1. Igiena ca stiinta.

Scopul, sarcinile

Igiena studiaza influenta factorilor mediului ambiant asupra sanatatii omului si

elaboreaza masuri de asanare, normative si legi sanitare menite sa fundamenteze
un mediu igienic optim de viata si de munca. Igiena este stiinta medicala care are
ca obiect de studiu sanatatea si factorii ce o conditioneaza. Scopul final al igienei
este pastrarea si promovarea sanatatii.
Masurile de asanare, normativele, legile sanitare elaborate in domeniul igienei au ca
scop:
1) prevenirea imbolnavirilor si depistarea lor in stadii incipiente, reducerea
morbiditatii, mortalitatii, marirea longevitatii si a duratei vietii biologic active
2) mentinerea si fortificarea sanatatii
3) sporirea capacitatii de munca si aportului social in colective
In plan teoretic igiena studiaza:
1. sursele de poluare a mediului
2. influenta diverisilor factori cu caracter natural si social asupra circultiei

substantelor nocive in biosfera

3. studierea efectelor acestei influente
4. studiaza legitatile tranzitiei substantelor toxice dintr-un lant al biosferei in altul
5. legitatile generale ale actiunii nocive a diversilor factori asupra organismului

Aceste aspecte teoretice determina sarcinile igienei:

l elaborarea bazelor stiintifice ale legislatiei sanitare
l elaborarea normativelor sanitare penru factorii de mediu ce au o influenta asupra
organismului uman
l elaborarea bazelor pentru inspectia sanitara preventiva si curenta
Sarcinile concrete sunt:
l supravegherea respectarii normelor de igiena si antiepidemice privind conditiile de
trai, de munca, de aprovizionare cu apa potabila, de alimentatie si altor factori de
mediu care influenteaza sanatatea populatiei si recomandarea masurilor necesare
l aplicarea masurilor antiepidemice cu caracter preventiv privind asanarea factorilor
de mediu

l aplicarea masurilor de combatere in focarele de boli infectioase

l desfasurarea activitatii medicale preventive in timpul si la locul de munca in
intreprinderile industriale si institutiile de invatamint, precum si in unitatile care
asigura cazarea si alimentatia pentru aceste colectivitati
l urmarirea adaptarii elevilor si studentilor la procesul de invatamint si a muncitorilor
in procesul de munca
l desfasurarea activitatii de educatie sanitara si de protectie a muncii, antrenarea
activului sanitar obstesc si a intregii populatii la realizarea masurilor profilactice
Igiena este strins legata cu notiunile:
Sanitaria (sanitatia) activitatea practica in care se supravegheaza respectarea
normativelor, regulilor si realizarea masurilor de igiena; igiena in practica.
l Sanatatea este o stare de complet bine fizic, mintal si social si nu numai lipsa bolii
Particularitatile sanatatii populatiei:
cele mai raspindite erau bolile infectioase, epidemiile erau distrugatoare afectind
populatia multor tari si chiar a continentelor, pricinuind pagube enorme societatii
pe parcursul secolelor, in special a ultimelor, stiinta medicala a descoperit cauzele
procesului infectios
dezvoltarea stiintelor, inclusiv medicina, a creat premize pentru a tine sub control
procesul epidemic
a inceput elaborarea de masuri de combatere, iar ulterior si de prevenire a celor mai
periculoase maladii infectioase
cota deceselor cauzate de bolile infectioase in structura morbiditatii si mortalitatii s-a
redus esential.
Succese in acest domeniu au obtinut multe tari, plus a noastra. In RM numai 1,61,8% revin bolilor contagioase. Astfel pe primul loc in structura mortalitatii s-au
plasat alte stari morbide, necontagioase. Criza economica din URSS a afectat si
sanatatea populatiei, ca urmare in toate republicile unionale indicii mortalitatii din
cauza bolilor infectioase au sporit.
In RM este 11-12 decese la 1000 locuitori. E caracteristic ca majoritatea deceselor
sunt cauzate de starile morbide prevenibile. Mortalitatea e semnificativ mai sporita in
mediul rural decit in cel urban. Diferentierea teritoriala a indicilor mortalitatii cu
indici mai superiori in nordul tarii. Mortalitatea sporita la virsta apta de munca.
Prevalarea mortalitatii la virsta apta de munca la barbati, de 2,7-2,8 mai mari decit la
femei.

2. Valoarea nutritive si igiena alimentara

http://www.medtorrents.com/publ/igiena/igiena_alimentatiei/31-1-0-182

Laptele si brinzeturi
http://www.sakura-center.ro/valoarea-nutritiva-laptelui-si-branzeturilor
http://conspecte.com/Merceologia-marfurilor-alimentare/microbiologia-laptelui-si-aproduselor-din-lapte.html

3. Carnea, peste si preparate din carne si peste

http://www.culturism.ro/vedete/carnea-preparatele-din-carne-si-importantalor-in-alimentatie.html
http://www.scritub.com/medicina/alimentatie-nutritie/CARNEA-SIPREPARATELE-DIN-CARN1742111013.php
4. Autopurificarea aerului definitie. Factorii care conditioneaza poluarea si
autopurificarea aerului.
http://cleanprod.ecosv.ro/Module/Modul%201/I.1.3.3.htm
5. Actiunea directa a poluarii asupra sanatati.
http://www.sanatatea.com/pub/mediu/1619-poluarea-aerului-partea-ii.html
6. Contaminarea aerului si actiunea sa asupra sanatatii
http://www.meteo.md/mold/influenta.htm
http://www.naturalist.ro/viata-si-sanatate/actiunea-poluarii-aerului-asuprasanatatii-noastre-1/
7. Masuri de combatere si profilaxie a contaminarii aerului
http://www.referat.ro/referate/Prevenirea_si_combaterea_poluarii_aerului_f8e3
4.html
8. Influenta schimbarilor de vreme asupra organismului. Aelimatizarea.
Pentru unele persoane, schimbrile meteorologice se traduc prin simptome
diverse: dureri de cap sau de articulaii, respiraie greoaie, arsuri sau
nepturi n zonele care au fost supuse unor intervenii chirurgicale. Care
sunt cauzele lor i n ce msur le putem controla?
n aproape toate familiile exist cte un meteosensibil. Acetia fie se resimt n
urma schimbrilor de vreme. Meteosensibilitatea este declansata de
campurile electromagnetice care insotesc schimbarile meteorologice
Simptomele apar mai ales la persoanele care sufer de boli reumatismale,
cardiovasculare sau astmatice. Ele pot afecta i persoanele aparent
sntoase, femeile fiind de trei ori mai afectate dect brbaii
Starea organismului este influenat de multipli factori de mediu, precum:
presiunea atmosferic, umiditatea, radiaiile cosmice i cmpurile

electromagnetice. Studiile franceze arat c o scdere a temperaturii cu 10

grade Celsius se asociaz cu o cretere a numrului de infarcte cu 13%.
Organismul uman este influenat de un cumul de fenomene fizice complexe,
aflate n interdependen. Cmpul electric al Pmntului, presiunea i
temperatura aerului variaz n funcie de latitudine i de altitudine i produc
simptome diverse celor care locuiesc n diferite zone ale globului.
Starea noastr depinde i de cmpul magnetic terestru, influenat la rndul
su de factori precum poziia planetelor fa de Pmnt i exploziile solare.
Temperaturile de peste 30 de grade si soarele puternic, campurile
atmosferice de presiune joasa sunt principalii inamici al hipertensivilor, care
in aceste conditii se pot confrunta cu variatii mari sau valori ridicate ale
tensiunii arteriale, fenomene care pot duce la producerea unui infarct
miocardic sau a unui accident vascular Cea mai periculoasa in special este
canicula prelungita, care face numeroase victime in fiecare vara, cand creste
exponential riscul aparitiei crizelor de anghina pectorala si de aritmie.
Cand vremea se raceste, devine umeda si noroasa, cand lumina isi pierde din
intensitate sau cand vegetatia moare,apare anxietatea si depresia, care este
foarte larg raspandita in randul oamenilor din zilele noastre . Persoanele cu
probleme articulare spun c, la schimbarea vremii, durerile sunt mai
accentuate, mai profunde, prind i osul i dureaz mai mult.
Cand vremea se raceste brusc,foarte multe persoane se confrunta cu caderi
de imunitate.Devin foarte vulnerabile la gripa si la guturai, la bronsite, la
cistita, la nefrita etc.
Migrena, Nevralgia sciatica apare atunci cand se manifesta campurile de
presiune atmosferica scazuta, precum si atunci cand este vant si frig.
La foarte multi reumatici, precum si la persoanele care au sechele dupa
traumatisme articulare ori osoase, corpul functioneaza ca un barometru.
Fiecare schimbare de vreme, in special atunci cand aceasta se raceste sau
devine umeda, este anuntata, uneori cu multe zile inainte, prin dureri
puternice.
Medicii nu au reusit inca sa determine enigmaticul mecanism care anunta,
prin intermediul durerilor, evenimentele meteorologice, insa bolnavii il stiu
foarte bine Medicii sunt de prere : Schimbrile meteo pot fi pictura care
umple un pahar, dar uneori sunt incriminate pe nedrept. in de pragul de
durere, care este influenat de starea noastr psihic, influenat la rndul ei
de mediu i de cantitatea de lumin natural
Se tie c scurtarea zilei n sezonul rece favorizeaz apariia depresiei,
frecvent n rndul populaiilor nordice. Pe de alt parte, studiile arat c
mediteraneenii sufer de mai puine boli cardiovasculare, printre factorii
responsabili regsindu-se i cantitatea de lumin.
9. Nevoile de apa ale individului si colectivitatilor umane
Igiena apei: apa potabil (nevoile de ap ale individului i colectivitilor, mod de
acoperire, surse de ap, aprecierea calitii surselor; compoziia mineral i relaia cu
sntatea; poluarea chimic i microbiologic a apei potabile, efectele asupra sntii; boli
transmise prin ap, epidemiile hidrice; criterii de calitate a apei potabile; metode de tratare a
apei pentru potabilizare); ape naturale, de suprafa i subterane; riscuri pentru sntate i
criterii de calitate, autopurificare apei; ndeprtarea apelor uzate; riscuri pentru sntate date
de ndeprtarea incorect a apelor uzate, evaluarea riscurilor.
http://www.scientia.ro/biologie/37-cum-functioneaza-corpul-omenesc/3883apa-in-organism.html

10.Canditii de potabilitate a apei

http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Criteriile-de-potabilitatea-a63968.php
http://www.caaries.ro/index.php?
option=com_content&view=article&id=61&Itemid=69
11.Metodele de dezinfectare a apelor
http://medenciclopedie.com/?page_id=1399
http://www.scritub.com/geografie/ecologie/DEZINFECTAREA-APELORPOTABILE-24392.php
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezinfectare
12.Poluarea solului si influenta asupra sanatatii
http://www.sanatatea.com/pub/mediu/1416-solul-unul-din-factorii-mediuluiambiant-ce-exercita-o-influenta-enorma-asupra-sanatatii.html
13.Igiena saloanelor de frizerie si cosmetologie
http://www.scritub.com/medicina/cosmetica/NORME-DE-IGIENA-IN-SALONULDE-522102012.php
http://ziarullumina.ro/pagina-consumatorului/conditiile-de-functionarefrizeriilor-si-saloanelor-de-cosmetica
14.Introducere in microbiologie. Sistemica si clasificare microorgnismelor.
http://www.scritub.com/biologie/INTRODUCERE-IN-MICROBIOLOGIE82692.php
https://ru.scribd.com/doc/81599955/2/CURS-1-Introducere-in-microbiologieCaracteristicile-celulei-procariote
15.Bacteriile. Clasificare, strctura si morfologia
http://www.scritub.com/biologie/BACTERIILE12538.php
16.Rolul bacteriilor in circuitul substantelor in natura
http://ru.scribd.com/doc/217444959/Rolul-Bacteriilor-in-Circuitul-Substantelorin-Natura#scribd
17.Virusii. Clasificarea, structura si morfologia
http://ro.wikipedia.org/wiki/Virus
http://medicinavet.3x.ro/virusologie/virusologiecap1.html
18.Caile de raspindire a virusilor
http://sanatate.bzi.ro/3-cai-de-transmitere-a-virusului-hiv-7151
19.Microflora produselor alimentare
http://biblioteca.regielive.ro/referate/industria-alimentara/microbiologiaproduselor-alimentare-269083.html
20.Microflora organismului uman
http://www.mymed.ro/flora-normala-organism.html
21.Microorganismele utilizate in cosmetologie
http://www.beautycenter.ro/look/tratamente/cosmetologia-avansata-formulerevolutionare-544.articol