DETERMINAREA ENERGIEI DE ACTIVARE

Principiul lucrării:
Datele experimentale au arătat că viteza de reacţie creşte, în general, cu temperatura,
iar variaţia constantei de viteză în funcţie de temperatură este studiată cu ajutorul relaţiei lui
Arrhenius:
k  Ae  Ea / RT (1)
în care: Ea - energia de activare, care reprezintă energia ce trebuie s-o aibă moleculele de
reactant pentru a reacţiona chimic şi a forma produşii de reacţie;
A - factor preexponenţial, care reprezintă constanta de viteză la temperatura infinită
sau la energie de activare Ea=0 şi este proporţional cu numărul de ciocniri eficiente dintre
moleculele reactanţilor;
R - constanta universală a gazelor = 1,98 cal/Kmol = 8,31 J/Kmol;
T- temperatura absolută (K).
Prin logaritmarea relaţiei lui Arrhenius se obţine:

ln k  ln A  Ea / RT (2)
Pentru reacţia dintre tiosulfatul de sodiu şi acidul sulfuric:
Na2S2O 3 + H2SO 4 Na2SO 4 + SO 2 + H2O + S
(3)

viteza de reacţie este:

cs
 k  c NaNa22SS22OO33  cHH22SOSO44  Ae  Ea / RT cNaNa22SS22OO33  cHH22SO
a a a a SO4
vR = (4)
t 4

1  A aNa2 S 2O3 aH 2 SO4   Ea / RT

  c Na2 S2O3  c H 2 SO4 e  k e  Ea / RT
t  cs 
(5)
k  este constanta aparentă a vitezei de reacţie
Prin logaritmare rezultă:
E
ln t  a  ln k  (6)
RT
care reprezintă ecuaţia unei drepte cu panta Ea / R şi ordonata la origine ln k  .
Scopul lucrării: să se determine energia de activare Arrhenius pentru reacţia dintre
tiosulfatul de sodiu şi acidul sulfuric.
Aparatură şi substanţe:
Aparatură: biurete, eprubete, termometru, bec de gaz şi sită de azbest
Substanţe: soluţii de tiosulfat de sodiu (Na2S2O3) şi de acid sulfuric (H2SO4)
Modul de lucru:
- în 4 eprubete numerotate de la 1 la 4 se introduc câte 5 mL soluţie Na2S2O3, măsuraţi cu
biureta;
- în alte 4 eprubete numerotate de la 5 la 8 se introduc câte 5 mL soluţie H2SO4, măsuraţi cu
biureta;
- cele 8 eprubete se introduc într-un pahar Berzelius care conţine apă şi în care se găseşte un
termometru şi se măsoară temperatura apei T1;
- se toarnă conţinutul eprubetei 5 (care conţine H2SO4) peste eprubeta 1 (care conţine
Na2S2O3), se agită şi se măsoară timpul scurs de la amestecarea soluţiilor până când soluţia
începe să se tulbure;
- paharul care conţine eprubetele se încălzeşte pe un bec de gaz la temperatura :
T2 = T1 + 10oC;
- când se atinge această temperatură se procedează la fel ca în primul caz, amestecând
conţinutul eprubetelor 2 şi 6 şi notând t;
- pe rând se măsoară t pentru următoarele reacţii, procedând la fel cu perechile de eprubete
3-7 şi 4-8.
Observaţii : - În fiecare experiment, timpul final de reacţie se consideră când soluţia începe
să se tulbure, deci la apariţia opalescenţei.
- Timpul de reacţie se măsoară cu precizie.

Rezultate şi calcule:
Se întocmeşte următorul tabel cu datele experimentale obţinute:
Temperatura, T
Nr. t 1/T
ln (t)
o
C K s K-1

1
2
3
4
Se reprezintă grafic lnt = f(1/T); din panta dreptei se calculează Ea.

Interpretarea rezultatelor: Se verifică dependenţa vitezei de reacţie de temperatură, conform

reacţiei lui Arrhenius. Se verifică dacă valoarea energiei de activare corespunde unei reacţii
chimice activate termic, adică este de ordinul zecilor de mii de calorii.

Tema de casă:
1. La temperatura de 700oC, constanta de viteză a descompunerii termice a toluenului este
k= 10-4s-1, iar factorul preexponenţial A= 21013s-1. Se cere:
a) energia de activare a procesului;
b) valoarea constantei de viteză la temperatura de 650oC;
c) la ce temperatură constanta de viteza se dublează.
2. Constanta de viteză a unei reacţii de ordinul 2 la 127oC este 0,5 mol-1s-1, iar energia ei de
activare este de 10 kcal. Cu cât trebuie să crească temperatura pentru a creşte de 10 ori
constanta de viteză?
3. Pentru reacţia de descompunere a acidului iodhidric în faza gazoasă, se cunosc:
k536K= 3,51710-7L/mol.s şi k781K= 3,95410-2L/mols. Calculaţi energia de activare a
procesului.
3. Să se calculeze de câte ori creşte constanta de viteză la ridicarea temperaturii de la 20 la
30oC, dacă energia de activare este Ea = 30000 cal/mol. Ce mărire se obţine pentru o creştere
a temperaturii de la 20 la 120oC? Se consideră factorul preexponenţial independent de
temperatură.
4. O reacţie monomoleculară este caracterizată la 55oC de constanta de viteză k55 = 2,5310-4 s-1
şi la 40oC de k40 = 3,7210-5 s-1. Să se calculeze energia de activare şi factorul preexponenţial.
5. Valorile constantei vitezei de reacţie, pentru o reacţie de ordinul 1 sunt urmãtoarele: 5,5·10-4 s-1
la 25o C şi 6,0·10-3 s-1 la 75o C. Sã se calculeze constanta de vitezã la temperatura de 40o C.
6. Valorile constantei vitezei de reacţie, pentru o reacţie de ordinul 1 sunt urmãtoarele:
3,5·10-4 s-1 la 25o C şi 5,0·10-3 s-1 la 65o C. Sã se calculeze constanta de vitezã la temperatura
de 50o C.
7. Pentru reacţia de descompunere a acetaldehidei se cunosc valoarea constantelor de viteză:
0,011 Lmol-1 s-1 la 700 K şi 20,0 Lmol-1 s-1 la 910 K. Sã se calculeze enegia de activare şi
factorul preexponenţial.
8. Pentru o reacţie de ordinul 1, constanta de vitezã funcţie de temperaturã are urmãtoarele
valori: 1,0·10-5 s-1 la 0o C şi 3,0·10-3 s-1 la 45o C. Sã se calculeze constanta de viteză la
temperatura de 25o C şi timpul de înjumãtãţire.