A creat:Silnic Dana

Grupa:(IM11R)

Lucrarea de laborator nr. 3

Minimizarea funcţiilor logice şi elaborarea schemei electrice principiale

Scopul lucrării:
1. Obţinerea deprinderilor de minimizare a funcţiilor logice.
2. Obţinerea deprinderilor de construire a schemelor electrice principiale.

Experimentul nr. 1. Proiectarea schemei electrice numerice principiale

f(a,b,c,d,e,f) = ∑(3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 21, 22, 23, 24, 25, 26,
27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 42, 43, 44, 45, 46, 47,53, 54, 55, 62, 63)
Nr/ord a b c d e f f(a,b,c,d,e,f)
0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 0 0 1 0
2 0 0 0 0 1 0 0
3 0 0 0 0 1 1 0
4 0 0 0 1 0 0 0
5 0 0 0 1 0 1 0
6 0 0 0 1 1 0 0
7 0 0 0 1 1 1 1
8 0 0 1 0 0 0 1
9 0 0 1 0 0 1 1
10 0 0 1 0 1 0 1
11 0 0 1 0 1 1 1
12 0 0 1 1 0 0 1
13 0 0 1 1 0 1 1
14 0 0 1 1 1 0 1
15 0 0 1 1 1 1 1
16 0 1 0 0 0 0 1
17 0 1 0 0 0 1 1
18 0 1 0 0 1 0 1
19 0 1 0 0 1 1 1
20 0 1 0 1 0 0 1
21 0 1 0 1 0 1 1
22 0 1 0 1 1 0 1
23 0 1 0 1 1 1 1
24 0 1 1 0 0 0 1
25 0 1 1 0 0 1 1

1
 26 0 1 1 0 1 0 1
27 0 1 1 0 1 1 1
28 0 1 1 1 0 0 1
29 0 1 1 1 0 1 1
30 0 1 1 1 1 0 1
31 0 1 1 1 1 1 1
32 1 0 0 0 0 0 1
33 1 0 0 0 0 1 1
34 1 0 0 0 1 0 1
35 1 0 0 0 1 1 1
36 1 0 0 1 0 0 1
37 1 0 0 1 0 1 1
38 1 0 0 1 1 0 1
39 1 0 0 1 1 1 1
40 1 0 1 0 0 0 0
41 1 0 1 0 0 1 0
42 1 0 1 0 1 0 1
43 1 0 1 0 1 1 1
44 1 0 1 1 0 0 1
45 1 0 1 1 0 1 1
46 1 0 1 1 1 0 1
47 1 0 1 1 1 1 1
48 1 1 0 0 0 0 0
49 1 1 0 0 0 1 0
50 1 1 0 0 1 0 0
51 1 1 0 0 1 1 0
52 1 1 0 1 0 0 0
53 1 1 0 1 0 1 1
54 1 1 0 1 1 0 1
55 1 1 0 1 1 1 1
56 1 1 1 0 0 0 0
57 1 1 1 0 0 1 0
58 1 1 1 0 1 0 0
59 1 1 1 0 1 1 0
60 1 1 1 1 0 0 0
61 1 1 1 1 0 1 0
62 1 1 1 1 1 0 1
63 1 1 1 1 1 1 1

Creem tablita lui Karno:

def\abc 000 001 011 010 110 111 101 100

000 1 1 1 1

2
 001 1 1 1 1
011 1 1 1 1 1
010 1 1 1 1 1
110 1 1 1 1 1 1 1
111 1 1 1 1 1 1 1 1
101 1 1 1 1 1 1
100 1 1 1 1 1
Reesind din tablita Karno, facem functia logica minimizata:

Reesind din functia logica minimizata construiesc schema electica:

3
Pentru crearea schemei pina la minimizare era nevoie de :

 6 elemente NU
 45 de elemente SI
 1 element SAU cu 45 de intrari

Pentru crearea schemei dupa minimizare este nevoie de:

 6 elemente NU
 8 elemente SI
 1 element SAU cu 8 intrati

Folosind dizpozitivul Logic Converter din programa EWB, am controlat daca lucreaza corect
dispozitivul creat si mam vonvins ca tabelul starilor pentru dispozitivul creat coincide cu tabelul
starilor creat mai sus.

Experimentul nr. 2. Elaborarea schemelor electrice logice din elemente ŞI-NU şi SAU-NU

Folosind teorema DeMorgan, tranformam functia logica minimizata din primul experiment, in
functia care contine numai elementele SI-NU:

Cu ajutorul funcriei construiesc schema electrica:

4
Folosind dizpozitivul Logic Converter din programa EWB, am controlat daca lucreaza corect
dispozitivul creat si mam vonvins ca tabelul starilor pentru dispozitivul creat coincide cu tabelul
starilor creat mai sus.

Folosind teorema DeMorgan, tranformam functia logica minimizata din primul experiment, in
functia care contine numai elementele SAU-NU:

5
Cu ajutorul funcriei construiesc schema electrica:

Folosind dizpozitivul Logic Converter din programa EWB, am controlat daca lucreaza corect
dispozitivul creat si mam vonvins ca tabelul starilor pentru dispozitivul creat coincide cu tabelul
starilor creat mai sus.

Întrebări de control

La prezentarea raportului trebuie să fiţi capabili să răspundeţi la următoarele întrebări de control:

1. Definiţi noţiunea de formă complet normală dizjunctivă (conjuctivă) a funcţiei logice.

6
 FCND(Forma complect normala disjunctiva)-suma mintermenilor.
FCNC(Forma complect normala conjunctiva)-suma maxtermenilor.
2. Definiţi noţiunea de mintermen (maxtermen).
Maxtermen este suma argumentilor funcie luati cite unul in stare directa sau inversa.
Mintermen este produsul argumentilor functiei luati cite unul in stare directa sau inversa.
3. Numiţi metodele de minimizare a funcţiilor logice.
Sunt mai multe tipuri de minimizare a functie, dintre care :
 Metoda clasica(matematica)
 Metoda Karnaugh
 Metoda cuburilor
 Metoda Mac Claschi.
4. Ce proprietăţi au tabelele Karnough?
Tabelul Karnough are urmatoarele proprietati:
 Mintermenii plasati in celule vecine pe orizontala sau pe verticala se deosebesc cu
o singura stare.
 Mintermenii plasati la frontiera in acelasi rind sau coloana tot se deosebesc cu o
stare.
 Mintermenii dein tabel care se deosebesc cu o stare se numesc vecini indiferent
unde is plasati in tabel.
5. Care sînt etapele minimizării funcţiei logice prin metoda Karnough?
Metoda Karnough include urmatoarele etape:
1. Introducerea mintermenilor in tabelul Karnough sau introducerea unitatilor.
2. Gruparea mintermenilor. Gruparea se face luind in consideratie urm reguli
a. In grup pot fi mintermeni Ngr=2^n unde n este egal cu 0,1,2,3,4.
b. In grup nu pot fi mintermeni egali cu 0;
c. Mintermenii care apartin unui grup pot apartine si altor grupe.
d. Numarul de mintermeni in raport cu liniile centrale ale tabelului trebuie sa
fie aceleasi.
e. In grup trebuie sa fie cit mai multi mintermeni posibili.
3. Dupa grupare fiecare grup se noteaza.
a. Pentru fiecare grup se scrie un produs din argumentii care su-si schimba
starea.
b. Din aceste produse se formeaza suma care reprezinta functia logica
minimizata.

7
 c. Mai departe daca e necesar putem folosi forma analitica.
In baza schemei obtinute se construieste schema electrica a dispozitibului.