DETERMINAREA ENERGIEI DE ACTIVARE

Principiul lucrării:
Datele experimentale au arătat că viteza de reacţie creşte, în general, cu temperatura, iar variaţia
constantei de viteză în funcţie de temperatură este studiată cu ajutorul relaţiei lui Arrhenius:

(1)
în care: Ea - energia de activare, care reprezintă energia ce trebuie s-o aibă moleculele de reactant
pentru a reacţiona chimic şi a forma produşii de reacţie;
A - factor preexponenţial, care reprezintă constanta de viteză la temperatura infinită sau la
energie de activare Ea=0 şi este proporţional cu numărul de ciocniri eficiente dintre moleculele
reactanţilor;
R - constanta universală a gazelor = 1,98 cal/Kmol = 8,31 J/Kmol;
T- temperatura absolută (K).

Pentru reacţia dintre tiosulfatul de sodiu şi acidul sulfuric:

Na2S2O 3 + H2SO4 Na2SO 4 + SO 2 + H2O + S

(2)
viteza de reacţie este:
vR = (3)

(4)

este constanta aparentă a vitezei de reacţie

Prin logaritmare rezultă:

(5)

care reprezintă ecuaţia unei drepte cu panta Ea / R şi ordonata la origine .

Scopul lucrării: se va determina energia de activare Arrhenius pentru reacţia dintre tiosulfatul de
sodiu şi acidul sulfuric.
Aparatură şi substanţe:
Aparatură: biurete, eprubete, termometru, plita electrica
Substanţe: soluţii de tiosulfat de sodiu (Na2S2O3) şi de acid sulfuric (H2SO4)
Modul de lucru:
- în 4 eprubete numerotate de la 1 la 4 se introduc câte 5 mL soluţie Na2S2O3, măsuraţi cu biureta;
- în alte 4 eprubete numerotate de la 5 la 8 se introduc câte 5 mL soluţie H 2SO4, măsuraţi cu
biureta;
- cele 8 eprubete se introduc într-un pahar Berzelius care conţine apă şi în care se găseşte un
termometru şi se măsoară temperatura apei T1;
- se toarnă conţinutul eprubetei 5 (care conţine H2SO4) peste eprubeta 1 (care conţine Na2S2O3), se
agită şi se măsoară timpul scurs de la amestecarea soluţiilor până când soluţia începe să se tulbure;
- paharul care conţine eprubetele se încălzeşte pe un bec de gaz la temperatura :
T2 = T1 + 10oC;
- când se atinge această temperatură se procedează la fel ca în primul caz, amestecând conţinutul
eprubetelor 2 şi 6 şi notând t;

1
- pe rând se măsoară t pentru următoarele reacţii, procedând la fel cu perechile de eprubete 3-7 şi
4-8.
Observaţii:
Observaţii - În fiecare experiment, timpul final de reacţie se consideră când soluţia începe să se
tulbure, deci la apariţia opalescenţei.
- Timpul de reacţie se măsoară cu precizie.

Rezultate şi calcule:
Se întocmeşte următorul tabel cu datele experimentale obţinute:
Temperatura, T Dt 1/T
Nr. o ln (Dt) -1
C K s K
1 23 296 26 3.258096538 0.003378
2 33 306 16 2.772588722 0.003268
3 43 316 11 2.397895273 0.003165
4 53 326 7 1.945910149 0.003067

Y=4159,8X-10,799

Ea/R=4159,8 => Ea= 4159,8*1,98 cal/K*mol= 8236,404 cal/mol

lnK’’=10,799=> K’’=-e^10,799=48971,8048 s

Se reprezintă grafic lnt = f(1/T); din panta dreptei se calculează Ea.

Interpretarea rezultatelor: Se verifică dependenţa vitezei de reacţie de temperatură, conform

reacţiei lui Arrhenius. Se constată dacă valoarea energiei de activare corespunde unei reacţii
chimice activate termic, adică este de ordinul zecilor de mii de calorii.

Interpretare: Reactia corespunde unei reactii chimice activate termic

2
Probleme:
1. La temperatura de 700oC, constanta de viteză a descompunerii termice a toluenului este
k= 10-4s-1, iar factorul preexponenţial A= 21013s-1. Se cere:
a) calculul energiei de activare a procesului;
b) valoarea constantei de viteză la temperatura de 650oC;
c) la ce temperatură constanta de viteza se dublează.
2. Constanta de viteză a unei reacţii de ordinul 2 la 127 oC este 0,5 mol-1s-1, iar energia ei de activare
este de 10 kcal. Cu cât trebuie să crească temperatura pentru a creşte de 10 ori constanta de
viteză?
3. Pentru reacţia de descompunere a acidului iodhidric în faza gazoasă, se cunosc:
k536K= 3,51710-7L/mol.s şi k781K= 3,95410-2L/mols. Calculaţi energia de activare a procesului.
3. Să se calculeze de câte ori se măreşte constanta de viteză la ridicarea temperaturii de la 20 la
30oC, dacă energia de activare este Ea = 30000 cal/mol. Ce mărire se obţine pentru o ridicare a
temperaturii de la 20 la 120oC? Se consideră factorul preexponenţial independent de temperatură.
4. O reacţie monomoleculară este caracterizată la 55oC de constanta de viteză k55 = 2,5310-4 s-1 şi la
40oC de k40 = 3,7210-5 s-1. Să se calculeze energia de activare şi factorul preexponenţial.
5. Constanta de viteza pentru o reacţie chimică este 0,08 mol/L∙s. Dacă coeficientul de temperatura
este 2, iar temperatura creste cu 50C, care este valoarea constantei de viteza.
6. Valorile constantei vitezei de reacţie, pentru o reacţie de ordinul I sunt urmãtoarele: 3,5·10-4 s-1 la 25o
C şi 5,0·10-3 s-1 la 65o C. Sã se calculeze constanta de vitezã la temperatura de 50o C.
7. Valorile constantei vitezei de reacţie, pentru o reacţie de ordinul I sunt urmãtoarele:
3,5·10-4 s-1 la 25o C şi 5,0·10-3 s-1 la 65o C. Sã se calculeze constanta de vitezã la temperatura de 50o
C.
8. Pentru reacţia de ordinul doi, de descompunere a acetaldehidei se cunosc valoarea constantelor
de viteză: 0,011 Lmol-1 s-1 la 700 K şi 20,0 Lmol-1 s-1 la 910 K. Sã se calculeze enegia de activare şi
factorul preexponenţial.
9. Pentru o reacţie de ordinul I, constanta de vitezã funcţie de temperaturã are urmãtoarele valori:
1,0·10-5 s-1 la 0o C şi 3,0·10-3 s-1 la 45o C. Sã se calculeze constanta de viteză la temperatura de 25o
C şi timpul de înjumãtãţire.