1. Etica medical: enumerai teorile . Teoriile etice sunt acele entiti sistematizate, alctuite din principii i reguli.

Putem aminti urmtoarele teorii etice: Teorii consequenialiste: cele care msoar valoarea unei aciuni prin finalitatea ei Teoriile deontologice: datoria i obligaia trebuie s stea la baza oricrui act, nu consecinele Teoriile bazate pe virtui 2. Etica medical: enumerai principiile Principiile etice reprezint baza pentru regulile etice care orienteaz luarea deciziilor. 1. Principiul respectrii autonomiei individului 2. Principiul beneficienei (s faci bine) 3. Principiul non-maleficienei (al evitrii suferinelor ) 4. Principiul dreptii i corectitudinii 3. Principiul respectrii autonomiei individului Cu excepia situaiei n care poate produce ru altora, orice persoan cu discernmnt are dreptul s decid ce va face n ceea ce privete sntatea sa. Orice aciune mpotriva voinei unei persoane, este supus rigorilor legii. Din acest principiu, al autonomiei, deriv i o bun parte din aspectele legate de consimmnt, confidenialitate. Din punctul de vedere al medicilor, aplicarea principiului autonomiei duce la modificarea obinuinelor, ceea ce nu este nici uor de acceptat i nici uor de pus n practic. 4. Principiul beneficienei (s faci bine) Se regsete si n jurmntul lui Hipocrate:primum non nocere, adic n primul rnd s nu faci ru. Medicii sunt obligai s aleag ceea ce este mai bine pentru pacienii lor, fr s se decid cu precdere asupra celui mai puin costisitor tratament. Apare ns o alt dilem: ce trebuie s primeze: binele general sau individual. Principiul utilitarismului consider c trebuie ales ceea ce ofer ct mai mult bine unui numr ct mai mare de oameni. Gndind aa, nu putem s nu ne ntrebm ct beneficiaz i cte persoane utilizeaz resursele alocate programelor de transplant. n anumite mprejurri, principiul beneficienei poate fi n contradicie cu cel al autonomiei. Este evident c renunarea la fumat face mult bine, dar decizia nu poate fi impus. Conceptul medicinei bazate pe dovezi, precum i ghidurile de practic, sunt transpuneri n practica clinic 5. Principiul non-maleficienei (al evitrii suferinelor) Este principalul motiv care permite unui profesionist s nu in cont de voina cuiva, n circumstane care ar produce ru altei persoane. Exemplele pot fi cele ale unui epilectic cu crize la anumite ore i care va fi mpiedicat s conduc, prinii care produc suferine unui copil i care pot fi deczui din drepturi, un salariat HIV pozitiv ce nu va fi lsat s lucreze n sala de operaii etc. 6. Principiul dreptii i corectitudinii

Una dintre marile probleme ale momentului este folosirea ntr-o manier corespunztoare a resurselor disponibile pentru ngrijirile de sntate. Boala este nedreapt. Dac unii dintre semenii notri ar putea fi mustrai pentru stilul lor de via, nesntos, alii se nasc cu probleme genetice sau se mbolnvesc, dei au fcut tot ce se putea pentru a evita. Atunci cnd, cu resurse limitate la dispoziie, trebuie s te gndeti la toi, nu se poate s nu renceap vechile controverse: prevenire sau tratare, ngrijiri pentru cazurile acute sau cronice, alternativele de ngrijire pe termen lung, etc. Acest principiu este criticat de muli, considerndu-se inaplicabil. Pare a fi doar o dezbatere filozofic, care poate aduce mai mult informaie teoretic, dar care nu poate fi pus n practic, cel puin nu n lumea n care trim 7. Etica ingineriei Etica ingineriei se aplica inginerilor profesionisti, adica licentiatilor ce lucreaza in domeniul public, membrilor unor asociatii ingineresti, ce se conduc dupa un statut. Ceilalti, angajati in companii private, se supun mai degraba eticii afacerilor decat celei ingineresti. Etica ingineriei include de fapt standarde de comportament moral obisnuit (sa spunem, onestitatea), numai ca, pentru inginer, ele se completeaza cu datorii suplimentare (sa adaugam: sinceritate, impartialitate, integritate etc.), conducand astfel la un set de standarde de comportament speciale, ce constituie etica unei profesii si sunt formulate intr-un cod de etica. Rationamentul se poate extinde la orice alta profesie. 8. Codul de etic al inginerului (AGIR): principii deontologice Codul de etica a inginerului cuprinde ansamblul caracteristicilor ce definesc calitatea activitatii profesionale, precum si demnitatea inginerilor n procesul creatiei tehnico-stiintifice si al productiei si n societate. 1.Desfasurarea activitatii profesionale la nivelul calitativ cel mai nalt, cu responsabilitate si cinste fata de firma si client. 2. Comportarea de natura sa contribuie la cresterea prestigiului de inginer, prin: devotament fata de profesiunea aleasa; efort personal de mbunatatire continua a propriilor cunostinte si deprinderi; instruirea si perfectionarea profesionala si asigurarea conditiilor pentru cresterea experientei persoanelor subordonate; promovarea spiritului de echipa, curajului opiniilor, ncrederii si respectului reciproc; pastrarea echilibrului ntre dorinta de afirmare si modestia, care trebuie sa-l caracterizeze. 3. Acordarea importantei cuvenite aspectelor ecologice, sociale si economice, in rezolvarea problemelor ingineresti.

4. Realizarea numai a acelor sarcini sau lucrari pentru care are competenta necesara. 5. Apel la sfatul si experienta altor specialisti, ori de cte ori interesele firmei sau clientului vor fi mai bine servite n acest mod. 6. Evitarea oricarei concurente neloaiale cu alti ingineri prin publicitate defaimatoare, exploatarea financiara a pozitiei sale sau a pozitiei unui subordonat, critica publica a altor ingineri in probleme care tin de profesie, exercitarea de presiuni sau influente pentru obtinerea de avantaje nemeritate. 7. Furnizarea de informatii tehnice corecte, comparabile pe plan international 8. Promovarea si utilizarea metodelor si tehnicilor de asigurare a calitatii. 9. Acordarea de consultanta tehnica, economica si ecologica corecta. 10. Refuzul preluarii de lucrari sau sarcini care nu sunt corecte din punct de vedere tehnic, economic sau legal si care, n mod evident, pot prejudicia interesele si viitorul tarii. 11. Respectarea drepturilor si intereselor de proprietate ale altor persoane sau firme. 9. Deontologia medical: definiie, rol Ansamblul ndatoririlor care i revin medicului: a. n cadrul exercitrii profesiei, b. n raporturile cu bolnavii, cu ceilali medici cu care colaboreaz i cu personalul medical mediu i auxiliar. Deontologia se fondeaz pe regulile (coduri deontologice) i tradiiile profesiei. Deontologia deriv etimologic din cuvintele greceti dentos (datorie) i logos (cuvnt); Sensul mai restrns este studiul datoriilor medicului. Elementele cele mai importante ale deontologiei medicale privesc responsabilitatea moral i juridic a medicului. 10. Pacieni i consumatori de servicii medicale Modificarea comportamentului lor: doresc s aib o poziie egal cu cea a profesionitilor din sistem, s fie consultai la luarea deciziilor care i afectez doresc s aib deplin libertate de alegere doresc s nu mai fie reprezentai de alii, ci s aib reprezentani proprii sunt preocupai de calitatea serviciilor medicale sunt preocupai de costurile serviciilor medicale 11. Enumerai drepturile pacienilor drepturi sociale drepturi individuale a) la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate; b) de a fi respectat ca persoana umana; c) la informatia medicala;

d) consimtamantul asupra interventiei medicale; e) confidentialitatea informatiilor. 12. Bioingineria medical: definiie Bioingineria medical integreaz principiile fizicii, chimiei, matematicii i pe cele inginereti pentru studiul biologiei, medicinei, comportamentului sau sntii. Bioingineria creeaz concepte fundamentale i cunotine de la nivel molecular pn la nivel sistemic i dezvolt noi produse biologice, materiale, procese, implanturi i produse informatice pentru prevenirea, diagnosticul i tratamentul bolilor, pentru reabilitarea pacientului i creterea gradului de sntate. 13. Caracteristicile informaiei oferite pacientului pentru obinerea consimmntului Informaia oferit pacientului pentru obinerea unui consimmnt trebuie s posede urmtoarele caracteristici: (a) veridicitate, adic s nclud date sigure i obiective; (b) simpl i nteligibil, nct bolnavul s fie capabil s explice altora, n termeni simpli, actul medical la care se va supune; (c) adecvat amplorii actului medical, adic cu ct riscul este mai mare cu att informarea trebuie s fie mai ampl. Informaia poate fi oferit n form oral i n scris. Consimmntul acceptat iniial de pacient poate fi n orice moment revizuit i/sau anulat. 14. Secretul profesional confidenialitatea Taina medical mpreun cu dreptul la autonomie al pacientului iniiaz o nou categorie cea a confidenialitii care provoac multe dileme etice n practica medical. i jurmntul lui Hippocrate reflect importana confidenialitii: Orice voi vedea sau auzi n timpul activitii profesionale sau n afara ei n legtur cu viaa oamenilor lucruri care nu trebuie discutate n afar nu le voi divulga acceptnd c toate acestea trebuie inute n secret. Pstrarea confidenialitii asupra informaiei medicale este o form de respect care trebuie acordat oricrui individ, fr discriminare. Medicul nu are dreptul s violeze viaa intim a celui examinat, cu att mai mult cu ct acesta se afl ntr-o situaie reactiv, generat de problemele de sntate pe care le are. 15. Consimmntul informat al pacientului: necesitate a actului medical, drept i obligaie Consimtamantul informat este unul dintre drepturile omului in ipostaza de pacient si de fapt nu numai, fiindca cercetarea, anumite investigatii in scop de preventie includ si subiecti sanatosi. Constatam o reala crestere a dorintei pacientului de informare cu privire la actul medical. Acest lucru a dus la aparitia consimtamantului informat verbal si/sau scris, un proces inca privit ca o etapa birocratica si nu ca parte componenta a actului terapeutic. - Consimtamantul informat incepe sa capete si la noi tot mai mult semnificatia unui act cu importanta legala.

- Acest act cu implicatii legale face trecerea de la paternalismul binevoitor, in care medicul decide care este actul medical prin care se actioneaza in cel mai bun interes al pacientului, la autonomie modalitate de abordare in care pacientul alege una din modalitatile terapeutice propuse ca fiind corespunzatoare valorilor lui morale. Dialogul trebuie sa atinga subiectele riscurilor, beneficiilor, obligatiilor si limitelor partilor implicate. Informatiile trebuie prezentate de o maniera clara, concisa, fara omisiuni voite. Atunci cand exista, alternativele terapeutice pot fi prezentate, ele reprezentand dovada unei complete analize a situatiei terapeutice supuse discutiilor. 16. Procesul de obinere a consimmntului informat: scop i rol Procesul de obtinere a consimtamantului informat devine o modalitate de: educare a pacientului stabilire a unor limite decizionale clarificare a aspectelor legate de actul medical, implicatiile si riscurile acestuia. Scopul consimtamantului informat este de a proteja pacientii de reprezentarea eronata a vointei lor. 17. Iatrogenie: definiie iatrogenia = orice patologie sau eveniment indezirabil indus de o interventie in cadrul sistemului de sanatate, fie ambulator, fie in spital, in medicina sau chirurgie, de catre orice persoana implicata in actul medical, de la medic la infirmiera, kineziterapeut, fizioterapeut sau psihoterapeut pana la bolnavul insusi (prin nesupraveghere); pentru unii chiar si de brancardier 18. Cauze evitabile de iatrogenie: enumerare Tehnice: - deficiente ale structurilor de primire; - deficiente ale platoului tehnic; - deficiente ale calitatii produselor folosite (biologice - sange infectat " sau medicamentoase " droguri cu marja foarte ingusta intre ineficienta si toxicitate); Umane: - formatie (initiala sau continua) deficitara; - incredintare de sarcini unor persoane subcalificate; - decizii eronate din cauza stress-ului sau oboselii; Organizatorice: - coordonare deficitara a asistentei medicale, circuite disfunctionale ale pacientilor; - lipsa unor protocoale standard (pas cu pas, gest cu gest) de lucru (mai ales in urgente); - lipsa de antrenament (a echipelor de solutionare a urgentelor); - lipsa increderii intre componentii echipei (generand discutii contradictorii in situatii dificile sau complexe); - circuit deficitar al dosarului medical (de la medic la medic) generand carente in informare; - lipsa unui platou tehnic adecvat. 19. Definii conceptul de calitate a vieii

Ansamblul elementelor care se refer la: situaia fizic, economic, social, cultural, politic, de sntate, etc. coninutul i natura activitilor, caracteristicile relaiilor sociale, bunurile i serviciile, modul i stilul de via, strile subiective de satisfacie/insatisfacie, fericire, frustare, etc. 20. Definii pacientul conform legii 46/2003 privind drepturile pacienilor prin pacient se intelege persoana sanatoasa sau bolnava care utilizeaza serviciile de sanatate; 21. Dreptul pacientului la informaia medical Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum si la modul de a le utiliza. Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statutului profesional al furnizorilor de servicii de sanatate. Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor si obiceiurilor pe care trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii. Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului si nerespectarii recomandarilor medicale, precum si cu privire la date despre diagnostic si prognostic. Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in cazul in care informatiile prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta. Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat si de a alege o alta persoana care sa fie informata in locul sau. Informatiile se aduc la cunostinta pacientului intr-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate 22. Consimmntul pacientului privind intervenia medical conform legii 46/2003 p In baza acestei legi, orice act medical trebuie sa se desfasoare cu consimtamantul informat al pacientului sau al reprezentantului legal. Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asumandu-si, in scris, raspunderea pentru decizia sa; consecintele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului. Cand pacientul nu isi poate exprima vointa, dar este necesara o interventie medicala de urgenta, personalul medical are dreptul sa deduca acordul pacientului dintr-o exprimare anterioara a vointei acestuia. In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta, consimtamantul reprezentantului legal nu mai este necesar. In cazul in care se cere consimtamantul reprezentantului legal, pacientul trebuie sa fie implicat in procesul de luare a deciziei atat cat permite capacitatea lui de intelegere. In cazul in care furnizorii de servicii medicale considera ca interventia este in interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuza sa isi dea consimtamantul, decizia este declinata unei comisii de arbitraj de specialitate.

Comisia de arbitraj este constituita din 3 medici pentru pacientii internati in spitale si din 2 medici pentru pacientii din ambulator. Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord. Consimtamantul pacientului este obligatoriu in cazul participarii sale in invatamantul medical clinic si la cercetarea stiintifica. Nu pot fi folosite pentru cercetare stiintifica persoanele care nu sunt capabile sa isi exprime vointa, cu exceptia obtinerii consimtamantului de la reprezentantul legal si daca cercetarea este facuta si in interesul pacientului. Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat intr-o unitate medicala fara consimtamantul sau, cu exceptia cazurilor in care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului si evitarii suspectarii unei culpe medicale. 23. Foaia de observaie clinic general Foaia de Observatie Clinica Generala (FOCG): are o importanta deosebita, devenind depozitarul unui conglomerat de informatii si date medicale, compus din: relatarile pacientului, constatarile obiective ale medicului rezultatele investigatiilor paraclinice. Foaia de Observatie Clinica Generala (FOCG): document medical privit si analizat din perspectiva ghidurilor terapeutice, a ghidurilor de practica medicala (ca documente ale CMR), a statisticii medicale si a deciziilor medicaladministrative la nivel de ramura sau de spital. document medico-legal: perspectiva Codului Penal document etic: din perspectiva Codului de Deontologie Medicala. 24. Consimmntul pacientului implic trei componente. Care? 1. dezvaluirea adevarului despre starea pacientului - furnizarea de informatii relevante de catre medic cu privire la diagnostic si tratament si intelegerea lor de catre pacient; 2. capacitatea de decizie a pacientului - abilitatea pacientului de a intelege datele care i-au fost furnizate, comunicarea consimtamantului, acceptarea tratamentului propus si aprecierea consecintelor deciziei pe care ar lua-o 3. adeziunea voluntara (decizia independenta) - dreptul pacientului de a lua o decizie libera privind tratamentul sau, fara constrangeri sau manipulari. 25. Scopul principal al cercetrii pe subieci umani Scopul principal al cercetarii pe subiecti umani este de a imbunatatii metodele profilactice, diagnostice si de tratament, intelegerea etiologiei unei afectiuni. 26. Ce informaii trebuie s conin consimmntul unui subiect dintr-un studiu clinic? Consimatamantul informat procesul prin care un subiect isi exprima voluntar (neconstrans) acceptul de a participa intr-un anumit studiu, dupa ce a primit

informatiile privind toate aspectele relevante (importante si suficiente) pentru ca subiectul sa poata decide includerea sa in studiul respectiv. Este atestat prin formularul de consimtamant, complet, semnat si datat. Informatiile trebuie sa contina: Obiectivul studiului Durata estimata Descrierea procedurilor, inclusiv a celor experimentale Riscurile previzibile Beneficiile posibile Tratamentul/procedurile alternative Confidentialitatea informatiilor 27. Principiile etice ale cercetrii Principiul respectului datorat persoanei: a. Autonomia individului si dreptul la protectie al persoanei cu autonomie diminuata Principiul beneficientei (risc/beneficiu): b. A nu face rau (principiul nonmaleficientei) si a maximaliza beneficiile posibile, cu minimalizarea efectelor nedorite (adverse) Principiul justitiei: Dreapta repartitie a resurselor si accesul liber, nerestrictionat la asistenta medicala competenta 28. Rolul comisiei de etic ntr-un studiu clinic Comisia de etica organism independent, constituit din membrii cu profesie in domeniul medical/stiintific, dar si membrii cu profesie in afara domeniului medical/stiintific, a caror responsabilitate este sa asigure protectia drepturilor, siguranta si starea de bine a subiectilor umani inclusi in studiul clinic 29. Declaraia de la Helsinki (1964, 2008) privind studiile clinice Cercetarea sa se bazeze pe principii stiintifice acceptate si pe dovezi obtinute prin experimente de laborator si pe animale Descris un protocol si accept comisie de etica Importanta cercetarii trebuie sa justifice riscurile la care este supus subiectul; risc/beneficiu Confidentialitate; Publicare rezultate corecte obtinute din cercetare 30. Cercetarea pe animale: principiul celor 3 R reducerea numarului de animale folosite pentru experimentare, redefinirea procedurilor de cercetare cu scopul de a diminua durerea animalelor de laborator inlocuirea (replacement - engl.) modelelor animale cu alte metode alternative cum ar fi culturile de tesuturi sau modelele matematice. 31. Caracteristicile uni studiu clinic sau de laborator

Trebuie sa fie: pertinent, nou, realizabil etic. Dupa formularea: scopului, obiectivelor, justificarea studiului, enuntarea ipotezei de lucru, conturarea tipului de studiu, precizarea factorului sau factorilor studiati, aprecierea pe criterii rationale a posibilitatilor de aparitie a erorilor si a modului de corectare a acestora, stabilirea concreta a subiectilor luati in studiu, marimea esantionului, modalitatea de culegere a datelor, de gestionare si analiza a acestora, protocolul trebuie sa ia in discutie problemele din punct de vedere al implicatiilor etice.

32. Principiul interesului i beneficiului cercetrii Se identifica ca postulat de baza al medicinei care inseamna: - maximizarea beneficiilor - reducerea riscurilor. Cercetarea trebuie sa ofere informatii valide, generalizabile si sa cuantifice raportul risc/beneficiu, astfel ca beneficiul sa predomine in avantajul subiectilor inclusi in cercetare. Obtinerea consimtamantului celor care vor contribui la atingerea obiectivelor cercetarii, indiferent de procedura metodologica aplicata, este obligatorie fiind cunoscut ca un proces, nu preliminar, ci continuu pe tot parcursul desfasurarii cercetarii. 33. Clonarea: definiie, tipuri Cuvantul clona vine din grecescul Klon, care inseamna ramura. Implicatia semantica este evidenta. Definitia stiintifica este crearea unui organism identic prin reproducere asexuata. In momentul actual exista doua directii mari ale clonarii umane: - clonarea reproductiva - clonarea terapeutica. 34. Clonarea terapeutic Clonarea in scopuri terapeutice ar putea oferi modalitati unice de a vindeca maladii considerate pana acum ca si incurabile: diabet, Parkinson, Alzheimer, traumatisme medulare, boli cardiace, etc. pentru care pana in prezent nu s-a gasit nici o solutie. Un alt scop pentru acest tip de clonare este gasirea de noi surse de organe sau tesuturi pentru transplant A. Clonarea pentru imbunatatirea intelegerii maladiilor umane B. Clonarea pentru descoperirea de tratamente pentru maladii umane C. Clonarea pentru producerea de tesuturi imunocompatibile pentru transplant D. Clonarea combinata cu terapia genetica 35. Bioterorismul Este un subiect de discutie din ce in ce mai frecvent abordat in intrega lume, la nivel politic, medical, social.

Desi termenul de "atac bioterorist" ar sugera un conflict armat, in aceasta situatie particulara forta militara nu are putere de contracarare, apararea venind din partea sistemului medical. Estimarile gravitatii consecintelor unui atac bioterorist sunt departe de a fi optimiste, deoarece chiar un atac localizat ar putea provoca o epidemie globala, motiv pentru care omenirea trebuie sa fie pregatita pentru o astfel de eventualitate. 36. Jurmntului lui Hipocrate Legmntul, actul solemn de aderare la preceptele etice ale profesiunii i de asumare a obligaiei de a le respecta a constituit un mijloc de ntrire a responsabilitii profesionale, un temei pentru tragerea la rspundere (pe plan moral, bineneles) a celor care au nclcat normele profesionale. Medicina i deontologia medical i datoreaz lui Hipocrat acel singular moment al demnitii i responsabilitii, al dragostei de oameni i druire profesional, moment intrat n nemurire, numit Jurmntul. Jurmntul i-a pstrat valoarea moral i fora educativ, decurgnd dintr-o enorm experien uman i profesional. De aceea contactul cu acest text reprezint oricnd un prilej de nlare sufleteasc i delectare intelectual". Spre onoarea lor, medicii hipocratici au elaborat i s-au cluzit dup principiul c sunt datori s acorde cu egal solicitudine asisten medical att oamenilor liberi, ct i sclavilor! i, s nu uitm c aceasta se petrecea ntr-o etap istoric n care sclavul era considerat de reglementarea juridic a societii un simplu obiect asimilat vitelor de munc ale gospodriei unui proprietar. Multe dintre aceste norme stabilite prin legminte profesionale au trecut cu timpul n sfera reglementrii legislative Stipularea obligaiei de devotament fa de bolnav, de exercitare a profesiunii n slujba interesului acestuia, al sntii i al vieii constituie un nucleu central al Jurmntului, prevederea care d profesiunii medicale neleas n aceast viziune, noblee i umanism. 37. Relaia inginerului cu publicul - importan capital - nu trebuie s i foloseasc capacitile profesionale pentru promovarea unor activiti comerciale sau speculative - inginerul trebuie s fac eforturi pentru a-i oferi serviciile n interesul de clientul su i a publicului i ar trebui s percepe taxe echitabile i adecvate pentru serviciile sale; trebuie s menin atitudinea profesional n cadrul negocierilor pentru serviciile sale. 38. Relaia inginerului fa de clieni i angajatori fidelitate, loialitate evitarea i menionarea conflictului de interese, atunci cnd exist confidenialitatea informaiilor pstrarea secretului profesional nu trebuie s se angajeze n afaceri cu ali clieni f tirea i aprobarea angajatorului nu trebuie s accepte comisioane pentru a recomanda anumite echpam ente sau servicii nu ar trebui s plteasc comisioane altora pentru a le fi recomandate serviciile potenialilor clieni.

39. Relaiile inginerului cu ceilali ingineri nu trebuie prejudiciat reputaia profesional a unui alt inginer, nedrept sau cu rea intenie, prin aciuni sau verbal sau prin omisiuni; ar trebui s nu caute sau s solicite o poziie ocupat de un alt inginer politee, corectitudine schimb de informaii i de experient cu colegii i studenii 40. Codul etic al inginerului: principii i canoane fundamentale. Principii fundamentale
Integritate, onoare i demnitate prin: I. utilizarea cunotinelor i aptitudinilor pentru creterea bunstrii umane; II. cinste, imparialitate i fidelitate fa de public sau angajator; III. strduina de a crete competena i prestigiul profesiei de inginer IV. sprijinul societilor profesionale din care fac parte. Canoane fundamentale 1. n ndeplinirea ndatoririlor lor profesionale, inginerii trebuie s pstreze sigurana, sntatea i starea de bine a publicului; 2. inginerii efectueaz servicii numai n domeniile lor de competen; 3. declaraiile publice trebuie oferite numai ntr-un mod veridic i obiectiv; 4. inginerii trebuie acioneze ntr-o manier profesional fat de angajatori i trebuie s evite conflictele de interese; 5. reputatia profesionala trebuie sa se bazeze pe meritul serviciilor lor; 6. inginerii nu va concura nedrept cu alii; 7. inginerii isi continu dezvoltarea profesional de-a lungul carierei lor i vor oferi oportuniti pentru dezvoltarea profesional a inginerilor pe care ii supervizeaza.