Ghidul Lucrărilor de Laborator: Centrul DE Excelență ÎN Medicină ȘI Farmacie Raisa Pacalo"

CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ȘI FARMACIE
„RAISA PACALO”
GHIDUL
LUCRĂRILOR DE
LABORATOR
A elevei (lui) gr._____
____________________
____________________
CHIȘINĂU
CATEDRA DISCIPLINE FARMACEUTICE
UNITATEA DE CURS CHIMIA ANALITICĂ I
CALIFICAREA ASISTENT FARMACIST

Ghidul lucră rilor de laborator la unitatea de curs Chimia analitică I, a fost
elaborat de cadrul didactic al Centrului de excelenţă în medicină şi farmacie
„Raisa Pacalo”
Natalia SÎRBU, profesor la unită țile de curs chimia toxicologică şi chimia
analitică grad didactic I şi
Grigore BUDU, doctor în chimie, conferenţiar universitar facultatea Farmacie
USMF „Nicolae Testemiţanu”.
Ghidul lucră rilor de laborator la unitatea de curs Chimia analitică I a

fost:
„DISCUTAT”
La Şedinţa catedrei Discipline farmaceutice
proces-verbal nr. 3 din „ 02 ” noiembrie 2020
Şef catedră Elena ENI
„COORDONAT”
Director adjunct pentru instruirea practică
Mariana NEGREAN
„ ” 2020
„APROBAT”
La şedinţa Consiliului metodic
proces verbal nr. din
„ 28 ” decembrie 2020
I. ARGUMENT
În instituţiile farmaceutice ale învăţământului superior, cât şi pentru învăţământul
postsecundar tehnic, printre disciplinele chimice, chimiei analitice îi revine un rol primordial.
Creşterea cerinţelor de control al calităţii medicamentelor, precum şi extinderea gamei de
producţie conduce la o creştere a rolului metodelor analitice de standardizare a medicamentelor.
Odată cu creşterea constantă a cerinţelor de calitate pentru produsele farmaceutice,
necesitatea de a consolida monitorizarea stării mediului, îmbunătăţirea diagnosticului maladiilor
umane şi animale - toate acestea au dus la apariţia şi dezvoltarea unei game mari de aplicaţii pentru
multe tipuri de analize chimice, în direcţiile biochimice, farmaceutice, toxicologice, igienice şi
multe altele. Având în vedere această diversitate, chimia analitică a devenit o ştiinţă chimică
fundamentală, care constituie baza pentru specializare într-una din domeniile aplicate.
Necesitatea modernizării curriculum-ului la unitatea de curs Chimia analitică I, II, axat pe
formarea/dezvoltarea la elevi a unui sistem de competenţe şi abilităţi specifice calificării asistentului
farmacist, provocare pentru cadrele didactice din sistemul de instruire, se datorează reformelor
majore în domeniul educaţiei şi medicinei.
Societatea contemporană, tinzând spre noi realizări şi valorificări, atribuie educaţiei o
structură nouă a cerinţelor social-umane. Astfel, centrului de excelenţă îi revine rolul de formare a
personalităţii umane capabile să se integreze plenar în societate, să reacţioneze adecvat la
schimbările ce se produc.
Aceasta presupune eficientizarea învăţământului şi transformarea acestuia din beneficiar
pasiv în agent activ al progresului, care trebuie să pregătească omul corespunzător exigenţelor
viitoarei societăţi.
Se optează tot mai insistent în favoarea determinării ştiinţifice a informaţiei necesare pentru
realizarea obiectivelor educaţionale şi tratarea acesteia după criterii şi metode care să evite
enciclopedismul steril, descriptivismul, compartimentarea cunoştinţelor în obiecte cu o specializare
tot mai îngustă.
Studierea chimiei analitice ca o ştiinţă aplicativă, care contribuie la formarea de competenţe
în însuşirea principiilor de efectuare a analizelor calitative şi cantitative a diferitor substanţe
chimice şi mai ales a acelora care găsesc o aplicare largă în practica medicală, dezvoltarea gândirii
analitice la abordarea problemelor de alegere corectă a metodei de analiză a unei substanţe concrete
în funcţie de diferite condiţii.
La lecţiile de chimie analitică un loc central îl ocupă metodele de explorare a realităţii (de
explorare directă: observaţia, experimentul; de explorare indirectă: demonstrarea, modelarea,
algoritmizarea) şi cele bazate pe acţiunea practică (metode de acţiune reală: exerciţiul, proiectul,
lucrări de laborator etc.).
Metoda fundamentală de studiere a chimiei analitice este experimentul, folosit atât în clasele
gimnaziale, liceale dar, şi în învăţământul profesional tehnic. Combinând experienţa cu acţiunea,
această metodă accentuează caracterul aplicativ al predării, favorizează realizarea unei mai strânse
legături dintre teorie şi practică. Esenţa învăţării prin experiment o constituie provocarea
fenomenelor, urmărirea efectelor.
Ghidul lucrărilor de laborator pe care îl punem la dispoziţia elevilor, reprezintă un
instrument util şi utilizabil în elaborarea şi prezentarea experimentelor chimice desfăşurate în
lucrările de laborator. Fiind un produs de sinteză, Ghidul lucrărilor de laborator are drept scop să-i
orienteze şi să-i ajute pe elevi în înţelegerea bazelor teoretice şi formarea unor bune practici
destinate pregătirii viitorilor specialişti medicali.
II. COMPETENŢELE PROFESIONALE SPECIFICE MODULULUI
CS1. Interpretarea obiectivelor organizării analizei chimice calitative şi cantitative a diferitor
substanţe chimice;
CS2. Analiza calitativă a substanţelor chimice; CS3.
Analiza cantitativă a substanţelor chimice.
III. PROGRAME, POLITICI NAŢIONALE DIN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

1. Politica Naţională de Sănătate.
2. Noua Politică de Sănătate a Republicii Moldova pentru anii 2007-2021.
3. Strategia naţională pentru tineret.
4. Strategia Sănătate 2020:
5. Politica de Stat în domeniul Medicamentului.
6. Programul Naţional privind controlul alcoolului pentru anii 2012-2020.
7. Programul Naţional de prevenţie şi control a bolilor cardiovasculare pentru anii 2014-2020.
IV. NORME DE PROTECŢIE A MUNCII ÎN LABORATORUL DE

CHIMIE ANALITICĂ
REGULILE DE LUCRU ŞI DE COMPORTARE ÎN LABORATORUL DE CHIMIE
Lucrările practice la chimia analitică mobilizează studenţii pentru:
➢ executarea experimentelor, îndeplinirea exerciţiilor şi a problemelor experimentale, alcătuirea şi
completarea tabelelor cu rezultatele muncii, rezolvarea problemelor de calcul, alcătuirea
schemelor de lucru şi realizarea lor;
➢ formarea deprinderilor de activitate practică în munca de cercetare, însuşirea tehnicii lucrului în
laborator şi a măsurilor de protecţie a sănătăţii;
➢ determinarea importanţei şi locului chimiei analitice ca disciplină didactică în contextul
obiectelor şi ştiinţelor studiate în colegiile de medicină conform planurilor de învăţământ;
➢ formarea spiritului de observaţie şi a stilului de lucru colectiv;
➢ deprinderea de a efectua observări ale semnalelor analitice din reacţiile analizelor calitative şi
măsurări corecte în analize cantitative, care se vor generaliza în concluzii şi deducţii;
➢ aplicarea cunoştinţelor teoretice la situaţiile apărute în mersul experimentelor incluse în lucrările
practice.
REGULILE DE LUCRU ÎN LABORATOR
Pentru ca studentul să efectueze corect şi fără accidente experimentele programate într-o
lucrare practică se interzice:
➢ îndeplinirea experienţelor neplanificate în mersul lucrării,
➢ modificarea recomandărilor metodice,
➢ îndeplinirea unor improvizaţii neautorizate;
➢ de a gusta substanţele şi soluţiile analizate;
➢ de a folosi vesela chimică pentru băut şi mâncat. În laboratoarele chimice nu se mănâncă;
➢ de a folosi reactivi fără etichete, din veselă deschisă sau cu concentraţii necunoscute;
➢ de a participa la lecţie fără echipamentul de protecţie (halat, bonetă, mănuşi, ochelari, mască);
➢ de a folosi şi de a repara aparatele şi ustensilele stricate, periculoase în exploatare, vesela din
sticlă fisurată, veselă necorespunzătoare;
➢ de a schimba etichetele la vasele cu reactivi, dopurile sau pipetele;
➢ de a sustrage substanţe, veselă, aparate şi alte ustensile.
Pentru efectuarea lucrărilor practice studentul este dator şi obligat:
➢ să studieze anticipat conţinutul teoretic al temei lucrării practice din manual şi din conspectul
prelegerilor;
➢ să analizeze amănunţit conţinutul indicaţiilor metodice de îndeplinire a lucrării şi a fiecărui
experiment, să studieze chimismul lor şi să programeze succesiunea manipulaţiilor cu
substanţele toxice, corosive, inflamabile sau explozive;
➢ să controleze prezenţa reactivilor pe masa de lucru şi starea lor, prezanţa veselei chimice, a
aparatelor şi altor ustensile;
➢ să nu admită aglomerarea obiectelor nefolositoare pe masa de lucru, iar după folosirea
reactivilor, sticlele sau borcanele se închid şi se pun la locul lor;
➢ să îndeplinească experimentele cu păstrarea cerinţelor de securitate şi a tehnicii lucrului de
cercetare în laborator, a normelor de protejare a sănătăţii;
➢ să analizeze atent semnalele analitice ale reacţiilor, iar rezultatele experimentelor să le noteze în
zilnicul lucrării practice;
➢ după terminarea experimentului şi a lucrului în laborator, să aducă în ordine locul de lucru, să
închidă conductele de apă şi gaz, să stingă lumina electrică, aparatele electrice. Reactivii
chimici şi tehnica de lucru cu ei
Substanţele folosite în laboratorul de chimie se păstrează în vase de sticlă cu dopuri rodate.
Dacă substanţa se schimbă la acţiunea luminii, ea se păstrează în veselă din sticlă de culoare închisă.
Substanţele toxice sunt depozitate sub nişă. Etichetele se scriu cu creionul ori cu tuş şi se
parafinează. Dozarea reactivilor într-un experiment se face în strictă corespundere cu recomandările
metodice de îndeplinire, păstrând cantităţile şi concentraţiile, succesiunea amestecării şi manipulării
substanţelor. Surplusul de reactiv luat în eprubetă nu se întoarce în borcanul de unde s- a luat, dar se
aruncă, pentru a preîntâmpina amestecarea lui cu alte substanţe.
Excludeţi folosirea în experiment areactivilorimpurificateşi a celor cu proprietăţi evident
schimbate. Resturile de substanţe şi reziduurile experimentelor se aruncă în recipiente speciale sau
în chiuvetă, lăsând să curgă multă apă. Substanţele se miroase, mişcând aerul cu mâna deasupra
vasului cu reactiv spre nas. Experimentele în care se folosesc substanţe toxice, corosive şi cu miros
puternic se îndeplinesc sub nişă. Substanţele lichide şi soluţiile se trec în altă veselă prin pâlnie, iar
cele solide cu spatule. Nu se ating substanţele cu mâinile, deoarece pot ataca ţesuturile, provocând
acţiuni caustice.
În caz de accident imediat anunţă profesorul

Cele mai frecvente accidente în laboratorul de chimie sunt:
➢ se răstoarnă vasul cu reactiv, iar substanţa stropeşte hainele sau corpul studentului;
➢ se confundă soluţiile, iar amestecul de substanţe obţinut este aruncat din eprubetă pe haine sau
corp;
➢ se aprind substanţele inflamabile, hârtiile din coşul de gunoi;
➢ intoxicaţii;
➢ arsuri chimice, termice sau fizice;
➢ electrocutări;
➢ traumatisme după căderi prin alunecare, tăiere cu sticlă ori cu alt obiect ascuţit.
Sfaturi utile pentru lucru în laborator fără accidente:
Nu alerga şi nu te plimba de la o masă de lucru la alta.
Un foc mic se înăbuşă cu o cârpă, oprind accesul aerului, iar cel de proporţii se stinge cu extinctorul.
Părul lung se leagă sub bonetă.
Nu arunca la coşul de gunoi chibrituri şi hârtii aprinse.
Nu fuma, nu bea şi nu mânca în laboratorul de chimie, iar după lecţia practică spălaţi-vă mâinile. La
încălzirea unui lichid gura eprubetei se îndreaptă în partea unde nu sunt persoane, pentru a evita
stropirea lor cu reactivi şi provocarea arsurilor termice.
Sticlele cu reactivi nu se apucă de dop sau de capac.
Acordarea primului ajutor în caz de accident
După natura lor accidentele posibile în cabinetul de chimie sunt: intoxicaţiile, arsurile,
traumatismele şi mai rar electrocutări.
Intoxicaţiile survin în rezultatul acumulării în laborator a substanţelor toxice. Este necesar de a
petrece aerisirea urgentă a încăperii, formând curenţi de aer, deschizând uşile şi ferestrele în toate
camerele laboratorului de chimie. Accidentatul se scoate la aer curat unde i se acordă ajutor medical
specializat. În cazul pierderii cunoştinţei, după primul ajutor medical, persoana intoxicată se
transportă la spitalul de urgenţă.
Arsurile după puterea de penetrare sunt de gradele I, II şi III. Dacă timp de 5 minute în locul arsurii
termice nu apar băşici, locul ars se spală sub jet de apă, se usucă şi se aplică unguente. Arsurile
grave se pudrează cu antibiotice şi se pansează cu bandaje sterile fără vată, apoi accidentatul se
transportă la spital. Arsurile chimice se deosebesc de cele termice şi sunt dependente de natura
chimică a substanţelor ce le provoacă şi de concentraţia lor. Arsurile chemate de acizii tari au o
margine bine conturatădeculoare cafenie sau chiar neagră, iar cele bazice sunt surii şi cu margini
neconturate. În caz de arsură acidă, locul traumat se eliberează atent de haină (ca să nu faci alte
arsuri), se spală eficient cu multă apă şi se neutralizează cu soluţie de 3% de NaHCO 3 (sodă de
mâncare) ori cu spumă de săpun. Locul arsurii acide se presoară cu un strat subţire de sodă şi se
pansează cu tifon steril. Baza de pe corp sau îmbrăcăminte se spală bine sub jet de apă, se
neutralizează cu soluţie de 3% de acid citric, acetic ori oxalic, se presoară cu praf de acid citric şi se
pansează cu tifon steril.
În caz de electrocutare persoana accidentată se apucă de/sau cu haina uscată şi se scoate din
zona acţiunei curentului. După ce se fixează limba i se face respiraţie artificială.
În cazurile de traumatisme sub formă de fracturi ori luxaţii, accidentatul se imobilizează, la
fracturile deschisese aplică garoul şi se transportă la spital.
Cu regulile de securitate am luat cunoştinţă
Elev(ul/a)
Semnătura
Data
Semnătura profesorului N. SÎRBU
V. PLANUL TEMATIC
Teoria Semestrul II
Nr. Subiectul Nr. de
d/o ore
1. Chimia analitică. Noţiuni generale. 2
2. Echilibre în sisteme omogene. 2
3. Echilibre în sisteme omogene. 2
4. Autoionizarea apei. 2
5. Autoionizarea apei. 2
6. Chimia analitică. Noţiuni generale. Echilibre în sisteme omogene. 2
Autoionizarea apei. Activitate de evaluare.
7. Clasificarea cationilor în grupe analitice. Reacţiile analitice ale 2
cationilor din grupele întâia şi a doua analitică.
8. Reacţiile analitice ale cationilor din grupa a treia şi a patra analitică. 2
9. Reacţiile analitice ale cationilor din grupa a cincea şi a şasea analitică. 2

10. Reacţiile analitice ale cationilor din grupele I-VI analitice. Activitate de 2
evaluare.
11. Clasificarea anionilor în grupe analitice. Reacţiile analitice ale anionilor 2
din prima grupă analitică.
12. Reacţiile analitice ale anionilor din grupa a II şi a III analitică. 2
Separarea anionilor din grupele analitice I, II şi a III-a.
13. Echilibre în sisteme eterogene. 2
14. Echilibre în sisteme eterogene. 2
15. Reacţiile de identificare a anionilor din grupele I – III. Separarea 2
anionilor din grupele analitice I, II şi a III-a. Echilibre în
sisteme eterogene. Activitate de evaluare.
16. Total 30
Practica
Nr. Subiectul Nr.
d/o ore
1. Întroducere în chimia analitică calitativă. 4
2. Reacţiile analitice ale cationilor din grupa întâia şi a doua analitică. 4
3. Reacţiile analitice ale cationilor din grupa a treia analitică. Analiza amestecului 4
de cationi din grupele I, II şi a III-a analitice.
4. Reacţiile analitice ale cationilor din grupa a patra şi a cincea analitică. 4
5. Reacţiile analitice ale cationilor din grupa a şasea analitică. Analiza 4

amestecului de cationi din grupele IV, V şi a VI analitice.
6. Reacţiile analitice ale anionilor din prima grupă analitică. Analiza amestecului 4
de anioni din grupa I.
7. Reacţiile analitice ale anionilor din grupa a doua şi a treia analitică. Analiza 4
amestecului de anioni din grupa II şi a III.
8. Analiza unei substanţe anorganice medicamentoase. 2
Total ore 30
CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE „RAISA PACALO”
de
Lucrarea Nr. 1
laborator
LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 1
Subiecul: Întroducere în chimia analitică calitativă.
9
Natalia Sîrbu profesor la disciplina Chimia toxicologică, Chimia analitică, grad didactic I
Subiectul: Întroducere în chimia analitică
calitativă.
Data:
Competenţa specifică: Interpretarea obiectivelor

organizării analizei chimice calitative şi cantitative a
diferitor substanţe chimice.
Abilităţile specifice:
A1 - Respectarea regulilor de lucru, tehnicii securităţii şi protecţia muncii în
laboratorul de chimie analitică.
A2 - Definirea noţiunilor tematice.
A3 - Clasificarea sarcinelor şi metodelor de analiză utilizate în chimia analitică.
A4 - Pregătirea (spălarea, uscarea, gradul de curăţenie, păstrarea) şi utilizarea
veselei chimice în analizele calitative şi cantitative. A5 - Aplicarea reacţiilor
analitice în analizele chimice.
A6 - Aprecierea condiţiilor şi semnalele analitice ale reacţiilor analitice. A 7
- Gestionarea deşeurilor chimice.
A8- Comunicarea eficientă în corespundere cu etica şi deontologia farmaceutică
utilizând corect limbajul chimic de specialitate.
ARGUMENTAREA IMPORTANŢEI TEMEI STUDIATE
În toate domeniile chimiei şi ale tehnicii, analiza chimică are un rol deosebit
de important, care s-a dezvoltat odată cu acumularea cunoştinţelor fizico-chimice
privind legi după care se desfăşoară reacţiile chimice. Cu ajutorul analizei
chimice se determină compoziţia substanţelor, se controlează calitatea materiilor
prime necesare în diferite industrii (chimice, farmaceutice, metalurgice, materiale
de construcţie, ş.a.), şi se urmăresc procesele tehnologice. Astăzi este pe deplin
stabilit faptul că de controlul riguros al diferitelor faze de fabricaţie depinde nu
numai de calitatea produselor obtinuţe,
oricare ar fi ele, ci şi folosirea raţională
a materiilor prime.
Sarcina studierii compoziţiei
substanţelor simple sau compuse, izolate sau în
amestec, revine azi unei ramuri bine conturate a chimiei
denumită Chimie analitică.
Sarcina de activitate Nr. 1
Familiarizaţi-vă cu regulile de
lucru, tehnicii securităţii şi protecţia
10
muncii în laboratorul de chimie analitică, semnând în registrul
laboratorului!
Formula substanţei Denumirea substanţei
H2O2
K2[HgI4] + KOH Tetraiodidomercurat (II) de potasiu +hidroxid de potasiu
Reactivul Nessler
K2Cr2O7
Sarcina de
activitate Nr. 2 K[Sb(OH)6]
Scrieţi denumirea (NH4)2CO3
substanţelor.
CH3COONH4
K2[PbI4]
Na2[Pb(OH)4]
Na3[Co(NO2)6]
(NH4)2C2O4
K2HPO4
KH2PO4
BaCrO4
K3[Fe(CN)6]
K4[Fe(CN)6]
[Ag(NH3)2]Cl
Na2[Zn(OH)4]
Na3[Al(OH)6]
Na[Al(OH)4]
[Cr(NH3)6](OH)3
Co(AlO2)2
NH3*H2O
Na2S2O3
Na2S4O6
[Zn(NH3)4](OH)2
NH4CNS
NaBiO3
[Cu(NH3)4]Cl2
Cu3(PO4)2
[Co(NH3)6]Cl2
CoOHCl
MgNH4PO4
12
13
Etanol C2H5OH
Apă de var
Sulfură de sodiu Na2S
Hidroxid de potasiu
Sarcina de Nitrit de natriu
activitate Nr. 3
Scrieţi formulele Amoniac
moleculare ale Tiosulfat de sodiu
substanţelor.
Dicromat de amoniu
Permanganat de potasiu
Hidrogencarbonat de calciu
Dihidroxoclorură de aluminiu
Oxiclorură de bismut
Hidroxid de fier(III)
Sulfatul de tetraammincupru (II)
Reactivul Nessler
Tetraborat de natriu
Sulfură de amoniu
Sulfit de amoniu
Sulfat de amoniu
Oxalat de sodiu
Carbonat de sodiu
Dihidrogenfosfat de calciu
Dihidroxoacetat de fier(III)
Hidroxosulfat de cupru
Hexahidroxoaluminat de natriu
Hexacianofierit de potasiu
Hexacianofierat de potasiu
Hexacianofierit de fier (III)
Hexacianofierat de fier (II)
Hexanitrocobaltat de sodiu
Molibdat de amoniu
Clorura de diamminargint
Tiocianura de potasiu
14
Ionul Ag+ Pb2+ Bi3+ NH4+ K+ Cr3+

SO42- Ag 2SO4 PbSO4 Bi2(SO4)3
PO43-
NO3-
Cl-
CH3COO-
CO32-
C2O4-2
OH-
S2-
Br -
NO2-
SO32-
S2O32 -
B4O72 -
CrO42-
Determinaţi indicii ionilor şi scrieţi formulele moleculare ale substanţelor.
15
Determinaţi indicii şi scrieţii în formulele moleculare. Terminaţi de scris
ecuaţiile reacţiilor de disociere electrolitică. Numiţi substanţele.
Formula moleculară şi ecuaţia de disociere Denumirea substanţei
H 2SO3 2H+ +SO32-

Ecuaţia red usă a reacţiei de sedimentare Denumirea
Bi 2 (SO4)3 2Bi3+ +3SO42- sedimentului
(NH4) PO4
3Ca2+ + 2PO34- Ca 3 (PO4)2↓ Fosfat de calciu
(NH4) CO3
Hg2+ + PO43- Hg PO4↓
Cr Cl
OH- + Fe3+ Fe OH ↓
NaHCO3
SO32- + Pb2+ Pb SO3
Ba (HCO3)
Pb2+ + I- Pb I
Na [Hg2+I4-]
CrO42- + Ca2+ Ca CrO4
K [Fe2+ (CN-)6]
K++ Na +
+ [Co(NO 2)6]
3–
K Na[Co(NO2)6]
3+ -
Na [Fe (CN )6]
Pb4)2+ +
Fe3+ (SO Cl - Pb Cl
+ -
MnAgCl + OH Ag2O + H2O
H2S +6] Ag+
Li [Al(OH) Ag S + H+
2+
H2O(NH
[Mg + Ba + Cr2O7 2-
3)4](OH) Ba CrO4 + H +
Fe2+ COO)
(CH + [Fe(CN)
Cu 6]
3–
Fe [Fe(CN)6]
3
Fe3+
Al (NO + 2)[Fe(CN)6] 4– Fe [Fe(CN)6]
Mn2+ + H+ + BiO3- HMnO4 + Bi3+ + H2O
Zn2++ CO32- + H2O (ZnOH) CO3+ CO2
Sarcina de activitate Nr. 6 În schemele reacţiilor de sedimentare scrieţi coeficienţii şi
indicii ionilor. Numiţi substanţele sedimentate.
16
Măsurarea aproximativă a volumelor
În analizele chimice paharele Berzelius şi Erlenmeyer se utilizează pentru a

amesteca, a transporta şi a măsura aproximativ volume de lichide. Volumele înscrise
pe paharele din imagini se pot măsura cu eroare de aprox. 5%.
←pahar
Berzelius gradat
pahar
Erlenmeyer
gradat→
17
Cilindrii gradaţi sunt utilizaţi de obicei pentru a măsura volume de lichid cu o
eroare de aproximativ 1%. Sunt folosiţi numai în scopuri generale, nu şi în
Pentru măsurarea cu mare exactitateolumelor

av se folosesc
pipetele
Balonul cotat
▪ Baloanele cotate sunt vase cu fundul plat şi gâtul
prelungit care au gravat un inel circular care indică limita
lor deumplere
▪ Pe baloanele gradate este înscrisă
capacitatea şi temperatura la care au
fost etalonate
Cu balonul cotat din imagine se
poate măsura un volum de 500
-0,2
+ ml
analiza chimică cantitativă.
Baloanele cotate sunt utilizate pentru prepararea soluţiilor de
concentraţie exactă folosind substanţe etalon
Se cântăreşte la balanţa analitică cantitatea de substanţă
calculată, ce
corespunde volumului de
soluţie ce se va prepara
Se aduce substanţa,
cantitativ, cu solvent în
balonul cotat
Se completează cu
solvent până la semnul
balonului cotat (se adaugă
solvent până în apropierea
semnului, iar apoi se adaugă încet, cu pipeta, astfel încât
lichidul să curgă pe pereţii balonului cotat, până când
meniscul lichidului este tangent la semnul balonului)
Se agită pentru dizolvare
Se păstrează la temperatura
camerei
Aveţi grijă ca picăturile de pe gâtul balonului să ajungă în

lichid şi numai apoi verificaţi dacă meniscul este tangent la
semn! 14
19
Analizaţi cu atenţie imaginea de
mai jos şi identificaţi cât mai multe
ustensile de laborator necesare pentru diverse analizelaborator
în
Completaţi tabelul de mai jos pentru 8 din ustensilele identificate.

Nr.
crt. Denumirea Pentru ce se foloseşte în laborator
1
2
3
4
5
6
7
8
ACTIVITATEA PRACTICĂ
20
Sarcina de activitate Nr. 8 Realizaţi reacţiile de schimb între soluţiile electroliţilor
Experimentul întâi. Din diversitatea de soluţii care sunt pe masa de lucru alegeţi perechi de
reactivi care interacţiunează cu formarea: a) unei substanţe insolubile de tip cristalin, b) unui
precipitat de tip amorf, c)unui electrolit slab, d) unei substanţe găzoase, e) apei, f) unei substanţe
colorate. Efectuaţi reacţiile prin metoda semimicroanalizei analitice şi scrieţi ecuaţiile moleculare,
ionice desfăşurate şi ionice reduse.
a) obţinerea unei substanţe insolubile de tip cristalin.
Ecuaţia
moleculară
Ecuaţia
ionică desfăşurată
Ecuaţia
ionică redusă
b) obţinerea unui sediment amorf.
Ecuaţia
moleculară
Ecuaţia
Ecuaţia
ionică redusă
c) obţinerea unui electrolit slab.
Ecuaţia
moleculară
Ecuaţia
Ecuaţia
ionică redusă
d) obţinerea unei substanţe găzoase.
Ecuaţia
moleculară
Ecuaţia
Ecuaţia
ionică redusă
e) reacţie de neutralizare.
Ecuaţia
moleculară
Ecuaţia
Ecuaţia
ionică redusă
f) obţinerea unei substanţe colorate.
Ecuaţia
moleculară
Ecuaţia
Ecuaţia
ionică redusă
Experimentul doi. Realizaţi reacţiile de hidroliză a sării după cation.
21
Într-o eprubetă se ia un mililitru de apă distilată la care se adaugă o picătură de turnesol, iar cu o
baghetă se trec câteva cristale de sulfat de aluminiu. Conţinutul eprubetei se colorează în culoare
Ecuaţiile reacţiei de hidroliză a sulfatului de aluminiu sunt:
Ecuaţia
ce demonstrează că mediul este .
Ecuaţia
moleculară
Ecuaţia ionică
desfăşurată
ionică redusă
Experimentul trei. Realizaţi reacţiile de hidroliză a sării după anion.

Într-o eprubetă se ia un mililitru de apă distilată la care se adaugă o picătură de turnesol, iar cu
obaghetă se trec câteva cristale de carbonat de sodiu. Conţinutul eprubetei se colorează în culoare
ce demonstrează că mediul este .
Ecuaţiile reacţiei de hidroliză a carbonatului de sodiu sunt:
ionică redusă
Ecuaţia
moleculară
Ecuaţia
Ecuaţia
Sarcina de activitate Nr. 9 Realizaţi identificarea cationilor Na+, K+, Ba2+, Cu2+, Ca2+, Sr2+,
prin coloraţia flăcării.
Proba Modul de efectuare
analizei
preliminare
COLORAŢIA Un inel din sârmă nicromică se prelucrează multiplu cu acid
clorhidric concentrat, apoi se încălzeşte până la roşu în flacăra
lămpii cu spirt. Când flacăra nu-şi schimbă culoarea, cu acest
inel se ia substanţa solidă cercetată care se întroduce în centrul
ei şi urmărim schimbările de culoare. Rezultatele experimentului
se scriu în tabelă.
22
FLĂCĂRII
COLORAŢIA FLĂCĂRII
Cation prezent Culoarea imprimată Cation prezent Culoarea

în substanţa de flăcării în substanţa de imprimată
analizat analizat flăcării
Na+ Ba2+
K+ Cu2+
Ca2+ BO33-
Sr2+
Sarcina de activitate Nr. 10 Realizaţi experimental formarea perlelor
Proba analizei Modul de efectuare

preliminare
FORMAREA - Substanţade analizat se mă runţeşte
PERLELOR - Pe mina de creion se topeşte borax pâ nă la obţinerea unei perle
transparente, incolore
- Se atinge perla de borax de substanţă de analizat şi se introduce în
flacă ra oxidantă
- se repetă determinarea pentru flacă ră reducă toare
23
- Se observă culoarea perlei obţinute în flacă ră oxidantă şi flacă ră
reducă toare, la cald şi la rece
- Rezultatele se scriu în tabelă.
FORMAREA PERLELOR
Formula Culoarea perlei Ionul care se identifică
substanţei
cercetate
Co(NO3)2 Albastră
CuSO4 Verde
CrCl3 Verde
MnSO4 Violet
NiCl2 Galben
Promovarea modului sănătos de viaţă
Subiecte pentru discuţii:
1.
_________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________.
CONCLUZII:
№ Deprinderi practice obligatorii Realizat / Semnătura

Calificativ profesorului
1. Realizarea reacţiile de schimb între soluţiile electroliţilor
2. Realizarea reacţiile de hidroliză a sării după cation.
3. Realizarea reacţiile de hidroliză a sării după anion.
4. Coloraţia flăcării. Formarea perlelor
Evaluarea calitativă a deprinderilor / abilităţilor practice realizate:
24
de
Lucrarea Nr. 2
laborator
LUCRAREA DE LABORATORNr. 2
Subiecul: Reacţiile analitice ale cationilor din grupa întâia şi a
doua analitică.
25
Subiectul: Reacţiile analitice ale cationilor din grupa întâia şi
a doua analitică
Data:
Competenţa specifică: Analiza calitativă a cationilor.

Abilităţi specifice:
A1 - Definirea noţiunilor tematice.
A2 - Clasificarea cationilor în grupe analitice.
A3 - Respectarea regulilor de lucru, tehnicii securită ţii şi protecţia muncii în laboratorul
de chimie analitică .
A4 -Pregă tirea minioficiului pentru desfă şurarea activită ţii aplicative.
A5 -Realizarea reacţiilor de identificare a ionilor de potasiu, sodiu, amoniu, argint, plumb.
A6 -Reproducerea ecuaţiilor reacţiilor analitice din grupele I-II analitice, înformă EM, EIC, EIR.
A7 -Aprecierea condiţiilor şi semnalele analitice ale reacţiilor analitice.
A8-Elaborarea schemelor de analize preventive şi selective a amestecului de cationi din grupele
I - II analitice.
A9 - Gestionarea deşeurilor chimice.
A10-Comunicarea eficientă în corespundere cu etica şi deontologia farmaceutică utilizâ nd
corect limbajul chimic de specialitate.
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________________________
ASIGURAREA MATERIALĂ
Substanţe Soluţii / Reactivi Echipament de
medicamentoase laborator/ Aparataj
1. Clorură de - Apă purificată • Eprubete

potasiu - Acid tartric •• Pipete
2. Clorură de - HCl- NH4Cl •• Cilindri gradate
sodiu - H2SO4, Na2SO4, K2SO4 •• Pâlnii
3. Iodură de - K4[Fe(CN)6] Balonaşe cotate
••
poasiu - Sol. AgNO3 Spatule de inox
•• Balanţă analitică
4. Bromură de - Sol. NaOH
potasiu - Sol. NH3 • Baie de apă
- (NH4)2S Spirtiere
- Hg2Cl2 BaCl2 Hârtie de filtru
5. Clorură de - K2[HgI4] + KOH Calculator
calciu - Na2CO3, K2CO3, (NH4)2CO3 FS Română
- K2CrO4, K2Cr2O7
- Na2HPO4
- Na2SO3, (NH4)2C2O4 -
Ditizonă, HCOH
20
Familiarizaţi-vă cu regulile de lucru, tehnicii securităţii şi
protecţia muncii în laboratorul de chimie analitică!
Am luat cunoştinţă cu tehnica securităţii şi mă oblig
să o respect.
N. P. Elevului
SEMNĂTURA
Sarcina de activitate Nr. 2 Completaţi rubricile din tabel cu grupele de cationi studiaţi după metoda
acido-bazică.
Cationii Grupele analitice

I II III IV V VI
Reactivul de
grupă
Semnalul
analitic
Sarcina de activitate Nr. 3 Realizaţi reacţiile analitice de identificare a cationilor de potasiu,
sodiu, amoniu,argint şi plumb.
Experimentul întâi. Identificarea cationului de potasiu cu hidrogentartrat de Na.
Într-o eprubetă se iau cinci picături de soluţie de clorură de potasiu şi aceeaşi cantitate de
hidrogentartrat de sodiu. Amestecul se plasează în gheaţă, iar pereţii eprubetei în partea interioară se
freacă cu un bastonaş de sticlă.
Se obţine un sediment de formă , de culoare _ .
Ecuaţiile acestei reacţii sunt:
Ecuaţiamoleculară: Ecuaţia ionică desfăşurată: Ecuaţia ionică redusă: . .
Experimentul doi. Identificarea cationului de potasiu cu hexanitrocobaltat de Na.
.
Într-o eprubetă se prepară un amestec din câte cinci picături de soluţii de clorură de potasiu şi
hexanitrocobaltat de sodiu. Amestecul obţinut se răceşte în gheaţă, iar pereţii eprubetei se freacă
cu un beţişor din sticlă.
Sedimentul obţinut este de culoare , de tip .
Ecuaţiile reacţiei sunt:
Ecuaţiamoleculară: .
Ecuaţia ionică desfăşurată: .
Ecuaţia ionică redusă: .
Experimentul trei. Identificarea cationului de potasiu prin reacţia de colorare a flăcării.
Se prelucrează inelul din sârmă nicromică cu acid clorhidric şi în flacăra lămpii cu spirt până
culoarea flăcării rămâne aceeaşi. Cu acest inel se iau cristale de clorură de potasiu care se plasează
în mijlocul flăcării, iar culoarea ei se priveşte printr-o sticlă albastră sau prin soluţie de indigo.
Cationul de potasiu colorează flacăra în .
Experimentul patru. Identificarea cationului de sodiu cu reacţia de colorare a flăcării.
Un inel făcut din sârmă nicromică se umezeşte în acid clorhidric şi se calcinează în flacăra
lămpii de spirt până flacăra încetează să-şi schimbe culoarea.Cu acest inel se iau cristale de sare de
sodiu care se întroduc în mijlocul flăcării lămpii de alcool.
Flacăra se colorează în culoare
.
Experimentul cinci. Identificarea cationului de sodiu cu
hexahidroxostibiat de potasiu. Într-o eprubetă se iau cinci picături de
soluţie de clorură de sodiu la care se adaugă aceeaşi cantitate de
hexahidroxostibiat de potasiu, apoi pereţii eprubetei se freacă cu o baghetă de
sticlă şi conţinutul ei se răceşte în gheaţă.
Sedimentul obţinut este de culoare
Ecuaţiile acestei reacţii sunt: Ecuaţia moleculară: .
Ecuaţia ionică redusă: .
Experimentul şase. Reacţia microcristaloscopică de identificare a cationului de
sodiu cu uranilacetat de zinc.
Pe o lamă de sticlă pentru preparate microscopice se pune o picătură de soluţie de
clorură de sodiu care se vaporizează până la uscat şi se răceşte. La cristalele rămase se adaugă o
picătură de soluţie de uranilacetat de zinc. Forma cristalelor se cercetează la mărimea 7x8 a
microscopului.
Forma cristalelor de uranilacetat de zinc şi sodiu se desenează.
Cristalele de NaZn(UO2)3(CH3COO)9 . 9 H2O au forma:
Ecuaţia moleculară a reacţiei microcristaloscopice

este:
Experimentul şapte. Identificarea cationului de amoniu cu bază alcalină.
Se prepară indicatorul fenolftaleinic dintr-o bucăţică de hârtie de filtru pe care se pune 5-6
picături de soluţie alcoolică de fenolftaleină. Într-o eprubetă se amestică câte cinci picături de
soluţie de clorură de amoniu şi hidroxid de sodiu, apoi conţinutul se încălzeşte. Când amestecul
din eprubetă fierbe, deasupra eprubetei se ţine hârtiea- indicator. Se observă că indicatorul
fenolftaleinic se colorează în culoare .
Chimismul acestei reacţii este: .
Ecuaţia moleculară: Ecuaţia ionică desfăşurată: Ecuaţia ionică redusă: .
Experimentul opt. Identificarea cationului de amoniu cu reactivul Nessler. .
Reacţia de descoperire a cationului de amoniu cu reactivul Nessler este foarte sensibilă şi arată
prezenţa ionului chiar când este sub formă de impuritate. Reacţiei îi împedică prezenţa cationilor
care se sedimentează cu baze alcaline.
La o picătură de soluţie de clorură de amoniu se adaugă zece picături de apă distilată şi o
picătură de reactiv Nessler (tetraiodidmercurat de potasiu în hidroxid de potasiu).
S-a obţinut un sediment de culoare , de formă .
22
Ecuaţiile acesei reacţii de identificare sunt:
Ecuaţia moleculară: .
Ecuaţia ionică redusă: . 21
Experimentul nouă. Înlăturarea cationului de amoniu dintr-un amestec de substanţe.
Pentru a înlătura cationul de amoniu dintr-un amestec de substanţe, soluţia analizată se trece într-
o ceaşcă de farfor în care se fierbe şi se vaporizează până la uscat. Reziduu se calcinează cu 10 –15
minute mai mult după ce încetează degajarea fumului alb. În acest caz se obţine descompunerea
completă a compuşilor amoniului în amestecul de substanţe. Reziduul din ceaşcă se răceşte şi se
dizolvă în apă distilată, iar în câteva picături de soluţie obţinută se efectuează proba (cu reactivul
Nessler) de eliminare completă a ionului de amoniu. În cazul când înlăturarea nu este completă
procedeul descris mai sus se repetă.
Terminaţi de scris ecuaţiile reacţiilor de descompunere termică:
(NH4)2CO3
(NH )3PO4
NH44Cl
Experimentul zece. Mersul analizei amestecului de cationi din grupa a întâia analitică.
Proba de analiză care conţine cationii grupei a întâia se dizolvă în apă distilată. Soluţia
obţinută se supune analizei calitative. La început se descoperă cationul de amoniu cu bază alcalină şi
indicatorul fenolftaleinic la fierbere. Când cationul de amoniu este prezent se îndeplineşte înlăturaea
lui din amestec prin procedeul de vaporizare şi calcinare a soluţiei. În reziduu se identifică cationul
de potasiu prin reacţia cu hidrogentartrat de sodiu sau prin colorarea flăcării, apoi se descoperă
cationul de sodiu cu hexahidroxostibiat de potasiu şi prin proba de colorare a flăcării. Experimentul
unsprezece. Sedimentarea cationilor din grupa a doua cu reactivul de grupă.
a) Într-o eprubetă se iau cinci picături de soluţie de nitrat de argint la care se adaugă
aceeaşi cantitate de soluţie de acid clorhidric. Se formează un sediment de culoare
. La sedimentul obţinut se adaugă cinci picături de soluţie de 10% de apă amoniacală şi
se agită. Observăm că sedimentul__________. În continuare, la soluţia transparentă
se adaugă surplus de acid azotic şi se vede______________.
Ecuaţiile reacţiei de sedimentare a clorurii de argint sunt:
Ecuaţia moleculară.
Ecuaţia ionică desfăşurată. Ecuaţia ionică redusă.
Ecuaţiile reacţiei de dizolvare a clorurii de argint în exces de soluţie de amoniac:
Ecuaţia ionică.
Ecuaţiile reacţiei de interacţiune a acidului azotic cu clorura de diaminargint.
Ecuaţia
ionică desfăşurată. Ecuaţia ionică redusă.
b) Într-o eprubetă se iau cinci picături de soluţie de acetat de plumb la care se adaugă
aceeaşi cantitate de acid clorhidric. S-a format un precipitat de culoare _ , de formă ________ .
La sediment se adaugă zece picături de apă distilată şi se încălzeşte până la fierbere. Observăm că
în apă fierbinte clorura de plumb este , dar când
conţinutul eprubetei se răceşte sedimentul .
Ecuaţiile reacţiei de formare a sedimentului cu reactivul de grupă sunt:
30
Experimentul doisprezece. Reacţiile de identificare a cationului de argint.
Cationul Reactivii Semnalele analitice ale reacţiei
Ag+ KI
Ag+ K2CrO4
Ag+ NaOH
În trei eprubete se iau câte cinci picături de soluţie de azotat de argint la care se
adaugă în aceeaşi cantitate soluţii de iodură de potasiu, cromat de potasiu şi bază alcalină.
Scrieţi semnalele analitice observate în tabela de mai jos.
Ecuaţiile reacţiei de
sedimentare a iodurii de argint
sunt: Ecuaţia moleculară.
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.
Ecuaţiile reacţiei de obţinere a cromatului de argint: Ecuaţia moleculară.
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.
Formarea sedimentului cu baza

alcalină: Ecuaţia moleculară.
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
31
Ecuaţia
ionică redusă.
Exeperimentul treisprezece. Reacţiile de identificare a cationului de plumb.

a) amfoteritatea hidroxidului de plumb. Într-o eprubetă se iau cinci picături de soluţie de acetat de
plumb la care se adaugă aceeaşi cantitate de apă amoniacală. Sedimentul obţinut se împarte în două
jumătăţi. La o parte de sediment se adaugă trei picături de soluţie 2N de acid azotic, iar la cealaltă
soluţie concentrată de bază de sodiu. Hidroxidul de plumb este un precipitat de culoare
________, de formă ________ care în soluțiile de acid azotic şi de bază alcalină se dizolvă.
Ecuaţiile reacţiei de preparare a hidroxidului de plumb prin reacţia de schimb ionic

sunt: Ecuaţia moleculară.
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.
b) Reacţiile de identificare a cationului de plumb.

În trei eprubete se iau câte cinci picături de soluţie de acetat de plumb la care se adaugă
aceleaşi cantităţi de soluţii de iodură de potasiu, cromat de potasiu şi acid sulfuric.
Semnalele analitice ale reacţiilor se scriu în tabela de mai jos.
Cationul Reactivii Sedimentul Semnalele analitice ale reacţiilor

Pb+2 KI PbI2
Pb+2 K2CrO4 PbCrO4
Pb+2 H2SO4 PbSO4
Ecuaţiile reacţiei de sedimentare a iodurii de plumb.

Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.
Ecuaţiile reacţiei de formare a cromatului de plumb

Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.
Ecuaţiile reacţiei de sedimentare a cationului de plumb cu sulfat – anion.

32
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.
Experimentul paisprezece. Analiza amestecului de cationi din grupa a doua.

La doi mililitri de soluţie care conţine cationii grupei a doua analitice se adaugă aceeaşi
cantitate de soluţie de acid clorhidric diluat. Clorurile sedimentate se separă prin filtrare, se spală cu soluţie
de acid şi se fierb în 4-5 mililitri de apă distilată. Sedimentul rămas după fierbere se filtrează şi se
dizolvă în soluţie de apă amoniacală, în care se efectuează identificarea cationului de argint. În filtrat se
descoperă cationul de plumb ce se identifică cu acid sulfuric (se poate de identificat şi în soluţia iniţială,
deoarece cationul de argint nu împiedică) sau iodură de potasiu.
Sarcina de activitate Nr. 4 Folosind „Tabela solubilităţii acizilor, bazelor şi sărurilor în apă” de
scris formulele moleculare şi denumirea chimică a compuşilor cationului de argint şi de plumb.
Ag+ Denumirea Ecuaţia de Pb2+ Denumirea Ecuaţia de
(formula) chimică disociere (formula) chimică disociere
Scrieţi ecuaţiile reacţiilor de disociere electroliticăpentru compuşii care disociază.
Reactivii Semnalele analitice ale reacţiilor

Iodură de potasiu Pe pereţii eprubetei se obţine oglindă de argint
Acid clorhidric Sediment cristalin de culoare brun-surie solubil în NH3
Aldehida formică Sediment de culoare roşie-cărămizie solubil în NH3
Cromat de potasiu Sediment cristalin de culoare galbenă care uşor se
dizolvă în acid azotic
Hidroxid de sodiu Sediment cristalin galben care nu se dizolvă în HNO3
Hidrogenfosfat Sediment alb brânzos solubil în apă amoniacală
de sodiu
Sarcina de activitate Nr. 5 Notaţi prin săgeţi semnalul analitic al reacţiei care corespunde
interacţiunei soluţiei de nitrat de argint cu reactivii din tabelă:
Notaţi prin săgeţi semnalul analitic care corespunde reacţiei de
interacţiune a reactivilor din tabelă cu soluţia de acetat de plumb:
33
SCHEMA ANALIZEI AMESTECULUI DE CATIONI DIN GRUPA A II-a
34
Subiecte pentru discuţii:
1.
_________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
CONCLUZII:
____________________________________________________________________________________________________________
№ Deprinderipractice obligatorii Realizat / Semnătura

1. Reacţiile analitice ale cationului de potasiu
2. Reacţiile analitice ale cationului de sodiu
3. Reacţiile analitice ale cationului de amoniu
4. Reacţiile analitice ale cationului de argint
5. Reacţiile analitice ale cationului de plumb
35
de
Lucrarea Nr. 3
laborator
Subiecul: Reacţiile analitice ale cationilor din grupa a treia

analitică.
Subiectul: Reacţiile analitice ale cationilor
din grupa a treia analitică.
Data:

A1 –Definirea noţiunilor tematice.
A2 –Specificarea reacţiilor de identificare a ionilor de bariu şi calciu.
A3–Respectarea regulilor de lucru, tehnicii securităţii şi protecţia muncii în
A4 –Pregătirea minioficiului pentru desfăşurarea activităţii aplicative.
A5 –Realizarea reacţiilor analitice de identificare a cationilor de bariu şi calciu.
A6 –Realizarea analizei amestecului de cationi din grupele I-III-a analitice.
A7 –Gestionarea corectă a deşeurilor chimice.
A8–Reproducerea ecuaţiilor reacţiilor analitice din grupa III analitică, în formă
moleculară, ionică şi ionic-redusă.
A9–Elaborarea schemelor de analize preventive şi selective a amestecului de cationi
din grupele I - III analitice.
A10–Rezolvarea problemelor la subiectul: ”Echilibre în soluţii apoase de acizi, baze
şi în soluţii tampon”.
36
A11–Comunicarea eficientă în corespundere cu etica şi deontologia farmaceutică
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Substanţe Soluţii / Reactivi Echipament de laborato
medicamentoase Aparataj
1. Clorură de - Apă purificată • Eprubete
- HCl • Pipete
- H2SO4, Na2SO4, K2SO4 • Cilindri gradate
- Sol. NaOH • Pâlnii
- Sol. NH4OH • Balonaşe cotate
- Ditizonă • Spatule de inox
- Na2HPO4 • Balanţă analitică
- Na2CO3, K2CO3, (NH4)2CO3 • Baie de apă
- K2CrO4, K2Cr2O7 • Spirtiere
cal - Na2SO3 sol. • Hârtie de filtru
ciu - • Calculator
(NH4)2C2O4
- • FS Română
K4[Fe(CN)6]
-
NH4Cl
- sol. BaCl2
Sarcina de activitate Nr.
1 Familiarizaţi-vă cu regulile de lucru, tehnicii
securităţii şi protecţia muncii în laboratorul de
chimie analitică!
Am luat cunoştinţă cu tehnica securităţii şi mă
oblig să o respect.
N. P. Elevului
SEMNĂTURA
Sarcina de activitate Nr. 2 Completaţi rubricile din tabel cu grupele de cationi studiaţi după
metoda acido-bazică
Grupele analitice
I II III IV V VI
37
Cationii
Reactivul
de grupă
Semnalul
analitic
Sarcina de activitate Nr.3 Realizaţi reacţiile analitice de identificare a cationilor de bariu şi calciu.
Experimentul întâi. Sedimentarea cationilor din grupa a treia analitică cu reactivul de
grupă. În două eprubete se iau câte trei picături de soluţie de acid sulfuric la care se adaugă soluţii
de clorură de bariu şi de calciu. În eprubeta cu sulfat de calciu volumul soluţiei se dublează cu
alcool. Observări: s-au obţinut sedimente de culoare _.
În alcool, CaSO4 fiind puţin solubil, se transformă într-o substanţă insolubilă sedimentându-se
Se amestecă în cantităţi echivalente trei picături de soluţie de sare solubilă de bariu cu
carbonat de sodiu, dicromat de potasiu, cromat de potasiu şi oxalat de amoniu. Semnalele
analitice ale experimentelor se scriu în tabela de mai jos.
Cationul Reactivul de identificare Semnalele analitice ale reacţiilor
Ba2+ Na2CO3
111111111111111111111111
Ba2+ K2Cr2O7
Ba2+ (NH4)2C2O4
Ba2+ K2CrO4
complet.
Scrieţi chimismul reacţiilor de sedimentare.
Ecuaţia moleculară: BaCl2 + H2SO4
Ecuaţiaionică desfăşurată:
Ecuaţia ionică redusă:

Ecuaţia moleculară: CaCl2 + H2SO4
Ecuaţia ionică desfăşurată:

Experimentul doi. Reacţiile analitice de identificare a cationului de bariu.
Ecuaţia moleculară: BaCl2 + Na2CO3

Ecuaţia moleculară: BaCl2 + K2Cr2O7
38
Ecuaţia moleculară: BaCl2 +(NH4)2C2O4
Ecuaţia ionică
desfăşurată: Ecuaţia ionică redusă:
Ecuaţia moleculară:BaCl 2 + K2CrO4

Experimentul trei. Reacţiile analitice de identificare a cationului de calciu.
În patru eprubete se iau câte trei picături de soluţie a unei sări solubile de calciu la care se
adaugă carbonat de sodiu, dicromat de potasiu, oxalat de amoniu şi hexacianofierit de potasiu.
Semnalele analitice ale reacţiilor se scriu în tabelă.
Cationul Reactivul de identificare Semnalele analitice ale reacţiilor

Ca2+ Na2CO3
Ca2+ K2Cr2O7
Ca2+ K4 [ Fe (CN)6]
Ca2+ (NH4)2C2O4
Continuaţi ecuaţiile reacţiilor în formă moleculară, ionică desfăşurată şiprescurtată.

a) Ca(NO3)2 + Na2CO3
-
Ca+2 + 2 NO3 +
Ca+2 +
b) (NH4)2 C2O4 + CaCl2
2 NH4+ + C2O4-2 +
C2O4-2 +
c)
K4[Fe(CN)6] + CaCl2
39
K+ + [Fe(CN)Experimentul
6]
-4
+ patru.
Separarea cationului de bariu de cationul de calciu.
Se ia un amestec format-undintr
mililitru de soluţie
sare
de de bariu şi un mililitru de soluţie
–4
[Fe(CN)6] de +sare de calciu la care se adaugă dicromat de potasiu, până când soluţia obţine culoare oranjă
pronunţată, care arată că reactivul este în surplus. Amestecul din eprubetă se încălzeşte până la
fierbere şi se centr
ifugează. În soluţia centrifugată se descoperă prezenţa cationului de calciu cu
oxalat de amoniu. Sedimentul galben indică prezenţa cationului de bariu în amestecul de
substanţe cercetat. Egalaţi ecuaţia acestei reacţii.
BaCl2 + K2Cr2O7 + H2O BaCrO
4 + KCl + HCl
SCHEMA
ANALIZEI AMESTECULUI DECATIONI DIN GRUPA A TREIA
Amestec de cationi din toate grupele
analitice
HCl
Filtratul I Sedimentul I
Cationii
HCl grupelor AgCl;PbCl2
I, III- VI
ReactivulH2SO4 Sedimentul II
şi C2H5OH BaSO
4 CaSO4
Filtratul II
Cationii grupelor
Soluţiede Na2CO3
I, IV, V, VI
Sediment :
Ba(CH
3COO)
2
BaCO3
Ca(CH
3COO)
2 Dizolvareaîn CH3COOH
Filtrat
Ba+2
Identificare înlăturarea
şi Ca+2;CH3COO-;
cu K2Cr2O7 Cr2O7-2; K+
Sediment
BaCrO
4
Identificarea
Ca+2cu oxalat
de amoniu
4
Sarcina de activitate Nr. 4 Realizaţi analiza amestecului de cationi din grupele I-II-III-a
analitice. (Amestecul de cationi necunoscuţi se eliberează de către profesor fiecărui elev în parte).
Argumentaţi identificarea cationilor prin reproducerea ecuaţiilor reacţiilor analitice în formă
Sarcina de activitate Nr. 5 În baza identificării cationilor din amestec, elaboraţi schema de
analiză preventivă şi selectivă a amestecului de cationi din grupele I, II şi III.
40
Sarcina de activitate Nr.6 Selectaţi prin încercuire A pentru
afirmaţia adevărată şi F pentru afirmaţia falsă.
F A Cationul de bariu colorează flacăra în culoare galben-verzuie.
F A Cationul de calciu se sedimentează cu dicromat de potasiu.
A F Sedimentarea completă a cationilor din grupa a III se
efectuează în prezenţa C2H5OH.
A F Identificarea Ca+2 cu oxalat de amoniu se face prin
înlăturarea din soluţia analizată acationului de bariu.
A
F Sulfatul de bariu se dizolvă în acid azotic concentrat.
A F Pentru a efectua analiza cationilor din grupa a III estenecesar ca sulfaţii sedimentaţi
să fie transformaţi în carbonaţi.
A F Reactivul de grupă pentru cationii de calciu şi bariu este carbonatul de Na.
A F În organismul omului calciu este un factor care determină proprietatea
sângelui de a se coagula.
A F Compuşii bariului sunt în componenţa scheletului uman.
A F Ca+2determină proprietatea ţesutului muscular de a se contracta.
Reactivii Semnalele analitice ale reacţiilor
C2H5OH Sediment alb cristalin insolubil în acid acetic
K2Cr2O7 Sediment galben cristalin solubil în acid acetic
H2SO4 Sediment alb cristalin care este insolubil în acid acetic la încălzire
(NH4)2C2O4 Sedimentează cationii din grupa a III din amestecul de cationi
Na2CO3 Transformă ghipsul puţin solubil în substanţă insolubilă
K4[Fe(CN)6] Reactivul farmacopeic de identificare a cationului de bariu
CaSO4 În analiza sistematică transformă sulfaţii cationilor din grupa a III
în carbonaţi
Sarcina de activitate Nr.7 Uneşte cu săgeată formula reactivului utilizat în
analiza calitativă a cationilor de Ca+2 şi bariu cu semnalul analitic al reacţiei.
___________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
CONCLIZII _____________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________
41
1. Reacţiile analitice ale cationului de bariu
2. Reacţiile analitice ale cationului de calciu
3. Analiza amestecului de cationi din grupele I-III
de
Lucrarea Nr. 4
laborator
Subiecul:Reacţiile analitice ale cationilor din grupa a patra şi a

cincea analitică.
Subiectul: Reacţiile analitice ale cationilor
din grupa a patra şi a cincea analitică.
Data:
Competenţa specifică: Analiza calitativă a
cationilor.
A1 –Definirea noţiunilor tematice.
A2–Specificarea reacţiilor de identificare a ionilor de aluminiu,
zinc, crom(III), fier(II), fier(III), mangan, magneziu şi bismut(III).
A3–Respectarea regulilor de lucru, tehnicii securităţii şi protecţia muncii în
A4–Pregătirea minioficiului pentru desfăşurarea activităţii aplicative.
42
A5–Realizarea reacţiilor analitice de identificare a cationilor de aluminiu, zinc,
crom(III),fier(II), fier(III), mangan, magneziu şi bismut(III). A6–Gestionarea
corectă a deşeurilor chimice.
A7–Reproducerea ecuaţiilor reacţiilor analitice din grupa IV-V analitică, în formă
A8–Elaborarea schemelor de analize preventive şi selective a amestecului de
cationi din grupele IV-V analitice.
A9–Comunicarea eficientă în corespundere cu etica şi deontologia farmaceutică
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Substanţe Soluţii / Reactivi Echipament de laborator
1. Sulfat de - Apă purificată - Sol. de HCl; • Eprubete
magneziu - Sol. de AlCl3; - Sol. de KSCN; • Pipete
- Sol. de FeCl3; - Apă de clor • Cilindri gradate
- Sol. de CrCl3; - Sol. de Na2HPO4 • Pâ lnii
- Sol. de ZnSO4; - Sol. de KI • Balonaşe cotate
- Sol. de NH3; - Sol. de MnSO4; • Spatule de inox
- Sol. de H2SO4; - Sol. FeSO4; • Balanţă analitică
- Sol. de NaOH; - Sol. de • Baie de apă
- Sol. de HNO3; K4[Fe(CN)6] - Sol. de • Spirtiere
- Sol. de Co(NO3)2; K3[Fe(CN)6] • Hâ rtie de filtru
- Sol. de H2O2; • Calculator
- Sol. alcoolică de • FS Româ nă
alizarină
43
Familiarizaţi-vă cu regulile de lucru, tehnicii
securităţii şi protecţia muncii în laboratorul de
chimie analitică!
Am luat cunoştinţă cu tehnica securităţii şi mă
oblig să o respect.
N. P. Elevului
SEMNĂTURA
Sarcina de activitate Nr. 2 Completaţi rubricile din tabel cu grupele de cationi studiaţi după
Grupele analitice
I II III IV V VI
Cationii
Reactivul de
grupă
Semnalul
analitic
Sarcina de activitate Nr.3 Realizaţi sedimentarea cationilor din grupa a patra analitică.
Experimentul întâi. În trei eprubete se iau câte 3 picături de soluţii de clorură de aluminiu,
clorură de crom şi clorură de zinc la care se adaugă câte 2 picături de apă amoniacală. Controlaţi
solubilitatea sedimentelor obţinute în surplus de reactiv, adăugând la ele câte 5 picături de soluţie
concentrată de bază de amoniu.
Observări: În eprubeta cu cationul de aluminiu s-a format un precipitat de culoare , care în surplus
de reactiv dizolvă.
În eprubeta cu sarea de crom sedimentul este de culoare , care în surplus de apă
amoniacală dizolvă.
Cationul de zinc formează un sediment de tip , care în surplus de
reactiv
dizolvă. Culoarea hidroxidului deeste
zinc .
Scrieţi ecuaţiile moleculare şi ionice ale reacţiilor:
AlCl3 + NH3 + H2O
Al+3 + NH3 + H2O
CrCl3 + NH3 + H2O
Cr+3 + NH3 + H2O
ZnCl2 + NH3 + H2O
Zn+2 + NH3 + H2O
Zn(OH)2 + NH3 + H2O

Experimentul doi. Demonstrarea proprietăţilor amfotere ale hidroxizilor cationilor
din grupa patra.
a
I În două eprubete se prepară hidroxid de aluminiu (după metodica descrisă în experienţa
) întâia).La unul din sedimente se adaugă 5 picături de acid sulfuric, iar lat 5celălal
picături
de bază alcalină. Scrieţi ecuaţiile reacţiilor de dizolvare a sedimentelor în acizi electroliţi tari
şi în bazealcaline.
a) Al(OH)3 + H2SO4
b) Al(OH)3 + Na3[Al(OH)6]
37
Natalia Sîrbu profesor la disciplina Chimia
toxicologică, Chimia analitică, grad didactic I
II) Experienţa se repetă înlocuind baza de aluminiu cu hidroxid de zinc.
Ecuaţiile reacţiilor care demonstrează amfoteritatea bazei de zinc sunt:
a) Zn(OH)2 + H2SO4
b) + NaOH Na2[Zn(OH)4]
III) Experienţa se repetă folosind hidroxidul de crom (III).

Proprietăţile amfotere ale bazei de crom (III) le arătăm prin ecuaţiile reacţiilor efectuate.
a) Cr(OH)3 + H2SO4
b) Cr(OH)3 + NaOH
Soluţia sării de crom în acid este de culoare , iar în baza alcalină .

Experimentul trei. Reacţiile calitative ale cationului de aluminiu.
a) Reacţia de colorare a cenuşei.
O bucăţică de hârtie de filtru se umezeşte cu soluţie de sare de aluminiu. Pe aceeaşi hârtie se iau
soluţie diluată de acid azotic şi soluţie de nitrat de cobalt. Hârtia umedă se întăreşte într-un
cleştar pentru eprubete şi se întroduce în flacăra lămpii de alcool, unde se ţine până se începe
carbonizarea.
Cenuşa obţinută la arderea hârtiei este de culoare
Scrieţi ecuaţia reacţiei de formare a aluminatului de cobalt, care determină culoarea cenuşei.
Al(NO3)3 + Co(NO3)2
b) Reacţia cu alizarină.
Pe o bucată de hârtie de filtru se iau 2 picături de soluţie cu cation de aluminiu şi se ţine în
vapori de amoniac, după ce se adaugă soluţie alcoolică de alizarină. Culoarea alizarinei în locul
unde-i sarea de aluminiu este , iar substanţa obţinută se numeşte „lac de aluminiu”.
Experimentul patru. Reacţiile calitative ale cationului de zinc a) reacţia de colorarea
cenuşei. Metodica îndeplinirii acestui experiment este identică cu cea descrisă ca reacţie
calitativă pentru aluminiu. În acest experiment este necesar de a înlocui sarea de aluminiu cu o
soluţie de sare de zinc. Zincatul de cobalt coloreauă cenuşa în culoare .
Scrieţi mai jos ecuaţia acestei reacţii.
+ CoZnO2 +
b) Reacţia cu hexacianofieritul de potasiu.
La trei picături de soluţie de sare de zinc se adaugă trei picături de soluţie de hexacianofierit de
kaliu. Sedimentul obţinut este o sare dublă a hexacianofieritului de zinc şi kaliu (K 2Zn3[Fe(CN)6]2),
care este de culoare .
Scrieţi ecuaţiile moleculare şi ionice ale reacţiei.
K4[Fe(CN)6] + ZnSO4

K+ + [Fe(CN)6] –4 + Zn+2 + SO4-2
K2Zn3[Fe(CN)6]2 +
Experimentul cinci. Reacţie calitativă a cationului de crom.
a) reacţia cu reactivi oxidanţi: H2O2;
39
La trei picături de soluţie de sare de crom(III) se adaugă bază alcalină în surplus (până se formează
cromit de natriu) la care se adaugă cu picătura apă oxigenată. Se observă că culoarea a
tetraxidroxocromitului de natriu trece în culoare _ a cromat anionului. Egalaţi ecuaţia prin metoda
alcătuirii balansului de electroni.
38
Na[Cr(OH)4] + NaOH + H2O2 Na2CrO

4 + H2O
Cr+3 Cr+ 6
O20 2O-2
Experimentul şase. Interacţiunea cationilor din grupa a cincea cu reactivul de grupă.
În cinci eprubete se iau câte patru picături de soluţii de săruri de fier (II), fier (III), mangan (II),
magneziu şi bismut la care se adaugă câte cinci picături de soluţie de bază alcalină. Notaţi culorile
sedimentelor –baze în tabela de mai jos. Sedimentele se agită, apoi se lasă să stea câteva minute în
contact cu aerul. Se observă schimbările de culori, apoi se adaugă soluţie de acid clorhidric până la
dizolvarea lor completă .
Cationul 2+ 3+
2+ Fe Fe Mn Mg Bi 2+ 3+
Reactivul de
grupă:
NaOH
Culoarea
sedimentului
după oidare
Culoarea
soluţiei în
HCl
Scrieţi ecuaţiile reacţiilor de sedimentare a cationilor din grupa a patra analitică

cu reactivul de grupă în formă moleculară, ionică desfăşurată şi ionică redusă.
a) reacţia cationului Fe2+
Ecuaţia moleculară:
Ecuaţia ionică redusă: b) reacţia
3+
cationului Fe
41
Ecuaţia ionicăredusă: c) reacţia cationului Mn2+
Ecuaţia ionică
redusă: desfăşurată:
e) reacţia cationului Bi
Ecuaţia
moleculară:
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
a) dizolvarea Fe(OH)2
Ecuaţia
moleculară:
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
b) dizolvarea Fe(OH)3 .
Ecuaţia
moleculară:
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
c) dizolvarea Mn(OH)2
d) reacţia cationului Mg2+
Ecuaţia ionică
3+
Scrieţi ecuaţiile reacţiilor de dizolvare a sedimentelor bazelor în soluţie de acid.
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia
moleculară:
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
43
Ecuaţia ionică
prescurtată:
c) dizolvarea Mg(OH)2
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Experimentul şapte. Reacţia de identificare a cationului de fier (II).
Într-o eprubetă se iau trei picături de soluţie a unei sări de fier bivalent la care se adaugă 3 picături
de reactiv hexacianfierat de potasiu. Se observă formarea unui sediment de formă care
are culoare . Scrieţi ecuaţiile reacţiei.

40 Experimentul opt. Reacţiile de identificare a cationului de fier (III). a) reacţia
cu tiocianat
La trei picături de soluţie de sare de fier (III) se adaugă trei picături de tiocianură de potasiu.
Conţinutul eprubetei se colorează în culoare . Scrieţi ecuaţiile acestei reacţii.
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică redusă: b) reacţia cu hexacianofieritul de potasiu.
La trei picături de soluţie de sare de fier (III) se adaugă trei picături de soluţie de acid clorhidric şi
trei picături de soluţie de hexacianofierit de caliu. Se formează un precipitat de culoare
, de tip .
Scrieţi ecuaţiile reacţiei.
Ecuaţia moleculară: _
Experimentul nouă. Reacţia de identificare a cationului de mangan cu oxidanţi.
O picătură de soluţie de sare de mangan se amestecă cu cinci picături de soluţie de acid azotic şi
adaugă câteva cristale de bismutat de sodiu. În amestecul proaspăt obţinut soluţia
culoarea _.
Ecuaţia ionică
redusă: _
Experimentul zece.Reacţia de identificare a cationului de magneziu cu hidrogenfosfat de
potasiu în mediu amoniacal.
Într-o eprubetă se iau trei picături de soluţie de sare de magneziu la care se adaugă o picătură de
soluţie de acid clorhidric şi trei picături de soluţie de hidrogenfosfat de caliu, după aceasta se
adaugă trei picături de apă amoniacală concentrată. Se observă formarea unui precipitat de culoare
, de formă . Scrieţi ecuaţiile reacţiei.
Ecuaţia ionică
Experimentul unsprezece. Reacţiile de identificare a cationului de bismut. a) reacţia de
hidroliză. La o picătură de soluţie transparentă de clorură de bismut se adaugă zece picături de apă
distilată.
Se observă că în soluţie se formează .
Ecuaţia moleculară: Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică redusă: b) reacţia cu iodură de potasiu.
Într-o eprubetă se iau trei picături de soluţie de sare de bismut şi două picături de
iodură de potasiu.
Se observă formarea unui sediment de culoare , de tip .
Scrieţi ecuaţiile acestei reacţii.
Experimentul doisprezece. Analiza amestecului de cationi din grupa a cincea analitică. 1)
În probe separate de soluţie analizată se descoperă prezenţa cationului de fier (II) şi fier (III) cu
soluţii de hexacianoferat de potasiu şi tiocianură de amoniu. La 0,5 ml de soluţie analizată se adaugă
3 ml de apă distilată şi amestecul se filtrează.
2) Filtratul se prelucrează cu 0,5ml soluţie de 20% de bază de natriu şi cu 0,5ml de soluţie de
peroxid de hidrogen, după ce se încălzeşte până la fierbere. La sedimentul format se adaugă un
mililitru de soluţie de clorură de amoniu, pentru a dizolva hidroxidul de magneziu, şi se filtrează. 3)
În filtrat se identifică cationul de magneziu cu un reactiv organic (8-oxihinolin sau magnezon), iar
sedimentul se dizolvă în acid azotic. După dizolvare se descoperă cationul de mangan cu bismutat
de natriu.
4) Sedimentul BiOCl format în reacţia de hidroliză se dizolvă în acid clorhidric,
iar în soluţia obţinută se identifică cationul de bismut(III) cu SnCl2.
45
Exerciţiu. Scrieţi cationul care în practica medicală este în componenţa medicamentelor
utilizate cu scopurile:
Tratarea anemiei fierodeficitare - ;
Substanţe antiseptice - _ ;
Reactivi pentru analiza chimică a medicamentelor - ;
Este în componenţa „Pentabismolului”- .

_______________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________.
46
CONCLUZII:

1. Reacţiile analitice ale cationului de aluminiu
2. Reacţiile analitice ale cationului de zinc
3. Reacţiile analitice ale cationului de crom
4. Reacţiile analitice ale cationului de fier(II)
5. Reacţiile analitice ale cationului de fier(III)
6. Reacţiile analitice ale cationului de mangan
7. Reacţiile analitice ale cationului de magneziu.
47
de Nr. 5
Lucrarea
laborator
Subiecul: Reacţiile analitice ale cationilor din grupa
a şasea analitică.
Subiectul: Reacţiile analitice ale cationilor din grupa a şasea
analitică.
Data:

A1–Definirea noţiunilor tematice.
A2–Specificarea reacţiilor de identificare a ionilor de cobalt, nichel şi cupru.
A3–Respectarea regulilor de lucru, tehnicii securităţii şi protecţia muncii în laboratorul de
chimie analitică.
A5–Realizarea reacţiilor analitice de identificare a cationilor de cobalt, nichel, cupru.
A6–Gestionarea corectă a deşeurilor chimice.
A7–Reproducerea ecuaţiilor reacţiilor analitice din grupa VI analitică, în formă EM, EID, EIR.
A8–Elaborarea schemelor de analize preventive şi selective a amestecului de cationi din grupele
analitice.
48
A9–Comunicarea eficientă în corespundere cu etica şi deontologia farmaceutică utilizând corect
limbajul chimic de specialitate.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
2. Sulfat de - Apă purificată • Eprubete
cupru - Sol. de HCl; - Sol. de KSCN; • Pipete
- Sol. de Na2HPO4 - Sol. NiCl2 • Cilindri gradate
- Sol. de NH3 *H2O; - Sol. de KI • Pâ lnii
- Sol. de HNO3; - Sol. de H2SO4; • Balonaşe cotate
- Sol. de Na2CO3;- Sol. de NaOH; • Spatule de inox
- Sol. de Co(NO3)2;-Sol. Na2S • Balanţă analitică
- • Baie de apă
Sol. de K4[Fe(CN)6]
- • Spirtiere
Granule de zinc, aluminiu sau fier
- Diacetildioxim • Hâ rtie de filtru
- Sol. de NaOH, KOH; • Calculator •
FS Româ nă

Familiarizaţi-vă cu regulile de lucru, tehnicii securităţii şi protecţia muncii
în laboratorul de chimie analitică!
Am luat cunoştinţă cu tehnica securităţii şi mă oblig să o respect.
N. P. Elevului
SEMNĂTURA
Sarcina de activitate Nr. 2 Completaţi rubricile din tabel cu grupele
de cationi studiaţi
după metoda acido-bazică
Grupele analitice
I II III IV V VI
49
Cationii
Reagentul de
grupă
Semnalul
analitic
Sarcina de activitate Nr. 3 Realizaţi aplicativ reacţiile de interacţiune a cationilor Cu2+ Co2+ Ni2+
Experimentul întâi. Interacţiunea cationilor din grupa a şasea cu reactivul de grupă.
În trei eprubete se ia câte trei picături de soluţii ale sărurilor cationilor de cupru, cobalt şi nichel la care se
adaugă aceeaşi cantitate de soluţie de 10% de apă amoniacală.
Observări: Culoarea iniţială a soluţiei cationului Cu2+( ) s-a transformat în culoare .
Cationul Cu2+ Co2+ Ni2+

Reactivul de grupă:
NH3*H2O 10%
Culoarea soluţiei iniţiale
Culoarea soluţiei mai

târziu
50
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.
Soluţia sării de cobalt de culoare Scrieţi trece în .
chimismul reacţiei.
Ecuaţia
ionică desfăşurată. Ecuaţia
ionică redusă.
Culoarea a soluţiei sării de nichel se schimbă în .
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.
Experimentul doi. Reacţiile de sedimentare a cationilor din grupa a şasea cu bază alcalină.
În eprubete separate se amestecă cantităţi echivalente de soluţii de săruri de cupru, cobalt
şi nichel cu soluţie de hidroxid de sodiu. La precipitatele obţinute se adaugă
acid
Cationul Cu Co2+ Ni2+ clorhidric
2+
Reactivul până la
NaOH dizolvarea
lor
completă.
a) Sedimentul obţinut din sarea de cupru este de tip
şi Culoarea
are culoarea .
sedimentului
Culoarea
sedimentului după
adăugarea soluţiei
HCl
51
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.
La dizolvarea în acid a bazei de cupru se obţine din nou o soluţie de culoare . Chimismul acestui
proces este:
Ecuaţia ionică
desfăşurată. Ecuaţia ionică redusă.
Baza de cobalt sedimentată este un precipitat de formă _de culoare _.
Ecuaţiile reacţiilor sunt:
Ecuaţia ionică redusă.
Ecuaţia
ionică redusă.
Hidroxidul de nichel este un sediment care dizolvă în soluţia de acid.

Ecuaţiile reacţiei de sedimentare a cationului de nichel sunt:
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.
Experimentul trei. Reacţiile de sedimentare a cationilor din grupa a şasea cu sulfură de

sodiu, carbonat de sodiu, hidrogenofosfat de sodiu sau potasiu, tiosulfat de sodiu.
52
În eprubete separate se amestecă cantităţi echivalente de soluţii de săruri de cupru, cobalt şi
nichel cu soluţie de sulfură de sodiu, carbonat de sodiu, hidrogenofosfat de sodiu sau potasiu şi
Cationul Cu2+ Co2+ Ni2+

a). Reactivul Na2S
t b). Reactivul Na2S2O3 iosulfat

de sodiu.
c). Reactivul Na2HPO4
d). Reactivul Na2CO3

a).Sedimentul obţinut din sarea de cupru este de culoarea
.
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.
Sedimentul obţinut din sarea de cobalt este de culoare

Ecuaţia
ionică desfăşurată.
Sedimentul obţinut din sarea de nichel este de culoarea .
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
53
Ecuaţia
ionică redusă.
b). Sedimentul obţinut din sarea de cupru este de tip şi are culoarea .
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.

Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.
Sedimentul obţinut din sarea de nichel este de culoarea

Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.
c). Sedimentul obţinut din sarea de cupru este de culoarea

Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.

54
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.

Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.
d). Sedimentul obţinut din sarea de cupru este de culoarea

Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.
.
Ecuaţia moleculară. Ecuaţia
ionică desfăşurată. Ecuaţia
ionică redusă.
Experimentul patru. Reacţiile calitative ale cationului de cupru. a) Reacţia de
reducere.
O granulă de zinc, aluminiu sau fier, bine curăţată de oxid, se plasează în câteva picături de
soluţie de sare de cupru pentru 3-4 minute. Analizaţi schimbările culorii granulei. Până la
reacţie granula era , după . Scrieţie cuaţiile reacţiei.
Ecuaţia moleculară. Ecuaţia ionică desfăşurată.
Ecuaţia ionică redusă. b)
Reacţia cu hexacianofierit de
potasiu.
55
Într-o eprubetă se ia trei picături de soluţie de sulfat de cupru la care se adaugă trei picături de
reactiv, iar la sedimentul de culoare se adaugă surplus de bază de amoniu. Se observă
căsedimentul dizolvă. Ecuaţiile reacţiei care a decurs sunt:
Ecuaţia
Ecuaţia ionică redusă. c) Reacţia de colorare a flăcării.
Cu o sârmă nicromică sau din platină bine curăţată, care-I umezită în acid clorhidric, se ia cristale de
sulfat de cupru şi se întroduc la mijlocul flăcării incolore a lămpii de alcool. Flacăra se colorează în
culoare .
d) Reacţia cu iodură de potasiu.
Într-o eprubetă se i-a 3 pic.de sol. de sulfat de cupru la care se adaugă trei picături de reactive. Se
observă formarea sedimentului de culoare . Ecuaţiilereacţiei care a decurs sunt:
Ecuaţia
ionică desfăşurată. Ecuaţia ionică redusă.
Experimentul cinci. Reacţia calitativă pentru cationul de cobalt cu tiocianură
de potasiu.
Pe o bucăţică de hârtie de filtru se trece soluţie de sare de cobalt şi deasupra se adaugă o picătură
de soluţie de tiocianură de potasiu, după ce se ţine în vapori de amoniac şi se usucă. Se observă că
culoarea a hârtiei după reacţie devine .
Ecuaţia reacţiei este:
Experimentul şase. Reacţia de identificare a cationului de nichel cu diacetildioxim.
56
Metodica îndeplinirii experimentului este identică cu cea de identificare a cationului de cobalt, dar
pe hârtie se ia soluţie de sare de nichel şi reactivul diacetildioxim. Se observă că culoarea a
hârtiei după reacţie este .
Experimentul şapte. Analiza amestecului de cationi din grupa a şasea analitică.
Prezenţa cationilor din grupa a şasea se face în probe separate de soluţie cercetată, în care se
identifică cu reactivii: Cu+2- cu soluţie de bază de amoniu, cationul de cobalt cu tiocianură de
amoniu, iar Ni+2 cu diacetildioxim.
№ Deprinderi practice obligatorii Realizat /Calificativ Semnătura profesorului
1. Reacţiile analitice ale cationului de cupru
2. Reacţiile analitice ale cationului de cobalt
3. Reacţiile analitice ale cationului de nichel
CONCLUZII:
_________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________________________
Schema analizei amestecului de cationi din grupele I –VI

de
Lucrarea Nr. 6
laborator
Amestecul
de cationi din grupele I, II, III, Reacţiile de identificarea
Analiza ionilor: Fe2+;
IV,V şi VI analitice. prelimenară Fe+3; Mn +2; Al +3; Cu +2; Co +2; Cr +3.
HCl
Sedimentul I Analiza cationilor din
AgCl; PbCl2. grupa a I: Na+;K+; NH4+.
Filtratul I
Cationii din grupele
H2SO4 + Etanol III, IV, V, VI.
Sedimentul II Filtratul II
Cationii din grupele
CaSO4; BaSO4.
IV, V şi VI
NaOH + H2O2
Sedimentul III
Fe(OH)3; Mn(OH)4;Mg(OH)2; FiltratulIII
Bi(OH)3.Cu(OH)2; Co(OH)2;Ni(OH)2. [Al(OH)4]-; [Zn(OH)4]2-; [Cr(OH)4]-
NH4OH
Filtratul IV Sedimentul IV
2+ 2+ 2+ Bazele cationilor 51
[Cu(NH3)4] ; [Co(NH
Natalia 3)4] ; [Ni(NH
Sîrbu profesor 3)4]
la disciplinaC ă, Chimia analitică, graddidact
Din grupa a cincea.
Subiecul: Reacţiile analitice ale anionilor din prima grupă
analitică.
Subiectul: Reacţiile analitice ale anionilor din prima
grupă analitică.
Data:
Competenţa specifică: Analiza calitativă a anionilor.

A2–Clasificarea anionilor în grupe analitice.
A3–Specificarea reacţiilor de identificare a anionilor sulfat, carbonat, tiosulfat, fosfat, tetraborat şi oxalat.
A4–Respectarea regulilor de lucru, tehnicii securită ţii şi protecţia muncii în laboratorul de chimie
analitică .
A5–Pregă tirea minioficiului pentru desfă şurarea activită ţii aplicative.
A6–Realizarea reacţiilor analitice de identificare a anionilor sulfat, carbonat, tiosulfat, fosfat,
tetraborat şi oxalat.
A8–Reproducerea ecuaţiilor reacţiilor analitice a anionilor din grupa I analitică , în formă EM, EID, EIR.
A9–Elaborarea schemei de analiză preventivă şi selectivă a amestecului de anioni din grupa I-a.
A10–Realizarea analizei amestecului de anioni din grupa I.
A11–Rezolvarea problemelor la subiectul: „Echilibre eterogene de tipul” precipitat soluţie.
A12–Comunicarea eficientă în corespundere cu etica şi deontologia farmaceutică utilizâ nd corect
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
- Apă purificată ; - Apa de var Ca(OH)2 • Eprubete
- Sol. de HCl; - Sol. de I2 în KI • Pipete
- Sol. de HNO3 - Sol. de (CH3COO)2Pb • Cilindri gradate
- Sol. de H2SO4 - Sol. de C2H5OH • Pâ lnii
- Sol. de Na2SO3 - Sol. de Na2SO4 • Balonaşe cotate
- Sol. de Na2S2O3 - Sol. de Na2C2O4 • Spatule de inox
- Sol. de Na2HPO4 - Sol. de BaCl2 • Balanţă analitică
- Sol. de Na2B4O7 - Sol. de NaOH • Baie de apă
- Sol. de CH3COOH - Sol. de K2CrO4 • Spirtiere
- Sol. de NH3 *H2O; - Sol. de Na2CO3 • Hâ rtie de filtru
- Sol. de KMnO4 • Calculator
- Sol. de AgNO3 • FS Româ nă

Familiarizaţi-vă cu regulile de lucru, tehnicii securităţii şi protecţia
muncii în laboratorul de chimie analitică!
N. P. Elevului
SEMNĂTURA
Grupele analitice
I II III
Anionii
Reagentul de
grupă
Semnalul
analitic
Sarcina de activitate Nr. 2 Completaţi rubricile din tabel cu grupele de anioni

studiaţi după metoda acido-bazică
Sarcina de activitate Nr. 3 Realizaţi aplicativ reacţiile de sedimentare a

anionilor din grupa întâia cu reactivul de grupă.
Experimentul întâi. Interacţiunea anionilor din grupa întâia cu reactivul de grupă.
Se amestecă câte trei picături de soluţie de clorură de bariu cu soluţie de sare
solubilă a anionului studiat. Semnalele analitice ale reacţiilor le notaţi în tabela de mai jos.
Anionul Formula Semnalul analitic al Anionul Formula Semnalul analitic

sedimentului reacţiei sedimentului al reacţiei
SO4-2 BaSO4 CO3-2 BaCO3
SO3-2 BaSO3 C2O4-2 BaC2O4
S2O3-2 BaS2O3 CrO4-2 BaCrO4
PO4-3 Ba3(PO4)2 B4O7-2 BaB4O7
Scrieţi ecuaţiile reacţiei pentru: anionul SO42-;

Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia ionică redusă. anionul SO 23- ;
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia ionică redusă. anionul S2O 23- ;
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia ionică redusă. anionul CO 23- ;
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia ionică redusă. anionul C2O 24- ;
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.
anionul CrO 24-;

Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia
ionică redusă.
anionul PO 34-;
Ecuaţia ionică
desfăşurată.
Ecuaţia ionică redusă. anionul B4O 27- ;
Ecuaţia
Experimentul doi. Reacţia compuşilor anionilor grupei întâi analitice cu acizii electroliţi tari (proba la
degajarea gazului).
Anionul CO32- SO32- S2O3
Sol. de HCl
3
Sol. Ca(OH)2
(ep. 1)
Sol. de KMnO4
(ep. 2, 3) 2
1
În trei eprubete se iau câte 0,5 ml de soluţie de carbonat de sodiu sau de potasiu, sulfit de sodiu şi
tiosulfat de sodiu. În fiecare probă se adaugă aceeaşi cantitate de soluţie de acid clorhidric şi se
analizează proprietăţile gazului ce se degajă. Eprubeta se închide cu un dop ce are tub de evacuare a
gazelor, iar gazul degajat va trece printr-o soluţie cu reactiv care-i identifică
proprietăţile. Pentru CO2 capătul tubului se plasează în apă de var, iar pentru SO 2 în
soluţie acidulată de permanganat de potasiu. 2-
Bioxidul de carbon este un gaz culoare şi miros, care tulbură apa de var,
formând sedimentul .
Scrieţi chimismul interacţiunii carbonatului de sodiu cu acidul clorhidric.
Scrieţi chimismul interacţiunii bioxidului de carbon cu apa de var.

Scrieţi ecuaţiile reacţiei dintre sulfitul de sodiu şi acidul clorhidric.
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Chimismul decolorării soluţiei acidulate de permanganat de caliu este:

Ecuaţia ionică
redusă:
Dioxidul de sulf este un gaz cu miros şi culoare, care decolorează soluţia de
permanganat de potasiu în mediu acid.
Scrieţi ecuaţiile reacţiilor de interacţiune a tiosulfatului de sodiu cu acidul
clorhidric şi de decolorare a soluţiei de permanganat de potasiu.
Ecuaţia
ionică
desfăşurată:
Ecuaţiile reacţiei de decolorare a reactivului KMnO4 + H2SO4.

Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
Experimentul trei. Realizaţi aplicativ reacţiile de identificarea cu nitratul de argint pentru anionii
sulfat, fosfat şi tiosulfat.
Anionul SO42- S2O3 PO43-
Sol. de AgNO3
2-
Ecuaţiile reacţiei de sedimentare sunt:

Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
Ecuaţia ionică
redusă:
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
Experimentul patru. Realizaţi aplicativ reacţiile de identificarea pentru anionul-sulfat.
a) cu acetatul de plumb şi proprietăţile sedimentului. La cinci picături de soluţie de sulfat de
sodiu se adaugă aceeaşi cantitate de soluţie de acetat de plumb.
S-a format un precipitat de culoare , de formă
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
La sedimentul obţinut se adaugă doi mililitri de soluţie de bază de sodiu şi amestecul uşor se încălzeşte.
Sedimentul se dizolvă cu formarea tetrahdroxoplumbitului de sodiu.
Scrieţi ecuaţiile reacţiei de dizolvare a sulfatului de plumb în bază alcalină.
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
Experimentul cinci. Realizaţi aplicativ reacţiile de identificarea pentru anionul-sulfit.
În două eprubete se iau câte cinci picături de soluţie de sulfit de sodiu la care se adaugă aceeaşi
cantitate de acid sulfuric. Determinaţi mirosul gazului care se degajă. La amestecul din prima eprubetă
se adaugă cu picătura soluţie de permanganat de potasiu, iar în a doua soluţie de iod în KI.
Observări: Gazul care se degajă la acţiunea acidului are miros de . Culoarea soluţiei
de permanganat de kaliu şi a soluţiei de iod în iodură de potasiu .
Anionul SO32- SO32-
Sol. de H2SO4
Sol. KMnO4 1 2
(ep. 1)
Sol. de I2 în KI
(ep. 2)
Ecuaţiile reacţiei de decolorare a soluţiei de permanganat de potasiu sunt:

Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
Ecuaţiile reacţiei de decolorare a soluţiei de I2 în KI sunt:
Ecuaţia
ionică
desfăşurată:
Experimentul şase. Realizaţi aplicativ reacţiile de identificarea pentru anionul-carbonat.

a) Într-o eprubetă se iau cinci picături de soluţie de hidrogencarbonat de natriu la care se adaugă
cinci picături de clorură de calciu şi cinci picături de soluţie de apă amoniacală. Sedimentul s-a
format când s-a adăugat reactivul _ , care transformă
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
Ecuaţia
moleculară:
Ecuaţia ionică
în CaCO3.
Ecuaţiamoleculară:
b cu soluţie de sulfatmagneziu.
de
La
) cinci picături de soluţie de carbonat de sodiu se adaugă trei picături de soluţie de sulfat de
deculoare
magneziu. Se obţine un sediment .
La cincipicăturide soluţiede hidrogenocarbonat

de sodiuse adaugătreipicăturide soluţiede sulfat
de magneziu. Se obţine un sedimentdeculoare , doar lafierbere.
c tratarea cu soluţiefenolftaleină
de
)
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
Ecuaţia
moleculară:
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
La soluţia de carbonat de sodium(1:10) la adăugare de 2 picături de soluţie de fenolftaleină se
colorează în (spre deosebire de hidrogenocarbonat)
, de formă _.
Experimentul opt.Realizaţi aplicativ reacţiile de identificarea pentru anionul
-tiosulfat.
a) cu clorură de fier(III).
Într-o eprubetă se iau trei picături de soluţie de
tiosulfat de sodiu la care se adaugă cu picătura
colorează în
soluţie de clorură de fier (III). Soluţia se .
-2
2O3)2] .
Scrieţi ecuaţiile reacţiei în care se obţine ionul complex [Fe(S
Experimentul şapte. Realizaţi aplicativ reacţiile de identificarea pentru anionul-fosfat.

a) cu amestecul magnezial.
La cinci picături de soluţie de hidrogenfosfat de sodiu se adaugă trei picături de soluţie de apă
amoniacală, trei picături de soluţie de clorură de amoniu şi trei picături de soluţie de clorură de
magneziu. Se obţine un sediment de culoare , de formă .
Ecuaţia moleculară: Ecuaţia ionică desfăşurată: Ecuaţia ionică redusă: b) cu molibdenat de
amoniu.
La 6-8 picături de soluţie de molibdenat de amoniu se adaugă trei picături de soluţie de acid azotic şi
trei picături de soluţie de hidrogenfosfat de sodiu. Se obţine un precipitat de culoare
Ecuaţia
moleculară:
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
b) cu soluţia de iod. La trei picături de soluţie de tiosulfat de sodiu se adaugă cu picătura soluţie de
iod. Culoarea soluţiei de iod .
Scrieţi ecuaţiile reacţiei de formare a tetrationatului de sodiu.
Ecuaţia ionică
redusă:
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Experimentul nouă. Realizaţi aplicativ reacţiile de identificarea pentru anionul-oxalat. a)

cu clorură de calciu. Într-o eprubetă se iau trei picături de soluţie de oxalat de sodiu la care se
adaugă trei picături de soluţie de clorură de calciu. Se controlează solubilitatea sedimentului în acid
acetic, iar după aceasta
în acid clorhidric. Oxalatul de calciu este un sediment de culoare , de tip
.
, care se dizolvă în acidul şi nu se dizolvă în acidul
Scrieţi ecuaţiile reacţiilor de sedimentare şi de dizolvare a sedimentului.
Ecuaţiile reacţiei de sedimentare a oxalatului de calciu:
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
Ecuaţiile reacţiei de dizolvare a oxalatului de calciu:
ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică

Ecuaţia
moleculară:
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
redusă:
b) cu permanganat de potasiu în acid. mediu
Într-o eprubetă se prepară un amestec din trei picături de soluţie desodiu,
oxalattrei
depicături de
acid sulfuric şi trei picături de soluţie de permanganat de potasiu. Observăm culoarea amestecului la
Seobservă
temperatura camerei, apoi încălzim. .
Experimentul zece. Realizaţi aplicativ reacţiile de identificarea pentru -cromat.

anionul
a) În două eprubete se iau câte trei picături de soluţie de cromat de sodiu. La o parte de soluţie se
adaugă trei picături de azotat de argint, iar în cealaltă probă se adaugă azotatÎnde
prima
plumb.
-a
eprubetă s format un sediment
de culoare , detip .
În eprubeta cu nitrat de plumb

-a obţinut
s deculoare
un sediment cristalin .
Ecuaţia ionică
redusă:
b) reacţia cu iodurăpotasiu
de
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Într-o eprubetă se iau şase picături de soluţie de dicromat de potasiu, se adaugă aceeaşi cantitate de
iodură de potasiu şi 2-3 picături de acid mineral. Dicromaţii în mediu acid oxidează iodurile pînă la
iodul liber care colorează stratul de cloroform în
Experimentul unsprezece. Realizaţi aplicativ reacţiile de identificarea pentru
a) anionul- tetraborat.
colorarea flăcării. Într-o ceaşcă de farfor se trec 0,5 ml de soluţie de
tetraborat de sodiu care se vaporizează până la uscat. La cristalele
obţinute se adaugă cinci picături de acid sulfuric concentrat şi un
mililitru de etanol, apoi amestecul se aprinde. Flacăra este de
culoare .
Ecuaţiile reacţiei de interacţiune a tetraboratului de natriu
cu acidul sulfuric: Ecuaţia moleculară: Ecuaţia ionică
Ecuaţia reacţiei de formare a eterului acidului boric cu etanolul este:
.
b) cu hârtia de curcumin.
Pe o bucăţică de hârtie de filtru se iau câte trei picături de soluţie de curcumin şi de tetraborat de
sodiu, după ce se adaugă aceeaşi cantitate de acid clorhidric şi se usucă. Pe hârtia uscată se adaugă
două picături de hidroxid de natriu. Se observă că hârtia în mediul acid are culoare , iar în mediul
bazic .
Promovarea modului sănătos de viaţă Subiecte pentru

discuţii:
1.
___________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
CONCLUZII:
______________________________________________________________________________________________________________.

1. Reacţiile analitice ale anionului sulfat
2. Reacţiile analitice ale anionului sulfit
3. Reacţiile analitice ale anionului tiosulfat
4. Reacţiile analitice ale anionului carbonat
5. Reacţiile analitice ale anionului fosfat
6. Reacţiile analitice ale anionului tetraborat
7. Reacţiile analitice ale anionului oxalat
8. Reacţiile analitice ale anionului cromat
de
Lucrarea Nr. 7
laborator

Subiecul: Reacţiile analitice ale anionilor din grupa a doua şi
a treia analitică.
Subiectul: Reacţiile analitice ale anionilor din grupa a doua şi a treia
analitică.
Data:
Competenţa specifică: Analiza calitativă a anionilor.

A2–Clasificarea anionilor în grupe analitice.
A3–Specificarea reacţiilor de identificare a anionilor clor, brom, iod, sulfid, tiocianură, nitrat,
nitrit şi acetat.
A4–Respectarea regulilor de lucru, tehnicii securităţii şi protecţia muncii în laboratorul de chimie analitică.
A6–Realizarea reacţiilor analitice de identificare a anionilor clor, brom, iod, sulfid, tiocianură, nitrat, nitrit şi
acetat.
A8–Reproducerea ecuaţiilor reacţiilor analitice a anionilor din grupa II şi a III-a analitică, în formă moleculară,
ionică şi ionic-redusă.
A9– Realizarea analizei amestecului de anioni din grupa I-III-a analitică.
A10–Elaborarea schemei de analiză preventivă şi selectivă a amestecului de anioni din grupa I-III-a analitică.
A11–Comunicarea eficientă în corespundere cu etica şi deontologia farmaceutică utilizând corect
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
1. KBr - Apă purificată ; • Eprubete
- - Sol. de HCl, HNO3, H2SO4 ; • Pipete
- Sol. de AgNO3 • Cilindri gradate
2. KI
- Sol. de Na2S • Pâ lnii
3. NaCl
- Cloroform • Balonaşe cotate
- - Sol. de NaNO2, NaNO3 • Spatule de inox
Difenilamină (cristalin) • Balanţă analitică
- Sol. de FeCl3 • Baie de apă
- Sol. de NH3 *H2O • Spirtiere
- Sol. de KMnO4 • Sâ rmă de cupru
- Apa de clor • Hâ rtie de filtru
- Sol. de C2H5OH • Calculator
Sol. de I2 în KI • FS Româ nă
- Sol. de (CH3COO)2Pb
N. P. Elevului
SEMNĂTURA
Sarcina de activitate Nr. 2 Completaţi rubricile din tabel cu grupele de anioni studiaţi după
Grup ele analitice

I II III
Anionii
Reagentul de
grupă
Semnalul
analitic
Sarcina de activitate Nr. 3 Realizaţi aplicativ reacţiile de sedimentare a anionilor din grupa întâia cu
reactivul de grupă.
Experimentul întâi. Realizaţi aplicativ reacţiile de sedimentare a anionilor din grupa a doua cu
reactivul de grupă. În trei eprubete se iau câte cinci picături de soluţie de nitrat de argint la care se
adaugă câte cinci picături de soluţii care conţin: clorid–anion, bromid–anion, iodid–anion şi sulfid-
anion. La sedimentele obţinute se adaugă câte cinci picături de apă amoniacală de 10%. Scrieţi
ecuaţiile reacţiilor şi completaţi în locurile libere semnalele analitice ale reacţiilor observate în
experiment.
a) Sedimentarea clorid–anionului.
În eprubeta cu sarea acidului clorhidric se obţine un sediment de culoare , de formă , care se în
hidroxid de amoniu.
75
Ecuaţia ionică
redusă:
Dizolvarea sedimentului în apa amoniacală.

Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
b) Sedimentarea bromid–anionului.
În eprubeta cu bromid-anion se observă formarea unui precipitat de culoare , de tip
64
Anionul Cl- Br- I- S2-

Sol. de AgNO3
Sol. NH3*H2O 1 3
4
2
, care se în baza de amoniu.
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică redusă: c)
Sedimentarea iodid–anionului.
Iodura de
argint este
un
sediment
de culoare , care dizolvă în apă amoniacală. Ecuaţia moleculară:
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică redusă: d)
Sedimentarea sulfid–anionului.
În eprubeta cu sulfid–anion se formează un sediment de culoare ,
care de formă _, dizolvă în sol. de NH3 *H2O
Ecuaţia ionică
redusă:
Experimentul doi. Realizaţi aplicativ reacţiile de identificarea pentru anionul-clorid.
Într-o eprubetă se amestecă un mililitru de clei de amidon cu cinci picături de soluţie de iodură de
potasiu cu care se umezeşte o bucăţică de hârtie de filtru, folosită ca indicator iodid–amidonic. În altă
eprubetă se prepară, luând câte cinci picături, un amestec de soluţii de permanganat de caliu, acid
sulfuric şi sare a acidului clorhidric. Conţinutul se fierbe, iar deasupra eprubetei se ţine indicatorul
iodid–amidonic. Se observă că indicatorul se colorează în culoare . Aceasta indică formarea pe
hârtiea-indicator a iodului în formă liberă. Ecuaţiile reacţiilor sunt:
a) reacţia din eprubetă.
Ecuaţia moleculară: Ecuaţia ionică desfăşurată: Ecuaţia ionică redusă:
b) reacţia de pe hârtia iodid–amidonică.
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Experimentul trei. Realizaţi aplicativ reacţiile de identificarea pentru anionul-bromid.
Într-o eprubetă se iau cinci picături de soluţie de bromură de sodiu la care se adaugă aceeaşi
cantitate de soluţie de acid sulfuric şi apă de clor ori alt oxidant (KMnO4, MnO2, PbO2).
Conţinutul eprubetei
se colorează în culoare _se este semnal analitic de formare a
. La amestecul din eprubetă se adaugă 0,5 ml de cloroform şi se agită.
Când stratul de cloroform se separă se observă că are culoare_
Chimismul acestei reacţii este:
Ecuaţia moleculară: Ecuaţia ionică desfăşurată:
77
Experimentul patru. Realizaţi aplicativ reacţiile de identificarea pentru anionul-iodid.
Într-o eprubetă se amestecă câte cinci picături de soluţii de iodid de potasiu, acid sulfuric şi
permanganate de potasiu ori alt oxidant. Soluţia care s-a colorat în culoare se împarte în două
jumătăţi. La prima parte se adaugă cinci picături de cloroform, iar la a doua clei de amidon. Ambele
eprubete se agită. Se observă că în eprubeta cu amidon soluţia devine , iar în
eprubeta a doua stratul de cloroform s-a colorat în culoare
.
Ecuaţia moleculară: Ecuaţia ionică desfăşurată:
Experimentul cinci. Realizaţi aplicativ reacţiile de identificarea pentru
anionul-sulfid.
Într-o eprubetă se iau cinci picături de soluţie de sulfură de sodiu şi aceeaşi cantitate de acid
clorhidric, iar deasupra eprubetei se ţine o bucăţică de hârtie de filtru umezită cu soluţie de acetat
de plumb. Se observă că culoarea albă a hârtiei se schimbă în , iar mirosul
specific de este a gazului .
Chimismul reacţiei de interacţiune a sulfid-anionului cu acidul este:
Experimentul şapte. Realizaţi aplicativ reacţiile de identificarea pentru anionul-nitrit şi
nitrat. a) reacţia cu difenilamină.
Pe o lamă de sticlă se iau 2 pic. de sol. de sare a acidului azotic sau azotos la care se + o picătură de
acid sulfuric concentrat şi un cristal de difenilamină. Se observă apariţia culorii b) reacţia cu
cuprul metalic.
Într-o eprubetă se iau cinci picături de sare de acid azotic care se fierb până la uscat. După răcirea
cristalelor la ele se adaugă cinci picături de acid sulfuric concentrat şi o bucăţică de sârmă de
cupru.
În eprubetă se formează un gaz de culoare , care-i mai greu ca aerul.
Chimismul acestei reacţii este:
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia
moleculară:
Ecuaţiaionică
desfăşurată:
Ecuaţiaionică
redusă:
este:
Ecuaţia reacţiei de pe hârtia cu acetat de plumb
Experimentul şase. Realizaţi aplicativ reacţiile de identificarea pentru
-tiocianură.
anionul
La trei picături de soluţie de sare de fier (III) se adaugă trei picături de tiocianură de
în culoare
potasiu. Conţinutul eprubetei se colorează _.
Scrieţi ecuaţ
iile acestei reacţii.
Ecuaţiaionică
desfăşurată:
Ecuaţiaionică
redusă:
Pe o bucăţică de hârtie de filtru se trece soluţie de sare de cobalt şi deasupra se adaugă o picătură de soluţie de
tiocianură de potasiu, după ţine
ce seîn vapori de amoniac şi se usucă. Se observă că culoarea
devine
_ a hârtiei după reacţie _. Ecuaţia reacţiei este:
66
Ecuaţia ionică
redusă:
Experimentul opt. Realizaţi aplicativ reacţiile de identificarea pentru anionul-acetat.
a) reacţia cu acizii electroliţi tari.
La câteva picături de soluţie de acetat de sodiu se adaugă soluţie de acid sulfuric concentrat şi

Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
amestecul se fierbe. Se simte miros de .
b) reacţia cu clorura de fier (III).
Într-o eprubetă se prepară un mililitru de soluţie de clorură de fier de culoare galbenă care se împarte
în două jumătăţi. La o parte se adaugă aceeaşi cantitate de soluţie de sare a acidului acetic, iar a
doua parte se păstrează ca martor al culorii iniţiale. Acetat–anionul schimbă culoarea galbenă a
soluţiei în . Dihidroxoacetatul de fier (III) se formează ca rezultat al reacţiei de hidroliză.
Ecuaţia moleculară: Ecuaţia ionică desfăşurată: Ecuaţia ionică redusă:
1. După culoarea soluţiei se identifică anionii: CrO4-2 – culoare galbenă; Cr2O7-2 –
culoare oranj; MnO4- -culoare roşie-violetă; [Cr(OH)4]- -culoare verde.
2. Anionii reducători se descoperă cu KMnO4 şi H2SO4
3. Anionii oxidanţi se descoperă cu KI, H2SO4 şi clei de amidon.
4. Anionii din grupa întâia se descoperă cu BaCl 2.
5. Anionii din grupa a doua se descoperă cn AgNO 3. 6. Degajarea gazului la
acţiunea acidului electrolit tare:
Schema analizei amestecului deanioni

Analize
Amestec de anioni din preliminare
toate grupele analitice
Identificarea
Sol. BaCl2 anionilor reducători
Identificarea
anionilor oxidanţi
Sedimentul I Filtratul I
Sărurile de bariu aleanionilor Amestec de anioni din
din grupa întâia grupele doi şi trei
AgNO3 + HNO3
Analiza şi identificarea Sedimentul II
anionilor din grupa întâia Filtratul II
Sărurile de argint ale
anionilor din drupa a II Anionii din grupa a treia
Analiza şi identificarea Analiza şi identificarea

anionilor din grupa a doua
anionilor din grupa a treia
79
CO3-2 - fără culoare şi miros; S2O3-2 şi SO3-2 - fără culoare cu miros de pucioasă arsă; S -2
- fără culoare cu miros de ouă clocite; CH 3COO- - fără culoare cu miros de oţet; NO 2 şi
NO3- - cu culoare- brun-roşcată;

1.
___________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________.
CONCLUZII:

1. Reacţiile analitice ale anionului clorid
2. Reacţiile analitice ale anionului bromid
3. Reacţiile analitice ale anionului iodid
4. Reacţiile analitice ale anionului sulfid
5. Reacţiile analitice ale anionului tiocianat
6. Reacţiile analitice ale anionului nitrit
7. Reacţiile analitice ale anionului nitrat
8. Reacţiile analitice ale anionului acetat
68

de
Lucrarea Nr. 8
laborator

Subiecul: Analiza unei substanţe anorganice medicamentoase.
81
Subiectul: Analiza unei substanţe anorganice medicamentoase.
Data:
Competenţa specifică: Analiza calitativă a ionilor.
A2–Clasificarea cationilor şi anionilor în grupe analitice.
A3–Respectarea regulilor de lucru, tehnicii securităţii şi protecţia muncii în laboratorul de chimie
analitică.
A5–Desfăşurarea analizei cationului şi anionului unei substanţe anorganice medicamentoase necunoscute.
A6–Realizarea reacţiilor analitice de identificare a cationilor.
A7–Realizarea reacţiilor analitice de identificare a anionilor.
A9–Determinarea componenţei chimice a substanţei medicamentoase.
A10–Reproducerea ecuaţiilor reacţiilor analitice în formă moleculară, ionică şi ionic-redusă. A11–
Comunicarea eficientă în corespundere cu etica şi deontologia farmaceutică utilizând corect limbajul
chimic de specialitate.
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
- Apă purificată ; • Eprubete
82
- - Sol. de HCl, HNO3, H2SO4; • Pipete
- Sol. de AgNO3 • Cilindri gradate
- Sol. de NaCl • Pâ lnii
- - Sol. de KBr • Balonaşe cotate
- Sol. de KI • Spatule de inox
- Sol. de Na2S • Balanţă analitică
- - Cloroform • Baie de apă
- Sol. de NaNO3 • Spirtiere
- Difenilamină (cristalin) • Sâ rmă de cupru
- Sol. de FeCl3 • Hâ rtie de filtru
Sol. de NH4OH • Calculator
Sol. de KMnO4 • FS Româ nă
Sol. de C2H5OH
- Sol. de I2 în KI
- Sol. de (CH3COO)2Pb
N. P. Elevului
SEMNĂTURA
Sarcina de activitate Nr. 2 Completaţi rubricile din tabel cu grupele de cationi şi anioni studiaţi
după metoda acido-bazică
83
Grupele analitice
I II III IV V VI
Cationii
Reagentul de Grup ele analitice

grupă I II III
Anionii
Semnalul
analitic
Reagentul de
grupă
Semnalul
analitic
84
redusă:
anionului
Chimismul reacţiei de interacţiune a cu este: este:
Ecuaţia
moleculară:
Ecuaţiaionică
desfăşurată:
Ecuaţiaionică
redusă:
Sarcina dereacţiei
Chimismul activitate Nr.Elaboraţi
5
de interacţiune cationului
aschema bloccu este:
de identificare a substanţei medicamentoase
determinate
Sarcina de activitate Nr. 4 Realizaţi aplicativ reacţiile de identificare a anionului necunoscut

Chimismul reacţiei de interacţiune a anionului cu este:
Sarcina de activitate Nr. 3 Realizaţi aplicativ reacţiile de identificare a cationului

necunoscut Chimismul reacţiei de interacţiune a cationului cu Ecuaţia moleculară: Ecuaţia
ionică desfăşurată: Ecuaţia ionică redusă:
Ecuaţia
moleculară:
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
redusă:
Ecuaţia
moleculară:
Ecuaţia ionică
desfăşurată:
Ecuaţia ionică
Evaluarea
calitativă a
deprinderilor /
abilităţilor
practice realizate:
85
1. Reacţiile analitice ale cationului determinat
2. Reacţiile analitice ale anionului determinat
1.
CONCLUZII:
___________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________.
VIII. Glosar de termeni
analiza partea chimiei analitice care se ocupă cu stabilirea componenţilor

chimică (elemente, ioni, grupări) din substanţa analizată
calitativă
analiza partea chimiei analitice care se ocupă cu determinarea cantităţii dintr-

chimică un constituent, gravimetric, volumetric sau instrumental
cantitativă
anioni ioni cu sarcină negativă

tub de sticlă gradat care are la partea inferioară un dispozitiv de reglare
biuretă a curgerii soluţiei
cationi ioni cu sarcină pozitivă
număr care arată de câte ori o soluţie de concentraţie aproximativă este

factor de corecţie mai diluată sau mai concentrată decât soluţia de concentraţie exactă
substanţă care îşi schimbă culoarea în funcţie de o proprietate a soluţiei
indicator de culoare (ex. pH)
operaţia prin care un component solubil este adus într-o formă greu
precipitare solubilă
86
substanţă cu care reacţionează toţi cationii grupei (reacţii comune ale
reactiv de grupă cationilor grupei)
reacţie de neutralizare reacţia dintre un acid şi o bază
punct de este momentul titrării care corespunde adăugării unei cantităţi de

echivalenţă soluţie reactiv echivalentă cu substanţa de analizat
(stoechiometric)
momentul încetării titrării care se sesizează vizual sau instrumental
punct final al titrării
substanţe etalon substanţe din care se pot obţine soluţii de concentraţie exactă sau
standard
operaţia de adăugare treptată, în porţiuni mici a soluţiei reactiv (titrant)

titrare
soluţia reactiv de concentraţie cunoscută, care se află în biuretă şi cu

titrant care se titrează
mod de exprimare a concentraţiei soluţiilor care se exprimă în grame de
titru substanţă dizolvată într-un cm3 de soluţie
reacţie de complexare reacţie în urma căreia se formează complecşi
87
IX. BIBLIOGRAFIE:
1. Chimie analitică (probleme şi teste). Grigore Budu, Silvia Melnic.
2. Curs de chimie analitică, Grigore Budu. Partea I. Analiza chimică calitativă.

3. Curs de chimie analitică, Grigore Budu. Partea II. Analiza chimică cantitativă.
4. Chimie analitică – ghid de lucrări practice şi de laborator, Miron A., editura Chişinău, 2004.
5. Chimie analitică. Vol. 1 Analiza chimică calitativă. Liviu Roman, Robert Săndulescu.
6. Chimie analitică. Vol. 2 Analiza chimică cantitativă. Liviu Roman, Robert Săndulescu.
7. Chimie analitică calitativă. Dumitriu Tiţa.
8. Chimie Analitică calitativă. Lucrări practice. Adriana Fuliaş, Bogdan Tiţa şi Dumitriu Tiţa.
9. Chimie analitică cantitativă. Lucrări practice. Dumitriu Tiţa, Vicentiu Vlaia şi Bogdan Tiţa.
10. Chimie analitică cantitativă. Titrimetria. Dumitriu Tiţa.
11. Echilibre în soluţie. Volumul I. Echilibre acido-bazice. Bogdan Tiţa şi Dumitriu Tiţa.
88
CUPRINS
1. ARGUMENT ........................................................................................................
3
2. COMPETENŢELE PROFESIONALE SPECIFICE MODULULUI.............
4
3. PROGRAME, POLITICI NAŢIONALE DIN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII....
4
4. NORME DE PROTECŢIE A MUNCII ÎN LABORATORUL DE CHIMIE
ANALITICĂ......................................................................................................... 4
5. PLANUL TEMATIC............................................................................................
7
6. DEPRINDERI PRACTICE OBLIGATORII....................................................
8
7. CONŢINUTURILE GHIDULUI (PE TEMATICĂ) ....................................... 8
LUCRAREA DE LABORATOR NR. 1................................................................... 8
LUCRAREA DE LABORATOR NR. 7...................................................................
8. GLOSAR DE TERMENI..................................................................................... 72
9. BIBLIOGRAFIE................................................................................................... 74
89

Ghidul Lucrărilor de Laborator: Centrul DE Excelență ÎN Medicină ȘI Farmacie Raisa Pacalo"

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghidul Lucrărilor de Laborator: Centrul DE Excelență ÎN Medicină ȘI Farmacie Raisa Pacalo"

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ȘI FARMACIE

A elevei (lui) gr._____

CALIFICAREA ASISTENT FARMACIST

Ghidul lucră rilor de laborator la unitatea de curs Chimia analitică I a

III. PROGRAME, POLITICI NAŢIONALE DIN DOMENIUL SĂNĂTĂŢII

IV. NORME DE PROTECŢIE A MUNCII ÎN LABORATORUL DE

În caz de accident imediat anunţă profesorul

9. Reacţiile analitice ale cationilor din grupa a cincea şi a şasea analitică. 2

5. Reacţiile analitice ale cationilor din grupa a şasea analitică. Analiza 4

CATEDRA DISCIPLINE FARMACEUTICE

UNITATEA DE CURS CHIMIA ANALITICĂ I

LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 1

Subiecul: Întroducere în chimia analitică calitativă.

Competenţa specifică: Interpretarea obiectivelor

Ionul Ag+ Pb2+ Bi3+ NH4+ K+ Cr3+

H 2SO3 2H+ +SO32-

Sarcina de activitate Nr. 6 În schemele reacţiilor de sedimentare scrieţi coeficienţii şi

indicii ionilor. Numiţi substanţele sedimentate.

În analizele chimice paharele Berzelius şi Erlenmeyer se utilizează pentru a

Pentru măsurarea cu mare exactitateolumelor

analiza chimică cantitativă.

Aveţi grijă ca picăturile de pe gâtul balonului să ajungă în

Completaţi tabelul de mai jos pentru 8 din ustensilele identificate.

Ecuaţiile reacţiei de hidroliză a sulfatului de aluminiu sunt:

Experimentul trei. Realizaţi reacţiile de hidroliză a sării după anion.

Cation prezent Culoarea imprimată Cation prezent Culoarea

Sarcina de activitate Nr. 10 Realizaţi experimental formarea perlelor

Proba analizei Modul de efectuare

- se repetă determinarea pentru flacă ră reducă toare

№ Deprinderi practice obligatorii Realizat / Semnătura

CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE „RAISA PACALO”

CATEDRA DISCIPLINE FARMACEUTICE

UNITATEA DE CURS CHIMIA ANALITICĂ I

Competenţa specifică: Analiza calitativă a cationilor.

1. Clorură de - Apă purificată • Eprubete

Cationii Grupele analitice

Ecuaţia moleculară a reacţiei microcristaloscopice

Ecuaţiile reacţiei de obţinere a cromatului de argint: Ecuaţia moleculară.

Formarea sedimentului cu baza

Exeperimentul treisprezece. Reacţiile de identificare a cationului de plumb.

Ecuaţiile reacţiei de preparare a hidroxidului de plumb prin reacţia de schimb ionic

b) Reacţiile de identificare a cationului de plumb.

Cationul Reactivii Sedimentul Semnalele analitice ale reacţiilor

Pb+2 K2CrO4 PbCrO4

Pb+2 H2SO4 PbSO4

Ecuaţiile reacţiei de sedimentare a iodurii de plumb.

Ecuaţiile reacţiei de formare a cromatului de plumb

Ecuaţiile reacţiei de sedimentare a cationului de plumb cu sulfat – anion.

Experimentul paisprezece. Analiza amestecului de cationi din grupa a doua.

Scrieţi ecuaţiile reacţiilor de disociere electroliticăpentru compuşii care disociază.

Reactivii Semnalele analitice ale reacţiilor

№ Deprinderipractice obligatorii Realizat / Semnătura

CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN MEDICINĂ ŞI FARMACIE „RAISA PACALO”

CATEDRA DISCIPLINE FARMACEUTICE

LUCRAREA DE LABORATOR Nr. 3

Subiecul: Reacţiile analitice ale cationilor din grupa a treia

Competenţa specifică: Analiza calitativă a cationilor.

Ecuaţia ionică redusă:

Ecuaţia ionică desfăşurată:

Ecuaţia ionică redusă:

Ecuaţia ionică desfăşurată:

Ecuaţia ionică redusă:

Ecuaţia ionică desfăşurată: