BPMA PPT l1-6

Universitatea Politehnica
din Bucuresti
Facultatea de Inginerie Medicala
Biocompatibilitatea polimerilor și
metode de analiză
Organizarea activitatii didactie pentru sesiunile de laborator
• Activitățile de laborator se vor desfășura în sistem în sistem mixt (on-line

și cu prezență fizică)
• În primele 4 săptămâni ale semestrului I 2020-2021, toate activitățile

didactice se vor desfășura în sistem on-line.
• Lucrarile de laborator pentru săptămâna aferentă pot fi gasite pe

platforma de învățare on-line a UPB (Moodle)
Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

2
Activitatea de laborator on-line
• În timpul activităților on-line mențineți microfonul închis (pentru a evita microfonia și pentru a
reduce zgomotul de fond)
• Solicitați intervenția prin ridicarea mâinii digitale.
• Mâna digitala o vom folosi si in situatia in care va adresez intrebari colective precum “Sunteti de
acord sa trecem mai departe”, “Ati terminat de citit referatul”, “Ati terminat calculul?” etc.
• Trebuie să fiți atenți atunci când faceți glume, tonul și intenția pot fi distorsionate în mediul on-line.
• Pe durata activităților didactice on-line comunicarea poate fi îngreunată și/sau încetinită, motiv
pentru care trebuie să fim înțelegători, răbdători și să ne respectăm reciproc.
• Vom lua pauza 10 min la fiecare 50 min: asta inseamna ca de la 8:50 pana la 9:00 vom fi in pauza cu
microfonul si camera inchisa. Nu inchidem sesiunea
• După încheierea unei sesiuni de lucru on-line este recomandat să dați de fiecare dată „Log Out” /
„End meeting” / „Hang up” din aplicația pe care ați folosit-o.

3
Planul activitatilor de laborator
• Activitatea de laborator reprezinta 25% din nota finala – testare grila la

finalul sedintelor de laborator (saptamana 7)
• Nu este necesara elaborarea unui referat de laborator.
• Vor fi 5 lucrari experimentale
• La finalul fiecarei sesiuni vom rezolva impreuna un Quiz – puncte

suplimentare

4
Notiuni generale.
Materiale polimerice
• Clasificarea polimerilor
• Exemple
Biopolimeri
• Naturali
• Sintetici
Reactia de polimerizare Reactia de reticulare Procesul de ranforsare
Metode de procesare Metode de caracterizare

5
Notiuni generale.
Material Aplicatie
Polimer
Monomer

6
Polimeri • Exemple
Monomer
i/ Unitati • Exemple
repetitive
monomeri
Masa
polimerizare moleculara
(Mn, Mw)
polimer
7
Clasificarea polimerilor
Polimeri
Naturali Sintetici Semi-sintetici
Derivati ai
polimerilor naturali
Cauciuc natural
Acetat de celuloza
Neopren
Celuloza

8
Clasificarea polimerilor NATURALI
Proteine
• Colagen
• Gelatina
Polizaharide
• Celuloza
• Alginat
• Pectina
• Acid hialuronic
Acizi nucleici
Lipide

9
Proteine
Proteinele sunt formate din aminoacizi:
tipuri de aminoacizi
tipuri de grupe functioanale
Exemplu: Gelatina
grupe functioanale

10
Gelatina
Chibrituri Deserturi Pasta de dinti Capsule/Tablete
Industria alimentara
farmaceutica
Industria tehnica
Industria cosmetica
Industria
Produse de ingrijire
Adezivi Iaurt pentru piele si par
Fabricarea de hartie Bauturi Produse de make- Pansamente

si cutii up

11
Polizaharide (Carbohidrati)
sunt formate din monozaharide
de origine vegetala
• Celuloza
• Alginat
• Pectina
de origine animala
• Acid hialuronic
• Keratina
• Chitosan
de origine microbiana
• Celuloza bacteriana
• Dextran
• Gelan

12
Polizaharide
Exemple:
Celuloza
Applicatii

13
Polizaharide
Alginat

14
Polimeri sintetici
Polimerii sintetici sunt preparați printr - o reacție chimică, pornind de la compusi
cu masa moleculara mica care se leaga si formeaza un lant de unitati repetitive =
POLIMER
Clasificare
Elastomeri Termorigizi Termoplastici

• Derivați de butadiene • Rășini epoxidice • Nailon
• Cauciuc butadien-stirenic • Poliester • Teflon
(produsul de coplimerizare • Rășini acrilice • Polipropilenă
al stirenului cu butadiena) • Poliuretani • Policarbonat
• Esteri vinilici. • Polietilenă

15
Polimeri sintetici. Termoplaste
Polipropilena (PP)
Polietilena (PE)
Polistiren (PS)
Polietilen tereftalat (PET)

16
Polimeri sintetici. Termoplaste
Poliamide
• Nylon
Policaprolactona (PCL)

17
Polimeri sintetici
Polietilen glicol SOLUBIL IN APA

18
Polimeri semisintetici (artificiali)
Derivati ai polimerilor naturali
Prin reactii chimice se pot introduce in grupe functionale care vor schimba proprietatile
si reactivitatea polimerului natural
Cauciuc vulcanizat Acetat de celuloza (Rayon)

19
Polimeri in viata de zi cu zi
http://www.smartlabel.org

20
Biomateriale
Caracteristici si
aplicatii

21
Polimeri Sintetici vs Polimeri Naturali
NATURAL Biocompatibilitate SINTETIC
Bioresorbabilitate
Solubilitate in mediu apos
Rezistenta mecanica
Interactiune cu celulele

22
Bioresorbabilitate
Rezistenta mecanica

23
Bioresorbabilitate
Rezistenta mecanica

24
Bioresorbabilitate

Celuloza PEG
Rezistenta mecanica

25
Bioresorbabilitate
Rezistenta mecanica

26
Bioresorbabilitate
Rezistenta mecanica

27
Reactia de polimerizare

28
Reactia de reticulare
- presupune stabilirea unor legaturi intercatenare
Fizica Chimica
- presupune stabilirea unor legaturi de natura chimica prin formarea unor legaturi covalente sau ionice
intercatenare sau de natura fizica prin formarea unor legaturi de hidrogen sau interactiuni Van29
del
Waals (dipol-dipol, interactiuni electrostatice).

Fizica prin formarea unor legaturi de hidrogen sau interactiuni
Van del Waals (dipol-dipol, interactiuni electrostatice).
• Legaturile sunt slabe
• Procesul este reversibil
Gelatina
Alginat

30
Chimica prin formarea unor legaturi covalente
• Legaturile sunt puternice

• Reteaua formata este stabila
Gelatina

31
Chimica prin formarea unor legaturi covalente
• Legaturile sunt puternice

• Reteaua formata este stabila
Photoreticularea
• Are loc in prezenta luminii
• Presupune un anumit tip de grupe
functionale
• Necesita photo-initiator

32
Procesul de ranforsare
- imbunatatirea prorietatilor mecanice
ale polimerilor
• Fibre de Sticla • de natură anorganică

• Fibre de Carbon (oxid de aluminiu, oxid
• Fibre poliamidice (Kevlar) de zirconiu,
• Fibre metalice (din hidroxiapatita)
oţeluri inoxidabile, titan, • de natură organică
aluminiu, wolfram etc.) (grafena, nanocristale de
celuloza etc)
FIBRE PARTICULE
Materiale compozite

33
Metode de obtinere si procesare
Obtinere
● Turnare ● Picurare
● Filare ● Printare

34
Metode de obtinere si procesare
Procesare
Metode de uscare
Metode de inducere/
control al porozitatii

35
Metode de caracterizare (Exemplu)

36
Instrucţiuni de lucru în laborator.
Pregătirea pentru un experiment se face întotdeauna citind indicaţiile din
lucrare
Nu modificaţi experimentul decât in cazul in care cadrului didactic va

indruma in acest sens
Verificaţi etichetele de pe orice sticlă de reactiv înainte de a folosi o

substanta
Nu folosiţi niciodată reactivi din recipiente neetichetate

37
Vase si ustensile folosite in cadrul laboratorului de BPMA

38
Solutii si concentratii
Concentratie
Procentuala (%) Molara (M) Normala (N)
Concentraţia = mărimea fizică prin

care se exprimă cantitativ
compoziţia unei soluţii.

39
Concentratie
- concentraţia procentuală masică = numărul de grame de substanta solubila la 100 g soluţie

40
Concentratie
- concentraţia procentuală masică = numărul de grame de substanta solubila la 100 g soluţie
Exemplu: 20mL solutie de gelatina concentratie masica (wt/wt) – 25%
100 g (solutie ) 25 g gelatina

20× 25
𝑥= =5 𝑔 𝐺𝑒𝑙𝑎𝑡𝑖𝑛
100
20 g (solutie ) x

41
Concentratie
Concentraţia molară CM sau molaritatea = numărul de moli de solut dizolvat într-un litru de
soluţie
Exemplu: 100mL solutie 2Mde NaOH 25%
1000 mL (solutie ) 1 mol NaOH 40g NaOH
100 mL (solutie ) x moli NaOH y g NaOH

100 × 1 g

𝑥= =0.1 𝑚𝑜𝑙𝑖
1000

42
Concentratie
Concentraţia normală CN sau normalitatea = numărul de echivalenţi gram (Eg) de solut

dizolvat într-un litru de soluţie:
*Eg– cantitatea exprimată în grame dintr-un element sau dintr-o substanţă chimică, ce se
poate combina sau poate înlocui 1g de hidrogen sau 8 g de oxigen.

43
Concentratie
Concentraţia normală CN sau normalitatea = numărul de echivalenţi gram (Eg) de solut

dizolvat într-un litru de soluţie:
Exemplu: 100mL solutie 0.2N de HCl (1 mol HCl – 1 Eg – 36.5 g)
1000 mL (solutie ) 0.2 Eg HCl 1 Eg HCl 36.5 g
100 mL (solutie ) x Eg HCl 0.2 Eg HCl y g HCl

100 × 0.2 zg

𝑥= =0.02 𝐸𝑔
1000

44
Exercitii de calcul:
• 30mL solutie de alginat de concentratie 15% (wt/wt)
• 10mL solutie de celuloza de concentratie 10% (wt/wt)
• 200 mL solutie de clorura de calciu 0.5 M
• 50 mL solutie de HCl 2M
• 100 mL soltuie de glutaraldehida de concentratie 15% (! GA

este furnizata ca solutie de concentratie 25%)

45
Universitatea Politehnica din Bucuresti
metode de analiză
SINTEZA MATERIALE BIOCOMPATIBILE
PE BAZA DE POLI- ε -CAPROLACTONA CU POSIBILE APLICATII IN
INGINERIA TISULARA
Notiuni generale.
Ingineria tisulara
Biopolimeri utilizati in Ingineria Tisulara
Gelatina
Partea experimentala
Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză 2

Ingineria Tisulara
Ingineria tisulara
implica
Celule
 Imbunătățirea sau
Inginerie înlocuirea
Biologie
țesuturilor
biologice
 utilizarea unei schele

Factori de țesut pentru
biochimici și Medicina formarea de țesut
fizico-chimici nou viabil în scop
potriviți medical.

Ingineria Tisulara
Aplicatie terapeutica Aplicatie diagnostica
Tesutul este crescut in vitro si este utilizat pentru

Tesutul se formeaza in corpul pacientului sau
testarea metabolismului in prezenta unor substante
in afara lui si ulterior este transplantat medicamentoase, toxicitatea si patogenitatea lor

Ingineria Tisulara

Ingineria Tisulara

Ingineria Tisulara
Progresul in ingineria
tisulara

Avantaje MAJORE
Facilitarea Diferentierea Pentru realizarea

aderentei celulelor unor matrici cu
celulare proprietati
controlabile,
Biopolimeri produse pe scara
larga se prefera o
combinatie de
Dezavantaje MAJORE polimeri sintetici si
naturali.
Propietatile
lor variaza de Dificultatea de
la un lot la a fi produse in
altul cantitati mari

 Poliester alifatic
 Punct de topire relativ scazut (aprox. 60oC)
 Proprietati mecanice bune
 Material hidrofob
 Se solubilizeaza bine in benzen, toluen,
diclormetan, acetona, acid acetic.
 Compatibil atat cu tesuturile moi cat si cu

tesuturile dure (oase).
 Prezinta abilitatea de a se degrada prin
hidroliza ne-enzimatica
 In mediul fiziologic degradeaza hidrolitic

Aplicatiile PCLnemodificat
Policaprplactona
in ingineria tisulara sunt limitate.
Umectabilitate Una dintre metodele des utilizate pentru a

redusa imbunatati biocompatibilitatea PCL si de a
stimula aderenta celulara este acoperirea
Distribuire neuniforma a suprafetei filmelor de PCL cu diversi polimeri

proteinelor si a moleculelor naturali (gelatina, chitosan, dextran).
de aderenta celulara pe
suprafata

Utilizat in domenii precum industria
farmaceutica sau biomedicina ca materiale
bioresorbabile pentru implanturi sau sisteme
de transport (“carrier”) prentru eliberarea
controlata a medicamentelor.

Gelatina
Este compus dintr-o secventa unica de aminoacizi si prezinta abilitatea de a forma geluri in
combinatie cu apa.

Partea Experimentala
Partea I: Obtinerea de matrici 2D si 3D Reactivi:
pe baza de PCL, generate in mediul apos
Policaprolactona (PCL) Mn = 80 000
Gelatina (Gel)
Acid acetic glacial (AA)
Scopul lucrarii
Bicarbonat de sodiu (NaHCO3);
apa distilata

13
Mod de lucru:
Prepare solutii
• 7 ml sol PCL (10% w/v) in glacial AA (timp necesar

pentru solubilizare granule PCL aprox. 1½ h)
• 10 ml sol Gel (1% w/v) in apa distilata
• 7 ml sol. de NaHCO3 (8% w/v) in apa distilata

A. Obtinere filme polimerice 2D
O cantitate de 3 ml din sol PCL este extrasa cu pipeta si precipitata, prin turnarea
solutiei de polimer, in fir continuu, intr-un vas Petri cu apa distilata
• Filmul se pastreaza nemiscat timp de aprox. 30 min pana la completa formare

dupa care se scoate si se lasa sa se usuce in aer (aprox. 30 min).

15
B. Obtinere matrici poroase (3D)
• O cantitate de 3 ml din sol PCL este extrasa cu pipeta si precipitata, prin turnarea
solutiei de polimer, in fir continuu, intr-un vas Petri in care apa distilata este
inlocuita cu sol. de NaHCO3
! • NaHCO3 + CH3COOH → CH3-COONa + H2O + CO2 ↑
• Matricea polimerica de PCL rezultata se pastreaza nemiscate timp de aprox. 30

min pana la completa formare dupa care se scoate si se lasa sa se usuce in aer
(aprox. 30 min).

16
Mod de lucru:
2. Acoperire cu Gel
• Substraturile de PCL formate (filme sau matrici) sunt introduse

fiecare intr-un vas petri cu 5 ml sol. Gel (30 min) si apoi se lasa la
uscat in aer sau etuva la t = 38oC

Partea II: Obtinerea de materiale compozite Reactivi:
pe baza de PCL si silice
Policaprolactona (PCL) Mn = 80 000
Acetona
Silice
Scopul lucrarii

18
Mod de lucru:
1. Dizolvare PCL in acetona:
• Se prepara 10 ml solutie de PCL (concentratie 10%) in acetona.

• Paharul se acopera cu o folie de aluminiu (peste care se aplica un vas Petri de sticla,
pentru asigurarea etanseitatii) si se introduce intr-o baie de apa 50oC, sub agitare
magnetica ~ 30min.
• Dupa completa dizolvare a granulelor de PCL, se adauga o cantitate de silice (10% fata !
de PCL) si se mai mentine sistemul sub agitare ~ 20 min.

Mod de lucru:
Obtinerea de material compozit
• Solutia rezultata PCL/silice se plaseaza intr-o cutie Petri (diam. max. 5 cm) la nisa
in vederea evaporarii solventului folosit (temperatura camerei);
• Se va obtine o pelicula ce se usuca timp de 30 min.
• Pelicula rezultata este fragmentata si introdusa intr-un tub cilindric (de

polipropilena care se sigileaza cu parafilm).
• Se plaseaza dispozitivul astfel pregatit in etuva la 70oC timp de ~ 60 min pentru

topirea PCL.
• Se lasa timp de 30 min la temperatura camerei pentru intarire, dupa care se

indeparteaza materialul tip bloc din matrita.

Reprezentarea schematica a modului de lucru

Mod de lucru:
Link ….

22
Concluzii

23
Quiz
Policaprolactona (PCL) este unul dintre cei mai interesanți
polimeri sintetici deoarece:
a) Prezintă compatibilitate atât cu țesuturile moi cât și cu țesuturile
dure
b) Datorită punctului de topire relativ scăzut (aprox. 60 grade), se
procesează foarte greu
c) Are un caracter hidrofob, se solubilizeaza extrem de usor in apa

24
Quiz
Pentru a imbunatati biocompatibilitatea PCL si a stimula

aderenta celulara se poate recurge la:
a) acoperire cu diversi polimeri sintetici (gelatina, chitosan,
dextran).
b) acoperire cu diversi polimeri naturali (gelatina, chitosan,
dextran).
c) este suficient de biocompatibila, nu este nevoie

25
Quiz
Solubilizarea PCL se face:

a) in gelatina si apa distilata
b) in NaHCO3 si apa distilata
c) intr-un solvent organic (acid acetic / acetona)

26
Quiz
Pentru a obține o matrice poroasă de PCL, soluția slab acidă
de polimer s-a precipitat prin injectare
a) În apă distilată
b) În soluție de acetonă, pentru o solubilizare mai bună a polimerului
c) În soluție de NaHCO3 , deoarece în urma reacției dintre medii se
elimină CO2 care determină formarea porilor caracteristici

membranelor

27
Quiz
Morfologia materialelor influenteaza:

a) structura acestora (tip film sau matrici poroase)
b) interactiunea biomaterialelor cu celulele
c) ambele raspunsuri sunt corecte

28
metode de analiză
FABRICAREA DE MICROSTRUCTURI DE HIDROGEL PE BAZA DE PEG PRIN

FOTOLITOGRAFIERE-UV
I. Notiuni teoretice si aplicative
Celule
Hidrogeluri
Fotoinitiator
Radiatie UV
Fotopolimerizare

2
Celula
Celula Neuron
Functia celulei vegetala
Celula
bacteriana
ovul Celula
Forma si dimensiuni epiteliala
diferite

3
Viabilitate
celulara
Factorii care influenteaza viabilitatea

celulara

4
Proprietati
• sunt rețele tridimensionale alcatuite din polimeri
hidrofili, ce absorb si retin o mare cantitate de apa
Metode de • formate din polimeri naturali sau sintetici

Hidrogeluri caracterizare
• pot conține peste 90% apă
• continutul lor de apa si elasticitatea le face similare cu

Aplicatii tesutul natural din punct de vedere al interactiunilor
biologice la nivel molecular;

5
Hidrogeluri
Aplicatii

6
Hidrogeluri
chimica fizica
Reticularea
hidrogelurilor
dubla Interactiuni fizice

Legaturi covalente
Interactiuni fizice + legaturi covalente

7
Hidrogeluri
chimica
Reticularea
hidrogelurilor
Fotoreticularea
Legaturi covalente
Radiatii

8
Fotoreticularea
Fotoinitierea Fotolitografierea
Initiator adecvat

9
Razele UV
UV Vacuum
100-200 nm
UVC
UVB
280-315 nm
UV 200-290
nm
UVA 315-
380 nm

10
Razele UVC
• Sunt cele mai puternice

radiatii ultraviolet
• Acestea nu patrund prin
atmosfera si nu fac parte din
lumina soarelui
• Razele UVC nu afecteaza
pielea in niciun fel.

11
Razele UVB
• Energie mai mare, lungime de unda mai mica

• Variaza in functie de zona geografica, anotimp si
momentul zilei
• Cauzeaza arsurile solare
• Intensitatea radiatiei UVB mare - pielea este
afectata mai repede.
• Principala cauza a melanomului
• razele UVB contribuie la sinteza vitaminei D.
• timp de expunere foarte redus - efecte pozitive
• timp de expunere marit-expunere nociva

12
Razele UVA
•Lungime de unda mai mare si energie mai mica

•Patrund mai adanc in piele
•Degradeaza ADN-ul celular, afecteaza legaturile de colagen
din piele si reprezinta principala cauza a imbatranirii celulare
•Au efect imunosupresor, ceea ce inseamna ca inhiba reactia
sistemului imunitar la aparitia cancerelor de piele
•Contribuie la aparitia cancerelor de piele (ex carcinom
bazocelular, carcinom scuamocelular, cauzate de expunerea
cumulativa la soare)
•radiatia UVA este la fel de puternica, indiferent de ora zilei
sau de perioada anului
Tipuri de radiatie UVA:
•UVA2 (315-340nm) – pot contribui, alaturi de
UVB, la aparitia arsurilor
•UVA1 (340-400nm = razele UVA lungi) au cel mai
mare impact asupra imbatranirii premature a
pielii
13
Utilizarea razelor UV

14
Fotoinitiatori
-formează
-molecule care specii reactive
absorb fotonii din starea
Fotoinitiator
prin iradiere cu excitată, care
lumină inițiază reacții
consecutive
disociază, formând radicali liberi- INITIAZA REACTIA

DINTRE DOUA MACROMOLECULE

15
Fotoinitiatori
IRGACURE 2959
Avantaje
IRGACURE184
• Este necesra o cantitate foarte

Fotoinitiator IRGACURE907
mica de initiator
• Lipsa solventilor toxici
IGACURE 651 • Foarte sensibili – este necesara
DMPA o intensitate scazuta a radiatiei
LAP

16
Fotoinitiatori
Gradul de Proprietatile
reticulare al mecanice ale
hidrogelului hidrogelului
Concentratia Timpul de
Fotoinitiator expunere la UV
Viabilitatea
celulara

17
Polimeri
Celule
Fotoinitiator
UV light
360nm-380nm
Hidrogel
fotoreticulat
18
Fotolitografierea

19
Fotolitografierea Aplicatii

20
• Polietilenglicolii (PEG)
• M
Lichid • 20 - 100
• M
Semisolid • 100 - 1000
HO–(CH2CH2O–) n H
n = 3÷200
• M
Solid
• 1000 - 6000

21
Polietilenglicolii (PEG)
SOLUBIL IN APA
Aplicatii

22
Hidrogeluri pe baza de PEG
Avantaje Dezavantaje
Nu sunt
biodegradabile
Gonflare in apa genereaza
o retea tridimensionala
care permite accesul prin Absenta activitatii
difuzie al nutrientilor catre biologice
celule

23
PEG
Creste aderenta Modificare

Fotopolimerizarea derivatilor de PEG
celulara Chimica care contin grupari (met)acrilat:
Simuleaza
Biofunctionalizarea
componentele
hidrogelurilor de PEG cu
prezente in mod
molecule biologic active
natural in matricea
(peptide de aderenta
extracelulara (ECM
celulara – RGD: Arg-Gly-
Asp; factori de crestere -
GF etc.)

24
Reactia de fotopolimerizare a
PEG-DMA

25
II. Partea Experimentala
Reactivi:
Polietilen glicol dimetacrilat (PEG-
DMA) M = 550; n =10
2,2-Dimethoxy-2-fenil-acetofenonă
(DMPA) (fotoinitiator: Irgacure 651)
Scopul lucrarii N-Vinil pirolidonă (NVP)- pentru

solubilizarea DMPA

26
Mod de lucru:
1. Prepararea solutiei de initiator

(DMPA) în solvent reactiv NVP
• Se calculeaza cantitatea de DMPA necesara pentru a obtine 0.5 ml

soluţie de concentratie 300mg/ml initiator DMPA in NVP.
• Se cantareste cantitatea calculata de initiator DMPA si se solubilizeaza

in NVP
• Solubilizarea se va realiza la temperatura camerei utilizand vortex-ul

(prin agitare ciclonica) pentru un interval de timp de minim 2 min

27
Mod de lucru:
2. Prepararea amestecului de reactie

PEG-DMA/ initiator DMAP
• Intr-un tub falcon se prepara o solutie-stoc formata din 10 ml PEG-DMA

si 20μl/ml sol. DMPA/NVP.
• Amestecul se mentine sub agitare ciclonica la temperatura camerei,

timp de aprox. 10 min
• Se lasa sa se “odihneasca” pana solutia redevine transparenta.

28
Mod de lucru:

29
Mod de lucru:
Fotomasca

30
Mod de lucru:
Link ….

31
Concluzii

32
Quiz
Fotopolimerizarea reprezinta o metoda atractiva de a incapsula celule in

hidrogeluri deoarece:
a. Are loc in conditii de reactie biocompatibile ce nu afecteaza metabolismul celular;
b. Foloseste initiatori citocompatibili si intr-o concentratie mica;
c. Intensitatea radiatiei UV sau VIS este relativ mica
d. Toate raspunsurile sunt corecte

33
Quiz
Fotolitografierea (litografia optica)
a) are la baza o radiatie luminoasa care se proiecteaza pe proba de jos in sus
b) utilizeaza o masca (sablon) pentru a transfera o imagine/desen pe un substrat
c) utilizeaza circuite integrate pentru realizarea de dispozitive electronice

34
Quiz
Avantajele polimerilor de tip PEG:

a) sunt biodegradabili
b) solubilitate in apa si biocompatibilitate crescuta
c) adsorb proteinele si stimuleaza adeziunea celulara
d) au in structura grupari functionale diverse

35
Quiz
Sabloanele de fotopolimerizare printate cu un anumit model folosite in
procesul de fotolitografiere:
a) Sunt solubile in apa la sfarsitul reactiei
b) Se degradeaza vizibil atunci cand sunt expuse la radiatie UV
c) Prezinta o alternanta de zone opace si zone transparente
d) Pot fi inlocuite cu succes cu hidrogeluri de tip PEG

36
Quiz
Pentru a obtine hidrogeluri fotopolimerizabile, conditia esentiala este ca PEG:
a) Sa elibereze substante bioactive
b) Sa fie degradat in timpul iradierii
c) Sa contina grupari met-acrilat

37
metode de analiză
OBTINEREA DE HIDROGELURI PE BAZA DE GELATINA SI ALGINAT
SUB FORMA DE PERLE SAU MEMBRANE
Gelatina
Alginat

2
Gelatina
Gelatina este un
polimer natural, Porcine Bovine
derivat din colagen,
ce poate fi extras din
pielea, oasele
animalelor, sau din
gandaci.
Pesti Gandaci
Gelatina
Obtinere:
Gelatina tip A Gelatina tip B
Hidroliza acida Hidroliza

bazica
Colagen Colagen

4
Gelatina
Structura si proprietati:
Pulbere Masa moleculara cuprinsa intre 15 000 si
usor
250000 Da
galbuie
Fara
miros si Este constituita dintr-o varietate de
fara aminoacizi (in special unitati de lisina si
gust hidroxilisina) legati prin legaturi amidice
formand astfel un polimer liniar.
Contine
84-90%
proteina
Contine
1-2%
saruri
minerale
Contine
8-15%
apa

5
Gelatina
Structura si proprietati: Material
biocompatibil
Gelatina Răspuns imun

prezintă în Netoxic
scăzut
structura sa
tripeptida Gelatina
Arginină-
Glicină-Acid
Produșii eliberați
aspartic (RGD)
Accelerează în urma
regenerarea degradării sunt
țesuturilor de asemenea
secvență care biocompatibili
promovează
atașarea Previne
celulelor. apoptoza
celulelor

6
Gelatina
Reticulare:
• Legaturile sunt
Reticularea slabe
fizica • Procesul este
revrsibil
• Legaturile sunt
Reticularea puternice
chimica • Reteaua formata
este stabila

Gelatina
Reticulare:
Gelifierea termica extinde gama de aplicare a gelatinei.
Gelatina bovina și
gelatina porcina au
puncte de gelificare
considerabil mai mari
decat gelatina din peste.

Gelatina
Reticulare:
Reticularea Gelatinei cu
Glutaraldehida

Gelatina- aplicatii
Comprese dureri
Capsule Mediu cultura articulare
Comprese dureri
articulare Cosmetice Jeleuri
Foi Ingineria Tisulara Hartie

Gelatina
 Biopolimer resorbabil
 Prezintă în structura sa secvența RGD
 Se transformă într-un hidrogel la

temperatura de 4º C

11
Alginatul
Alginatul este un polimer natural, o

polizaharida izolata din alge brune (se
regaseste in peretele celular)
Alginatul are o structura liniara de bloc-

copolimer, alcatuit dintr-o succesiune de
unitati de acid D-manuronic (M) si acid L-
guluronic (G).
12
Alginatul
Sarurile de Ca interactioneaza cu gruparile

carboxil ale unitatilor de acid guluronic
formand punti ionice.
Structuri de tip Conduc la gelifierea alginatului

“egg –box”
Alginatul- aplicatii

14

15
În 2007bucătarul
spaniol Ferran Adrià a
imitat caviarul prin
amestecarea alginatului
de sodiu și a sucului de
fructe într-o soluție de
calciu

16

17
Materiale hibride
Gelatina + Alginat
Care sunt avantajele

materialelor hibride?

Partea Experimentala Reactivi:
Alginat de sodiu pudra (NaAlg)
Gelatina (Gel)
Clorura de Calciu (CaCl2 )

Scopul lucrarii
Glutaraldehida (GA)
Apa distilata

19
Mod de lucru:
Pregatire solutie NaAlg
Se pregateste un volum de 25 ml solutie de 4% NaAlg prin dizolvarea

directa a cantitatii corespunzatoare de polimer NaAlg in volumul indicat
de apa distilata. Pulberea de NaAlg se adauga treptat, pe masura
dizolvarii sale in solvent, sub agitare continua, la 40 oC timp de 15 min.
Solutia rezultata, usor galbuie, trebuie lasata sa “se odihneasca” – sa
elimina bulele de aer incorporate in timpul dizolvarii polimerului.


20
Mod de lucru:
Pregatire solutie Gelatina
Solutia de gelatina (25 ml Gel conc. 20%) se va pregati prin dizolvarea

directa a gelatinei in apa distilata, la 40 C, sub agitare magnetica;
pulberea de gelatina se adauga treptat, pe masura dizolvarii sale.


21
Mod de lucru:
Pregatire sol. CaCl2 si respectiv sol. GA
150 ml sol. 1% CaCl2 si 100 ml sol. 1% GA vor fi preparate in vederea

reticularii NaAlg si respectiv Gel. Solutiile se separa in 3 pahare.
! GA este un produs toxic. Manevrarea sa se face numai sub nisa.

22
Partea I: Obtinere membrane pe baza de Reactivi:
NaAlg si Gel
Gelatina (Gel)
Clorura de Calciu (CaCl2 )

Scopul lucrarii
Glutaraldehida (GA)
Apa distilata

23
Mod de lucru:
Obtinere membrane pe baza de

NaAlg si Gel
Se pregatesc 2 probe diferite:

 Amestec 1= 5 ml NaAlg 4% + 5 ml Gel 20%
 Martor = 10 ml Gel 20% (direct in petri)
 Compozitiile obtinute vor fi turnate in vase Petri de plastic (cu

atentie pentru a nu forma bule de aer) si vor fi racite la 4oC
(introducere la frigider) pentru 30 min in vederea reticularii
fizice a gelatinei.

Mod de lucru:
Obtinere membrane pe baza de

NaAlg si Gel
 Membranele obtinute vor fi scoase din Petri si vor fi

imersate complet in sol. GA timp de 30 min in vederea realizarii
reticularii chimice a gelatinei prezente in sistem
 Ulterior membranele care contin NaAlg vor fi introduse in
sol. CaCl2 timp de 30 min in vederea reticularii alginatului.
 Produsele reticulate obtinute trebuie spalate cu apa distilata
pentru indepartarea GA neconsumate

Partea II: Obtinere perle pe baza Reactivi:
de NaAlg si Gel
Gelatina (Gel)
Clorura de Calciu
Scopul lucrarii
Glutaraldehida (GA)
Apa distilata

26
Mod de lucru:
Obtinere perle pe baza de

NaAlg si Gel
Se pregatesc 2 probe diferite:

 Amestec 2 = 5 ml NaAlg 4% si 5 ml Gel 20%
 Martor = 10 ml NaAlg 4%
 Fiecare dintre cele 2 solutii se picura in sol. CaCl2 (sub usoara

agitare) in vederea reticularii fizice a alginatului. Pentru
definitivarea procesului de reticulare ionica a NaAlg se lasa
perlele in contact cu sol. CaCl2 timp de 30 min la temperatura
camerei (ionii de calciu vor migrara in perle)

Mod de lucru:
Obtinere perle pe baza de

NaAlg si Gel
 Perlele de Alg-Gel reticulate in CaCl2 vor fi introduce apoi in

solutie de GA 1% in vederea reticularii chimice a gelatinei (cu
exceptie perlelor din alginat simplu care se vor introduce direct
in apa).
 Extractie cu apa distilata pentru indepartarea GA neconsumata.

Mod de lucru:
Link ….

29
Concluzii

30
Quiz
Din punct de vedere al structurii, alginatul este format :

a) Dintr-un monomeri de alginat mai mici
b) Dintr-o succesiune de unități de acid D-manuronic și L-guluronic,
formând un bloc-copolimer cu structură liniară
c) Este o proteină, formata din mai multi aminoacizi

31
Quiz
Reticularea alginatului se poate realiza:

a) Prin gelifiere cu gelatina
b) Cu saruri de Ca care interactioneaza cu
gruparile carboxil ale unitatilor de acid guluronic
formand punti ionice.
c) Prin structuri de tip „egg-box”
d) raspunsuri corecte b) si c)

32
Quiz

Gelatina este:
a) Pulbere ușor gălbuie, fără miros și fără gust
b) Pastă albă, lucioasă care se întăreste foarte repede la
rece
c) Cristale albe, higroscopice cu miros puternic
înțepător
d) Toate răspunsurile sunt corecte

33
Quiz
Gelatina se poate reticula:

a) Prin orice metoda cunoscuta,
deoarece are o structura comuna
b) Cu glutaraldehida
c) Cu perle de alginat
d) Prin hidroliza colagenului

34
Quiz
Introducerea membranelor de gelatina+alginat
la congelator are rolul:
a) De a incorpora diverse medicamente si de a obtine si
perle
b) De a preveni alterarea acestora, care se produce
oricum intr-un timp foarte scurt
c) Pentru reticularea fizica a gelatinei

35
metode de analiză
SINTEZA DE NYLON/ POLIAMIDA 6, 10

CU APLICATII IN OBTINEREA DE FIRE DE SUTURA NERESORBABILE
Aplicatii medicale ale polimerilor

2
Clasificarea substanţelor
macromoleculare
După
După modul de comportarea la
După forma
obţinere sau după încălzire/
macromoleculelor
provenienţă proprietati
termomecanice

3
După modul de obţinere sau după provenienţă, există:
Compuşi macromoleculari naturali
Cheratina
Fibroina
Cazeina
Polizaharide Fibre de celuloza Polipeptide
sau proteine
Gelatina
Amidon

4
Compuşi macromoleculari naturali
Cauciuc
Acizii nucleici
natural

5
Compuşi macromoleculari artificiali
Se obţin prin
modificarea chimică a
unor compuşi
macromoleculari naturali

6
Compuşi macromoleculari sintetici:
Se obţin prin Polimerii folosiţi în

Compuşi sinteză chimică
macromoleculari prezent:
plecând de la cauciucuri, mase /
sintetici substanţe cu
materiale plastice.
moleculă mică.

- compuşi macromoleculari
liniari
După forma
- compuşi macromoleculari
macromoleculelor, se ramificaţi
disting
compuşi macromoleculari
reticulaţi

8
După comportarea la încălzire/
proprietati termomecanice
Elastomeri (10%) sau Materiale termorigide /

termoreactive (75%): Materiale termoplastice
cauciucuri
sau termoplaste (15%)
Inaltă elasticitate la Prin încălzire se înmoaie

temperatură ordinară temporar, permiţând Pot fi supuse la topiri
prelucrarea lor, după care repetate fără a suferi
se solidifică ireversibil încă transformări chimice şi
la cald, devenind pot fi prelucrate la cald
termorigide. Prin reîncălzire prin diverse procedee
nu pot fi retopite. (extrudere, injecţie,
presare etc.)

9
Dependenta proprietatilor polimerilor functie de forma acestora

Derivaţi celulozici:
acetat de celuloză,
celofan
∙Derivaţi
Poliacrilaţi, celulozici:
policarbonaţi, acetat de
MATERILAE derivaţi ai celuloză,
TERMOPLASTICE acrilonitrilului etc celofan;
POLIAMIDELE
Poliolefine: polietilena (PE),

∙Poliolefine substituite: polipropilena (PP)
policlorura de vinil (PVC),
polistiren (PS), poliacetat
de vinil (PVA), alcool
polivinilic (PVOH);

11
Poliamide
Clasa poliamidelor
cuprinde in sensul cel
mai general, compusi
ale caror elemente
structurale de baza sunt
legate intre ele prin
grupa amidica -NH-
C=O-.

Denumire / proprietati poliamide
ra
Lond
New York
Nylon

Denumire / proprietati poliamide
Poliamidele alifatice de tip nylon au

primit o anumita codificare prin
precizarea prin cifre a numarului de
atomi de carbon existent in materiile
prime ce intra in reactie.
Stabilitate termică excelentă,

putând rezista în abur la
temperaturi de până la 140 ºC.
Temperatura de topire variază
între 180-265 ºC.

Functie de metoda de sinteza, poliamidele pot fi
impartite in:
Poliamide de tip AA-BB Poliamide de tip AB a caror unitate

a caror unitate structurala este formata din structurala provine dintr-un rest de !!! De retinut:
resturi provenind atat de la diamina cat si de la
acizii dicarboxilici
aminoacid prin acest tip
de reactie se
ex. reactie de sinteza:
formeaza
ex. reactie de sinteza: amidare directa:
policondensare diamine cu acizi policondensare aminoacizi proteinele.
dicarboxilici alifatici
Poliamide de tip AA-BB
Poliamide de tip AB

Aplicatii biomedicale ale PA
catetere epidurale
seringi dozatoare
Cateter dublu lumen hemodializa

sonde uretrale
de origine naturala: catgut
(engl.= intestin de pisica):
preparat din intestinele ovinelor
(bioresorbabile PLA, PGA)
fire resorbabile
de natura sintetica: au la baza

acidul poliglicolic
Dupa posibilitatea de a se
resorbi in tesuturi, materialele
de sutura se divid in:
din material biologic (in,
bumbac, matase)
fire neresorbabile
din materiale sintetice: nylon
(poliamida), dacron (poliester),
polipropilena
Firul de nylon
Se sterilizeaza
usor Rigiditate
Firul de
nylon- Firul de nylon-
Dezavantaje
Avantaje
Este bine Posibilitate de
Foarte Nesiguranta
tolerat de sectionare a
rezistent nodurilor
tesuturi tesuturilor

Reactie de sinteza nylon 6, 10 folosind o diamina si: a) un diacid; b) o
clorura acida
a)
b)

II. Partea Experimentala
Reactivi:
Clorura de sebacoil (CS)
hexametilen diamina (HMDA)
Scopul lucrarii Hexan, NaOH, apa distilata

20
Mod de lucru:
1. Prepararea solutiei de HMDA

(monomer 1)
• Se pregateste volum de 10 ml solutie de 4% HMDA (monomer 1) prin

dizolvarea directa a cantitatii corespunzatoare de HMDA in volumul
indicat de apa distilata, sub agitare magnetica, la temperatura camerei,
timp de aprox. 20 min.
• In solutia de HMDA obtinuta, se dizolva 20% NaOH (fata de amina).

21
Mod de lucru:
2. Pregatire solutiei de clorura de

sebacoil CS (monomer 2; hidrofob)
• Solutia de clorura de sebacoil CS (monomer 2; hidrofob) se va pregati

prin dizolvarea CS in hexan (10 ml solutie SC de concentratie 4%), la
temperatura camerei, sub agitare magnetica, timp de 15 min..
• NaOH a fost adaugat cu scopul de a neutraliza HCl eliberat in urma
reactiei dintre HDMA si CS
• HCl + NaOH –––> NaCl + H2O

22
Mod de lucru:
Dupa pregatirea celor doua solutii se toarna usor solutia 2 peste solutia 1, folosind o bagheta
de sticla. Se respecta aceasta ordine de turnare, deoarece se tine cont de densitatea celor doi
solventi folositi: ρhexan= 0.65 g/cm³ si ρapa= 1 g/cm3. Cele doua solutii, fiind nemiscibile se vor
separa doua faze, la interfata carora va incepe procesul de polimerizare. Cu o penseta se
prinde usor filmul format si se ruleaza pe bagheta de sticla.

23
Mod de lucru:
Link ….

24
Concluzii

25
Quiz
Polimerii sintetici:
a) Se obțin prin modificarea chimică a compușilor naturali ( ex. acetatul de celuloză)
b) Sunt sintetizați în laborator, pornind de la monomeri sintetici cu masă moleculară mică
c) Sunt reprezentati de acizi nucleici, proteine și polizaharidele

26
Quiz
După proprietățile termomecanice, materialele polimerice se clasifică în:

a) Polimeri naturali, reticulați și liniari
b) Elastomeri, materiale termorigide și materiale termoplastice
c) În trei clase, care sunt: polimeri sintetici, termoreactivi și termoplaste

27
Quiz
Poliamidele:
a) Sunt materiale termoplaste
b) Se obțin din polizaharide
c) Fac parte din clasa polimerilor naturali

28
Quiz
Aplicațiile biomedicale ale poliamidelor sunt:

a) Pentru a obtine alti polimeri naturali biomedicali, de exemplu proteine
b) Fire de sutură resorbabile (ex. Nylonul)
c) Fire de sutură neresorbabile (ex. Nylonul)

29
Quiz
Care este rolul NaOH adăugat în reacția de sinteză a nylonului

a) Pentru a da rezistenta firului de nylon
b) Pentru a neutraliza HCl care se obține în reactie
c) Pentru colorarea soluției
d) Nici un răspuns nu este corect

30
metode de analiză
MATERIALE BIOPOLIMERICE CU PROPRIETĂŢI SUPERABSORBANTE

CU APLICAŢII BIOMEDICALE
Celuloza
Acidul poliacrilic

2
Celuloza
Compozitia chimica a lemnului

Celuloza (40-50%)
Hemiceluloza (25-35%)
Lignina (15-20%)

3
Celuloza
Structura si proprietati:
 polimerul natural cel mai răspândit în

natură
 principalul constituent al peretilor
celulei vegetale
 se gaseste adesea in plante sub forma
de fibre.
 cea mai pura celuloza este aceea din
fibrele vegetale textile, cum sunt
bumbacul, inul, cânepa, iuta.

4
Polizaharide (Carbohidrati)
sunt formate din monozaharide
de origine vegetala
• Celuloza
• Alginat
• Pectina
de origine animala
• Acid hialuronic
• Keratina
• Chitosan
de origine microbiana
• Celuloza bacteriana
• Dextran
• Gelan

5
Celuloza
Unitatea structurala repetitiva a celulozei:

Celuloza este un ‘celobioza’
homopolizaharid
alcatuit din unitati de

β-D-
anhidroglucopiranoza
legate intre ele prin
legaturi glucozidice
1→4
care determina
si cristalinitatea
inalta (40-60%) a Insolubila in apa si sau partial solubila in
celulozei majoritatea sinsolubilaolventilor organici.

Derivati ai polimerilor naturali
Prin reactii chimice se pot introduce in grupe functionale care vor schimba proprietatile si reactivitatea
polimerului natural
Unitatea structurala repetitive

Acetat de celuloza (Rayon) Xantogenat de celuloza a derivatilor de celuloza
Eteri ai celulozei:
R= H, CH3 Metil celuloza (MC)
R= H, CH3,
CH2CH(OH)CH3 Hidroxipropil metilceluloza (HPMC)
R= H, CH2CH3 Etil celuloza (EC)
R= H, CH2CH2OH Hidroxietil celuloza (HEC)
R=H, CH2COONa Carboximetilceluloza de sodiu (NaCMC)

7
- presupune stabilirea unor legaturi intercatenare
Chimica
- presupune stabilirea unor legaturi de natura chimica prin formarea unor legaturi covalente sau ionice
intercatenare 8
8
Reactia de reticulare a Celulozei
Pentru obtinerea de hidrogeluri pe baza de celuloza, se pot utiliza urmatorii agenti de reticluare:
*epiclorhidrina (toxica dar se spala cu apa *carbodiimide

*aldehide, derivati de uree *acizi policarboxilici
Reactia de reticularea celulozei cu epiclorhidrina

Metode de solubilizare a celulozei
Exemple de sisteme de solventi pentru

celuloza
Solubilizarea
 LiCl / dimetilacetamida (DMA);
 N metil morfolin-oxid (NMO) /apa:
 Acid fosforic concentrat (80%);
 Complecsi ai metalelor de tranzitie (complex CUOXAM:
cupru-amoniac; complex CUEN: cupru-etilendiamina)
 NaOH/ apa (necesita concentratii mari 5-35% NaOH si un
tratament de inghet/dezghet);

Celuloza
Aplicatii:
Celuloza
Applicatii

11
N,N - metilenbisacrilamidă (MBA)
monomeri
Polimeri
polimerizare
Monomer
i/ Unitati
repetitive polimer

12
ACID POLIACRILIC
 Monomer = acid acrilic
Caracteristici
 Formeaza hidrogeluri
 higroscopic, fragil și incolor
 Biocompatibil
Utilizari

Hidrogeluri

14
Hidrogeluri
Combinarea celulozei cu
alti polimeri naturali (alginat,
gelatina etc.) sau sintetici
(poliacrilat etc.) conduce la
obtinerea de hidrogeluri cu
proprietati superioare.
Mecanismul de reactie al
celulozei cu acidul acrilic

15
Reactivi:
Partea I: Prepararea solutiei de celuloza Celuloza microcristalina (CMC)
microcristalina (CMC) în diferite sisteme de
solvent Polietilenglicol (PEG, M= 3000; n = 60);
Uree
Acid acrilic (AA);
N,N - metilenbisacrilamidă (MBA);

Epiclorhidrina (Epi)
Scopul lucrarii
Persulfat de potasiu (K2O8S2)

16
Mod de lucru:
Solvent A pentru CMC:

sistem uree-NaOH

Se prepara 10 ml solutie apoasa ce contine uree (4% wt/vol) si NaOH (6%
wt/vol) prin agitare magnetica, la temperatura camerei, timp de 15 min.
Cantitatea necesara de CMC se adauga peste solutia de solvent (A si respectiv
B) si se mentine sub agitare magnetica aproximativ 20 min, la temperatura
camerei, in vederea obtinerii unor solutii omogene. Solutiile astfel obtinute se
acopera cu parafilm si se introduc in congelator (aprox. -5 oC) pentru minim 24 h.

17
Mod de lucru:
Solvent B pentru CMC:

sistem PEG-NaOH
Se calculeaza cantitatea de CMC necesara pentru a obtine

o soluţie CMC conc. 3% care se adauga in 10 ml solvent A.
Se prepara 10 ml solutie apoasa ce contine PEG (1%

wt/vol) si NaOH (9% wt/vol) prin agitare magnetica, la
temperatura camerei, timp de 15 min.

18
Mod de lucru:
In continuare se vor folosi doua solutii A si respectiv B, pregatite

in prealabil, care au fost mentinute la congelator un timp
corespunzator.
Cele doua probe solide (congelate) parcurg un proces de dezghet
prin agitare magnetica puternica la temperatura camerei pentru aprox.
30 min (probele le acoperim cu parafil). In ambele cazuri vor rezulta
solutii relativ transparente ce se vor utiliza in continuare la prepararea
biomaterialelor polimerice.
Nu folosim caldura la aceasta lucrare !! solutiile trebuie sa fie
racite !!

19
Reactivi:
Partea II: Sinteza hidrogelurilor Solutie de Celuloza microcristalina
(CMC)
superabsorbante
Epiclorhidrina (Epi)
Acid acrilic (AA);
N,N - metilenbisacrilamidă (MBA);
Scopul lucrarii
Persulfat de potasiu (K2O8S2)

20
Mod de lucru:
Hidrogel A
Se prepara o soluţie utilizand:

• 10 ml sol CMC in solvent uree-NaOH
• 1% epiclorhidrina (Epi) fata de solutia de solvent
Omogenizare 1h

Mod de lucru:
Hidrogel B
Se prepara o soluţie utilizand:

• 10 ml sol CMC in solvent PEG-NaOH
• 10 mmol monomer sintetic: acid acrilic (AA)
• 260 μmol agent de reticulare: N,N’-metilenbisacrilamidă
(MBA)
• 200 μmol iniţiator: persulfat de potasiu (KPS)
Omogenizare 10 min.
Obs:
MAA = 72 g/ mol; ρAA = 1.051 g/ l
MMBA = 154,17 g/ mol
MKPS = 270,32 g/ mol

Mod de lucru:
Hidrogel A
Hidrogel B
Ambele solutii se vor turna in cutii Petri si se plaseaza in etuva

la temp de 60 ºC, timp de 1h in vederea realizarii procesului de
reticulare.
La finalul timpului de reacţie, hidrogelurile se introduc in apa

distilata (10 min, temperatura camerei) in vederea
îndepărtarii compusilor chimici nereacţionati.
Se pot observa diferentele de gonflare intre tipurile de
hidrogel sintetizate.

Mod de lucru:
Link ….

24
Concluzii

25
Quiz
Polizaharidele sunt:
a) Compusi macromoleculari naturali formati din monozaharide
b) Compusi macromoleculari sintetici cu diferite aplicatii biomedicale
c) Polimeri naturali si / sau sintetici

26
Quiz
Una dintre principalele metode de solubilizare a celulozei este:

a) Utilizarea temperaturii ridicate, care duce la solubilizarea foarte rapidă a
celulozei
b) Utilizarea unui mediu slab bazic, care face lanțurile polimerului mai mobile
și determină solubilizarea polimerului sintetic
c) Derivatizarea celulozei, transformarea în xantogenat de celuloza, procedeul
prin care se obține vâscoza (mătasea artificială)

27
Quiz

Celuloza și derivații ei se utilizeaza:

a) In industria farmaceutică și biomedicală datorită biocompatibilității
excelente
b) Pentru fabricarea membranelor de hemodializă, în medicina regenerativă și
pentru fabricarea diferitor produse de igienă cu proprietăți superabsorbante
c) Pentru fabricarea implanturilor dentare, datorită proprietăților mecanice
excelente
d) Raspunsurile a) și b) sunt corecte

28
Quiz
Combinarea celulozei cu acidul acrilic:

a) Se face pentru a obține medii biologice
b) Se face printr-o reticulare fizică a compușilor prin
liofilizare
c) Are ca scop obținerea unor hidrogeluri cu proprietăți
superabsorbante cu aplicații biomedicale

29
Quiz
Celuloza:
a) Este un polimer organic, cel mai răspândit în natură, fiind principalul
constituent al pereților celulelor vegetale
b) Unitățile structurale repetitive sunt legate între ele prin legături
glucozidice 1-4
c) Are un grad de cristalinitate foarte înalt (40-60%) datorită multiplelor
legături de H2 inter- și intramoleculare

30

BPMA PPT l1-6

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BPMA PPT l1-6

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Politehnica

• Activitățile de laborator se vor desfășura în sistem în sistem mixt (on-line

• În primele 4 săptămâni ale semestrului I 2020-2021, toate activitățile

• Lucrarile de laborator pentru săptămâna aferentă pot fi gasite pe

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

• Activitatea de laborator reprezinta 25% din nota finala – testare grila la

• Nu este necesara elaborarea unui referat de laborator.

• Vor fi 5 lucrari experimentale

• La finalul fiecarei sesiuni vom rezolva impreuna un Quiz – puncte

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Reactia de polimerizare Reactia de reticulare Procesul de ranforsare

Metode de procesare Metode de caracterizare

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Naturali Sintetici Semi-sintetici

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

tipuri de grupe functioanale

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Fabricarea de hartie Bauturi Produse de make- Pansamente

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Elastomeri Termorigizi Termoplastici

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Polietilen tereftalat (PET)

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Polietilen glicol SOLUBIL IN APA

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Cauciuc vulcanizat Acetat de celuloza (Rayon)

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

NATURAL Biocompatibilitate SINTETIC

Solubilitate in mediu apos

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

NATURAL Biocompatibilitate SINTETIC

Solubilitate in mediu apos

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

NATURAL Biocompatibilitate SINTETIC

Solubilitate in mediu apos

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

NATURAL Biocompatibilitate SINTETIC

Solubilitate in mediu apos

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

NATURAL Biocompatibilitate SINTETIC

Solubilitate in mediu apos

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

NATURAL Biocompatibilitate SINTETIC

Solubilitate in mediu apos

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

• Legaturile sunt puternice

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

• Legaturile sunt puternice

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză

• Fibre de Sticla • de natură anorganică

Biocompatibilitatea polimerilor și metode de analiză