Sunteți pe pagina 1din 3

Exemplu proiect SM

Automat finit – freză dentară electrică

Se propune o freză dentară electrică, care este mereu pornită (în stand by) și care are 3
intensități posibile cu care funcționează: mică, medie și mare și 2 butoane: butonul care scade
intensitatea și butonul care crește intensitatea. Dacă se apasă butonul de scădere a intensității, freza
funcționează cu o treaptă de intensitate mai mică, iar dacă se apasă butonul de creștere a intensității,
freza funcționează cu o treaptă de intensitate mai mare. Dacă nu se apasă niciun buton / se apasă
ambele butoane, freza nu își schimbă starea. Mai jos este prezentată schema bloc a automatului descris
anterior:

Odată înțeles comportamentul automatului, se poate trece la etapa de mapare a specificațiilor


într-o reprezentare abstractă și mai ușor realizabilă. Un prim pas este identificarea secvențelor care
definesc stările automatului finit (cele descrise anterior). Astfel, este prezentată diagrama de stare:

Se codifică stările, după cum urmează (22 biți → maxim 4 stări posibile):

Stare Codificarea stării


S0 00
S1 01
S2 10
S3 11

În fiecare stare, în funcție de apăsarea celor 2 butoane (A și B), automatul trece într-o altă
stare sau rămâne în starea curentă. Considerăm A butonul de scădere a intensității și B butonul de
creștere a intensității. Astfel, ținând cont de faptul că 0 = buton neapăsat și 1 = buton apăsat (în
configurație de tip pull down), diagrama de mai sus devine:

1
Cu alte cuvinte, tabelul de tranziție a stărilor se poate reprezenta astfel:

Starea curentă A B Starea următoare


0 0 00

Stand by 0 1 01
00 1 0 xx
1 1 00

0 0 01

Intensitate mică 0 1 10
01 1 0 00
1 1 01

0 0 10

Intensitate medie 0 1 11
10 1 0 01
1 1 10
0 0 11

Intensitate mare 0 1 xx
11 1 0 10
1 1 11

Acest tabel se poate reprezenta sub formă mai compactă (Diagrama Karnaugh), unde A și B
reprezintă butoanele (intrările), iar Q0 și Q1 reprezintă stările (ieșirile):

2
AB
00 01 11 10
Q 0 Q1

00 00 01 00 xx

01 01 10 01 00

11 11 xx 11 10

10 10 11 10 01

Apoi, diagrama se sparge în 2 diagrame Karnaugh și se obține ecuația caracteristică pentru


fiecare diagramă, după ce se grupează după 1 (FDM → se obține sumă de produse), în grupuri de
puteri ale lui 2:

D0 D1
AB AB
00 01 11 10 00 01 11 10
Q 0 Q1 Q 0 Q1

00 0 0 0 x 00 0 1 0 x

01 0 1 0 0 01 1 0 1 0

11 1 x 1 1 11 1 x 1 0

10 1 1 1 0 10 0 1 0 1

𝐷0 = 𝑄0 𝐴̅ + 𝑄0 𝐵 + 𝑄0 𝑄1 + 𝑄1 𝐴̅𝐵 𝐷1 = 𝑄1 𝐴̅𝐵̅ + 𝑄
̅̅̅1 𝐴̅𝐵 + 𝑄1 𝐴𝐵 + 𝑄
̅̅̅1 𝐴𝐵̅

Pentru verificarea ecuațiilor, se poate utiliza Karnaugh solver:


https://charlie-coleman.com/experiments/kmap/

În continuare, cu cele 2 ecuații, se poate implementa schema electrică, cu 2 bistabile de tip D,


folosind cele 2 intrări A și B, cele 2 ieșiri Q0 și Q1 și porțile corespunzătoare. Pe baza schemei electrice
implementate, se pot obține grafice cu starea curentă din orice moment de timp, în funcție de valorile
intrărilor curente și de starea anterioară. Aceste lucruri se vor realiza ulterior, cu ajutorul programului
Orcad.

S-ar putea să vă placă și