SUBIECTE EXAMEN - IANUARIE 2022

1. Teorii și principii etice. Enumerare. Detaliați un principiu sau o teorie, la

alegere
Teoriile etice sunt acele entităţi sistematizate, alcătuite din principii şi reguli
a) Teorii consequenţialiste (cele care măsoară valoarea unei acţiuni prin finalitatea ei)
b) Teoriile deontologice (datoria şi obligaţia trebuie să stea la baza oricărui act, nu
consecinţele )
c) Teoriile bazate pe virtuţi (este important sa avem un caracter moral)

Principiile etice reprezintă baza pentru regulile etice care orientează luarea deciziilor.
1) Principiul respectării autonomiei individului
2) Principiul beneficienţei (să faci bine)
3) Principiul non-maleficienţei (al evitării suferinţelor)
4) Principiul dreptăţii şi corectitudinii
1) Orice persoana are dreptul sa decida ce face in ceea ce il priveste.
Cu excepţia situaţiei în care poate produce rău altora, orice persoană cu discernământ are
dreptul să decidă ce face în ceea ce o priveşte.
Orice acţiune împotriva voinţei unei persoane este supusă rigorilor legii
Din acest principiu derivă şi o bună parte din aspectele legate de consimţământ,
confidenţialitate.
Din punctul de vedere al medicilor, aplicarea principiului autonomiei duce la modificarea
obişnuinţelor, ceea ce nu este nici uşor de acceptat şi nici uşor de pus în practică.
2) Se regăseşte si în jurământul lui Hipocrate: ”primum non nocere”, adică „în
primul rând să nu faci rău”.
Apare o dilemă: ce trebuie să primeze, binele general sau individual? Principiul
utilitarismului consideră că trebuie ales ceea ce oferă cât mai mult bine unui număr cât
mai mare de oameni.
Gândind aşa, ne întrebăm cât beneficiază şi câte persoane utilizează resursele alocate
programelor de transplant
Uneori, este în contradicţie cu cel al autonomiei. De exemplu, este evident că renunţarea
la fumat face mult bine, dar decizia nu poate fi impusă.
Conceptul medicinei bazate pe dovezi, precum şi ghidurile de practică, sunt transpuneri
în practica clinică
3) Este principalul motiv care permite unui profesionist să nu ţină cont de voinţa
cuiva, în circumstanţe care ar produce rău alteia.
Ex. – un individ cu diagnosticul de epilepsie care va fi împiedicat să conducă, părinţii
care produc suferinţe unui copil şi pot fi decăzuţi din drepturi, un salariat HIV pozitiv ce
nu va fi lăsat să lucreze în sala de operaţii etc.
4) Una dintre marile probleme este folosirea într-o manieră corespunzătoare a
resurselor disponibile pentru îngrijirile de sănătate.
 Boala este nedreaptă. Dacă unii dintre semenii noştri ar putea fi mustraţi pentru
stilul lor de viaţă nesanogen, alţii se nasc cu probleme genetice sau se îmbolnăvesc, deşi
au făcut tot ce se putea pentru a evita.
Atunci când, cu resurse limitate trebuie să te gândeşti la toţi, apar controversele
binecunoscute: prevenire versus tratament, tratament pentru cazurile acute sau cronice,
etc.
Acest principiu este criticat, considerându-se inaplicabil în societatea în care
trăim. Pare a fi doar o dezbatere filozofică, care poate aduce mai multă informaţie
teoretică, dar care nu poate fi pusă în practică.
2. Codul etic al Societății de Bioinginerie Medicală (BMES, 2004): rol și
obligații/responsabilități.
Deoarece sănătatea și bunăstarea publică sunt de interes primordial în aceste domenii,
inginerii medicali trebuie să respecte principiile incluse în acest cod etic, atât în practica
lor profesională, cât și în cercetare, îngrijirea pacienților și pregătirea profesională. Acest
cod reflectă standardele recomandate în practica profesională și personală pentru inginerii
medicali.
Obligațiile profesionale ale inginerilor biomedicali:
În îndeplinirea sarcinilor profesionale, inginerii biomedicali trebuie:
1. Să își folosească cunoștințele, aptitudinile și abilitățile pentru a spori siguranța,
sănătatea și bunăstarea publicului.
2. Prin muncă și propriul exemplu de conduită să crească prestigiul și onoarea profesiei
de inginer medical.

Obligațiile inginerilor biomedicali în domeniul îngrijirilor medicale (servicii medicale):

1. Să respecte drepturile pacienților, incluzându-le și pe cele la confidențialitate.
2. Să aibă în vedere consecințele activității lor în ceea ce privește costul, disponibilitatea
și furnizarea serviciilor.

Obligațiile inginerilor biomedicali implicați în cercetare:

1. Să se conformeze regulilor aplicabile în cercetare (legale, etice, instituționale,
guvernamentale), în același timp având responsabilitatea respectării drepturilor colegilor,
subiecților incluși în cercetare și ale publicului în general.
2.Să publice și/sau să prezinte rezultatele corespunzătoare cercetării în mod clar și precis.

Obligațiile inginerilor biomedicali în pregătirea profesională a altora:

1. Au responsabilitatea de a pregăti studenții la inginerie medicală pentru o conduit
profesională corespunzătoare, dar și să fie un model de comportament pentru aceștia.
2. Să mențină metodele de pregătire și informațiile predate fără a se lăsa influențați de
interese necorespunzătoare.
 3. Codul de etică al inginerului (AGIR): principii deontologice
1) Desfasurarea activitatii profesionale la nivelul calitativ cel mai înalt, cu
responsabilitate si cinste fata de firma si client. -CALITATE
2) Comportarea de natura sa contribuie la cresterea PRESTIGIULUI de inginer,
prin:
o devotament fata de profesiunea aleasa;
o efort personal de îmbunatatire continua a propriilor cunostinte si deprinderi;
o instruirea si perfectionarea profesionala si asigurarea conditiilor pentru cresterea
experientei persoanelor subordonate;
o promovarea spiritului de echipa, curajului opiniilor, încrederii si respectului
reciproc;
o pastrarea echilibrului între dorinta de afirmare si modestia, care trebuie sa-l
caracterizeze.
3) Acordarea importantei cuvenite ASPECTELOR ECOLOGICE, SOCIALE SI
ECONOMICE, in rezolvarea problemelor ingineresti.
4) Realizarea numai a acelor sarcini sau lucrari pentru care are COMPETENTA
NECESARA.
5) Apel la sfatul si experienta altor specialisti, ori de câte ori interesele firmei sau
clientului vor fi mai bine servite în acest mod. -SFATUL ALTORA
6) EVITAREA oricarei CONCURENTE NELOIALE cu alti ingineri prin publicitate
defaimatoare, exploatarea financiara a pozitiei sale sau a pozitiei unui subordonat,
critica publica a altor ingineri in probleme care tin de profesie, exercitarea de
presiuni sau influente pentru obtinerea de avantaje nemeritate.
7) Furnizarea de INFORMATII tehnice CORECTE, comparabile pe plan
international
8) Promovarea si utilizarea metodelor si tehnicilor de ASIGURARE A CALITATII.
9) Acordarea de CONSULTANTA tehnica, economica si ecologica CORECTA.
10) Refuzul preluarii de lucrari sau sarcini care nu sunt corecte din punct de vedere
tehnic, economic sau legal si care, în mod evident, pot prejudicia interesele si
viitorul tarii. - REFUZUL LUCRARILOR CARE NU SUNT
CORECTE/LEGALE
11) RESPECTAREA DREPTURILOR si intereselor de proprietate ale ALTOR
PERSOANE sau firme.

4. Deontologia si codul deontologic : definiţie, rol

Def:Parte a eticii care studiază normele și obligațiile specifice unei activități

profesionale. Stiinta datoriei .
Deontologia derivă etimologic din cuvintele greceşti deontos (datorie) şi logos (cuvânt);
In legătură cu o profesiune, în vorbirea curentă, întrebuinţăm ca sinonime termenii etica, morală
şi deontologie, pentru a ne referi la aspectele normelor nescrise ale comportamentului
profesionistului.

Cod deontologic: multitudine de norme ce au menirea de a oferi repere precise ale

comportamentului pe care ar trebui sa il aiba un profesionist.

Rol: Deontologia desemnează reguli, datorii, obligaţii, stabileşte ceea ce trebuie făcut.
Influenteaza pozitiv intreaga activitate profesionala. Onestitate si corectitudine in relatie cu cel
care beneficiaza de serviciile profesionistului.

5. Enumeraţi drepturile pacienţilor și detaliați unul dintre ele. Definiţi

pacientul.
Prin pacient se intelege persoana sanatoasa sau bolnava care utilizeaza serviciile de
sanatate;
Drepturile pacientilor
a) la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate
b) de a fi respectat ca persoana umana;
c) la informatia medicala;
d) consimtamantul asupra interventiei medicale;
e) confidentialitatea informatiilor.

ART. 2 Pacientii au dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate de care
societatea dispune, in conformitate cu resursele umane, financiare si materiale.
ART. 3 Pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana, fara nici o discriminare.
tului la informatia medicala
ART. 4 Pacientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile,
precum si la modul de a le utiliza.
ART. 5 (1) Pacientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statutului profesional
al furnizorilor de servicii de sanatate.
(2) Pacientul internat are dreptul de a fi informat asupra regulilor si obiceiurilor pe care
trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii.
ART. 6 Pacientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a interventiilor
medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente
la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului si nerespectarii
recomandarilor medicale, precum si cu privire la date despre diagnostic si prognostic.
ART. 7 Pacientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in cazul in care
informatiile prezentate de catre medic i-ar cauza suferinta. ART. 8 Informatiile se aduc la
cunostinta pacientului intr-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de
specialitate; in cazul in care pacientul nu cunoaste limba romana, informatiile i se aduc la
cunostinta in limba materna ori in limba pe care o cunoaste sau, dupa caz, se va cauta o
alta forma de comunicare.
ART. 9 Pacientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat si de a alege o
alta persoana care sa fie informata in locul sau.
ART. 10 Rudele si prietenii pacientului pot fi informati despre evolutia investigatiilor,
diagnostic si tratament, cu acordul pacientului.
ART. 11 Pacientul are dreptul de a cere si de a obtine o alta opinie medicala.
ART. 12 Pacientul are dreptul sa solicite si sa primeasca, la externare, un rezumat scris al
investigatiilor, diagnosticului, tratamentului si ingrijirilor acordate pe perioada
spitalizarii.
ART. 13 Pacientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala
asumandu-si, in scris, raspunderea pentru decizia sa; consecintele refuzului sau ale opririi
actelor medicale trebuie explicate pacientului.
ART. 14 Cand pacientul nu isi poate exprima vointa, dar este necesara o interventie
medicala de urgenta, personalul medical are dreptul sa deduca acordul pacientului dintr-o
exprimare anterioara a vointei acestuia.
ART. 15 In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de urgenta,
consimtamantul reprezentantului legal nu mai este necesar.
ART. 18 Consimtamantul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, pastrarea,
folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii
diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.
ART. 19 Consimtamantul pacientului este obligatoriu in cazul participarii sale in
invatamantul medical clinic si la cercetarea stiintifica.
ART. 21 Toate informatiile privind starea pacientului, rezultatele investigatiilor,
diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidentiale chiar si dupa
decesul acestuia.
ART. 22 Informatiile cu caracter confidential pot fi furnizate numai in cazul in care
pacientul isi da consimtamantul explicit sau daca legea o cere in mod expres.
ART. 23 In cazul in care informatiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale
acreditati, implicati in tratamentul pacientului, acordarea consimtamantului nu mai este
obligatorie.
ART. 29 (1) In cazul in care furnizorii sunt obligati sa recurga la selectarea pacientilor
pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile in numar limitat, selectarea se
face numai pe baza criteriilor medicale.
ART. 35 (1) Pacientul are dreptul la ingrijiri medicale continue pana la ameliorarea starii
sale de sanatate sau pana la vindecare.
ART. 36 Pacientul are dreptul sa beneficieze de asistenta medicala de urgenta, de
asistenta stomatologica de urgenta si de servicii farmaceutice, in program continuu
6. Consimţământul informat: definiție; necesitate, drept şi obligaţie.
Consimțământul informat reprezintă acordul în cunoștință de cauză al pacientului în
legătură cu intervențiile medicale ce pot avea consecințe imprevizibile.
Obținerea consimțământului se face după ce pacientul este informat în funcție de
capacitatea acestuia de înțelegere, clar și cu referire directă la actul medical care urmează
a fi efectuat comunicându-se orice orice informație utilă pentru a lua o decizie în deplină
cunoștință de cauză. El trebuie să conțină diagnosticul și tratamentul propus cu riscurile
acestuia ca și perspectivele și pericolele unui tratament medical alternativ, faptul că
tratamentul poate consta într-o metodă nou aplicată.
Dreptul se numeste autonomie.

7. Definiți iatrogenia și enumerați cauzele tehnice de iatrogenie. Profesionalism:

definiție și rol.
Stare psihică (produsă sau) agravată pe cale psihogenă de către medic, de tratament sau
de condițiile spitalizării.
Cauze
• tehnicile de diagnostic insuficient verificate;
• tratamentul medicamentos necorespunzător;
• intervențiile chirurgicale nereușite;
• condițiile de spitalizare inadecvate, spitalizarea prelungită;
• atitudinea incorectă a medicului;
• intervențiile psihoterapeutice efectuate necorespunzător etc. Există și cauze
determinate de comportamentul medicului.
Printre ele pot fi menționate:
• solicitarea exagerată de analize de laborator;
• relații tensionate între medic și pacient în perioada stabilirii diagnosticului,
tratamentului, dar și pe parcursul terapiei;
• exprimarea academică, sofisticată a unor medici în transmiterea informațiilor;
• informare parțială;
• oferirea necontrolată a unor informații folosirea instrumentelor incorect
sterilizate;
• prescrierea unor medicamente care au reacții adverse, secundare;
• administrarea în exces a medicamentelor pentru simptome banale, exagerate
- deficiente ale structurilor de primire;
- deficiente ale platoului tehnic;
- deficiente ale calitatii produselor folosite (biologice - sange infectat " sau
medicamentoase " droguri cu marja foarte ingusta intre ineficienta si toxicitate);
PROFESIONALISMUL este socotit o ideologie relevantă pentru cei care lucrează în acelaşi
domeniu. El exercită rolul de a coagula credinţele comune ale unei profesii, întăreşte identitatea
şi creşte stima de sine a membrilor unui grup profesional.

8. Scopul cercetării pe subiecţi umani și principiile etice ale cercetării.

Principiul ,,3 R” al cercetării pe animale.
Scopul principal al cercetarii pe subiecti umani este de a imbunatatii metodele
profilactice, diagnostice si de tratament, intelegerea etiologiei unei afectiuni.

Principii etice ale cercetarii

1. Principiul respectului datorat persoanei:
Autonomia individului si dreptul la protectie al persoanei cu autonomie diminuata
2. Principiul beneficentei (risc/beneficiu):
A nu face rau (principiul nonmaleficentei) si a maximaliza beneficiile posibile, cu
minimalizarea efectelor nedorite (adverse)
3. Principiul justitiei:
Dreapta repartitie a resurselor si accesul liber, nerestrictionat la asistenta medicala
competenta.

Principiul ,,celor trei R": Replace, Reduce, Refine

– reducerea numarului de animale folosite pentru experimentare,

– redefinirea procedurilor de cercetare cu scopul de a diminua durerea animalelor de
laborator
– inlocuirea (replacement - engl.) modelelor animale cu alte metode alternative cum ar fi
culturile de tesuturi sau modelele matematice

9. Relaţia inginerului cu publicul, clienţii, angajatorii, colegii (American

Association of Engineers). Principii şi canoane fundamentale (Accreditation Board
for Engineering and Technology - Code of Ethics of Engineering).

Partea I. Relaţiile inginerilor cu publicul

– importanţă capitală
– nu trebuie să îşi folosească capacităţile profesionale pentru promovarea unor activităţi
comerciale sau speculative,inginerul trebuie să facă eforturi pentru a-şi oferi serviciile în
interesul clientului său şi a publicului şi ar trebui să perceapă taxe echitabile și adecvate
pentru serviciile sale; trebuie să menţină atitudinea profesională în cadrul negocierilor
pentru serviciile sale.

Partea II. Relaţiile inginerilor faţă de clienţi şi angajatori

– fidelitate, loialitate
– evitarea şi menţionarea conflictului de interese, atunci când există
 – confidenţialitatea informaţiilor – păstrarea secretului profesional
– nu trebuie să se angajeze în afaceri cu alţi clienţi fără ştirea şi aprobarea angajatorului
– nu trebuie să accepte comisioane pentru a recomanda anumite echipamente sau servicii
– nu ar trebui să plătească comisioane altora pentru a le fi recomandate serviciile
potenţialilor clienţi.

Partea III. Relaţiile inginerilor faţă de angajaţi

– corectitudine, încurajare
– preocupare pentru avansare profesională,
– ar trebui să plătească salarii adecvate, proporţionale cu importanţa şi responsabilitatea
implicate în serviciu.
– libertatea de schimbare a locului de muncă
– asigurare împotriva riscului de accident care rezultă din activitatea sa.
– protejarea intereselor angajaţilor în sistemul de stat
– eforturi pentru a oferi locuri stabile de muncă
– în cazul în care concediază un angajat, trebuie să îl asiste, ajute pentru găsirea unui nou
loc de muncă.

Partea IV. Relaţiile cu ceilalţi ingineri

– nu trebuie prejudiciată reputaţia profesională a unui alt inginer, nedrept sau cu rea
intenţie, prin acţiuni sau verbal sau prin omisiuni;
– ar trebui să nu caute sau să solicite o poziţie ocupată de un alt inginer
– politeţe, corectitudine - schimb de informaţii şi de experientă cu colegii şi studenţii

ACCREDITATION BOARD FOR ENGINEERING AND TECHNOLOGY Code of Ethics of

Engineering

Principii fundamentale

Integritate, onoare şi demnitate prin:

1) utilizarea cunoştinţelor şi aptitudinilor pentru creşterea bunăstării umane;

2) cinste, imparţialitate şi fidelitate faţă de public sau angajator;
3) străduinţa de a creşte competenţa şi prestigiul profesiei de inginer;
4) sprijinul societăţilor profesionale din care fac parte.

Canoane fundamentale

1) în îndeplinirea îndatoririlor lor profesionale, inginerii trebuie să păstreze siguranța,

sănătatea şi starea de bine a publicului;
2) inginerii efectuează servicii numai în domeniile lor de competență;
 3) declaraţiile publice trebuie oferite numai într-un mod veridic şi obiectiv;
4) inginerii trebuie acționeze într-o manieră profesională față de angajatori şi trebuie să evite
conflictele de interese;
5) reputația profesională trebuie să se bazeze pe meritul serviciilor lor;
6) inginerii nu vor concura nedrept cu alţii;
7) inginerii își continuă dezvoltarea profesională de-a lungul carierei lor şi vor oferi
oportunităţi pentru dezvoltarea profesională a inginerilor pe care îi supervizează.

10. Valori și obiective promovate de AGIR. Valori și principii din Carta UPB.
Atribuțiile și rolul Comisiei de Etică și Integritate Academică (CEIA) a UPB.

Obiectivele AGIR sunt:

▪ Sa ANTICIPEZE SI SA RASPUNDA EFECTIV NECESITATILOR INGINERILOR,

oferindu-le facilitati pentru a obtine un avantaj competitiv
▪ Sa promoveze O CULTURA INDUSTRIALA care sa valorifice talentele existente
▪ Sa INCURAJEZE SATISFACTIA VOCATIONALA a inginerilor, sa le recunoasca si sa le
onoreze contributia la succesul institutiilor în care activeaza;
▪ Sa creeze O BAZA PENTRU IMBUNATATIREA continua a activitatilor ingineresti
caracterizate prin excelenta profesionala prin perfectionare, prin respect pentru valorile
umane si sociale si prin disponibilitate pentru consultare si comunicare
▪ Sa scoata in relief cultura inginereasca prin CERCETARE, DEZVOLTARE, PROIECTARE,
INOVARE, PRODUCTIE SI COMERCIALIZARE, utilizand cat mai eficient resursele
umane si financiare
▪ Sa contribuie la dezvoltarea culturii industriale, prin reliefarea intreprinderilor productive si
inovative, care pot sa determine o DEZVOLTARE ECONOMICA DURABILA si cresterea
stabilitatii sociale si a protectiei mediului inconjurator
▪ Sa actioneze pentru exercitarea profesiei de inginer cu RESPECTAREA PRINCIPIILOR
DEONTOLOGICE specifice

Valorile AGIR sunt:

a. excelenta inginereasca
b. comportament etic
c. competenta
d. inovare
e. dezvoltare durabila
f. dezvoltare economica
g. unitate in diversitate
 Valori promovate de UPB - Cod de etică și deontologie profesională – Carta UPB

Sistemul de valori promovat de Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti:

1. Autonomia universitară, care dă dreptul comunităţii să se autoconducă, să gestioneze

resursele şi programul conform misiunii asumate şi cu respectarea legilor în vigoare.
2. Libertatea academică, care dă dreptul membrilor comunităţii să opteze liber pentru
dezvoltarea profesională pentru activităţile asumate, fără manipulare, cenzură sau
persecuţii, în condiţiile respectării legilor în vigoare, a standardelor ştiinţifice asumate de
universitate şi a responsabilităţii personale.
3. Autonomia personală în dezvoltarea profesională şi în legătură cu responsabilităţile
profesionale ce îi revin din legislaţie, Carta universitară şi fişa postului.
4. Profesionalismul, prin încurajarea şi susţinerea performanţelor.
5. Onestitatea profesională care obligă membrii comunităţii să promoveze adevărul ştiinţific
şi corectitudinea în toate formele activităţilor pe care le desfăşoară.
6. Responsabilitatea personală în activităţile profesionale şi sociale asumate.
7. Promovarea toleranţei, respectului, adevărului şi disponibiltăţii în relaţiile din interiorul
comunităţii şi din societate.
8. Egalitatea şanselor de acces la programele şi activităţile promovate de universitate.

Principii promovate de UPB - Cod de etică – Carta UPB

a. cultivarea PRINCIPIULUI TRANSPARENŢEI în relaţiile cu partenerii interni şi externi;

b. promovarea unei CULTURI ORGANIZAŢIONALE BAZATE PE PERFORMANŢĂ ŞI
PROBITATE;
c. stimularea unor METODE ŞI TEHNICI DE LUCRU CONSULTATIVE şi flexibile;
d. DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DE PARTENERIAT CU ORGANIZAŢII PUBLICE
ŞI PRIVATE pentru sprijinirea procesului de integrare rapidă şi dinamică a absolvenţilor
în viaţa economico-socială, prin identificarea şi ocuparea unui loc de muncă în
conformitate cu studiile absolvite;
e. DESCURAJAREA ŞI ELIMINAREA ORICĂROR FORME DE CORUPŢIE;
f. INVESTIGAREA TENDINŢELOR DE SCHIMBARE PE PLAN SOCIO-ECONOMIC
ŞI ADAPTAREA elastică, rapidă, la noile cerinţe.

Comisia de Etică şi Integritate Academică (C.E.I.A.) este constituită în scopul prevenirii şi

eliminării faptelor care pot constitui elemente sau practici lipsite de etică.

Ea are rolul de conştientizare a comunităţii universitare de faptul că este în interesul acesteia să

respecte prevederile Codului de Etică şi Deontologie Profesională Universitară, evitând astfel
consecinţele legale care pot genera efecte negative asupra acesteia şi de a propune eventuale
măsuri împotriva celor care nu respectă prevederile Codului de Etică şi Deontologie Profesională
Universitară şi Carta Universităţii „POLITEHNICA” din Bucureşti.
Comisia de etică şi integritate academică primeşte spre soluţionare sesizările, dezbate cazurile în
discuţie, propune soluţii şi prezintă Senatului universităţii cazurile şi soluţiile de rezolvare.

Comisia de etică şi integritate academică are următoarele atribuţii:

a) analizează abaterile de la etica universitară, pe baza sesizărilor primite de la membrii

comunităţii universitare, de la orice persoană din afara universităţii sau pe baza
autosesizării;
b) soluţionează sesizările analizate propunând, după caz, sancţiunile ce urmează a fi
aplicate;
c) în termen de maximum 45 de zile de la constituirea sa, verifică şi constată
incompatibilităţile survenite în urma validării mandatelor celorlalte funcţii de conducere
şi semnalează cazurile de incompatibilitate Senatului universitar;
d) elaborează şi face public un raport anual referitor la situaţia respectării eticii universitare
şi a eticii activităţilor de cercetare.