LUCRAREA 11

Numărătoare sincrone

Scopul lucrării

Familiarizarea cu numărătoarele sincrone, cât și cu modul de proiectare al acestora

folosind bistabile.

Considerații teoretice

Numărătoarele sincrone

Dezavantajul numărătoarelor asincrone îl reprezintă timpul de numărare astfel că

se impune căutarea unor soluții alternative pentru creșterea vitezei acestor circuite. O
soluție pentru creșterea vitezei circuitelor numărătoare o constituie numărătoarele sincrone.
Numărătoarele sincrone au ca și caracteristică faptul că toate bistabilele care intră
în componența lor sunt sincronizate cu același impuls de tact care devine în acest caz și
impulsul de numărare. Proiectarea lor se face pe baza secvenței de numărare care ne indică
tranzițiile.

1. Numărător sincron pe 4 biți.

Pentru proiectarea unui numărător sincron pe 4 biți folosind bistabile T, vom ține
seama de tabelul de funcționare al bistabilului T. După care vom întocmi tabelul din figura
11.1.

Q3 Q2 Q1 Q0 Q3+1 Q2+1 Q1+1 Q0+1 T3 T2 T1 T0

0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1
0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 1 1
0 0 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1
0 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1 1
0 1 0 0 0 1 0 1 0 0 0 1
0 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1 1
0 1 1 0 0 1 1 1 0 0 0 1
0 1 1 1 1 0 0 0 1 1 1 1
1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 1
1 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1 1
1 0 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1
1 0 1 1 1 1 0 0 0 1 1 1
1 1 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1
1 1 0 1 1 1 1 0 0 0 1 1
1 1 1 0 1 1 1 1 0 0 0 1
1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1
Figura 11.1

1
După minimizarea celor 4 funcții T în funcție de cele 4 ieșiri obținem relațiile 11.1:
T0 = 1; T1 = Q0; T2 = Q0 . Q1; T3 = Q0 . Q1 . Q2 (11.1)

Schema numărătorului este cea din figura 11.2

Figura 11.2

În urma simulării, diagramele de timp vor arăta precum în figura 11.3.

Figura 11.3

2. Numărător sincron modulo m.

Pentru realizarea unui numărător sincron modulo m, este nevoie de cel puțin n
bistabile unde 2n ≥ m. De exemplu, pentru un numărător sincron modulo 5 este nevoie de
cel puțin 3 bistabile pentru a putea memora cele 5 stări.
Pentru realizarea unui numărător sincron modulo 5 cu bistabile T se va întocmi
tabelul din figura 11.4.

Q2 Q1 Q0 Q2+1 Q1+1 Q0+1 T2 T1 T0

0 0 0 0 0 1 0 0 1
0 0 1 0 1 0 0 1 1
0 1 0 0 1 1 0 0 1
0 1 1 1 0 0 1 1 1
1 0 0 0 0 0 0 0 1
1 0 1 * * * * * *
1 1 0 * * * * * *
1 1 1 * * * * * *
Figura 11.4

Pentru realizarea aceluiași numărător sincron modulo 5 folosind bistabile JK,

tabelul din figura 11.5.

2
 Q2 Q1 Q0 Q2+1 Q1+1 Q0+1 J2 K2 J1 K1 J0 K0
0 0 0 0 0 1 0 * 0 * 1 *
0 0 1 0 1 0 0 * 1 * * 1
0 1 0 0 1 1 0 * * 0 1 *
0 1 1 1 0 0 1 * * 1 * 1
1 0 0 0 0 0 * 1 0 * 0 *
1 0 1 * * * * * * * * *
1 1 0 * * * * * * * * *
1 1 1 * * * * * * * * *
Figura 11.5

În urma minimizării funcțiilor pentru circuitul cu bistabile JK se obțin următoarele

relații:
J0 = ̅̅̅
𝑄2 ; K0 = 1; J1 = Q0 ; K1 = Q0 ; J2 = Q1 . Q0 ; K2 = 1; (10.2)
Schema circuitului este prezentată în figura 11.6.

Figura 11.6

Desfășurarea lucrării

• Se va studia modul de funcționare și proiectare al numărătoarelor sincrone

• Se vor rezolva problemele propuse

Probleme propuse

1. Realizați un numărător sincron modulo 3 folosind:

a. Bistabile JK
b. Bistabile D
2. Realizați un numărător sincron modulo 6 folosind bistabile T.

Problemă de profundare

Realizați un numărător sincron modulo 9 folosind bistabile RS.