Discursul are loc in 2012, cand Barack Obama a fost ales, pentru cel de-al doilea

mandat consecutiv, presedinte al Statelor Unite ale Americii.

Forma de liberalism promovată este cea modernistă care promovează importana

ideilor de libertate si egalitate a sanselor, sustinând de asemenea si justitia socială
si ideea unei economi mixte. Discursul lui Obama urmează doctrina liberală,
militând pentru egalitatea sanselor, fixând, de asemenea, si principiile promovate
de Constitutia Statelor Unite ale Americii.
Discursul începe în fortă, primul paragraf făcând referire la Constitutie, la trăinicia
acesteia, amintind totodată, prin citarea din aceasta, ce anume defineste poporul
american, respectiv faptul că au fost creati egali si au dreptul la viată, libertate si
căutarea fericirii. Urmărind să evidentieze faptul că va fi un garant al libertătii,
Obama mentionează că în prezent munca de a lega principile Constitutiei de
valorile societătii de acum, continuă.
Pe tot parcursul discursului, Obama se include si pe sine când vorbeste despre
poporul american, pentru a accetua ideea că puterea este a poporului si că el este
acolo doar ca un reprezentat al acestuia, principiu specific democratiei, citez:
„Now, more than ever, we must do these things together, as one nation and one
people.”
În favoarea înlăturării inegalitătilor sociale, discursul lui Obama urmăreste să
atragă atentia asupra faptului că tara nu va prospera în contextul în care poporul
este împărtit între cei putini care o duc foarte bine si o mare majoritate care o duc
rău. SUA este o natiune care răsplăteste munca si determinarea fiecărui individ. O
parte semnificativă din discurs tratează problema păcii, a conflictelor armate,
Obama onorând pe cei care i-au dat viata pentru apărarea valorilor tării. Accentul
este pus, însă, pe rezolvarea pacifistă a problemelor, pe promovarea democratiei si
a valorilor americane în toată lumea. Este interesant de observat, de-a lungul
discursului, felul în care presedintele vorbeste despre SUA, despre poporul
american si despre valorile acestora într-o manieră ce promovează tara ca fiind cea
mai exceptională, iar principiile după care aceasta e guvernată ca fiind universale si
necesitând a fi promovate peste tot în lume. Astfel SUA devine salvatorul celor
care aspiră la libertate.
Ultimele paragrafe ale discursului insistă din nou asupra datoriei generatiei
prezente de a face reale prevederile constitutiei, valorile despre viată si libertate
promovate de aceasta, o realitate pentru fiecare american.
Încheierea discursului are note patriotice si face apel si la patriotismul tuturor
americanilor, într-o notă ce duce un pic spre superlative, citez: „My oath is not so
different from the pledge we all make to the flag that waves above and that fills our
hearts with pride. ” „ Let us, each of us, now embrace with solemn duty and
awesome joy what is our lasting birthright. With common effort and common
purpose, with passion and dedication, let us answer the call of history and carry
into an uncertain future that precious light of freedom. ”
În ceea ce priveste cuvintele folosite de-a lungul discursului, termenii cu frecventa
cea mai mare contribuie la crearea unei imagine de ansamblu asupra elementelor
pe care Obama a urmărit să le accentueze. În urma analizei textului, cel mai utilizat
cuvânt este our (noastra), întâlnit de 76 de ori pe parcursul discursului, alte cuvinte
relevante si cu o frecventă semnificativă fiind must (ar trebui), people (oameni),
time (timp), make (a face) si together (impreuna). Având în vedere acest lucru, se
poate face observa ia că cel mai mult s-a insistat în discurs pe ideea de actiune, pe
oameni (poporul american) si pe ideea de „împreună”. De asemenea, se remarcă si
plasarea lui Obama, de către el însusi, ca fiind în raport de egalitate cu restul
americanilor, în ceea ce priveste misiunea pe care o au fiecare de realizat, anume
de a contribui la perpetuarea valorilor americane. Mentionarea relativ frecventă a
cuvântului freedom (libertate) nu face decât să întărească faptul că notiunea de
libertate este probabil cea mai vehiculată si importantă în mentalitatea americană,
fiind si una dintre principalele valori promovate de acestia, astfel că nu putea să
lipsească dintr-un discurs de investire al unui presedinte american.
Analiza elementelor de comunicare nonverbală
Începând de la îmbrăcăminte si până la gesturi si la componentele limbajului
paraverbal, Barak Obama este, ca prezentă, în acord cu specificul evenimentului la
care participă. Mai mult decât atât, elementele nonverbale ce compun sustinerea
propriu-zisă a discursului fac ca acesta să aibă un impact mult mai puternic asupra
audientei.
În primul rând, expresia facială a lui Obama exprimă predominant seriozitate si în
unele momente preocupare, ceea ce atrage atentia publicului asupra importantei
aspectelor despre care vorbeste în discurs. Pe toată durata discursului, gesturile si
mimica fetei ale presedintelui acompaniază autentic ceea ce spune, contribuind la
impresia că acesta crede cu adevărat ceea ce spune. Cu ajutorul mâinilor, sunt
accentuate anumite portiuni din discurs. Obama schimbă frecvent directia spre care
urmăreste cu privirea pentru a cuprinde si a capta atentiea tuturor celor prezenti si
pentru a întări impresia că se adresează personal fiecăruia.
Elementele de paralimbaj au, de asemenea, greutate în impactul avut de discurs.
Tonalitatea vocii, precum si accentuărilor anumitor aspecte contribuie la
evidentierea celor mai importante elemente. Dictia este impecabilă, ceea ce indică,
printre altele, capacitatătile de bun orator ale presedintelui. Un aspect demn de
mentionat este faptul că Obama ia destul de multe pauze în vorbire, în majoritatea
cazurilor fiind pauze tactice făcute înainte sau după o idee ce merită subliniată.