BIONICA

1
Universitatea Politehnica Bucuresti Nume stundenta: Dinu Ioana
Madalina

Facultatea de Inginerie Medicala Anul I, grupa 1415

Disciplina: Etica si deontologie Data predarii: 17.01.2022

Cuprins

Prima parte:
 Etica - informatii generale ………………………………………...… pag. 3
 Etica in inginerie medicala ………………………………………….. pag. 4

A doua parte:
 Definie……………………………………………………………………pag.5
 Etimologie………………………………………………………………..pag.5
 Scurt istoric……………………………………………………………….pag.5
 Metodele de baza…………………………………………………………pag.6
 Corespondenta de aplicatii tehnica cu natura…………………………….pag.7
 Exemple din domeniu…………………………………………………….pag.7-10

A treia parte:
 Implicatii etice…………………………………………………………pag. 11
 Bibliografie.............................................................................................pag.12

2
 Etica si deontologie
Etică ( grec.ethos- lăcaş, locuinţă, morav, obicei, caracter ) este:

• ştiinţă a comportamentului, moravurilor;

• studiu teoretic al principiilor morale care guvernează problemele practice;

• ansamblu de reguli de conduită morală urmate de o persoană sau un grup, fundamentate de

distincţia între bine şi rău.

Morala ( lat. mores - obicei, datină, obişnuinţă ), sinonim al eticii:

• prevede totalitatea mijloacelor , normelor de conveţuire, de comportare a oamenilor în

raporturile dintre ei şi faţă de societate;

• prevede ansamblul prescripţiilor concrete, a normelor adoptate de către agenţi individuali sau
colectivi, a principiilor de dimensiune universal-normativă, bazate pe distincţia dintre bine şi rău.

Spre deosebire de drept, care asigura respectarea normelor juridice, înscrise în legi, prin forta de
constrângere a statului, morala asigura respectarea normelor convietuirii umane, de obicei
nescrise, prin forta educatiei, a traditiilor, a opiniei publice

Etica profesională este ştiinţa ce reglementează, printr-o serie de norme etice, comportamentul
reprezentanţilor unor grupuri sociale specifice, ce aparţin profesiei respective.

Etica profesională presupune totalitatea îndatoriilor strict legate de activitatea profesională

desfăşurată în societate.

• Etica profesională s-a constituit ca ştiinţă în rezultatul conştientizării şi stabilirii unor relaţii
reciproce între profesioniştii dintr-o sferă de activitate şi societate în genere, rezultatul fiind
Codul Etic, ce constituie un fel de contract sau înţelegere între comunitate şi grupul profesional.

Deontologia ( deontos- nevoie, necesitate, ceea ce se cuvine, obligaţie şi logos- ştiinţă, studiu;
deontologieştiinţa despre obligaţii, datorii)

• este o parte a eticii, care se ocupă cu studiul normelor şi obligaţiilor specifice fiecărui domeniu
de activitate, unei anumite profesiuni;

3
• reprezintă ansamblul regulilor după care se ghidează o organizaţie, instituţie, profesie sau o
parte a acesteia, în raporturile din cadrul acesteia, în raporturile cu clienţii sau cu publicul, prin
intermediul organizaţiilor profesionale, care devin instanţa de elaborare, aplicare şi
supraveghere.

Deontologia supraveghează respectarea normelor etice profesionale prin Comitete de Etică cu

sancţiuni corespunzătoare pentru nerespectare până la excluderea din profesie.

Etica in inginerie medicala

Ingineria medicală este o disciplină care integrează cunoştinţele specifice de inginerie cu noţiuni
de bază medicale. Ingineria medicală mai este cunoscută sub numele de inginerie
biomedicală. Ingineria biomedicală este o ramură a bioeingineriei, care studiază procesele şi
sistemele biologice în general. În cadrul bioingineriei se mai regăsesc: biotehnologia,
ingineria agricolă şi cea alimentară.

Problemele etice ale ingineriei medicale sunt studiate în cadrul bioeticii şi de către etica
cercetării stiintifice.

Consideraţiile etice au reprezentat o parte integrantă a actului medical încă de la începuturilea

cestuia, însă definitiile bioeticii sunt relativ recente. Conform definiţiei din Encyclopedia of
Bioethics, bioetica (în sens larg) este un câmp destudiu ştiinţific sistematic, pluralistic şi
interdisciplinar care abordează teoretic şi practic problemelemorale generate de medicină şi
ştiinţele vieţii în raport cu omul şi relaţiile omului cu biosferă

Subiectul bioeticii este vast şi necesită o explorare interdisciplinară, o multitudine de punctede

vedere şi abordări diferite, în funcţie de sistemul cultural, filozofic şi chiar politic
care guvernează un sistem medical. În ultimă instanţă, bioetica, deontologia şi dreptul medical
sunt ramuri medico-juridice capabile să acţioneze la un loc sau separat, cu viteze diferite, în
scopul rezolvării unor conflicte între interese (cercetator-subiect, medic-pacient, pacient-spital,
medic-spital, stat-medic-pacient). Problema centrală actuală a bioeticii este găsirea unui echilibru
între tehnologie şi medicină clasică, în scopul generării confortului interuman, caracteristic
actului medical.

Principii în bioetică:

De multe ori, ideile teoretice nu sunt suficient de specifice pentru a genera un ghid al conduitei
medicale pentru fiecare caz. Indiferent de sistemul filozofic care subordonează teoria bioeticii,
există patru principii absolute:

·Principiul autonomiei - se referă la respectarea drepturilor pacientului la autodeterminare

independentă şi libertate prin exercitarea unei obligaţii negative de a nu îngrădi şi a nu controla
opţiunile pacientului, precum şi a unei obligaţii pozitive bazată pe dreptul la informare,
înţelegere şi voluntariat. Se bazează pe existenţa consimţământului informat şi include şi
respectul faţă de autonomia deciziilor profesionale ale colegilor.

4
·Principiul justiţiei priveşte distribuţia etică a beneficiilor şi datoriilor (în acest domeniu,există
un ansamblu de teorii filozofice contradictorii).

·Principiul utilităţii – de a genera binele maximal pentru pacient şi societate.

·Principiul non-maleficentei pune pe primul plan a nu produce rău altora. Mulţi bioeticieni îl
deosebesc de conceptul de utilitate datorită caracterului negativ şi ultimativ al non-
maleficentei (a nu face rău este mai important decât a genera utilitate).

Definitie
Bionica reprezintă știința ce studiază sistemele biologice pentru a obține cunoștințe utile
ființei umane. Este un câmp de cercetare şi aplicație interdisciplinar care se ocupă de studierea de
soluții tehnice "găsite" de natura prin evolutie și aplicarea acestora în tehnica  și tehnologie
umană inovatoare.

Termenii bionică și biomimetică se folosesc de obicei ca sinonime, dar în limba engleză

termenul bionică se referă mai degrabă la aplicații privind corpul uman - o combinație de
biologie, mecanică şi electronică.

Disciplinele implicate în bionică sunt biologia și științele tehnice (inginerie), dar după caz
și arhitectura, designul sau filozofia.

Bionica poate fi divizată în trei domenii :

           bionica biologică - studiază procesele ce au loc în sistemele biologice ;

           bionica teoretică - care elaborează modele matematice ale acestor procese ;
           bionica tehnică (inginerească) - care folosește modelele create de bionica teoretică în
soluționarea problemelor de ordin ethnic

Etimologie
Pentru bionică se folosesc și termenii biomimikry,  biomimetică, biomimeză.
Termenul bionică provine din engleză (bionics) și a fost introdus de maiorul de aviație
american Jack E. Steele în 1960 la o conferință care a avut loc la baza militară Wright-Patterson
Air Force Base din Dayton, Ohio. Cuvântul se compune din termenii biologie și tehnică și astfel
exprimă cum în tehnică pot fi folosite principii din biologie. Termenii bionică și biomimetică se
folosesc de obicei ca sinonime, dar în limba engleză termenul bionică se referă mai degrabă la
aplicații privind corpul uman - o combinație de biologie, mecanică și electronică.

Scurt istoric

5
In 1960 a aparut o noua stiinta care se ocupa cu imitarea tehnica a organelor vietatilor, folosita in
domeniul tehnicii moderne. Aceasta stiinta se numeste bionica. Desi a fost preconizata de
Leonardo Da Vinci, care a studiat zborul pasarilor pentru a-l aplica la o masina de zburat, el nu a
ajuns sa-si vada visul implinit.

Tehnologia s-a dezvoltat proponderent in ultimii 200 de ani. Nu are o istorie indelungata in
comparatie cu “inventiile” naturii, care au evoluat si s-au perfectat in decursul a milioane de ani.
Precum niste copii, am invatat de la cei mai mari, de la natura; asa a luat nastere bionica.

Bionica s-a nascut din descoperirea ca “inventiile” – deseori uimitoare ale naturii – sunt
optimizate la un nivel mult mai superior solutiilor realizate de oameni pentru scopurile
respective.

Metodele de baza

Bionica ca proces top-down (bionică de analogie) urmeaza acesti pasi: definirea problemei,
cautarea de analogii in natura, analiza exemplelor din natura, iar mai apoi, cautarea de solutii
tehnice pentru problema pusa dupa modelele naturale gasite.
Otto Lilienthal si Fratii Wright au observat zborul pasarilor mari, iar la constructia prototipurilor
aparatelor de zbor au incercat sa aplice principiile care permit pasarilor sa planeze.

Parasuta a fost inspirata de samanta papadiei, iar winglet-urile de la capatul exterior al aripilor au
fost inspirate de anumite specii de pasari rapitoare. Dezvoltarea de noi profiluri pentru pneuri de
autovehicule: model biologic au fost labele de pisica, care se latesc la schimburi bruste de
directie, imbunatatind astfel aderenta prin marimea suprafatei de atac.

In domeniul roboticii s-au realizat roboti cu morfologie asemanatoare paianjenilor, ale caror
picioare sunt dotate cu functii de comanda autonome si astfel in teren dificil sunt superiori unor
roboti cu comanda centralizata.

6
In Bionica ca proces bottom-up (bionică abstractivă) metodologia difera putin. Primul pas
este reprezentat de cercetarea biologica de baza: biomecanica si morfologie functionala a
sistemelor biologice. Identificarea, intelegerea si descrierea principiului de baza, ca apoi acest
principiu sa se abstractizeze (separarea de modelul biologic si formularea in limbaj universal
inteligibil). Urmeaza o noua etapa, cautarea de posibile aplicatii tehnice si in cele din urma,
dezvoltarea de aplicatii tehnice in colaborare cu ingineri, tehnicieni, designeri etc.
Cercetarea efectului frunzei de lotus a permis realizarea unor suprafete care nu pot fi udate sau/si
cu proprietati autocuratatoare. Un alt exemplu sunt scai-urile ce mimeaza fructele de scai, sau
cupolele de protectie pentru radar sunt structuri preluate din natura (Radiolaria).

Corespondențe de aplicații tehnice cu natura

 Ventuze - în natură apar la octopozi, sepii, gândaci

 Sonar - delfini și lilieci
 Elice - sămânța de arțar
 Seringă - țeapa albinelor și viespilor
 Labe de înot - labe ale unor broaște și ale unor păsări de apă
 Propulsie cu jet de apă - efectul de recul la meduze și octopozi
 Ventilație - sistemul de ventilație al castelelor de termite

În domeniul medicinei, bionica se referă la înlocuirea sau îmbunătățirea unor organe sau părți
ale corpului cu versiunile lor mecanice. Spre deosebire de proteze, părțile bionice imită efectiv
funcționalitatea părții originare.

Tehnologia intotdeauna s-a straduit sa ajunga la incredibilul grad de sofisticare care il reprezinta
organismul uman. Acum materialele eletronice si hi-tech inlocuiesc membre si organe intregi
printr-o fuziune de masina si om. Spre exemplu: inima, creier, member, ochi, ureche, pancreas.

7
Lista de asteptare pentru transplanturile de inima este lunga si unii pacienti pot muri inainte ca
aceste organe sa fie disponibile.Inimile din plastic prelungesc viata oamnenilor, cel mai lung caz
a fost un pacient care a supravietuit trei ani. Toata inima este inlocuita cu doua camera, cu
supape care permit sangelui sa urce si sa coboare.O pompa impinge sangele spre inima de-a
lungul tubului care patrunde in corp mai jos de coaste.Aerul este pompat ritmic in inima
artificial, fortand sangele in organism in acelasi mod in care ar face o inima normala. Matthew
Green a fost primul pacinent din UK care a plecat acasa cu o inima artificial dupa o operatie la
Spitalul Papworth din Cambridgeshire, de la sfarstul anului 2011.Aceasta operatie a fost
aproximata la £100, 000 ($160.000; 120.000 de euro)

Un alt exemplu este una dintre cele mai mari provocari in Bionica, sa reproduca pielea –
capacitatea de a simti presiunea, o anumita temperature si o durere , este foarte greu de reprodus.
Prof. Ali Javey, de la Universitatea din California, Berkeley incerca sa dezvolte o “piele”, un
material care ”mecanic are aceleasi proprietati ca si pielea”. El deja a dezvoltat un complex
electronic si senzori de presiune intr-un material de plastic care se poate indoi si intinde. Reusind
sa trimita acei senzori la un calculator ar putea sa dea un stimul robotilor.Visul este de a potrivi
”pielea” la organelle bionice. Cu toate acestea, el spune ca mai sunt necesare sufiecinte progrese
in domeniul electronicii pentru a alimenta aceste informatii la creier

8
Un intreg experiment uimitor in domeniul bionic este:

Frank, de la Frankenstein. Este creatia cercetatorilor Universitatii din Zurich si poate fi vazut la
Muzeul Smithsonian din Washington. Frank e primul om bionic asamblat complet din proteze si
organe artificiale. Are chiar si o inima care bate, sistem circulator si plamani.

Ca si celebrul personaj din cartea lui Mary Shelley, Frank a fost asamblat din proteze avansate
donate de mai multe laboratoare din intreaga lume. Cele 28 de organe sintetice sau proteze au o
valoare insumata de peste 1 milion de dolari, insa investitiile totale in cercetare au depasit cateva
miliarde de dolari.

Androidul Frank a fost proiectat de Bertolt Meyer. Ideea nu i-a venit brusc. Cercetatorul si-a
pierdut mana intr-un accident si are acum o proteza bionica de 30.000 de dolari. "E cea mai
avansata mana bionica din lume", se lauda Meyer. Robotul de 1,82 metri are 200 de procesoare,
70 de placi integrate si 26 de servomotoare. Pielea sa sintetica contine si cateva milioane de
senzori, Fata lui Frank e din silicon si e o copie fidela a creatorului sau, Dr. Meyer.

Spre deosebire de alti roboti, Frank e capabil sa mearga, sa vorbeasca, sau sa raspunda la
intrebari. Singurele elemente care-i lipsesc lui Frank sunt un creier artificial, ficatul, stomacul si
intestinele. Sunt organe mult prea complexe, pe care stiinta inca nu le poate replica. Ce-i drept,
“creierul” lui Frank e inlocuit de cateva procesoare si un soft care-i da “personalitatea unui
baietel enervant din Ucraina”, se amuza cercetatorii.

9
“Scopul nostru nu e sa inlocuim corpul omenesc ci sa asiguram tehnologia care poate repara un
corp uman defect. Am avut ca obiectiv sa asamblam in doar 6 saptamani majoritatea organelor
umane intr-un om bionic”, spune Meyer, care-l poate controla pe Frank cu ajutorul unui laptop si
al unui joystick.

10
11
 Implicatii etice
Dorinţa de „a amesteca” lumea vie cu cea moartă nu este nouă. Primul care a teoretizat-o a fost
Norbert Wiener (1894-1964), părintele ciberneticii, același care a conceptualizat „omul bionic”.
Doar că astăzi, viziunea sa pare mult mai aproape de realitate și, odată cu ea, dilema implicată de
distincția „binelui” și a „răului” se acutizează.

În general tehnologia este, sub aspect moral, neutră. Marile descoperiri științifice au adus

omenirii binecuvântare sau nenorocire, în funcție de modul în care au fost dezvoltate sau
de scopul pentru care au fost folosite. Cazul dinamitei și al inventatorului său Alfred Nobel
este, poate, cel mai cunoscut.

Să ne amintim de butada lui François Rabelais, „știința fără conștiință nu este decât ruinarea
sufletului”, care ne confirmă că, deși aproape orice este posibil, libertatea noastră de acțiune
își are limitele ei. Într-adevăr, unele activități medicale sau invenții tehnologice determină
probleme morale grave, lezând demnitatea umană sau identitatea personală. Tocmai de aceea
apelul la exercitarea discernământului bazat pe o conștiință bine formată, atât pentru cel care
efectuează procedura cât și pentru cel care o primește, devine un imperativ absolut.

Școlile de bioetică creștină (în primul rând cea a Vaticanului) consideră drept procedee licite din
punct de vedere moral, în raport cu tehnica și știința, doar pe acelea care tind la restabilirea
unor organe sau funcții ale corpului care din motive patologice lipsesc/nu mai funcționează.
Aceasta ar trebui să fie logica oricărui tratament medical uzual.

O altă condiție este ca procedeul sau tehnologia folosite să nu provoace răul nici unei alte
ființe umane (pentru că, în primul rând, este interzisă săvârșirea oricărei fapte intrinsec rele –
„primum non nocere”). Cu alte cuvinte, nimeni, niciodată, nu poate face un bine săvârșind răul
invocând pretexte de genul „progresului științei”. În această interpretare, cercetarea pe celule
stem embrionare, de exemplu, sau reducția embrionară asociată procedeelor de fertilizare in vitro
/ embriotransfer sunt interzise sub aspect moral, fără a mai aduce în discuție îndoielile
substanțiale privitoare la eficiența lor.

În lumina acestora, linia de demarcație tot mai subțire între restabilirea auzului prin
intermediul implantului cohlear(cazul micilor pacienți cărora le este dedicată
activitatea asociației noastre) și „îmbunătățirea” umană (human enhancement) tinzând spre
„transumanism” devine marcantă, iar limitele morale ale acțiunii, tot mai evidente.

Papa Ioan Paul II avertiza, la rândul său, că adevărata provocare a omului viitorului (tot mai
apropiat) pare a fi nu aceea dacă va accepta sau nu implanturi ultra-avansate pentru a-și
îmbunătăţi organismul, ci dacă va redescoperi că este o ființă alcătuită din materie și spirit: „O
anumită mentalitate pozitivistă continuă să alimenteze iluzia că, datorită realizărilor ştiinţifice şi
tehnice, omul, asemenea unui demiurg, poate singur să-şi controleze în totalitate destinul” (Fides
et Ratio, §91).

Astăzi, mai mult ca oricând, trebuie să conștientizăm cu o atenție sporită faptul că experiența
nefastă a umanității ne arată că ideea – eronată – a unei libertăți fără limite naște probleme
enorme, sfârșind prin a ne priva, în cele din urmă, chiar de libertatea spre care năzuim.

12
 Bibliografie:
http://www.descopera.org/biologie-si-tehnica-bionica/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bionic%C4%83
https://www.yoda.ro/stiinta/acesta-este-omul-bionic-cu-organe-sintetice-de-1-milion-de-dolari-
uite-ce-stie-sa-faca.html
https://spectrum.ieee.org/bionic-skin-for-a-cyborg-you
https://www.timpul.md/articol/-americanii-testeaza-inima-bionica-pentru-verificarea-valvelor-
cardiace-artificiale-151719.html
https://darulsunetului.ro/2018/05/28/sunteti-pregatiti-pentru-tehnologia-cyborg-plus-un-
comentariu-cu-privire-la-limitele-libertatii-umane-de-actiune/
https://pdfcoffee.com/bioetica-pt-inginerie-medicala-pdf-free.html

13