CAP.

I –Notiuni Introductive
I.1-Dotarea Carierelor din C.E.O
Carierele de lignit din bazinul minier al Olteniei sunt dotate cu utilaje
tehnologice de mare capacitate care permit realizarea unor productivităţi ridicate.
Prima linie tehnologică de excavare, transport şi haldare care a fost alcătuită
din utilaje moderne a fost pusă în funcţiune la cariera Cicani din bazinul carbonifer
Rovinari, în martie 1967. Aceasta era alcatuită dintr-un excavator SRs 470 cu BRs
1200, benzi transportoare şi o maşină de haldat Ars 2500.50.
Firma TAKRAF din fosta R.D.G. a realizat proiectarea tehnologică şi a livrat
cea mai mare parte din utilaje. În perioada 1967-1988, a participat la şcolarizarea
personalului din Romania, a asigurat asistenţa tehnică şi service-ul primelor utilaje.
În perioada imediat următoare s-au deschis, sub asistenţa tehnică şi cu dotare
de la firma TAKRAF, carierele Roşia (1973) dotata cu 4 excavatoare tip SRs 2000
şi 2 abzeţere tip ARs 12500 cu benzile aferente şi Lupoaia (1976) dotată cu 5
excavatoare tip SRs 1300, 2 masini de haldat tip ARs 6300.95 şi transportoarele
aferente.
Pe parcursul a 30 de ani, începând cu anul 1967, au fost puse în funcţiune 29
de excavatoare cu rotor tip SRs 1400, din care 27 au fost realizate la U.M.
Timisoara.
În tabelul 1 este prezentată situaţia principalelor utilaje de mare capacitate
achiziţionate şi puse în funcţiune în carierele din bazinul minier al Olteniei.

Tabel nr.1
EXCAVATOARE MASINI DE HALDAT MASINI DE DEPOZIT TR
MH MH MH MH MH MH MH
EsRc EsRc EsRc EsRc de de Nr.
TOTAL 4400 . 4400 . 4400 . 6500 . 6500 . 6300 . 12500. TOTAL Combinate TOTAL
470 1300 1400 2000 depus scos benz
60 95 170 60 90 95 95

  4 2 6 28
    5   5     1   2     3
  5 1   6     1     2   3 1 1   2 28

    6   6         4     4 1 1   2 42

0 5 7 0 12 0 0 1 0 4 2 0 7 2 2 0 4 70
    8   8     1   3     4 1 1 1 3 48

2   6   8       1 2     3 1 1   2 42
2 0 14 0 16 0 0 1 1 5 0   7 2 2 1 5 90
    2   2 1       1     2 9

    3 1   1     1 1     3 23
4 2 1 7
  1 3   4     1   1 1   3 18

  1 2   3 1 1     1     3 12

    5   5         3     3 1 1   2 36

5 3 1 9
0 2 15 1 18 3 1 1 1 7 1   14 98
  1 5 3 9     1   1 1 2 5 1 1 1 3 42

    2   2     1   1     2 10

    5   5     1   2     3 1 2 1 4 15
0 1 12 3 16 0 0 3 0 4 1 2 10 2 3 2 7 67
2   2   4         2     2   2 1 3 30
3       3         1     1 17
1 1   2
    3   3         2     2 18
1   2   3 1       1     2 1 1 1 3 13
6 0 7 0 13 1 0 0 0 6 0 0 7 2 4 2 8 78

Capitolul II
METODE ŞI TEHNOLOGII DE EXPLOATARE APLICATE ÎN
CARIERELE DE LIGNIT DIN OLTENIA

Metodele de exploatare şi tehnologiile de lucru aplicate în carierele din

bazinele miniere ale Olteniei au evoluat odată cu nivelul de cunoaştere a
zăcămintelor de lignit din regiune şi al perfecţionării dotării tehnice, asigurându-se
realizarea problemelor de ordin tehnic, tehnologic şi organizatoric al procesului de
extragere.
2.1 Metode de exploatare aplicate şi perspectiva utilizării acestora

Metodele de exploatare sunt definite în funcţie de modul de organizare în

timp şi spaţiu a lucrărilor de transport şi depozitare a sterilului excavat.
Aceste procese determină valorile dimensiunilor de bază ale metodei de
exploatare, respectiv configuraţia de ansamblu a carierei, marcată prin:
• grosimea copertei aferente fiecărei trepte şi numărul de trepte din
copertă;
• lăţimea bermelor de lucru şi de transport;
• numărul treptelor de steril care se excavează simultan;
 • ordinea şi avansarea fronturilor de lucru;
• volumul rezervelor deschise, pregătite şi gata de exploatare.

Pe baza acestor elemente, în literatura de specialitate, s-au stabilit o serie de

criterii în cadrul cărora variantele de metode de exploatare se stabilesc în funcţie de
felul dispunerii utilajelor în fluxurile tehnologice şi parametrii funcţionali ai
acestora.
Metode de exploatare aplicate în bazinul minier al Olteniei
Tabel nr.2

Clasa Grupe de metode Variante de metode din cadrul grupelor

cu transportul rocilor sterile la

Metoda de halde interioare.
exploatare cu cu transportul rocilor sterile la Metode de exploatare cu transportul pe circuite de
transportul rocilor haldele exterioare. benzi al sterilului la halde.
sterile la halde cu transportul rocilor sterile la
halde interioare şi exterioare.
metode de exploatare cu transbordarea parţială a
sterilului în halda interioară şi cu transportul parţial
cu transbordarea parţială a
Metode de la halda interioară.
sterilului în halda interioară şi cu
exploatare
transportul parţial al acestuia la
combinate metoda de exploatare cu transbordarea parţială a
halde.
sterilului în halde interioare şi cu transportul parţial
la halda exterioară.

Metodele de exploatare cu transportul sterilului la haldă se aplică în

orice condiţii geomorfologice ale terenului, grosime a copertei şi caracteristici
fizico-mecanice ale materialului ce se excavează şi de configuraţie a zăcământului.
Particularităţile acestor metode constau în:
• raport de independenţă a lucrărilor de descopertare şi de extragere a
cărbunelui;
• posibilitatea intensificării lucrărilor de descopertare în vederea
asigurării unor indici de normalitate corespunzători;
• asigurarea decalajelor tehnologice optime între treptele de lucru;
• asigurarea căilor de acces la nivelul treptelor de lucru.
Din cadrul acestei clase de metode, în carierele din zona Olteniei se aplică
toate cele trei grupe, în varianta cu transportul continuu (transportoare cu bandă):

Metoda de exploatare cu transportul continuu al sterilului la haldele

exterioare, s-a aplicat la toate carierele în etapele de execuţie a tranşeelor de
deschidere şi de pregătire, precum şi la extragerea unor blocuri din ultimul strat
exploatabil de cărbune.

Metoda s-a aplicat şi continuă să se aplice în carierele cu raport mare de

descopertă, cu strate de înclinare mare şi cu caracteristici geomorfologice variate .

Fig.1. Metoda de exploatare cu transportul continuu al sterilului la haldele

exterioare

Aplicarea acestei metode prezintă o serie de dezavantaje (greutăţi în

asigurarea suprafeţelor libere de sarcini, distanţe mari de transport, etc.), care
generează costuri mari de exploatare (fig.1).
Metode de exploatare cu transportul continuu al sterilului la haldele
interioare (prezentată în fig.2) s-a aplicat în condiţiile tehnico-miniere şi de
zăcământ, din momentul atingerii cotei finale necesară ca fundament al haldei. Se
aplică în cazul zăcămintelor orizontale sau puţin înclinate, cu rocile din copertă de
tărie mică sau medie.

Fig.2. Metoda de exploatare cu transportul continuu al sterilului la haldele interioare

 Metoda de exploatare combinată cu transportul continuu al sterilului la
haldele interioare şi exterioare se aplică la exploatarea zăcămintelor orizontale
sau cu înclinare mică, cu raport mare de descopertă. Sterilul excavat din treptele
superioare este transportat la haldele exterioare, iar cel provenit din treptele
inferioare este dirijat la haldele interioare (Pinoasa, Roşiuţa, Panga, Olteţ).

Fig. 3. Metoda de exploatare combinată cu transportul parţial al descopertei la halde

interioare şi transbordarea parţială la halde interioare

Nivelul costurilor de exploatare este determinat de proporţia de steril care se

transportă la cele două tipuri de halde şi de lungimea circuitelor de transport din
haldele exterioare .

Metodele de exploatare combinate se caracterizează prin faptul că o parte

din steril este depozitat sau transbordat în halde interioare, iar o altă parte este
transportat la halde interioare/exterioare.
Aceste metode se aplică în cazul zăcămintelor orizontale sau puţin înclinate,
de grosime limitată, cu rocile din copertă de grosime mare.
Eficienţa aplicării acestor metode este asigurată în condiţiile în care volumul
de steril transbordat reprezintă minimum 30 % din volumul total.

În proiectele elaborate până în prezent, tehnologiile de lucru utilizează

excavatoare de tip EsRc 1400-30/7 în tandem cu maşini de haldat, ale căror braţe
de depunere au lungimi de 60 m, 120 m şi 170 m. Maşinile de haldat utilizate
pentru transbordare pot vehicula pe acoperişul stratului de cărbune, pe vatra
carierei sau pe o treaptă înaintaşă de haldă (trebuie precizat că la cariera Berbeşti
transbordarea sterilului pe vatra carierei se execută cu un cărucior intermediar de
tip BRS 1200).
În carierele din bazinele miniere ale Olteniei se aplică următoarele variante
de metode combinate de exploatare:
• cu transbordarea parţială a sterilului în halda interioară şi transportul
parţial al acestuia la haldele interioare Roşia de Jiu, Peşteana Sud,
Lupoaia, Tismana I, Tismana II;
• cu transbordare parţială a sterilului în halda interioară şi transportul
parţial al acestuia la halda exterioară (Berbeşti Vest);
• cu transbordarea unei părţi din descopertă în haldă interioară, transportul
 unei părţi la halda interioară, şi a celei de-a treia părţi la haldele
exterioare (Husnicioara Vest, Jilţ Sud, Rovinari Est).

Deficienţele aplicării metodelor combinate se concretizează în:

• dependenţa elementelor metodei de exploatare de parametrii funcţionali
ai utilajului;
• limitarea cantităţilor de rezerve deschise, pregătite şi gata de exploatare.

CAP. III
Modul de lucru(utilizare) al excavatoarelor cu rotor

Concepţia tehnologică - excavare, transport şi haldare în flux continuu, are

la bază excavarea cu excavatoare cu roată cu mai multe cupe, transportul maselor
excavate se face cu transportoare cu benzi, depunerea sterilului cu ajutorul
maşinilor de haldat.
Aplicarea acestei concepţii, în cadrul carierelor din bazinele miniere ale
Olteniei, a fost impusă de o serie de factori dintre care cei mai importanţi sunt
condiţiile geologice şi hidrogeologice, astfel:
• stratele de cărbuni cu grosimi variabile 1-10 m, în multe zone sunt
asociate în pachete de 2-3- strate, formând complexe cărbunoase separate
de intercalaţii sterile;
• dezvoltarea iniţială a perimetrelor carierelor în zonă de luncă (în prezent
avansul acestora în zonă colinară);
• rapoarte medii de descopertă în perimetrele conturate variază între 3 şi 10
m3/t;
• delimitarea perimetrelor ţinând cont de accidente tectonice;
• natura rocilor din coperta stratelor – argile, argile nisipoase cu anumite
valori de umiditate;
• condiţii hidrogeologice specifice descrise în capitolul anterior

III.1-Procesul tehnologic de excavare

Procesul tehnologic de tăiere-încărcare cuprinde complexul de operaţii

executate pentru dislocarea rocii din frontul de lucru şi încărcarea acesteia pe
sistemul de transport al excavatorului.
Tăierea rocilor din frontul de lucru este operaţia de bază a activităţii de
extracţie care necesită o preocupare deosebită din partea factorilor de decizie de la
nivelul conducerii unităţii miniere şi personalului de execuţie.
Multitudinea parametrilor din cadrul acestui proces tehnologic şi necesitatea
optimizării lor la nivelul eficienţei scontate, obligă la cunoaşterea amănunţită a
modului în care aceştia se intercondiţionează, a căilor şi mijloacelor de optimizare,
precum şi a rezultatelor obţinute.
Procesul tehnologic de tăiere (excavare) se desfăşoară în strânsă corelare cu:
• caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor din frontul de lucru;
• elementele geometrice ale treptei de lucru;
• caracteristicile tehnico-funcţionale ale excavatorului.
Extragerea rocilor sterile şi a lignitului din treptele de lucru se poate realiza
în două moduri:
• schema de lucru frontal, excavându-se de-a lungul frontului în linie
dreaptă câte un şpan la fiecare deplasare în cele două sensuri;
• schema de lucru în blocuri, dislocarea materialului executându-se pe o
anumită lungime şi lăţime din întregul front al treptei.

III.1.1-Caracteristicile constructiv-funcţionale ale excavatoarelor din

dotarea carierelor de lignit din Oltenia au impus adoptarea schemei de lucru în
blocuri, excavându-se fronturi scurte, transversale pe direcţia fâşiei sau intrândului
respectiv. În cazul acestei scheme de lucru tăierea se execută orizontal pentru
fiecare şaibă, în ordine descendentă, până la excavarea totală a treptei pe întreaga
lăţime a blocului.

Caracteristicile tehnice ale excavatoarelor cu rotor folosite în bazinul minier al Olteniei

Tabelul 3.
Nr. TIPUL EXCAVATORULUI
SPECIFICAŢIA U.M.
Crt. SRs 1300 Erc 1400 SRs 2000
1 Diametrul roţii cu cupe M 8,4 11,5 11
2 Numărul cupelor tăietoare Buc 9
3 Numărul cupelor încărcătoare Buc 14 9 18
4 Capacitatea cupei litri 700 1400 1100
5 Capacitatea de transport teoretică m.c. afan./h 2880-3500 3280-3860 4600-6000
6 Capacitatea teoretică în viu mc viu/h 2000-2500 2340-2750 3280-4280
 7 înălţimea maximă de tăiere M 26 30 30
8 Viteza de tăiere m/sec 2,11 2,6 3,92
9 Adâncimea maximă de tăiere M 3,5 7 7
10 Lungimea braţului roţii cu cupe M 36,5 36,2 46,6
11 Puterea instalată KW 2540 2950 5110
12 Lungimea utilajului M 125 121,2 147
13 Lăţimea optimă a blocului de excavare M 40 45 55
14 Forţa de tăiere maximă DaN/cm 75/60 85/65 95/60
15 Numărul de descărcări a cupelor /minut desc./min 67/84 39/46 70/91
16 Viteza benzilor de transport m/sec 4,25 3,6 4,1
17 Lăţimea benzilor de transport mm 1600 1800 2000
18 Puterea de acţionare roată cu cupe KW 500 630 2x500
19 Puterea de acţionare marş excavator (ARS) KW 6x56 3x90 6x76
20 Puterea de acţionare marş cărucior (BRS) KW 2x75 2x55 2x110
Banda 1 KW 315 2x180 2x315
Banda 2 KW 160 2x160 2x132

Banda 3 KW 160 250 2x315

Puterea de acţionare
21
benzi de transport Banda 4 KW 160 160

Banda 5 KW 180 2x160

Banda 6 KW 160
22 Puterea de acţionare rotire excavator KW 2x54 2x35 3x54
23 Puterea de acţionare rotire cărucior KW 10 11 4
24 Puterea de acţionare rotire banda II KW
25 Puterea de acţionare troliu ridicare braţ KW 2x90 275 2x160
Puterea de acţionare troliu ridicare braţ de
26 KW 4 15 2x9
deversare
Banda 1 M 79 88 100
Banda 2 M 95 81 36
Banda 3 M 37 50 101
27 Lungimea covorului
Banda 4 M 52 23
Banda 5 M 70 46
Banda 6 M 16
28 Greutatea totală Tone 2010 2050 2933
29 Tensiunea de alimentare KV 6 6 20
In timpul lucrului 1 :30 1 :25 1 :33
30 Panta maximă admisă
în timpul deplsării 1 :20 1 :20 1 :20
31 Greutatea specifică pe sol DaN/cm2 1,15 1,07 1,13

În procesul de excavare, mijlocul predominant este excavatorul tip EsRc

1400 30/7 x 630 kW, prezentat în fig. nr. 4, asimilat integral după licenţa KRUPP,
cu care se realizează peste 70% din volumul de masă minieră excavată; mai sunt în
dotare excavatoare cu cupa de 2000l, 1300 l, 470l., tehnologia de excavare este
următoarea:

• excavarea în trepte cu tăierea normală, înălţimea treptei ajungând până la

25m (excavare deasupra nivelului de vehiculare), în funcţie de
caracteristicile fiecărui utilaj;
• excavarea în subtrepte cu denivelare până la 10 m, în funcţie de
caracteristicile fiecărui utilaj;
• trepte executate cu tăiere sub nivelul şenilelor până la 7 m;
• lăţimea blocurilor de excavare - 40 - 45 m;

Fig.4 Excavatorul tip EsRc 1400 . 30/7 x 630 kW

Procesul de excavare a rocilor sterile din descopertă şi a lignitului poate să

aibă loc avantajos, atât din punct de vedere tehnic şi energetic, cât şi din punct de
vedere economic, numai dacă se cunosc parametrii ce caracterizează acest proces,
interdependenţa acestora, precum şi căile de îmbunătăţire a indicilor tehnico-
economici ce definesc fenomenul de excavare.
Definirea parametrilor de excavare, stabilirea acestora, precum şi găsirea
relaţiilor de interdependenţă dintre aceştia, reprezintă o problemă importantă şi
deloc de neglijat dacă se doreşte cunoaşterea procesului de excavare în intimitatea
sa.
Cunoaşterea acestor aspecte nu rezolvă problema menţionată fără efectuarea
unei analize tehnologice a procesului de excavare. Din acest motiv, în continuare se
va prezenta o astfel de analiză aplicată concret pentru tipurile de excavatoare cu
rotor ce lucrează în condiţiile carierelor de lignit din Oltenia.
Această analiză permite scoaterea în evidenţă a posibilităţilor de
îmbunătăţire a sistemului de tăiere-încărcare al excavatoarelor cu rotor prin
reducerea consumului specific de energie la tăiere, în paralel cu menţinerea
puterii instalate pentru acţionarea rotorului şi creşterea capacităţii de excavare,
respectiv a gradului de utilizare intensivă a excavatorului.
În cazul excavatoarelor cu rotor clasice ce se utilizează în cadrul carierelor
din bazinul Motru sistemul de tăiere-încărcare se caracterizează prin următorii
parametri:
 - parametrii de aşchiere;
- parametrii cinematici;
- parametrii geometrici.
Parametrii de aşchiere caracterizează procesul de aşchiere din punct de
vedere a geometriei aşchiilor (grosime, lăţime, înălţime) şi din punct de vedere
energetic (rezistenţă specifică la tăiere, forţe, consum specific de energie, consum
de energie, putere necesară pentru aşchiere) care se referă la dinţi, muchia tăietoare
a cupelor şi la rotor în ansamblu. Parametrii cinematici se referă pe de o parte la
cupe, iar pe de altă parte la rotor.
Cei ce se referă la cupă sunt: viteza unghiulară ω a rotorului, viteza de
tăiere (periferică la vârful cupelor) vt.
Cei care se referă la rotor sunt: viteza de pivotare vp a rotorului, viteza
unghiulară de pivotare ωp, viteza de ridicare-coborâre vr a săgeţii (braţului)
rotorului, viteza de deplasare Vd a excavatorului.
Parametrii geometrici se referă la săgeata rotorului, la rotor, la cupe, la
muchiile tăietoare ale cupelor şi la dinţi.
Cei mai importanţi parametri geometrici, care se referă la muchia tăietoare şi
la dinţi, sunt: forma, dimensiunile şi poziţionarea muchiei tăietoare, dimensiunile
dinţilor (lăţimea tăişului dintelui, lungimea activă, lungimea de fixare, etc),
parametrii de aşezare a dinţilor, unghiurile de poziţionare.

Cupele sunt caracterizate, în principal, de următorii parametri geometrici:

volum, dimensiuni (lungime, înălţime, lăţime), forma cupei, numărul şi aşezarea
dinţilor pe cupă, felul cupei (deschisă, închisă, cu fund rigid, cu fiind elastic, etc),
modul de fixare pe rotor.
Roata cu cupe (rotorul) fig. 5 are ca parametrii geometrici principali:
diametrul D de tăiere (raza R de tăiere), măsurat la nivelul centrului muchiei
tăietoare a cupelor, numărul de cupe nc pe rotor, distanţa unghiulară φ între cupe.

Fig.5 Excavatorul tip EsRc 1400 . 30/7 x 630 kW , unde se evedentiază

rotorul modernizat al utilajului

La analiza sistemului de tăiere-încărcare, pe lângă parametrii enumeraţi,

trebuie să se cunoască:
♦ caracteristicile rocilor de excavare - caracteristicile la tăiere (rezistenţă
specifică la tăiere, forţele de tăiere, de pătrundere şi laterale, unghiul de rupere,
consumul specific de energie, etc), caracteristicile structurale (tendinţa de lipire,
fisuraţie, abrazivitate, etc);
♦ caracteristicile tehnice ale excavatoarelor - parametrii de exploatare (capacitatea
de excavare, debitele utilajelor de pe linia tehnologică, organizarea întreţinerii,
etc), parametrii de extragere (dimensiunile treptelor, dimensiunile feliei extrase,
unghiurile de rotire a săgeţii rotorului, unghiurile de taluz ale treptelor şi al
sistemului de trepte, etc).
Avantajele importante ale excavatoarelor cu rotor constau în posibilităţile
acestora de excavare selectivă a cărbunelui şi sterilului, putându-se extrage strate
cu grosimi de 1m şi intercalaţii sterile cu grosimi mai mari de 0,40 m.
Procesele tehnologice de excavare si haldare se executa pe
baza”MONOGRAFIEI DE LUCRU”,intocmite in functie de conditiile
concrete din treapta de lucru:
-parametrii constructiv-functionali ai utilajului
-caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor ce compun treapta.
Monografia de lucru se intocmeste de catre seful de sector si se aproba de catre seful
de unitate si cuprinde urmatoarele:
- elementele geometrice cu privire la:
inaltimea treptei;latimea bermelor(de lucru,transport si siguranta);unghiul de taluz
al treptei(lateral,frontal),unghiul general al treptei;
-numarul blocului,nr treptei
-pozitia excavatorului
-felul taierii
-masuri privind asigurarea calitatii carbunelui
-masuri privind dirijarea apelor pe treapta
-norme specifice de SSM

Pentru determinarea elementelor geometrice ale carierei este necesar să se

cunoască tehnologia de lucru şi procedeul principal de extragere.
În general, tehnologia cea mai utilizată se bazează pe extragerea treptelor
deasupra nivelului de vehiculare a excavatorului în felii, cu aşchii verticale. În
acest caz tăierea se realizează în principal prin combinarea mişcării de rotaţie a
rotorului şi a mişcării de pivotare (tot de rotaţie) a platformei superioare a
excavatorului.

Treapta carierei
 Treapta carierei se creează prin excavarea succesivă a fâşiilor longitudinale
dintr-un bloc, până la crearea spaţiului de ripare al transportorului de front. În ceea
ce priveşte componentele geometrice ale unei trepte, distingem: platforma şi
taluzul treptei.
BERMA treptei, este suprafaţa pe care îşi desfăşoară activitatea o
linie tehnologică. În vederea evitării pericolului de băltire a apelor din precipitaţii,
platforma treptei trebuie să aibă o înclinare de minim 0,5% către taluzul treptei
inferioare vecină şi de minim 3% spre staţia de pompe.
Preluarea apelor de pe platformă se face de către canalele de scurgere, ce
sunt practicate de către săpătorul de canale, după o reţea aprobată prin Programul
Anual de Exploatare.
Planeitatea platformei de lucru ca şi asigurarea pantei de vehiculare a
excavatorului, se execută de buldozer echipat cu lamă.
Taluzul treptei, este suprafaţa înclinată care mărgineşte platforma treptei,
formând cu aceasta un unghi de 60° pentru rocile din copertă şi de 70 ÷ 80° pentru
taluzele în cărbune, iar partea superioară a acestuia mărgineşte platforma treptei
vecine.
Treapta carierei 'ABCD' este situată la o înălţime ho faţă de vatra treptei
inferioară A " B ".

Fig.6 Secţiunea A-A

Blocul de excavare al treptei

Prin bloc de excavare se înţelege volumul ce urmează a se excava pentru
întregirea lăţimii maxime a treptei cu porţiunea b şi de înălţime ho, creând
posibilitatea de mutare a transportorului de front T, la un pas maxim de ripare.
Excavarea unui bloc se execută cu unul sau mai multe marşuri în lucru ale
excavatorului de-a lungul carierei. Înălţimea blocului este congruentă cu cea a
treptei.

Fâşia de lucru
Este volumul ce se excavează de un singur marş în lucru de-a lungul carierei
de excavatorul cu rotor. Înălţimea şi lungimea ei se confundă cu cea a blocului şi
treptei carierei.
Lăţimea unei fâşii are mărimea determinată de lungimea braţului cu rotor
port cupe şi de tehnologia de lucru stabilită pe baza condiţiilor existente.

Volumul dintr-o fâşie ce se excavează pe întreaga sa lungime şi lăţime având

o înălţime optimă dată în funcţie de tipul utilajului (diametrul rotorului) şi natura
rocii.
Numerotarea şi excavarea fâşiilor se face în ordine descendentă. Feliile sunt
separate prin plane imaginare care, în mod normal sunt paralele cu planul vetrei pe
care vehiculează excavatorul. Adâncimea maximă de excavare (a'b') a unei felii,
faţă de următoarea, este determinată grafic în figura 7 şi depinde de:
□ înălţimea treptei;
□ unghiul de ridicare a braţului cu rotor şi lungimea acestuia;
□ unghiul de taluz natural al rocilor de excavat.

Fig.7 Feliile unei fâşii (Felia I avansată faţă de celelalte)

Excavarea tuturor feliilor în ordinea descendentă pe o adâncime maximă

poartă denumirea de ciclu de excavare. Durata unui ciclu este cu atât mai mare cu
cât numărul de felii este mai mare.
După cum rezultă din fig. 7, cu cât înălţimea blocului este mai mare, scade
adâncimea de tăiere a feliei superioare, urmând ca şi celelalte felii să se excaveze
la aceeaşi adâncime.
Adâncimea feliei dintr-o fâşie se realizează prin excavare respectând două
condiţii de securitate a excavatorului:
> să excaveze în marş până când capătul şenilelor din faţă să se oprească la
muchia inferioară a ultimei felii;
> braţul roţii port cupe să nu atingă cu părţile metalice ale construcţiei de
rezistenţă de muchia superioară a feliei a doua.
Dacă se cunosc caracteristicile de lucru ale celorlalte excavatoare, în mod
similar, se pot determina grafic, dimensiunile optime ale feliei şi în acest mod se
evită executarea de manevre inutile cu utilajele.
În aceste condiţii respectând cele de mai sus, adâncimea feliilor excavate
succesiv până la vatra treptei, deci la un ciclu de excavare, în funcţie de înălţimea
de treaptă, şi la un unghi de taluz natural de 60°, pentru un excavator de tipul
Sch.Rs. 1400 - 30/7 şi Sch.Rs. 470 -15/3, sunt prezentate în tabelul 4.
 Corelaţia dintre numărul de felii şi elementele geometrice ale treptei în cazul
excavatoarelor cu rotor Sch.Rs. 1400 30/7 şi Sch.Rs. 470 15/3

Tabel nr. 4

Elementele geometrice Numărul feliilor (buc.)

Tipul ale treptei şi feliei
excavatorului 6 5 4 3 2 1
[m]
înălţimea treptei 26.4 21.8 17.2 12.6 8.0 4.6
Sch.Rs. 1400.
30/7 înălţimea feliei 4.6 4.6 4.6 4.6 4.6 4.6
Adâncimea feliilor 10 13.2 16.4 19.2 21.2 -
înălţimea treptei - 14.2 11.4 8.5 5.7 2.84
2.84 2.84 2.8
Sch.Rs. 470. 2.8 2.84
înălţimea feliei -
15/3 4 4
6.5 9.0 10. 12. -
Adâncimea feliilor - 8 6

Astfel de tabele dacă ar fi afişate în cabinele de comandă a excavatoarelor cu

rotor, iar excavatoristul respectă dimensiunile înscrise în ele, atunci se îndeplineşte
cerinţa de a se lucra în deplină securitate, precum şi la creşterea indicelui de
utilizare generală.

Şaiba dintr-o fâşie

Forma geometrică în spaţiu, al cărui volum se excavează de o rotire a

braţului într-un singur sens, cu sistemul de marş în repaus, poartă denumirea de
şaibă.
La o şaibă se disting trei mărimi dimensionale şi anume: lungimea, înălţimea
şi adâncimea medie.

Fig. 8 Lungimea optimă a şaibei

Notaţii : π/3*L
2 π /3*L
Lf = 3/2*L
 Lungimea şaibei - S-a dovedit că arcul de cerc BCD descris de extremitatea
rotorului în timpul unei rotiri, are o lungime optimă dacă acesta este de 2πL, unde
L este lungimea braţului roţii cu cupe măsurată din punctul de rotire al braţului
până la inelul rotorului.
Lungimea arcului de cerc BCD reprezintă de fapt, lungimea şaibei
care proiectată pe dreapta AD, determină lăţimea fâşiei dintr-un bloc
Lf. În urma calculelor rezultă că lăţimea fâşiei va fi . Cunoscând lungimea
braţului pe fiecare tip de excavator valorile lungimii şaibei sunt redate în tabelul 5.

Lungimea şaibelor utilizate pe tipuri de excavatoare

Tabelul 5

Tipul excavatoarelor
Specificaţie
2000 1400 1300 470
Lungime braţ 46.6 36.2 36.5 23.2

Lungime şaibă 69.9 54.3 54.7 34.8

Înălţimea şaibei - Privind o secţiune A-A a şaibei (fig. 9) aceasta arată ca în

schiţa din figura. 10. În vederea dimensionării pe verticală a înălţimii
corespunzătoare a şaibei, respectiv a unei felii (ho), este necesar a se ţine seama de:
- unghiul de taluz natural al rocii ce se excavează (60°);
- diametrul rotorului măsurat la vârful cupelor.
Ţinându-se seama de acestea se evită formarea de cazane la felie. Dacă se
va excava o înălţime a şaibei egală cu diametrul rotorului ar însemna că
înălţimea şaibei va fi maximă CH, dar volumul de roca a cărei secţiune BCD este
predispus să alunece pe linie de taluz, natural CF, producând avarii.

Fig. 8 Dimensionarea înălţimii optime de şaibă

Schiţa din fig. 8, fiind lucrată prin măsurare şi comparată cu diametrul

rotorului, rezultă că h0 = 0,41 D. Pentru diferite tipuri de excavatoare (având
diametre diferite) înălţimea optimă de şaibă este redată în următorul tabel nr. 6:
 înălţimea optimă de şaibă utilizată în excavare, funcţie de tipul excavatorului
Tabelul 6

Excavatorul
Specificaţie
2000 1400 1300 470
Diametrul rotorului 11 11.5 8.4 6.3
înălţimea optimă de 4.5 4.7 3.4 2.8
şaibă h0

Adâncimea medie a şaibei

Suprafaţa DEF (văzută în plan) a şaibei are o adâncime maximă bc şi o
adâncime minimă în punctul D cu valoarea nulă (fig. 9).
Adâncimea şaibei se realizează prin avansarea excavatorului din punctul 0 în
0' de pe axa de vehiculare, distanţă care nu poate fi mai mare decât mărimea cupei
(măsurată de la inelul rotorului până la vârful cupei).
Dacă avansul respectiv adâncimea maximă a şaibei ar fi mai mare,
excavatorul ar fi mult solicitat, pentru că odată cu rotirea braţului inelul şi o parte
din suprafaţa laterală a rotorului, presează puternic pe secţiunea şaibei, conducând
la grave avarii, fie la rotor, fie la braţ. În vederea efectuării calculului volumului
unei şaibe, interesează adâncimea medie a acestuia. Pentru rezolvarea acestei
probleme schiţa din fig. 23 a fost mărită la scara 1:50, păstrându-se lungimea şaibei
cuprinsă între laturile unghiurilor de 120° de şi avansul maxim b c =
865 mm, apoi măsurat din 10 în 10 grade şi făcând media aritmetică a avansurilor
pe întreaga lungime a şaibei a rezultat că avansul mediu (A med) al şaibei în funcţie
de mărimea cupei Bmax este de:

Amed = 0,74 Bmax

Ţinând seama de aceste considerente, pentru diferite tipuri de excavatoare,

valorile medii ale adâncimii şaibei, în funcţie de cea maximă a acesteia, sunt
prezentate în tabelul 17.

Adâncimea şaibei în funcţie de tipul excavatorului

Tabelul 7
 Adâncimea Tipul excavatorului
şaibei 2000 1400 1300 470
Maxima Bmax. 1.0 1.1 0.8 0.83
Minima Bmed. 0.74 0.81 0.59 0.61

Sintetizând cele trei elemente dimensionale ale şaibei dintr-o felie, se obţine
volumul şaibei pentru fiecare excavator în parte (tabelul 18).

Dimensionarea şaibei pe tipuri de excavatoare

Tabelul 8

Dimensiunea Relaţia de Tip excavator

U.M.
şaibei calcul 2000 1400 1300 470
Lungime 1.5 L m 69.9 54.3 54.7 34.8
Înălţime 0.41 D m 4.5 4.7 3.4 2.8
Adâncime medie 0.74 Bmax. m 0.74 0.81 0.59 0.61
Volumul şaibei m.c 233 256 110 59

În concluzie, dacă cabinele excavatoarelor cu rotor ar fi dotate cu câte un

aparat de înregistrare a numărului de rotiri a braţului, respectându-se riguros datele
determinate, în orice moment s-ar ştii volumul excavat, necesar pentru informaţii
prompte.

Aşchia (şpanul)

Înţelegem prin aşchie sau şpan volumul de rocă ce se excavează de o cupă a

excavatorului la o singură rotaţie a roţii portcupe (figura 10).

Fig. 10. Formarea aşchiei în timpul excavării

 Fig. 11. Forţele care acţionează asupra aşchiei

Forma aşchiei este realizată prin excavarea unei cupe pe înălţimea feliei,
urmând un traseu impus de viteza de rotaţie a rotorului şi de cea a braţului,
descriind de la intrare în sapă până la ieşire, curbura gurii cupei şi a părţii laterale.
Forţele care acţionează asupra excavării aşchiei,(figura 11.) sunt
perpendiculare după direcţia vectorului rezultant:
V=Vb + Vr

Adâncimea spanului 1 ÷ 6 sau 3 ÷ 5 este egală cu adâncimea medie a şaibei:

As = 0,74 Bmax

La forma în spaţiu a unei aşchii distingem două câte două feţe curbe şi una
plană (configuraţia suprafeţei superioare a feliei).

Figura 12. Configuraţia suprafeţei superioare a feliei

Cele două feţe curbe paralele 1-2-3 şi 4-5-6 au o formă de triunghi înclinat
cu vârful în jos.(fig. 12. a) şi îndoit după arcul de cerc descris de cupa rotorului aşa
cum se vede în secţiunea A-A (fig. 12. b). Lăţimea aşchiei 2-3 se determină cu
relaţia:

Unde:
Vb - unghiul la centru descris de braţul roţii de la intrarea în sapă a unei cupe până
ieşirea ei.
Limita maximă a lăţimii b (porţiunea 2-3) este egală cu jumătatea lăţimii
cupei bmaxil din figura. 12.c. Lungimea aşchiei 1-g se determină cu relaţia
unde, Rr este unghiul la centru determinat de lungimea arcului descris
de o cupă a rotorului de la intrare până la ieşirea din şpan care l-a excavat (1400
este de 80°).
Celelalte feţe curbe 1-3-5-6 şi 1-2-4-6 se întâlnesc pe muchia curbă 1- 6
făcând între ele unghiul φ. Condiţia esenţială care se pune în legătură cu volumul
aşchiei este aceea că el trebuie să încapă într-o cupă de acces:
Vaaşchie ·Ka = q
unde: Ka - coeficientul de afânare.
Cunoscându-se înălţimea de şaibă 1-g şi adâncimea medie a şaibei 3 - 5 se
poate determina înălţimea aşchiei 2 ÷ 3.

sau,
La- lăţimea aşchiei (2 - 3) medie ce se realizează datorită rotirii
braţului în timp ce o cupă sapă întreaga înălţime de şaiba;
q - capacitatea litrică a unei cupe;
D - diametrul rotorului;
Bmax - adâncimea maximă a şaibei

Înlocuind în relaţia caracteristicilor de mai sus ale excavatoarelor cu rotor şi

realizând calculele respective, rezultă că lăţimea medie pe tipuri de utilaje este
prezentată în tabelul 9.
Tabelul 9.
Relaţia de calcul Tipul excavatorului
2000 1400 1300 470

0,45 0,41 0,47 0,40

Procesul tehnologic de transport

Transportul maselor excavate către spaţiile de depozitare reprezintă o verigă

importantă a procesului de extracţie în carierele de lignit din bazinele miniere ale
Olteniei.
Transportul maselor miniere excavate se realizează folosind utilaje
specializate de tipul transportoarelor cu bandă de diferite capacităţi şi tipuri
constructive. Deşi utilizarea lor generează costuri însemnate de construcţie, montaj
şi exploatare, cât şi de consumurile ridicate de energie electrică, sistemele de
transport continuu asigură posibilităţi certe pentru preluarea şi transportul maselor
excavate către spaţiile de depozitare.
 În funcţie de tipul constructiv şi rolul pe care îl au în cadrul procesului
tehnologic, sistemele de transport pot fi grupate astfel:
• sisteme proprii de transport ale utilajelor de excavare şi depozitare;
• sisteme de transport ale treptelor de lucru;
• transportoare speciale.

Sistemele proprii de transport asigură preluarea materialului excavat din

buncărul de golire, dirijându-l pe banda de front a excavatorului sau preluarea
materialului de pe călăreţul mobil montat pe transportorul de front şi-l depozitează
în treapta de haldă.
Parametrii constructivi şi funcţionali ai componentelor sistemului de
transport pot asigura niveluri corespunzătoare ale indicilor de utilizare, în condiţiile
corelării acestora cu caracteristicile celorlalte sisteme respectiv excavare / haldare.
Fiabilitatea sistemelor de transport a înregistrat o creştere semnificativă pe
seama lucrărilor de modernizare executate la nivelul componentelor acestora:
grupuri de acţionare, tamburi de antrenare, modificări constructive ale benzilor,
etc.
Sistemele de transport ale treptelor de lucru, asigură transportul maselor
excavate la halde şi la depozitele de cărbune.
În componenţa acestui sistem intră benzile ripabile şi/sau fixe amplasate pe
treptele de excavare şi de haldare, benzile fixe din nodul de distribuţie şi din
depozitele de cărbune.

Fig.23. Imagini privind sistemul de transport din carierele Bazinului Oltenia

Fiabilitatea operativă a acestor transportoare este redusă, întrucât asupra
sistemului acţionează toţi factorii geo-minieri, tehnologici şi organizatorici.
Transportoarele speciale sunt de construcţie adecvată rolului pe care trebuie
să-l îndeplinească, numindu-se:
• cărucioare cu bandă pe şenile CBS, cele care fac legătura între excavator
şi transportorul de front şi asigură lăţimea optimă a blocurilor de
excavare;
• cărucioare de distribuţie pe şenile CDS, utilizate pentru distribuirea
 succesivă a materialului preluat de pe transportoarele intermediare, către
halde sau depozite;
• benzi oscilo-pivotante, cele care, datorită posibilităţii de oscilare în plan
vertical şi în plan orizontal, pot preda materialul alternativ pe două sau
mai multe benzi fixe ale circuitelor de halde sau de depozit.
În procesul de transport sunt folosite următoarele moduri de amplasare a
transportoarelor cu bandă pe treptele carierei:
• un sigur transportor pe toată lungimea frontului;
• două transportoare, din care unul pe aproape toată lungimea frontului, iar
al doilea mai scurt.
În majoritatea carierelor se folosesc transportoare colectoare care preiau
materialul de pe două transportoare de front, numărul de linii tehnologice de haldă
şi legătura cu fronturile de excavare fiind redus la jumătate.
Raţiunea cuplării a două linii tehnologice de excavaţii cu o linie de haldă, nu
în toate cazurile pot fi corelate cu randamentele excavatoarelor, care sunt utilajele
conducătoare din linia tehnologică, necorelări determinate fie de motive
economice, fie din lipsa utilajului adecvat.
Instalaţiile specifice destinate preluării şi deplasării fluxului de material în
timpul încărcării, deversării şi descărcării sunt:
• mese mobile de încărcare deplasabile de a lungul transportorului de front;

• cărucioarele mobile deplasabile pe şenile – C.B.S. – pentru preluare de la

excavator şi predare pe transportorul de front (au un rolul important că
măresc gradele de libertate de poziţionare în front ale excavatorului );

• călăreţi de bandă pentru predarea materialului pe maşina de haldat

deplasabile pe şina cf, de pe transportoarele cu bandă de front din haldă

Procesul tehnologic de haldare

Depozitarea rocilor sterile rezultate prin descopertarea complexelor

productive din perimetrele de exploatare ale Olteniei, s-a realizat în halde
construite pe baza unor documentaţii tehnice la elaborarea cărora s-au luat în
considerare toţi factorii care asigurau condiţiile de siguranţă şi de eficienţă ale
procesului tehnologic.
 Menţinerea condiţiilor geo-miniere defavorabile (raport mare de
descopertă, înclinări mari ale stratelor de cărbune, ş.a.) a determinat
continuarea funcţionării haldelor exterioare la majoritatea carierelor din bazinele
Olteniei: Husnicioara Vest, Roşiuţa, Panga, Berbeşti Vest, Olteţ, etc.
Deşi la elaborarea documentaţiilor tehnice pentru construirea haldelor de
steril au fost luaţi în considerare toţi factorii tehnico-minieri (morfologia terenului
de bază, proprietăţile fizico-mecanice şi condiţiile hidrogeologice ale
fundamentului, geometria treptelor, etc.), au apărut frecvent fenomene de
instabilitate ale sistemelor de trepte.
Afectarea stabilităţii treptelor de haldă din unele perimetre miniere (Roşiuţa,
Pinoasa, Jilţ Nord, Olteţ) s-a datorat modului defectuos de desfăşurare a unor
activităţi, a căror finalizare trebuia să asigure condiţiile de formare a haldelor:
Alegerea modului de construire a haldelor trebuie să fie în strânsă corelaţie
cu condiţiile specifice din fiecare perimetru de exploatare, avându-se în vedere:
• proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor ce se haldează, metoda de
exploatare aplicată, caracteristicile constructiv funcţionale ale utilajului
de haldare,
• productivitatea programată de descopertă, ş.a.
• trebuie să asigure o serie de cerinţe necesare unei activităţi eficiente:
• depozitarea întregului volum de roci excavat,
• securitatea deplină a lucrului pentru personal şi utilaje,
• costuri reduse, ş.a.
În carierele din bazinele Olteniei construcţia haldelor se realizează cu
ajutorul maşinilor de haldare cu braţ în consolă, prin depunerea unei trepte
înaintaşă (sub nivelul de vehiculare a utilajului) şi a unei trepte înalte. Înălţimea
unei trepte de haldare se stabileşte în funcţie de:
• grosimea copertei (hd);
• coeficientul de afânare a sistemului de haldă (Ka);
• înălţimea de deversare a sterilului de către braţul în consolă al
utilajului (h);
raportul între lungimea frontului de descopertă (Ld) şi lungimea
frontului de haldare (Lh).

Fig 14. Imagine cu braţul unei masinii de haldat din cariera Pinoasa în timpul lucrului
 Fig. 15. Maşină de haldat din cariera Roşia de Jiu

Fig. 16. Maşină de haldat din cariera Tismana

Pentru asigurarea unor avantaje tehnologice - corelarea volumelor de

excavare cu spaţiile de haldare, sistematizarea nodurilor de distribuţie, posibilităţi
de deplasare paralelă a fronturilor de lucru, în cazurile în care grosimea copertei şi
caracteristicile constructive permit, înălţimea primei trepte de haldă va fi egală cu
înălţimea treptei pe care vehiculează excavatorul principal de la descopertă.
Tehnologia de execuţie a treptei de haldă constă în depunerea unor conuri la
baza taluzului treptei formate de pe poziţia anterioară a transportorului de front şi
umplerea spaţiului liber dintre aceasta şi conul format prin rotirea în plan orizontal
a braţului de deversare.
Execuţia treptelor de haldă prin depunerea conurilor de sprijin, asigură atât
stabilirea treptei respective, cât şi creşterea capacităţii portante a platformei de
vehiculare.
Umplerea spaţiului liber între conul format şi taluzul treptei formate de pe
poziţia anterioară a transportorului ripabil permite depunerea selectivă a
materialului în funcţie de natura, compoziţia granulometrică şi umiditatea acestuia.
Respectarea acestei tehnologii pentru construcţia treptei înalte se impune în
toate cazurile în care pe berma acesteia vehiculează utilajele care formează treptele
superioare sau rocile haldate au grad ridicat de umiditate.
Experienţa a arătat că rocile din coperta zăcământului de cărbune din zonă,
nu permit construirea de trepte de haldă cu înălţimi mai mari de 15-20 m şi
unghiuri de taluz de 80 –90.
 Maşinile de haldat din dotarea carierelor din bazinul minier al Olteniei sunt
de capacitate de 2500 m3/h, cu braţ de 50 m, 4400 m 3/h, cu braţ de 60 m, 6300
m3/h, 6500 m3/h şi 1250 m3/h cu braţ de 90m .
Caracteristicile tehnice ale instalaţiilor de haldare
Tabelul 10.

Specificaţia U.M. Tipul maşinii

2500 4400 4400 4400 4400 6300 6500 x60 6500 12500
X50 x60 x95 xl20 xl70 x95 x90 x95
Capacitatea teoretica de mc/h 2500 4400 4400 4400 4400 6300 6500 6500 12500
transport
Lungimea utilajului m 74 115 157 174 262 166 115 142 190
Lungimea braţului de m 50 60 95 120 170 95 60 90 95
haldare
înălţimea de haldare m 17 17 34 30 35 28 17 27 32
Greutatea specifică pe sol DaN/c 0,70 0,84 0,80 0,79 0,93 0,75 0,78 0,74 0,85
m2
Numărul benzilor de buc 3 3 1 2 2 3 2 2 4
transport
Lăţimea benzilor Banda 1 mm 1400 1400 1400 1600 1600 1600 1800 1800 2000
De transport
Banda 2 mm 1400 1600 1600 1600 1800 1800 1800 2500
Banda 3 mm 1400 1600 1800 2500
Banda 4 mm 2500
Lungimea Banda 1 m 105 126 320 250 350 220 132 200 206
covorului de
cauciuc Banda 2 m 21 76 140 180 115 86 114 148
Banda 3 m 44 39 45 42

Banda 4 51
Greutatea totală Tone 338 631 1070 1522 2850 1572 716 1572 2460
Panta maximă -în timpul 1 :33 1 :33 1 :33 1 :25 1 :33 1 :33 1 :25 1:25 1 :33
lucrului
-In timpul 1 :20 1 :20 1 :20 1 :20 1 :33 1 :20 1 :20 1 :20 1:20
deplasării
Tensiunea de alimentare kV 6 6 6 6 6 6 6 6 20
Puterea totală instalată kW 558 1162 1418 2120 2683 2100 1350 2520 3690

Elementele treptelor funcţie de tipul rocilor (cărbune, marnă, argilă

nisipoasă), de utilajul folosit, de înălţimea treptelor şi înclinarea acestora din
carieră şi haldă, sunt redate în tabelul 11.

Elementele geometrice ale treptelor de lucru, definitive şi ale sistemului de

trepte din carieră, cât şi din haldă au fost dimensionate ţinându-se seama de natura
rocilor cât şi de posibilităţile tehnice ale utilajelor folosite (tabelul 12).

Elementele treptelor de lucru în funcţie de tipul rocilor

Tabelul 11

Carieră Haldă
Natura rocii înălţimea înclinarea Utilajul înălţimea înclinarea
Utilaj folosit treptelor treptelor treptelor treptelor
folosit
[m] [grade] [m] [grade]
Maşini de 15,0÷25,0 18÷27
Roci haldat:
Excavator cu
sedimentare: 15,0 ÷25,0 45÷55 -deasupra
-lignit rotor şenilei 10,0÷15,0 18
-argilă -sub
-mamă şenila
-argilă nisipoasă Excavator lopată
5,0 40÷45 auto 8,04÷10,0 16÷25
mecanică

Elementele geometrice ale treptelor de lucru

Tabelului 12.

înălţimea treptelor
individuale (h) şi înclinarea taluzurilor
Tipul taluzurilor a sistemului de trepte (H)
[m]
Individuale Sistem de trepte

1.Definitive H=25÷200; h=l0÷25 35÷45 7,0÷18,0

a)Cariere
b)Haldă
H=25÷120 ; h=l 5÷25 18÷27 5,0÷18,0

2.De lucru: H=30÷200; h=15÷5 45÷55 8,0÷37,0

a)Cariere
b)Haldă
H=25÷200; h=15÷25 20÷30 6,0÷20,0

Pentru haldare directă se utilizează maşini de haldat cu braţ de 120 m şi 170

m, care preiau materialul pentru depunere directă din ultima treaptă a carierei.
Analizând problemele extracţiei prin cariere a lignitului în bazinul
Rovinari sunt necesare, în strânsă legătură cu specialiştii din activitatea de
proiectare, îmbunătăţirea schemelor tehnologice şi raţionalizarea fluxurilor de
transport acţionând în următoarele direcţii:
• reducerea la minimum a excavatoarelor care lucrează în complex, în
scopul creării independenţei fluxului de extracţie a cărbunelui de fluxul
tehnologic de steril şi eliminarea timpilor de staţionare pentru trecere de
la un flux la altul;
• redimensionarea treptelor de lucru în carieră şi amplasarea excavatoarelor
astfel încât în toate cazurile să vehiculeze pe acoperişul stratelor de
cărbune;
• extinderea tehnologiei de haldare directă, în vederea scurtării distanţelor
de transport;
• valorificarea rezervelor de lignit imobilizate în pilierii de protecţie a unor
obiective de la suprafaţă.

Procesul tehnologic de depozitare a cărbunelui

Având în vedere greutăţile care intervin în desfăşurarea procesului de

expediţie a cărbunelui către beneficiari (fluctuaţii în consumul termocentralelor,
ritm inconstant de asigurare cu vagoane, etc.), s-a impus execuţia unor depozite în
care cărbunele este stocat pentru anumite perioade de timp.
Mărimea fluctuaţiei cantităţilor de cărbune este influenţată de următorii
factori:
• activitatea de extragere din cariere:
• limitări de producţie – datorate proceselor tehnologice şi
netehnologice din cariere (staţionarilor accidentale sau
planificate), neasigurării cu personal, materiale etc.
• influenţe naturale – limitări ale producţiei datorită fenomenelor
meteorologice;
• activitatea de transport – în special transportul pe cale ferată;
• sectorul energetic:
• limitări de consum datorită reparaţiilor, avariilor;
• limitări de consum datorită existenţei combustibililor de ajutor
 (gaze naturale, păcura)
Sistemele de depozitare sunt influenţate, de asemenea, de capacităţile de
producţie a carierelor, piaţa de desfacere, legăturile dintre producător şi
consumator.
Mărimea sistemului de depozitare este dată de:
• volumul producţiei;
• piaţa de desfacere;
• sistemul de legături dintre producători şi consumatori.
Deoarece depozitarea cărbunelui presupune operaţii de depunere şi de
scoatere care necesită cheltuieli de capital foarte mari, transportul la distanţe mari
constituie un criteriu de concurenţă pe piaţa energetică. Valorile medii ale
capacităţilor de depozitare (250.000-425.000 tone) precum şi distanţele reduse de
transport în cazul alimentării directe a consumatorilor (carierele Rovinari Est,
Tismana, Roşia de Jiu) asigură realizarea unor indicatori economici superiori
pentru ambii parteneri comerciali.
Depozitele de cărbune au fost proiectate având în vedere asigurarea
funcţionării continue a carierelor, ţinând seama de procesele tehnologice din
cariere şi de neritmicitatea sistemelor de expediţie.
Pentru exemplificare, plecând de la considerentele de mai sus, sistemele de
depozitare ale carierelor sunt concepute după cum urmează:
• fiecare carieră are un depozit propriu:
• exemplu E.M.C. Roşia, depozitul din Rovinari.
• carierele prevăzute cu doua sau mai multe depozite proprii:
• exemplu cariera Pinoasa – depozitul de cărbune Pinoasa Sud –
Timişeni Cărăgui,
• depozitul Pinoasa Sud.
• mai multe cariere deservite de un singur depozit:
• exemplu în cadrul E.M.C. Peşteana există depozitul Cocoreni care
deserveşte cariera Peşteana Sud, cariera Peşteana Nord.
• carierele Rovinari şi Tismana din cadrul E.M.C. Rovinari sunt
deservite de depozitul de cărbune central, din zona Rogojelu în
imediata apropiere a termocentralei Rovinari.

Fig.17. Depozit de cărbune aparţinând carierelor Rovinari şi Tismana

 • bazinul minier Berbeşti: Carierele Alunu, deservite de depozitul de
cărbune din zona Alunu, în cazul carierelor Berbeşti Vest şi Panga
cărbunele este colectat şi dirijat folsindu-se depozitul de cărbune
din Berbeşti.

Deşi reîncărcarea cărbunelui din aceste depozite presupune costuri

suplimentare, oportunitatea acestei tehnologii de depozitare a cărbunelui rezultă
din:
• posibilităţile de aplatizare a vârfului de producţie şi asigurarea livrării către
consumatori a cantităţilor solicitate;
• posibilităţile de îmbunătăţire a calităţii cărbunelui prin amestecarea
diferitelor sorturi, provenite din fronturi sau din zăcăminte diferite.

Utilajele din depozitele unităţilor miniere din bazinele Olteniei corespund

condiţiilor de lucru prin caracteristicile constructive şi parametrii lor funcţionali.

Fig.18. Utilaje ce deservesc activitatea din cadrul depozitelor de cărbune

Atât maşinile de depunere cât şi cele combinate (depunere şi scoatere) sunt

prevăzute cu braţ rotitor, având posibilităţi de lucru în două stive.
O astfel de dotare tehnică, permite aplicarea tehnologiei de depunere în stive
paralele, asigurându-se:
• bună gestionare a stivelor;
• înregistrarea unor costuri reduse în cazul alimentării directe;
• omogenizarea cărbunelui.
Omogenizarea cărbunelui devenită necesară în unităţile de exploatare la care
parametrii calitativi ai lignitului extras au valori mai mici decât cele prevăzute în
contractele comerciale cu beneficiarii.
Pentru omogenizare, unităţile miniere trebuie să aplice o serie de măsuri
tehnologice pentru a îmbunătăţi calitatea cărbunelui extras din zone cu
caracteristici calitative inferioare.
Omogenizarea se poate realiza în procesul de extragere, precum şi în cadrul
sistemelor de transport şi depozitare. Dintre măsurile care asigură omogenizarea în
procesul de extragere mai importante sunt:
• schimbarea direcţiei şi parametrilor lucrărilor de exploatare;
• asigurarea unei planificări şi conduceri operative a procesului de
extragere în regim de omogenizare (excavare înalt selectivă,
amenajarea unor depozite intermediare în interiorul carierei).

CAP.IV
Aspecte privind tehnici de excavare,haldare,
si depunere depozit carbune

IV.1-Indici de utilizare ai utilajelor

IV.1.1 Indicele extensiv-indicator care exprima modul de folosire in timp a
utilajelor .
Ief=Tf/Tc

Tf=timpul de functionare(ore)
Tc=timpul calendaristic(ore)
Indicele de utilizare extensiv a utilajelor este influentat de urmatoarele
intreruperi:

-Intreruperi planificate:
a) tehnologice -ripari,prelungiri,treceri peste banda,amenajare
platform,schimbare front lucru,manevre in front,inversare cupe
b)netehnologice-revizia zilnica,ssaptaminala,lunara,anuala,capital
-Intreruperi accidentale
a) Intreruperi accidentale pe excavator(mecanice,electrice,vulcanizari,mars,etc)
b) Intreruperi accidentale pe circuitul de transport(mecanice,electrice,vulcanizari)
c) Inreruperi accidentale pe masina de haldat
d) Intreruperi datorate altor cause(impotmoliri benzi excavator,impotmoliri
buncare benzi circuit transport)
-Intreruperi datorate altor cauze
• Intemperii,inundatii,temperature scazute.
-Intreruperi organizatorice
a) Sarbatori legale
b) Personal neprogramat
 IV.1.2-Indicele Intensiv-exprima modul in care s-a folosit capacitate teoretica
orara a utilajului si este dat de relatia:
Iint=Qthex/Qt
Qthex=capacitatea tehnica de exploatare (mc/ora)
Qt=capacitatea teoretica de exploatare (mc/ora)
Pentru excavatoarele ERC-1400 Qt=2434 mc/ora;ERC 1400-M Qt=2719 mc/ora.

IV.1.2.1 Calculul capacitatii (productivitatii) excavatoarelor cu rotor

-Calculul capacitatii orare in functie de parametrii utilajului
a) Capacitatea teoretica
Qt = (mc/ora)
• Capacitatea tehnica
Qth= (mc/ora)
• Capacitatea de exploatare
Qthex= (mc/ora)
q-volumul cupei(litri)
z-nr goliri umpleri pe minut
Ku-coeficient de mplere al cupei
Ka-coeficient de afinare
Kt-coeficient de folosire al timpului (0,8-0,85)

Calculul capacitatii orare in functie de parametrii de excavare

• Qt=Ss x vs (mc/s)
As=aria sectiunii transversale a spanului
vs=viteza rezultanta (viteza in centru de greutate a spanului)
vs=vp x cosα
vp=viteza de pivotare a bratului (m/s)
α=unghiul de rotire a bratului
Ss=hs xAs
As=adancimea(grosimea spanului)-vezi cap III-As=0,74 Bmax
Corelarea principalelor elemente este redata in tabelul
urmator.
Dimensiunea Relaţia de Tip excavator
U.M.
şaibei calcul 2000 1400 1300 470
Latime bloc 1.5 L m 69.9 54.3 54.7 34.8
Înălţime 0.41 D m 4.5 4.7 3.4 2.8
Adâncime medie 0.74 Bmax. m 0.74 0.81 0.59 0.61
Volumul şaibei m.c 233 256 110 59