Andreea-Mihaela Hell

Specializarea: Filosofie
Anul: III

„Cuvântul este un stăpân puternic, care duce la împlinire cu un trup foarte mărunt și aproape
nevăzut, o lucrare pe de-a-ntregul divină, căci el are puterea de a pune capăt fricii, de a îndepărta
jalea, de a trezi bucuria, de a spori mila (…).” (Gorgias, Elogiul Elenei)

Totul pornește de la cuvinte

(Teza) Cuvântul clădește lumea în care trăim, dă naștere creativității și construiește drumuri
infinite pentru noi oamenii. Alină sufletele muritoare, trezește curiozitatea și hrănește dorința
pentru cunoaștere.

Discurs persuasiv

Tipul de exordiu utilizat: insinuant

Tipul de argumentare: susținerea tezei
Figuri retorice utilizate – metaforă: “sabie cu două tăișuri”
comparație: “să fim ca o carte deschisă”
 (exordiu) Limbajul reprezintă motorul principal atunci când vine vorba de comunicare.
Cu ajutorul cuvintelor, putem crea propoziții ce ne ajută în descrierea lucrurilor, de a ne
exterioriza și de a crea diferite concepte. Cuvântul clădește lumea înconjurătoare, îi oferim o
formă, o nuanță, o denumire și un sens. Întotdeauna cuvintele vor reprezenta o sabie cu două
tăișuri. Spun asta pentru că, dacă ne gândim bine, acestora li se pot atribui o multitudine de
sensuri. În istorie, diferite personalități au folosit cuvintele în mod corect din punct de vedere
etic, sau în alte cazuri, au fost folosite în mod abuziv, în scopuri egoiste. (propozițiunea) Puterea
de creație a cuvântului a fost posibilă prin literatură, filosofie, prin crearea unor curente literare,
artistice, filosofice religioase sau a unor doctrine politice. Însă, această putere nu a fost
întotdeauna acceptată cu brațele deschise. Trebuie să luăm în calcul și această idee că limbajul nu
a avut atâta libertate cum o are acum. (diviziunea) Pentru a merge mai departe cu acest subiect,
trebuie în primul rând să fixăm niște idei cum ar fi că, cuvântul reprezintă temelia lumii pe care o
știm, deoarece, prin intermediul lui înțelegem și conceptualizăm universul și este important cu ce
scop le folosim. Asta pentru că intențiile noastre ne pot duce spre un sfârșit dramatic sau spre
adevăr.

(narațiunea) Dacă ne uităm puțin în spate, în secolele anterioare și până în prezent,

cuvintele au evoluat, la fel și puterea acestora. Înaintea erau folosite doar pentru a obține
materiale, anumite servicii, iar în timp, acestea au ajuns să fie folosite în artă, pentru a obține
drepturi, putere, diverse beneficii, educație, pentru a construi și pentru multe alte scopuri.
Limbajul a devenit mult mai științific, mult mai elaborat și în acest fel a dobândit caracterul de
diplomație. „Limbajul nu constituie doar un mijloc de comunicare, ci mediul în care ia naștere și
se articulează gândirea.”1 Din aceste rânduri reiese puterea pe care cuvântul o deține asupra vieții
noastre. Dacă nu ar exista limbajul, nu am putea crea artă, nu am evolua ca ființe umane, nu am
crea legături, nu ne-am dezvolta pe plan financiar, științific, filosofic sau în alte domenii, nu am
putea construi relații și nu am putea conștientiza frumusețea lucrurilor care ne înconjoară. Nu ar
mai exista nimic din tot ce știm și vedem acum. Dacă nu existau cuvintele, nu am fi avut o istorie
și nu am fi putut cunoaște rădăcinile din care ne tragem. Pe lângă această lume, mai există și
lumea ficțională, în care creăm povești care emoționează, educă și ne dezvoltă partea sensibilă și

1
Ludwig Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, Ed. Humanitas, 2001, București
creativă. Doar cuvintele au puterea aceasta de a crea mai multe lumi, ficțională sau reală, fără să
existe vreun gram de prejudecată. Discriminările, stările de frică, depresia, melancolia și alte
stări negative, nu cuvântul este principalul vinovat, ci oamenii. Ei le folosesc în mod brutal și nu
respectă această putere pe care fiecare dintre noi am primit-o: puterea de a ne exprima.

Cum am spus și mai sus, cuvintele nu au avut dintotdeauna parte de libertatea de exprimare pe
care o au acuma. Limbajul era cenzurat și se ajungea la modificări literare, discursuri și chiar se
distrugeau documente dacă reprezentau un pericol pentru partid. Spre exemplu, în cartea lui
George Orwell intitulată „1984” descrie regimul totalitar ce controla fiecare mișcare a
cetățeanului și lua din puterea cuvintelor. Limbajul nu reprezenta un drept pe care fiecare om îl
avea și putea să-l folosească așa cum își dorea. Cuvintele ajungeau chiar să fie distruse din
temelie schimbându-le sensul. „Noi distrugem cuvinte—zeci de cuvinte, sute de cuvinte în
fiecare zi. Radem limba pînă la os.”2 Prin asta putem deduce foarte ușor teama conducătorilor în
cea ce privește limbajul. Pentru că, doar cu ajutorul cuvintelor putem comunica, putem transmite
informații și putem conduce alte persoane spre o perspectivă nouă. De asta cred că cuvintele au
suferit schimbări și au fost distruse sensurile acestora pentru a nu exista răbufniri din partea
populației în privința modului de guvernare. Cei care vor să manipuleze, nu le va surâde
niciodată ideea de a pierde pe cineva din control. De asta s-au luat și măsuri în această privință.
„Nu pricepi că întregul scop al neolimbii este să îngusteze sfera gîndirii? În cele din urmă vom
face crima-n-gîndire literalmente imposibilă, deoarece nu vor mai exista cuvinte care s-o
exprime. Orice concept care s-ar putea dovedi vreodată necesar va fi exprimat printr-un singur
cuvînt, cu un înțeles strict delimitat, iar toate înțelesurile derivate vor fi eliminate și uitate.” 3
Totalitarismul reprezenta o formă de regim dictatorial ce nu ținea cont de drepturile umane și nu
le ofereau libertatea pe care o meritau. Fiecare mișcare, cuvânt și fiecare conversație era
supravegheată. Trebuie să ne uităm în urma noastră și să apreciem libertatea pe care o deținem și
pe care trebuie să o folosim cu înțelepciune. Mulți conducători au folosit cuvintele ca un mijloc
de propagandă în favoarea lor. De ce spun acest lucru? Asta pentru că, prin limbaj au câștigat
puterea de a conduce țara. Ca de exemplu, Adolf Hitler, Iosif Stalin, Kim Jong-il și mulți alții.
Au reușit să dobândească puterea și controlul asupra poporului folosindu-se de cuvinte și de
orice mijloc posibil; mai mult sau mai puțin etic. Tot cu ajutorul cuvintelor, aceștia și-au putut

2
George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru, Ed. Polirom, 2019, Iași
3
George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru, Ed. Polirom, 2019, Iași
crea o poveste în jurul lor din care să reiasă că sunt demni de locul pe care îl dețin și că au fost
meniți să conducă țara. Trebuie să ne gândim că, cuvintele pot fi îmbrăcate în diverse nuanțe și
forme pe care nu le putem vedea din prima. De asta nu putem să ne dăm seama ce motive are
persoana din spatele cuvintelor și de multe ori ajungem să ne creăm o părere greșită. E important
să fim înțelepți și binevoitori cu cei prezenți în această lume și să nu repetăm aceleași greșeli ca
alții. Istoria nu e doar de dragul de a fi. Trebuie să învățăm din aceasta și să încercăm să nu
pășim pe urmele celor care au provocat distrugeri copleșitoare. Fiecare persoană este importantă
și nu avem niciun drept de a controla viața celuilalt și de a călca pe principiile acestuia.
(argumentația pro a tezei) Cuvintele nu sunt pentru a răni, ci pentru a crea o comunitate
închegată ce are la bază idealuri sănătoase. Acestea pot elimina orice gând sau sentiment negativ,
însă este important și cum transmitem aceste cuvinte, ce încărcătură emoțională le oferim. Fără
cuvânt nu am putea construi absolut nimic. Frumusețea literaturii, artei, a muzicii poate fi mai
profund evidențiată prin cuvinte. Atunci când creăm povești, totul devine mai ușor de suportat în
momentele critice.

(perorația) Limbajul reușește să treacă peste barierele individualității, reușind astfel să întocmim
relații cu cei din jurul nostru. Cuvântul reprezintă cărarea noastră spre cunoaștere și spre
obiectivele noastre proprii. Este important cum folosim aceste cuvinte și în ce scopuri. Putem
împrăștia venin, otrăvind bunătatea, sau să ajutăm adevărul să devină tot mai puternic. După
părerea mea, putem crea în continuare lucruri extraordinare, necomparabile și să eliminăm
această molimă a răutății. Trebuie să fim ca o carte deschisă care așteaptă să fie citită și din care
să învățăm ceva. Așa putem fi și noi cu cei din jurul nostru. Nu totul se oprește la noi, dar putem
reprezenta un start pentru oamenii care sunt la începutul acestui drum intitulat viață.
BIBLIOGRAFIE

George Orwell, O mie nouă sute optzeci și patru, Ed. Polirom, 2019, Iași

Ludwig Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus, Ed. Humanitas, 2001, București