
- igiena apei si a aprovizionarii cu apa a populatiei;
- igiena apelor reziduale comunale si industriale - factor important n ridicarea standardului
sanitar al localitatilor;
- igiena locuintei si a institutiilor publice;
- igiena sistematizarii centrelor populate;
- igiena transporturilor.
Din simpla enumerare a obiectivelor studiate, se observa importanta deosebita a acestei ramuri a
igienei, n ocrotirea sanatatii populatiei. Acest lucru se poate realiza numai prin aplicarea unor
masuri de prevenire si combatere a poluarii mediului nconjurator.
n cele ce urmeaza vom ncerca o trecere n revista, pe scurt, a celor mai importante aspecte ce
trebuie cunoscute, nsusite si pe ct posibil aplicate n viata noastra de zi cu zi, pentru a ne ocroti
noi nsine sanatatea - att componenta sa fizica, ct si cea spirituala - cel mai pretios bun al unei
fiinte umane.
Factorii fizici ai atmosferei, ai microclimatului care influenteaza direct organismul si, prin
aceasta, sanatatea populatiei, sunt: presiunea atmosferica, temperatura, umiditatea si miscarea
aerului.
Oscilatiile presiunii atmosfericeinfluenteaza n diverse grade diferitele functii ale organismului
n raport cu particularitatile individuale. Scaderea presiunii atmosferice mareste retentia apei n
organism, iar cresterea presiunii, eliminarea acestei ape prin urinare.
Scaderea presiunii atmosferice coincide cu aparitia "senzatiei de greutate", cu localizari diferite
la nivelul organismului si cu cresterea vitezei de circulatie a sngelui.
CURSUL 12 MEDIU SI SANATATE
2

Perioada de crestere a presiunii atmosferice poate favoriza unele procese inflamatorii, aparitia
trombozelor si a emboliilor. Variatiile acestui parametru al atmosferei duc la o crestere a
frecventei crizelor de astm bronsic.
Studiul tensiunii arteriale la persoanele sanatoase arata o crestere n cazul oscilatiilor bruste si
ample ale presiunii atmosferice. Unele persoane resimt cresterea aceasta prin diverse simptome:
nevralgii, accentuarea durerilor reumatismale, dureri la nivelul plagilor cicatrizate, tulburari
digestive, scaderea capacitatii de munca.
Temperatura aerului are o mare influenta asupra organismului. Sunt nocive att schimbarile
bruste sau excesive de temperatura, ct si o temperatura crescuta sau scazuta timp ndelungat.
Toate acestea suprasolicita capacitatea de termoreglare a organismului, necesara pentru pastrarea
temperaturii constante a corpului si duc la aparitia unor diverse afectiuni.
Actiunea frigului asupra organismului se manifesta prin tulburari circulatorii (angionevroze),
amorteli n degete, furnicaturi, ntepaturi, scaderea sensibilitatii cutanate. Prin spasm vascular se
observa albirea tegumentelor degetelor. Fenomenele revin la normal rapid daca actiunea frigului
este de scurta durata.
Sistemul nervos reactioneaza la frig uneori prin pareze de nerv facial si nevralgii de trigemer. n
expunerea ndelungata la temperaturi joase pot apare degeraturile. Frigul si variatiile bruste de
temperatura pot duce la aparitia unor afectiuni ale aparatului respirator si la agravarea unor
suferinte cardiace (88-99 % dintre afectiunile cardiace acute: infarctul miocardic, tromboza
arterelor coronare, apar n zile cu modificari importante ale temperaturii aerului).
Afectiunile reumatismale sunt favorizate de actiunea frigului, ca si aparitia recidivelor ulcerului
gastro-duodenal, unele nevralgii si nevrite, afectiuni renale.
Variatiile umiditatii aerului influenteaza aparitia unor boli infecto-contagioase prin: modificarea
rezistentei organismului si actiunea directa a unor germeni microbieni si a unor virusuri. De
asemenea, favorizeaza aparitia bolilor reumatismale, acutizarea unor suferinte cronice ale
aparatului respirator.
Alt parametru al atmosferei l reprezinta miscarea aerului. Aerul atmosferic se gaseste ntr-o
continua miscare produsa de curenti orizontali, paraleli sau aproape paraleli cu suprafata solului.
Fenomenul poarta numele de vnt si este datorat ncalzirii neuniforme a suprafetei solului de
catre radiatiile solare. Miscarea aerului mareste pierderile de caldura ale organismului.
Curentii de aer cu viteza moderata au o actiune stimulanta asupra organismului; n schimb cei cu
umiditate crescuta si temperatura scazuta pot duce la o racire rapida a organismului - de aici
contributia lor la aparitia diferitelor afectiuni favorizate de raceala.
Miscarile aerului duc la antrenarea germenilor de la suprafata solului si a unor alergeni vegetali,
favoriznd transportul lor uneori la distante foarte mari.
CURSUL 12 MEDIU SI SANATATE
3

nsa rolul cel mai important al miscarii aerului l reprezinta diluarea impuritatilor degajate, mai
ales, de unele surse industriale (fum, praf, gaze toxice), reducndu-le actiunea nociva asupra
organismului. Deci un rol deosebit revine curentilor de aer n ventilatia naturala, prin care se
realizeaza schimbul de aer din ncaperi cu cel din exterior, prin usi, ferestre, porii materialelor de
constructie.
Poluarea sonora
Reprezinta cresterea intensitatii zgomotului si vibratiilor, mai ales n marile aglomerari urbane.
Zgomotul poate fi definit ca un fenomen sonor datorat prezentei simultane a mai multor sunete,
n general, nearmonice, cu o intensitate, origine si durata diferite. Un sunet este dat de vibratiile
aerului, care sunt percepute de catre ureche. n mod normal sunt percepute ca sunete vibratiile
cuprinse ntre frecventele de 16-16.000 Hz. Vibratiile cu o frecventa sub 16 Hz sunt
infrasunetele, iar cele peste 16000 Hz ultrasunetele.
Surse de zgomot sunt numeroase. Astfel, traficul rutier reprezinta una din sursele cele mai
importante de zgomot si vibratii din centrele populate. Alte surse sunt compresoarele si ciocanele
pneumatice, utilizate la constructii si ntretinerea retelei stradale, automatele muzicale, aparate
radio-portative. n blocurile de locuinte: lifturile, aparatele radio si televiziune, masinile
electrocasnice, reprezinta tot attea surse de zgomot n cazul utilizarii nerationale.
Nu n ultimul rnd, la poluarea sonora, participa zgomotul produs de diferitele obiective
industriale amplasate n perimetrul centrelor populate, mai ales daca sunt la distanta mica de
centrele de locuit.
Acest zgomot are o multitudine de efecte nedorite asupra organismului si de aceea, este
importanta cunoasterea si studierea poluarii sonore.
Daca zgomotul este, n general, neplacut, tot asa absenta sa totala este de nedorit. Organismul
uman se adapteaza greu la "lumea tacerii". Astfel, linistea desavrsita poate avea - paradoxal -
urmari nedorite, perturbari ale activitatii cerebrale normale.
Modificarile organice ce apar datorita actiunii zgomotului sunt traumatisme ale urechii interne,
care, repetate n timp, duc la surditate de perceptie (surditate profesionala), constatata prima data
la muncitorii din cazangerii. La intensitati egale, zgomotele cu frecventa mai nalta sunt mai
nocive dect cele cu o frecventa joasa.
n afara urechii interne, alte sisteme si organe afectate vor genera tulburari cardiovasculare
(vasoconstrictie cu cresterea rezistentei periferice, mai ales la hipertensivi) oboseala generala,
solicitare nervoasa, perturbare a somnului (insomnie precoce, agitatie nocturna, somn profund
neodihnitor), crestere a excitabilitatii neuromusculare si a schimburilor respiratorii, scadere a
motricitatii gastrointestinale, crestere a activitatii glandelor endocrine, stari de iritabilitate.
CURSUL 12 MEDIU SI SANATATE
4

Este de la sine nteles ca n asemenea conditii se impun cu necesitate anumite masuri pentru
combaterea zgomotului n centrele populate. Unii specialisti considera zgomotul ca un pericol
grav, la fel ca si poluarea mediului nconjurator. Aceste masuri sunt:
- interzicerea claxonarii n unele centre populate, remedierea defectiunilor ivite n cazul
mijloacelor de transport n comun si al celor de marfuri: tramvaie, autobuze, camioane grele,
tractoare;
- ntretinerea retelei stradale;
- reglementarea circulatiei rutiere cu stabilirea unor trasee diferentiate pe categorii de vehicule,
care sa evite zonele compacte de locuinte;
- interzicerea traseelor avioanelor supersonice deasupra centrelor populate;
- insonorizarea cladirilor de locuit, prin utilizarea de materiale fonoabsorbante, cu calitati
superioare.
n tara noastra, nivelul maxim admisibil al zgomotului n centrele populate este de 45 dB, ntre
orele 6-22 si 35 dB ntre orele 22-6.
n afara poluarii sonore, mai exista si poluare infrasonora, ultrasonora si cu vibratii mecanice.
Poluarea infrasonora este produsa de masini de spalat, aspiratoare de praf, frigidere,
autocamioane cu motoare cu benzina, cu motoare Diesel, compresoare, turbine, miscari ale
aerului, sub forma de vnt.
Efectele asupra organismului sunt variate: cresterea rapida a oboselii, modificarile cardio-
vasculare (scaderea tensiunii arteriale, cresterea frecventei cardiace), cresterea frecventei
respiratorii (accelerarea ritmului respirator), tremuraturile membrelor si scaderea tonusului
muscular.
Poluarea ultrasonora este produsa de motoare de avion de operatiile efectuate cu instrumente
pneumatice, iar efectele asupra organismului sunt: oboseala intensa, ametelile, psihastenia,
tulburarile de memorie, scaderea tensiunii arteriale.
Poluarea cu vibratii mecanice. Acestea pot provoca diferite tulburari cum ar fi:
- kinetoze sau boli de miscare, tulburari neurovegetative, datorate unor miscari neuniforme,
greata si varsaturi n cazul transportului naval, aerian, rutier;
- dureri cervicale, lombosciatica, hernii, discopatii, leziuni osoase sau articulare ale minilor
(pumn, antebrat, brat) - n cazul vibratiilor transmise la nivelul membrelor;
- tulburari vasculare, tulburari ale sensibilitatii si tulburari trofice - arsura, amorteala;
- la femei, tulburari endocrine sau chiar avorturi spontane.



CURSUL 12 MEDIU SI SANATATE
5

Poluarea atmosferica
Acest tip de poluare este produs de pulberi si gaze straine de compozitia aerului sau de
componenti ai aerului n concentratii care afecteaza sanatatea populatiei n mod direct sau
indirect. Ea are loc n locuinta, la locul de munca, n localitati, fiind produsa n principal, prin
procese artificiale.
Sursele de poluare atmosferica sunt numeroase si le ntlnim att n industrie, transporturi, ct si
n ncalzitul locuintelor, n rndul acestor surse numarndu-se, nu n ultimul rnd, fumatul.
ntreprinderile industriale ce polueaza mai puternic atmosfera din ramurile:
- termoenergetica (impuritatile de cenusa, sulf, din combustibilii inferiori folositi - carbune,
pacura);
- siderurgica: cocsificarea carbunelui, aglomerarea minereului, producerea de fonta n furnale si
rafinarea metalului n otelarii;
- metalurgie neferoasa: plumb, cupru, zinc, aluminiu, nichel, cadmiu, mangan - foloseste
cuptoare de topire si rafinare din care scapa vapori metalici si gaze;
- industrie a materialelor de constructii: ciment, ghips, var, azbest;
- industrie chimica.
Transporturilepolueaza atmosfera cu produsi de ardere a combustibililor: funingine, oxid de
carbon, hidrocarburi, plumb.
ncalzitul locuintelor - polueaza cu pulberi, cenusa, oxid de carbon, bioxid de sulf.
Fumatul - polueaza att aerul inhalat de fumator, ct si aerul ncaperilor, cu pulberi fine de fum,
nicotina, oxid de carbon, hidrocarburi si nitrozamine cancerigene.
Efectele poluarii aerului asupra sanatatii populatiei sunt numeroase si deosebit de nocive.
Poluantii patrund n caile aeriene, sunt retinuti partial n plamn sau trec n snge si sunt partial
evacuati tot pe cale respiratorie, la care contribuie secretia glandelor mucoase si actiunea cililor
vibratili. Poluantii ajunsi n snge vor fi depozitati n tesuturi, n mod selectiv, iar apoi vor
ajunge din nou n snge, actionnd nociv n functie de nsusirile lor toxice. Ei vor fi evacuati prin
urina, mai rar bila, saliva.
Efectele nocive ale poluantilor pot fi iritante, asfixiante, toxice, cancerigene, alergice. Ele vor
genera boli acute si cronice ale aparatului respirator si organelor anexe: nas, faringe, laringe,
sinusuri si urechi, ct si alte maladii de o deosebita gravitate: cancer, efecte mutagene si
teratogene si intoxicatii.
n afara acestor consecinte deosebit de grave, poluarea atmosferica produce o modificare a
ntregii ambiante, reducerea radiatiilor solare, ultraviolete si luminoase, favorizarea cetii si a
precipitatiilor (mai putin cantitativ). Ca urmare, vor fi favorizate bolile prin carenta de radiatii
ultraviolete - rahitism, tulburari de osificare -, si accidentele rutiere, navale, aviatice.
CURSUL 12 MEDIU SI SANATATE
6

De asemenea, poluarea atmosferei determina un ansamblu ecologic ce actioneaza negativ asupra
psihicului si, indirect, asupra comportamentului uman. Este vorba de murdarirea obiectelor,
suprafetelor, ferestrelor, afectarea vegetatiei, schimbarea culorii ambiantei.
Nu trebuie neglijate nici efectele economice nsemnate, prin afectarea culturilor agricole,
mbolnavirea si decesul animalelor, coroziunea metalelor, a zidurilor, scurtarea duratei de
folosire si de rezistenta a tuturor obiectelor utilizate de oameni.
Masuri de prevenire si combatere a poluarii
Pentru evitarea riscurilor poluarii este necesara mentinerea unei puritati ct mai mari a aerului
localitatilor, iar acolo unde nu este posibil, cel putin respectarea unor nivele de prag denumite
concentratii maxime admisibile - c.m.a. -. Ele reprezinta valori ale poluantilor la care nu se
produc efecte nocive sau cronice, directe sau indirecte asupra populatiei.
n diferite tari sunt stabilite norme sanitare (concentratii maxime admisibile) pentru o durata
scurta, o jumatate - 1 ora, pentru o durata medie zilnica - 24 de ore -, sau pentru intervale si mai
mari: o luna, chiar un an. Astfel, protectia atmosferei mbraca un caracter juridic, prin care se
urmareste respectarea normelor de catre persoanele si unitatile de productie ce genereaza
poluanti.
Pentru a realiza practic protectia atmosferei, respectiv mentinerea n cadrul c.m.a. a poluarii
aerului, se folosesc doua categorii de masuri: tehnologice si urbanistice. Masurile tehnologice
constau n alegerea unor procedee de productie si functionare astfel nct sa se reduca poluarea la
minimum posibil, iar masurile urbanistice constau n amplasarea surselor de poluare n mod
judicios, dupa natura si capacitatea lor: la distanta adecvata de zonele limita astfel ca vnturile
dominante sa ndeparteze poluantii de localitati.
Se mai folosesc perdele de spatii verzi, obstacole de relief.
Sistematizarea retelei de circulatie urmareste evitarea localitatii de catre vehicule grele de tranzit
- artere ocolitoare, trafic fluent prin cai drepte, pasaje denivelate, semnalizari si marcaje.
Cerinte igienico-sanitare n alimentarea cu apa a populatiei
n cadrul sistemului om - ambianta naturala, apa ndeplineste, n mod normal, un important rol
sanogenetic. Functiile sale primare, de ordin fiziologic, igienico-sanitar si socio-economic
influenteaza att structura organismului uman, ct si modalitatile sale de raspuns.
Evolutia civilizatiei si culturii umane ilustreaza interventia acestui factor de mediu natural, care a
asigurat diferitelor populatii dezvoltarea socio-economica si promovarea starii de sanatate.
Desi peste 2/3 din suprafata planetei este acoperita de apa, resursele de apa potabila sunt extrem
de limitate.
CURSUL 12 MEDIU SI SANATATE
7

Paralel cu dezvoltarea demografica si a transporturilor, cu industrializarea, urbanizarea si
chimizarea agriculturii, au crescut si cantitatile de apa necesare, ca si riscurile de poluare a apei.
Toate aceste procese limiteaza sau anuleaza posibilitatile de autopurificare a apei. Asa se explica
rolul patogen pe care l poate avea apa poluata sau contaminata. Acestea sunt motivele pentru
care acestor rezerve limitate de apa trebuie sa li se asigure o supraveghere activa igienico-
sanitara si tehnica si un consum rational.
Sursele de apa potabila sunt clasificate dupa:
- Criteriul tipului de folosinta n surse curente si surse fortuite.
Sursele curente sunt: - ape de suprafata curgatoare, stagnante - naturale, artificiale; ape de
profunzime.
Sursele fortuite sunt: apele meteorice; ape atmosferice.
- Criteriul tipului de consum: neconditionat si conditionat:
- unele ape de profunzime (netratate sau tratate partial);
- toate apele de suprafata (dupa tratare integrala prealabila).
Apa - cale de transmitere a mbolnavirilor microbice, virale si parazitare
Dupa statisticile O.M.S., n lume din patru paturi de spital unul este ocupat de un bolnav care
sufera de o boala transmisa pe calea apei. Sanatatea omului si a colectivitatilor poate fi
prejudiciata si periclitata cnd apa:
- nu este la dispozitie n cantitate suficienta;
- contine germeni patogeni, transmisibili pe calea apei;
- contine substante chimice nocive sau toxice;
- poseda proprietati organoleptice nefavorabile.
Principalii agenti patogeni transmisibili pe calea apei pot fi clasificati n urmatoarele
categorii: bacterii patogene, virusuri, paraziti si alte microorganisme.
Acesti agenti se ntlnesc n excretiile fecale si urinare de origine animala si umana, apele
reziduale menajere si afluentii rezultati dupa tratarea lor, precum si n apele pluviale ce au spalat
teritoriile centrelor populate.
Un agent patogen transmisibil pe calea apei poate patrunde n apa fie la nivelul sursei si respectiv
al instalatiei de captare a acesteia, fie pe traseul instalatiei de la captare si pna la consumator. n
cazul surselor de apa de suprafata, prelucrarea si dezinfectia necorespuzatoare a apei poate duce,
de asemenea, la contaminarea apei.
n multe tari, transmisiunea organismelor patogene direct prin apa sau prin intermediul
alimentelor ce au venit n contact sau au fost spalate cu apa contaminata, reprezinta una din
CURSUL 12 MEDIU SI SANATATE
8

principalele cauze de morbiditate si mortalitate. Este vorba, mai ales, de tarile unde nivelul de
trai al populatiei este scazut sau modest - categorie n care, din nefericire, ne ncadram si noi.
Dintre principalele boli microbiene transmise pe calea apei, enumeram:
- febra tifoida si paratifoida, pna la 60 % din totalul cazurilor de febra tifoida dintr-un teritoriu
pot fi de origine hidrica;
- dizenteria bacilara;
- holera;
- enterocolitele, leptospiroza, bruceloza, tuberculoza (forma intestinala), antrax, febra Q.
Bolile virale transmise pe calea apei sunt: enterovirozele (poliomielita, virusurile Coxsackie si
ECHO), hepatita infectioasa, iar dintre bolile parazitare transmise pe calea apei, se numara:
ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza etc.
n afara de aceste boli, care au drept cauza diverse microorganisme, apa poate influenta starea de
sanatate a colectivitatilor umane si prin continutul sau n elemente minerale naturale, ce se
gasesc si n organismul uman, participnd activ n procesele sale vitale. Unele dintre acestea sunt
macroelemente (saruri de calciu, magneziu, sodiu, potasiu, cloruri) si se gasesc n cantitati
relativ mari, altele sunt microelemente (iod, fluor, zinc, cobalt) si se gasesc n cantitati foarte
mici.
Necesarul organismului uman n aceste elemente este asigurat prin alimentatie si apa.
Numeroase studii au evidentiat rolul deosebit al microelementelor n organismul uman. Ele
participa la diferitele procese metabolice, la crestere si dezvoltare, la marirea rezistentei
organismului, la sinteza unor hormoni, vitamine, enzime etc.
Datorita variabilitatii continutului apei n microelemente, concentratiile oscileaza de la valori
carentiale, la valori excesive. n aceste conditii poate fi influentata starea de sanatate a
colectivitatilor si apar mbolnaviri neinfectioase, cu larga raspndire. Este cazul gusei endemice
(prin carenta de iod din factorii de mediu), caria dentara (prin carenta de fluor), bolile cardio-
vasculare si relatia lor cu compozitia chimica a apei (exista o corelatie ntre nivelul crescut al
mortalitatii prin boli cardio-vasculare si duritatea scazuta a apei). Este vorba de calciu, magneziu,
dar si crom, mangan, zinc, cadmiu, cupru, cobalt, elemente care prin exces sau lipsa pot influenta
decisiv aparitia si evolutia bolilor cardio-vasculare.
Dar apa poate fi poluata si cu substante toxice, cum ar fi nitritii, pesticidele, detergentii,
metalele grele: mercur, plumb, cupru. Aceasta consecinta a folosirii pe scara larga a
ngrasamintelor azotate, a pesticidelor, a detergentilor (deversari de ape reziduale de la
ntreprinderi, folosirea menajera, tratarea solului agricol cu insecticide ori fungicide ce contin
detergenti, - toti acesti agenti poluanti actioneaza n mod specific asupra organismului,
producnd diverse mbolnaviri.
De aceea este necesara fundamentarea concentratiilor maxime admisibile (CMA). n principiu
CMA a unei substante n apa de baut este acea concentratie care nu afecteaza starea de sanatate a
CURSUL 12 MEDIU SI SANATATE
9

omului si nu modifica proprietatile organoleptice ale apei (miros, gust, culoare, transparenta,
turbiditate si temperatura).
O problema de maxima importanta ce se ridica n fata igienei comunale o reprezinta
ndepartarea reziduurilor solide, a apelor reziduale, comunale si industriale, epurarea lor
si protectia sanitara a bazinelor naturale de apa.
Activitatea multipla, caracteristica centrelor populate, duce la acumularea permanenta si n
cantitate mare a reziduurilor solide. Salubrizarea poate fi considerata ca fiind un ansamblu de
masuri ce urmaresc colectarea, ndepartarea si neutralizarea reziduurilor.
Pe lnga importanta igienica, reziduurile au un nsemnat rol epidemiologic - cale de transmitere a
bolilor microbiene si virotice, raspndirea infestarii parazitologice a populatiei, focare de
dezvoltare a insectelor (mai ales muste), ce reprezinta vectori ai bolilor transmisibile.
Numai colectarea ritmica a deseurilor si neutralizarea rapida va contribui la scaderea rolului
epidemiologic jucat de acestea.