Chimie Industriala X Caracterizarea Polimerilor

Modulul: Caracterizarea polimerilor
Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Programul PHARE TVET RO 2002/1000-586.01.02.01.01
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a X-a
DOMENIUL: Chimie Industrială

CALIFICAREA: Lucrător în prelucrarea polimerilor
NIVELUL: 1
MODULUL: Caracterizarea polimerilor
2005
Domeniul: Chimie industrială 1

Calificare: Lucrător în prelucrarea polimerilor
AUTORI
ing. Monica ISTRATE, prof. definitivat,

Grupul Şcolar “Gheorghe Cartianu ”, Piatra
Neamţ
CONSULTANŢĂ
ing. Dana STROIE, expert formare profesională CNDIPT-MEC
ing. Doina Olivia COSMA, expert local IMC Consulting

prof. grad did. I, Colegiul Tehnic „Lazăr Edeleanu”, Ploieşti

CUPRINS
 Introducere…………………………………………………………………………4
 Lista unităţilor de competenţă şi obiective pentru Modulul 3

- Caracterizarea polimerilor …………………………………..…….………..5
 Materiale de referinţă…………………………………………………………….6
- Unitatea de competenţă 21.1.
Identifică reacţiile de obţinere a polimerilor………….…………..7
Descrie procedee tehnice de polimerizare ………………………13
Identifică proprietăţile polimerilor ………………………………....15
- Glosar ………………………………………………………………………17
 Activităţi pentru elevi ……………………………………………………………18
- Fişa de descriere a activităţilor………………………………………...18
- Exerciţii ……………………………………………………………………..19
 Soluţiile exerciţiilor şi sugestii metodologice ………………………………30
- Folii transparente – soluţiile exerciţiilor ………………………………35

- Importanţa realizării unui portofoliu…………………………..………..38
 Fisă pentru înregistrarea progresului elevului………………………………39
 Bibliografie………………………………………………………......................…40

MODULUL – CARACTERIZAREA POLIMERILOR

INTRODUCERE
“ Nu poţi să- înveţi pe alţii ceea ce tu nu ştii.

Nu ajunge să ştii bine ceva pentru a-I învăţa pe alţii.
Trebuie să ştii cui te adresezi şi cum să o faci. ”
P. Klapper
Prezentul material se adresează profesorilor si elevilor de la Şcoala de Arte şi

Meserii nivelul 1, clasa a X-a, nivelul 1, domeniul: Chimie industrială, calificarea:
Lucrător în prelucrarea polimerilor
Acest auxiliar nu acoperă toate cerinţele din standardele de pregătire

profesională .
Obţinerea certificatului de calificare pentru fiecare nivel presupune validarea

integrală a competenţelor din standardele de pregătire profesională.
Prin conţinuturi, auxiliarul curricular doreşte să realizeze o mai buna motivare a

elevului şi o creştere a interesului acestuia pentru cunoştinţele si abilităţile ce se
formează in domeniul tehnic.
Auxiliarul de lucru are drept scop orientarea activităţii profesorului şi stimularea
creativităţii lui, cuprinzand informaţii ce vin în sprijinul acestuia .
Materialul cuprinde competente vizate şi obiective urmărite pe parcursul derulării
modulului, materiale de referinţă, teste de evaluare, exemple de folii pentru
retroproiector, activităţi care au la bază invăţarea centrată pe elev, activităţi interactive
de complexităţi diferite, adrese de site-uri pe internet, indicii pentru întocmirea
portofoliului elevului, fişe de descriere a activităţilor, fişe de progres, exemple rezolvate
de exerciţii şi probleme….. şi alte materiale pe care o să le descoperiţi citind acest
AUXILIAR CURRICULAR !
Activităţile, exerciţiile, experimentele propuse si rezolvate urmăresc atingerea
criteriilor de performanţă în condiţiile de aplicabilitate descrise în Standardele de
Pregătire Profesională şi în Curriculum în vederea evaluării competenţelor din
unităţile de competenţă.
Acest auxiliar currricular are la bază Standardul de Pregatire Profesionala si
Curriculumul pentru Şcoala de Arte şi Meserii, nivelul 1 de calificare, clasa a X-a,
domeniul de pregătire: Chimie industrială.

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ ŞI OBIECTIVE PENTRU

MODULUL 4 - CARACTERIZAREA POLIMERILOR
COMPETENŢE
Unităţi de competenţă tehnică specializată:

18.21. Caracterizarea polimerilor
Competenţe relevante pentru modul:
18.21.1. Identifică reacţiile de obţinere a polimerilor
18.21.2. Descrie procedee tehnice de polimerizare
18.21.3. Identifică proprietăţile polimerilor
OBIECTIVE
După parcurgerea acestor unităţi de competenţă, elevii vor fi capabili să:

 caracterizeze materiile prime folosite pentru obţinerea polimerilor
 clasifice reacţiile de formare a polimerilor
 descrie etapele de obţinere a polimerilor
 enumere procedeele de obţinere a polimerilor
 identifice parametrii de lucru şi componentele mediului de reacţie
pentru procedeele de obţinere a polimerilor
 precizeze rolul componentelor de reacţie
 enumere avantajele şi dezavantajele fiecărui procedeu de obţinere
a polimerilor
 identifice proprietăţile specifice ale polimerilor
 precizeze domenii de utilizare a polimerilor
 demonstreze că îşi pot însuşi şi adapta limbajul specific la
subiectul discuţiei
 identifice propriile sarcini, să formuleze întrebări şi să explice relaţia
dintre sarcinile proprii şi sarcinile celorlalţi membri ai echipei.

MATERIALE DE REFERINŢĂ
Materialul conţine câteva exemple de folii transparente, fişe conspect, fişe

de documentare obţinute prin valorificarea adecvată a materialelor de învăţare.
Sugerăm de asemenea utilizarea unor site-uri folositoare atât elevilor cât şi
profesorilor, cum ar fi:
http://ferl.becta.org.uk
//www.umr.edu/~wlf.
http://www.referateweb.com
http://encarta.msn.com/
Găsirea informaţiilor pe Internet

 Motoare de căutare :
 www.ask.com
 www.google.com
 www.yahoo.com
 www.lycos.co.uk
 www.excite.co
 Utilizaţi câteva litere din cuvânt pentru a găsi ceea ce căutaţi. De
exemplu, calcu -va găsi referiţe pentru calculatoare şi pentru calcul
 Încercaţi să efectuaţi căutarea, folosind cuvinte care să
caracterizeze cât mai specific subiectul pe care îl căutaţi. În cazul în care căutaţi o
frază, puneţi-o între ghilimele.

Unitatea de competenţă 21.1.

IDENTIFICĂ REACŢIILE DE OBŢINERE A POLIMERILOR
FIŞĂ CONSPECT 1
Polimerii sunt substanţe alcătuite din molecule

foarte mari, formate prin unirea mai Cuvânt cheie
multor molecule de monomer.
Numărul care arată de câte ori se repetă unitatea MACROMOLECULĂ
monomeră în structura
macromoleculei se numeşte grad de
polimerizare.
Masa moleculară a unui polimer reprezintă suma
maselor unităţilor structurale din lanţul
polimerilor şi oscilează în jurul unei valori
medii, numită masă moleculară medie.
nA  (A) n
monomer
POLIMERI
NATURALI SINTETICI
(cauciucul natural, celuloza, cheratină) (polietena, polistirenul, policlorura de vinil)
macromoleculă
MATERIILE PRIME folosite la obţinerea polimerilor pot fi:
 NATURALE - pentru polimerii naturali: lemn, bumbac, in, cânepa,

stuf, latex
 SINTETICE (monomeri) – pentru polimerii sintetici : etenă, stiren,

clorură de vinil, ε-caprolactama, izopren

FOLIE TRANSPARENTĂ 1
MATERII PRIME NATURALE PENTRU OBŢINEREA POLIMERILOR
Bumbac Extragerea latexului din arborele de cauciuc
Cânepă Lemn
Stuf In

INFORMAŢII UTILE
POLIMERIZAREA = reacţia prin care se unesc un număr mare molecule de monomer,
formând o macromoleculă, fără a se obţine produse secundare
POLICONDENSAREA = reacţia prin care un număr mare de molecule dintr-o

substanţă inferioară care posedă două sau mai multe grupări funcţionale de
unesc formând o macromoleculă, cu degajare de produşi secundari inferiori
DEZINCRUSTAREA CELULOZEI = separarea celulozei de celelalte componente ale

lemnului, numite incruste, cu care aceasta este amestecată intim.
INIŢIERE ÎNTRERUPERE
PROPAGARE
( sub influenţa luminii,
( creşterea lanţului
(formarea
căldurii, iniţiatorilor)
molecular) macromoleculei
stabile, definitive)
ETAPELE UNEI REACŢII DE POLIMERIZARE
Cuvinte cheie
POLIMERIZARE
Unii dintre cei mai importanţi polimeri sunt: DEZINCRUSTARE
POLIETENA
Reacţia de obţinere : n CH2=CH2  (-CH2-CH2-)n
etena polietena
POLICLORURA DE VINIL

Reacţia de obţinere : n CH2=CHCl  (-CH2-CHCl-)n
clorura de vinil policlorura de vinil
POLISTIRENUL
Reacţia de obţinere : n CH=CH2  (-CH-CH2-) n
stiren polistiren
NYLON 6
ε-caprolactama
POLIIZOPRENUL

izopren poliizopren
CELULOZA ( C6H10O5)n

Unitatea de competenţă 21.2.
DESCRIE PROCEDEE TEHNICE DE POLIMERIZARE
FIŞĂ CONSPECT 2
COMPUNENTELE
PROCEDEUL DE
MEDIULUI DE AVANTAJE DEZAVANTAJE APLICAŢII
POLIMERIZARE
REACŢIE
 Dificultate în
eliminarea căldurii
 Puritate mare
 Monomer de reacţie
a polimerului Obţinerea
 Iniţiator (viscozitate mare)
În masă  Mase polietilenei de
 Supraîncălziri
moleculare înaltă presiune
locale
mari
 Neomogenităţi în
masa polimerului
 Consum mare de
energie şi solvent
 Control uşor
 Impurificarea
a temperaturii
polimerului cu
 Monomer  Agitare
solvent
 Solvent uşoară Obţinerea
 Solvenţii utilizaţi
În soluţie  Iniţiator (vâscozitate poliizoprenu-
de obicei sunt toxici
 Catalizator mică) lui
şi inflamabili
 Transfer de
 Dificultăţi în
căldură
separarea
eficient
polimerului din
solvent
 Viteză mare
de reacţie
 Monomer
 Latexul
 Apă
(suspensia de
 Iniţiator
polimer în apă)  Polimer impurificat Obţinerea
În emulsie  Catalizator
poate fi cu emulgator polistirenului
 Emulgatori
prelucrat uşor
 Mase
moleculare
mari
 Monomer  Viteză mare
 Apă de reacţie
 Polimer impurificat Obţinerea
 Iniţiator  Puritate
În suspensie cu stabilizator de policlorurii de
 Catalizator mare a
suspensie vinil
 Stabilizatori de polimerului
suspensie

FIŞĂ DOCUMENTARE
PROCEDEEDE
PROCEDEE DEPOLIMERIZARE
POLIMERIZARE
ÎNMASĂ
ÎN MASĂ ÎNSOLUŢIE
ÎN SOLUŢIE ÎNEMULSIE
ÎN EMULSIE ÎNSUSPENSIE
ÎN SUSPENSIE
PARAMETRIIDE
PARAMETRII DELUCRU
LUCRU
POLIMERIZARE
POLIMERIZARE
TEMPERATURA
TEMPERATURA PRESIUNEA
PRESIUNEA DURATA
DURATA VÂSCOZITATEA
VÂSCOZITATEA
PROCEDEE TEHNICE
DE OBŢINERE A CELULOZEI
PROCEDEUL SULFIT
foloseşte ca agent de solubilizare a incrustelor PROCEDEUL SULFAT
soluţia de bisulfit de calciu. foloseşte pentru dizolvarea incrustelor
soluţie de hidroxid de sodiu
Pentru ambele procedee, etapele procesului sunt:

Pregătirea lemnului (cojire, tocare)
Prepararea soluţiei de bisulfit de calciu
Fierberea lemnului cu soluţia de dezincrustare
Separarea celulozei, spălarea
PARAMETRII DE LUCRU
DEZINCRUSTARE
CALITATEA TEMPERATURA CALITATEA SOLUŢIEI

DURATA DE FIERBERE
TOCĂTURII DE FIERBERE DE FIERBERE

Unitatea de competenţă18.21.3.
IDENTIFICĂ PROPRIETĂŢILE POLIMERILOR
FIŞĂ CONSPECT 3
POLIMERI SINTETICI
 Din punct de vedere al structurii moleculare, polimerii pot fi:
Polimeri liniari Polimeri ramificaţi Polimeri reticulaţi
- solubili în solvenţi specifici - solubili în solvenţi specifici - insolubili

- se înmoaie şi se topesc - se înmoaie şi se topesc - nu se înmoaie la căldură
TERMOPLASTICI TERMOPLASTICI TERMORIGIZI
 Din punct de vedere al structurii microfizice, polimerii pot fi cristalini şi/sau

amorfi.
ALTE PROPRIETĂŢI ALE POLIMERILOR SINTETICI:

 GONFLARE Cuvinte cheie
 PLASTIFIERE : internă şi externă
CRISTALIN
 PROPRIETĂŢI ELECTROIZOLANTE AMORF
TERMOPLASTIC
TERMORIGID

POLIMERI NATURALI – CELULOZA
Are proprietăţi
hidrofile
Masa moleculară
100.000450.000 Reacţiile cele mai
importante:
cu acid acetic
cu acid azotic
PROPRIETĂŢI
cu NaOH
celuloză
La încălzire se
carbonizează
Substanţă
fără să se Insolubilă în apă solidă, amorfă,
topească. sau solvenţi de culoare
organici. albă
Solubilă în
reactiv
Schweitzewer.
DOMENII DE UTILIZARE A POLIMERILOR :

MASE PLASTICE (polietena, policlorura de vinil,
polistiren)
FIRE ŞI FIBRE (nylon 6)
CAUCIUCURI (poliizopren)
HÂRTIE (celuloza)

GLOSAR
 CATALIZATORI – substanţe ce măresc viteza reacţiilor chimice; pot avea rol şi

de iniţiatori .
 CAUCIUCURI – substanţe macromoleculare ce prezintă un grad înalt de
elasticitate şi sunt în general moi la temperatura obişnuită
 DEZINCRUSTAREA CELULOZEI din materialul lemnos este o operaţie chimică,
care se efectuează prin diferite procedee, în funcţie de agentul ales.
 ELASTOMERI –materiale ce au proprietăţi elastice la temperatura camerei şi se
pot prelucra sub formă de cauciucuri
 EMULGATORI – substanţe ce au rolul de a stabiliza emulsiile de monomer în
apă
 EMULSIE – amestec eterogen format din două lichide nemiscibile
 FIRE ŞI FIBRE – polimeri cu o aranjare liniară a macromoleculelor, numită
filiformă, ce prezintă proprietăţi fizice, chimice şi mecanice necesare utilizării
în scop textil.
 GONFLARE (ÎMBIBARE) – fenomenul de pătrundere a moleculelor de dizolvant
în masa polimerului, fără a disloca însă moleculele una în raport cu cealaltă;
polimerul îşi păstrează forma şi rigiditatea, dar îşi modifică mult volumul.
 INIŢIATORI – substanţe ce au rolul de a declanşa reacţiile de polimerizare
 LATEX – suspensie stabilă de polimer în apă
- suspensie de cauciuc într-o soluţie apoasă, extrasă din scoarţa
arborilor
de cauciuc (Hevea Brazilienzis)
 MASE PLASTICE -– materiale produse pe bază de polimeri, capabile de a
căpăta prin încălzire forma ce li se dă, şi de a o păstra după răcire.
 MATERIALE TERMOPLASTICE – materiale ce se înmoaie la temperaturi
ridicate şi se pot dizolva în solvenţi specifici
 MATERIALE TERMORIGIDE – materiale ce nu pot fi înmuiate la căldură şi nu
sunt solubile
 PLASTIFIERE – operaţie de modificare a calităţilor de utilizare şi de prelucrare a
polimerilor
 PLASTOMER - materiale ce au proprietăţi elastice la temperaturi mai mari decât
temperatura camerei şi se pot prelucra ca materiale plastice
 SOLUŢIE – amestec omogen de două sau mai multe substanţe între care nu au
loc reacţii chimice.
Componentele unei soluţii sunt:
- solvatul (dizolvatul) substanţa care se dizolvă
- solventul (dizolvantul) substanţa în care se produce dizolvarea
 STABILIZATORI DE SUSPENSIE –substanţe ce au rolul de a stabiliza
suspensiile de monomer în apă
 SUSPENSIE – amestec eterogen lichid-solid sau gaz-solid
Componentele unei suspensii sunt (numite faze) sunt:
- faza continuă (mediul de dispersie) – lichidul sau gazul
- faza discontinuă (mediul dispers) - solidul
Acest glosar poate fi continuat de fiecare elev şi pus în portofoliul personal al

elevilor!

ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI
FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR
Tabelul următor detaliază sarcinile incluse în: Modulul 3 - CARACTERIZAREA

POLIMERILOR
Acest tabel vă va fi folositor în procesul de colectare a dovezilor pentru portofoliul
elevilor.
Bifaţi în rubrica „Rezolvat” sarcinile de lucru pe care le-aţi efectuat.
Sarcina de
Comtenţa Obiectiv Rezolvat
lucru
U.21. Caracterizarea polimerilor
Exerciţile  caracterizează materiile prime folosite
1,2,3,4,5, 11 pentru obţinerea polimerilor
C 21.1
Exerciţile 1,4,  clasifică reacţiile de formare a polimerilor
Exerciţile 1,8  descrie etapele de obţinere a polimerilor
Exerciţiile  identifică parametrii de lucru şi
5,7,8 componentele mediului de reacţie
 precizează rolul componenţilor mediului de
C 21.2 Exerciţiul 8
reacţie
 enumeră avantaje şi dezavantaje pentru
Exerciţiul 6
fiecare procedeu
Fişa de lucru 1  descrie minim trei proprietăţi specifice
Exerciţiile10, 11 polimerilor
C 21.3
Exerciţiile 9,10,  precizează domenii de utilizare oentru
11 fiecare polimer
U.1 Comunicare şi numeraţie
Exerciţiul 2  Utilizarea surselor de informaţii
 Construirea unui text de prezentare pe un
Exerciţiul 2
subiect dat
 Expunerea clară a subiectului dat în faţa
Exerciţiul 2
unei audienţe familiare
U.2 Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei
 Procesează text si grafica la nivel
Exerciţiul 2
elementar
U.6. Lucrul în echipă
 Colaborează cu membrii echipei pentru
Fişa 1
îndeplinirea sarcinilor
U.7. Organizarea locului de muncă
 Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru
Fişa 1
îndeplinirea sarcinilor

EXERCIŢIUL nr. 1
Alege varianta de răspuns considerată corectă, iar litera

corespunzătoare răspunsului corect o vei înscrie în formularul de
autoevaluare.
1. Polimerii sunt substanţe:

a) lichide
b) solide
c) gazoase
2. Materia primă folosită la fabricarea hârtiei este:
a) clorura de vinil
b) celuloza
c) latexul
3. Prin polimerizarea caprolactamei se obţine polimerul numit:
a) celuloză
b) poliizopren
c) nailon 6
4. Formula moleculară a celulozei este:
A) ( C6H10O5)n
B) ( C6H6O5)n
C) ( C5H10O5)n
5. Substanţele ce au rolul de a declanşa o reacţie chimică se numesc:
a) catalizatori
b) iniţiatori
c) stabilizatori
6. Polietena se obţine printr-o reacţie de:
a) polimerizare
b) policondensare
c) dezincrustare
7. Latexul este materia primă folosită la obţinerea:
a) polistirenului
b) polietenei
c) cauciucului
8. In cazul unei reacţii de polimerizare, creşterea lanţului molecular se realizează
în timpul etapei de:
a) iniţiere
b) propagare
c) întrerupere
9. Lemnul este:
a) materie primă naturală
b) materie primă sintetică
c) monomer
Se acordă câte 1 punct pentru fiecare răspuns corect!

Se acordă 1 punct din oficiu!
 ATENŢIE! Exerciţiul va fi rezolvat individual.
 Pentru obţinerea informaţiilor necesare puteţi consulta sursele de informare
pe care le aveţi la dispoziţie.
 Timpul de lucru : 30 minute pentru rezolvarea sarcinii de lucru.
Fiecare elev se va autoevalua comparând propriile răspunsuri cu răspunsurile corecte

prezentate de către profesor pe folie sau pe tablă.
AUTOEVALUAREA TESTULUI
Nr. Item Răspuns Realizat Nerealizat Punctaj

1
2
3
4
5
6
7
8
9
Se acordă din oficiu 1p
Total punctaj obţinut 10p
 Treceţi în rubricile tabelului răspunsurile pe care le consideraţi corecte!

 Bifaţi în rubrica “realizat” dacă răspunsul vostru a fost corect şi în rubrica
“nerealizat” dacă aţi dat un răspuns greşit!
 Fiecare răspuns corect va fi notat cu 1 punct şi veţi primi din oficiu încă 1
punct putând totaliza la acest exerciţiu 10 puncte.

EXERCIŢIUL nr. 2
Tema exerciţiului: Realizarea unui referat pe o temă dată şi

prezentarea lui în faţa clasei
El are următoarea desfăşurare:

Profesorul anunţă titlul referatului : „Materii prime naturale folosite la fabricarea
polimerilor ”.
Referatul va trebui să cuprindă :
 clasificarea materiilor prime utilizate la obţinerea polimerilor
 Caracterizarea principalelor materii prime naturale (lemn, plante
anuale, latex), precizând compoziţia chimică, proprietăţile,
răspândirea pe suprafaţa globului, mod de recoltare.
 Informaţii interesante şi curiozităţi.
Folosind manualul, notiţele din clasă, cărţi de specialitate, ghidul elevului,
internetul şi orice alte mijloace de informare doriţi, alcătuiţi referatul după
cerinţele prezentate.
Realizaţi tehnoredactarea referatului în forma dorită.
La termenul stabilit prezentaţi în faţa colegilor referatul pregătit, prin care veţi
transmite informaţii auditoriului.
FOARTE IMPORTANT!!! În timpul prezentării referatului:

 Asiguraţi-vă că toată lumea vă poate vedea şi auzi
 Încercaţi să cuprindeţi cu privirea întregul grup
 Vorbiţi clar, pe cât de normal posibil şi nu foarte repede
 Respiraţi adânc pentru ca vocea să aibă o rezonanţă mai
puternică
 Dacă respiraţi adânc vă puteţi controla mai bine emoţiile
 Fiţi atenţi la reacţiile auditoriului pentru a evalua impactul
discursului
 Evitaţi să vă jucaţi cu materialele sau notiţele în timp ce
vorbiţi
 Ascultaţi-vă în timp ce vorbiţi pentru a evita să vă bâlbâiţi
sau să mergeţi prea repede
 Vă este de folos să aveţi materiale vizuale pe care
auditoriul să se uite astfel încât să nu vă privească tot
timpul
 Nu este nici o problemă dacă vă repetaţi sau faceţi pauze
atunci când vă ajută să transmiteţi mesajul pe care îl aveţi
în minte

EXERCIŢIUL nr. 3
Rezolvaţi sarcina de lucru care urmează lucrând individual pe

caietul de notiţe.
Subliniaţi din următoarea listă polimerii sintetici:
cauciuc natural, polietenă, polistiren, poliamidă, cheratină, celuloză,
policlorură de vinil, poliizopren.
EXERCIŢIUL nr. 4
Citeşte cu atenţie afirmaţiile de mai jos şi pune în dreptul

celor adevărate litera A şi în dreptul celor false litera F:
1. Dezincrustarea are ca scop separarea celulozei de incruste.
2. Polimerii sunt substanţe solide.
3. Materia primă pentru obţimnerea polietenei este etena.
4. Latexul este materie primă sintetică.
5. Polistirenul se obţine printr-o reacţie de policondensare.
6. Molecula celulozei nu conţine atomi de oxigen.
7. Toate moleculele unui polimer au aceeaşi masă moleculară.
8. Celuloza este un polimer sintetic.
9. Bumbacul este materie primă pentru obţinerea poliamidei.
10. În timpul unei reacţii de policondensare se obţin produşi secundari de
reacţie.
Rezolvaţi exerciţiul individual având la dispoziţie 15 minute iar apoi

comparaţi rezolvarea voastră cu folia prezentată de profesor unde veţi găsi
răpunsurile corecte!

EXERCIŢIUL nr. 5
EXPERIMENT - cu tema:
Determinarea gradului de gonflare a cauciucului.
Efectuaţi următorul experiment de laborator lucrând în grupe de câte 2

elevi .
Citiţi informaţiile de mai jos care vă vor fi utile în rezolvarea cerinţelor din
fişa de lucru.
Gradul de gonflare (umflare) a cauciucului reprezintă o caracteristică importantă
din punct de vedere practic, dacă acesta urmează să fie utilizat în medii în care
există solvenţi.
Se exprimă prin creşterea relativă a masei sau volumului polimerului. De
exemplu:
li - lo
%G= x 100
lo
unde :
- lo este lungimea iniţială a probei de polimer, cm
- li este lungimea după umflare a probei de polimer la timpul ti, cm
Pentru efectuarea experimentului aveţi nevoie de următoarele materiale:
 fâşii de cauciuc
ATENŢIE!
 solvenţi (benzină, benzen, toluen, eter de petrol)
Solvenţii folosiţi sunt
 riglă
toxici!
 eprubete
Lucrează la nişă, cu
 hârtie de filtru
ventilatorul în stare de
 cleşte sau pensetă
funcţionare!
 hârtie milimetrică
Foloseşte mănuşi în
timpul lucrului!
Efectuaţi experimentul parcurgând următoarele etape:
alege o mostră de cauciuc;
măsoară-i lungimea l0, şi noteaz-o în fişa primită de la profesor.;
introdu mostra într-o ebrubetă cu solvent;
din 15 în 15 minute scoate proba de cauciuc din eprubetă şi şterge-o cu
ajutorul hârtiei de filtru;
măsoară lungimea l1 şi noteaz-o în fişă;
repetă operaţia de 3 ori, şi notează lungimile l 2 şi l3 ;
calculează gradul de gonflare pentru fiecare timp ti ;
reprezintă grafic rezultatele * (Acest exerciţiu este facultativ şi se
adresează elevilor cu capacităţi de învăţare ridicate)

Grafic*
Grupa Solventul l0 , cm ti, min li, cm % G
% G = f(ti)
15 min l1=
Lipeşte
1 benzină 30 min l2=
graficul
40 min l3=
15 min l1=
Lipeşte
2 benzen 30 min l2=
graficul
40 min l3=
15 min l1=
Lipeşte
3 toluen 30 min l2=
graficul
40 min l3=
RESPECTĂ REGULILE:
 Pregăteşte-te, citind toate instrucţiunile înaintea fiecărui experiment.

 Îndepărtează de pe masa de lucru tot ceea ce nu îţi este necesar.
 Lucrează numai cu cantităţile de substanţe, concentraţiile şi reactivii indicaţi în
experiment.
 Citeşte cu atenţie eticheta de pe flacoanele cu reactivi.
 Nu gusta niciodată substanţele chimice şi nu le atinge cu mâna!
 Realizează experimentele numai în vase curate!
 Nu îndrepta niciodată spre tine sau spre altă persoană gura eprubetei în care
efectuezi experimentul!
 Spală-te pe mâini la terminarea experimentelor!
 La sfârşitul experimentului lasă curată masa de lucru!

EXERCIŢIUL nr. 6
Vă propunem să realizaţi „diagrama WENN” !
 acestă diagramă este formată din două cercuri mari care se suprapun parţial
 se va folosi pentru a arăta asemănările şi deosebirile între două procedee
tehnice de polimerizare
 se vor compara două proceee care au trăsături distincte dar şi comune
 asemănările se vor trece în zona de intersecţie a cercurilor
 deosebirile se vor trece în zona exterioară intersecţiei cercurilor
Polimerizarea Polimerizarea
în emulsie Asemănări în suspensie
Deosebiri Deosebiri
Realizaţi diagrama WENN pentru:

Polmerizarea în emulsie şi Polimerizarea în suspensie
 Lucraţi în perechi, un elev scrie caracteristicile distincte ale polimerizării în
emulsie iar celălalt scrie caracteristicile polimerizării în suspensie, în cercuri
diferite.
 Completaţi împreună zona de intersecţie a cercurilor cu elementele comune
(asemănările) celor două procedee.
 Vă grupaţi cu o altă pereche şi comparaţi diagramele!
 Centralizaţi toate asemănările şi deosebirile descoperite de toate echipele pe
un poster pe care-l afişaţi
 Comparaţi diagrama voastră cu cea centralizată şi cu o altă culoare faceţi
completări sau tăiaţi de pe diagrama voastră ce nu corespunde
 Vă apreciaţi singuri munca realizată prin unul din calificativele: foarte slab, slab,
suficient. bine, foarte bine

EXERCIŢIUL nr. 7
Completaţi tabelul de mai jos lucrând în perechi (eventual

cu colegul de bancă) consultându-vă şi ajutându-vă reciproc
– timp de lucru 15 minute.
Veţi verifica corectitudinea răspunsurilor prin confruntare cu
Folia 4 prezentată de profesor.
PROCEDEUL DE
AVANTAJE DEZAVANTAJE
POLIMERIZARE
În masă
În soluţie
În emulsie
În suspensie
EXERCIŢIUL nr. 8
Rezolvaţi sarcina de lucru care urmează lucrând individual pe

caietul de notiţe.
Completaţi următorul tabel, bifând căsuţele ce corespund
componentelor mediului de reacţie corespunzătoare fiecărui
procedeu de polimerizare şi dezincrustare. În final veţi compara rezultatele cu cele
prezentate de profesor pe folie.
Stabilizator NaOH sau

PROCEDEUL Solvent Emulgator Iniţiator
de suspensie Ca(HSO3)2
Polimerizare în masă
Polimerizare în soluţie
Polimerizare în emulsie
Polimerizare în
suspensie
Dezincrustare

EXERCIŢIUL nr. 9
 Completaţi următoarea fişă de autoevaluare cu

răspunsurile pe care le consideraţi corecte înscriindu-
le în coloana „rezolvare elev”. După completarea
acestei rubrici vei confrunta răspunsurile tale cu cele
prezentate de profesor pe folie şi-ţi vei evalua munca prin înscrierea
punctajului obţinut în ultima coloană a tabelului!
 În cazul în care unul din răspunsuri a fost greşit îl veţi sublinia cu roşu şi veţi
căuta răspunsul corect prin consultare cu celelalte grupe şi cu profesorul
vostru!
 Timp de lucru 30 minute!
Fişa de autoevaluare Numele şi prenumele: Data

Tema: Procedee tehnice de obţinere a polimerilor
Clasa:
Nr. Rezolvare Punctaj
Sarcini de lucru
crt. elev maxim obţinut
Care sunt cele principalele procedee
1 10 puncte
tehnice de polimerizare?
Cum influenţează vâscozitatea mediului
2 10 puncte
de reacţie procesul de polimerizare?
În care dintre cele două procedeee de
3 dezincrustare este suficientă o cojire 10 puncte
incompletă a lemnului ? De ce?
Care este rolul iniţiatorilor în procesul
4 10 puncte
de polimerizare?
În care dintre cele două procedee de
5 dezincrustare durata de fierbere este 10 puncte
mai redusă?
Care este mediul de dispersie folosit în
6 cazul polimerizării în emulsie şi 10 puncte
suspensie?
7 Care este rolul emulgatorilor? 10 puncte
Care componentă a mediului de reacţie
8 este recuperată şi reciclată în cazul 10 puncte
polimerizării în soluţie?
Care este rolul hidroxidului de sodiu în
9 cazul procedeului sulfat de 10 puncte
dezincrustare?
Din oficiu 10 puncte

EXERCIŢIUL nr. 10
În careul de mai jos sunt ascunse, pe orizontală 10 denumiri

legate de proprietăţile şi utilizările polimerilor.
Găsiţi-le şi încercuiţi-le!
G H J I G O P L L A L A S D G H R Z T T
H I D R O F I L F F I R P O A B E F E J
E T Z U N R E D E E N L R Z G N T E R M
R A D R F I B R A E I R T T A M I R M P
T V C A L A S A U Y A P U R J M C T O L
U S E L A S T O M E R O I A K L U Z R Z
G A E T R R U I L O U A U J L G L U I D
H M A S E P L A S T I C E A I T A I G S
A S A D T F R T R A M I F I C A T O I S
M N B V C X Y A D F G H I R U I O P D W
EXERCIŢIUL nr. 11
Priveşte cu atenţie imaginile următoare (folia 2), şi

identifică materialele din care provin obiectele prezentate
Grupează-le pe domenii de utilizare şi completează tabelul de mai jos.
Consultă-te cu colegul de bancă iar apoi verificaţi-vă urmărind folia cu
rezolvarea prezentată de profesor.
Domeniul de Numărul figurii

utilizare
Mase plastice
Fire şi fibre
Cauciuc
Hârtie
Timp de lucru: 25 minute

2
1
6
5 7
8 9 1
0
1
11 2 13
1 1 1
4 5 6

EXERCIŢIUL nr. 12
TEST DE EVALUARE FINALĂ PENTRU MODUL
I. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 1,5p

A. Latexul este material primă pentru obţinerea: 0,5p
a) polietenei
b) cauciucului
c) hârtiei
B. Cei mai puri polimeri se obţin prin polimerizarea în: 0,5p
a) masă
b) suspensie
c) soluţie
C. Plastifierea externă se realizează prin: 0,5p
a) dirijarea reacţiei de obţinere a polimerului
b) amestecarea intimă a polimerului cu plastifianţi
c) dizolvarea în solvenţi specifici
II. Asociaţi cifrelor din coloana A literele corespunzătoare din coloana
1p
B
A (materia primă) B (polimerul)
1. bumbac a. polistiren 0,4p
2. etenă b. poliamidă 0,4p
3. stiren c. poliesteri 0,4p
4. latex d. celuloză 0,4p
5. ε-caprolactamă e. cauciuc natural 0,4p
f. polietenă
III. Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă
2,5p
afirmaţia este falsă
A F Polimerii liniari sunt termorigizi. 0,5p
A F Prin plastifiere se urmăreşte îmbunătăţirea proprietăţilor polimerilor 0,5p
A F Polimerii sunt buni conducători de electricitate 0,5p
A F Celuloza este solubilă în apă. 0,5p
A F Dezincrustarea este un procedeu tehnic de polimerizare 0,5p
IV. Prezentaţi procedeul de polimerizare în masă. 2 p

V.Enumeraţi câte două utilizări pentru fiecare din polimerii de mai jos: 2p
polietenă: 0,5p
nylon 6: 0,5p
celuloză: 0,5p
poliizopren: 0,5p
Timp de lucru: 30 minute

Oficiu: 1 punct
Total : 10 puncte
Pentru verificare confruntaţi răspunsurile cu cele prezentate de profesor.

SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR ŞI SUGESTII METODOLOGICE
EXERCIŢIUL nr. 1
1-b, 2-b, 3-c, 4-a, 5-b, 6-a, 7-c, 8-b, 9-a
Este un exerciţiu util de verificare a cunoştinţelor elevilor cu nevoi

speciale de învăţare, fiind o metodă mai uşoară decât aceea în care se dau
răspunsuri întregi. Poate avea un bun rezultat în evaluarea eficientă a exerciţiilor .
Rezolvarea se găseşe pe Folia 3 .
EXERCIŢIUL nr. 2
Prin acest mod de a-şi prezenta referatul elevii capătă siguranţă de sine şi
încredere în capacitatea lor de a vorbi în faţa unui grup.
Elaborarea referatului presupune utilizarea limbajului specific de specialitate.
Elaborarea referatului îi va face pe elevi să înţeleagă că organizarea eficientă
a ideilor şi a materialului reprezintă o abilitate pe care o pot transfera şi folosi în
multe situaţii.
Referatul se va adăuga la portofoliul personal al elevului.
EXERCIŢIUL nr. 3
cauciuc natural, polietenă, polistiren, poliamidă, cheratină, celuloză, policlorură

de vinil, poliizopren.
Este un exerciţiu simplu recomandat elevilor cu cerinţe educaţionale speciale de

învăţare. Timp de lucru- 5 minute.
Evaluarea se poate realiza oral sau scris dovedind abilităţile elevilor de
comunicare la clasificarea polimerilor. Rezolvarea se găseşte pe Folia 3.
EXERCIŢIUL nr. 4
1-A, 2-A, 3-A, 4-F, 5-F, 6-F, 7-F, 8-F, 9-F, 10-A
Exerciţiul se va rezolva individual. Acest tip de test este foarte simplu pentru
că utilizează întrebări cu răspuns dual. Întrebările sunt concepute astfel încât să fie uşor
de citit, acest format fiind mai puţin ameninţător pentru elevi.
Acest exerciţiu dezvoltă capacităţi creative nu numai cele necesare pentru
repetare şi transfer de cunoştinţe. Exerciţiul poate ridica probleme la transformarea
afirmaţiilor false în afirmaţii adevărate.
Este util ca după autoevaluarea testelor de către elevi să aibă loc
discuţii pentru a putea fi lămurite greşelile comise. Rezolvarea testului se
găseşte pe Folia 3.

EXERCIŢIUL nr. 5 – EXPERIMENT
Exemplu de completare:
Grafic*
Grupa Solventul l0 , cm ti, min li, cm % G
% G = f(ti)
15 min l1= 6,3 14,5
Lipeşte
1 benzină 5,5 30 min l2= 6,8 25,6
graficul
40 min l3= 8 45,4
Aceste activităţi practice se desfăşoară în laboratorul de chimie. Fiecare grupă

de elevi va efectua experimentul folosind câte un solvent diferit şi va efectua calculele
corespunzătoare.
La final, elevii vor compara rezultatele fiecărei grupe şi vor completa fişa de
lucru, centralizând datele.
Profesorul ajută elevii numai când este cazul şi discută cu ei concluziile la care
au ajuns.
Aceste experimente permit aprofundarea cunoştinţelor prin aplicarea
lor în practică, dezvoltă spiritul de lucru în echipă, deprind elevii cu activitatea
în laborator. Prin efectuarea acestor activităţi elevii îşi vor forma abilităţile
practice şi teoretice necesare în atingerea majorităţii obiectivelor propuse
pentru a se realiza competenţele vizate.
EXERCIŢIUL nr. 6
Asemănări:
- şi suspensiile şi emulsiile sunt amestecuri eterogene;
- în ambele cazuri este necesară adăugarea unor substanţe ce au rolul de a
stabiliza emulsia (emulgatori), respectiv suspensia (stabilizatori de
suspensie);
- viteză mare de reacţie;
- randamente mari;
- ambele procedee prezintă dezavantajul impurificării polimerului cu
substanţe străine;
Deosebiri:
Polimerizarea în emulsie:
- monomerul se găseşte sub formă de picături foarte fine (sub 1μ );
- polimerul formează o suspensie stabilă cu emulgatorul, numită latex;
Polimerizarea în suspensie:
- monomerul se găseşte sub forma unor picături mai mari, numite „perle”
(0,15 mm);
Este un exerciţiu creativ care solicită puterea de sinteză a elevilor. Aceştia sunt
în situaţia de a corela informaţiile din mai multe lecţii, decoperind asemănările
şi deosebirile dintre procedeele tehnice de polimerizare.
Fiind un exerciţiu mai dificil, profesorul va coordona activitatea elevilor.
Rezolvarea se găseşte pe Folia 3
EXERCIŢIUL nr. 7
PROCEDEUL DE
POLIMERIZARE
 Dificultate în eliminarea căldurii de
 Puritate mare a polimerului reacţie (viscozitate mare)
În masă
 Mase moleculare mari  Supraîncălziri locale
 Neomogenităţi în masa polimerului
 Consum mare de energie şi solvent
 Control uşor a temperaturii  Impurificarea polimerului cu solvent
 Agitare uşoară (vâscozitate  Solvenţii utilizaţi de obicei sunt toxici şi
În soluţie
mică) inflamabili
 Transfer de căldură eficient  Dificultăţi în separarea polimerului din
solvent
 Viteză mare de reacţie

 Latexul (suspensia de polimer
În emulsie  Polimer impurificat cu emulgator
în apă) poate fi prelucrat uşor
 Mase moleculare mari

 Polimer impurificat cu stabilizator de
În suspensie  Puritate mare a polimerului
suspensie
Acest exerciţiu se va rezolva în grupe de 2 elevi. Elevii lucrează

fără materiale ajutătoare. Exerciţiul se bazează pe cunoştinţele acumulate
anterior.
Profesorul va ajuta elevii, dacă este cazul, precizând modul în care
decurge polimerizarea în fiecare caz. Rezolvarea pe Folia 4.
Timp de lucru estimat 25 minute.
EXERCIŢIUL nr. 8


Polimerizare în masă x
Polimerizare în soluţie x x
Polimerizare în emulsie X x
Polimerizare în suspensie x x
Dezincrustare x
Acest exerciţiu se va rezolva individual. Elevii lucrează

fără materiale ajutătoare. Exerciţiul se bazează pe cunoştinţele
acumulate anterior. Se poate realiza autoevaluarea sau coevaluare,
folosind soluţia prezentată deprofesor pe Folia 4.
Timp de lucru estimat 15 minute.
EXERCIŢIUL nr. 9
1. Polimerizarea în masă, în soluţie, în suspensie şi în emulsie.

2. Vâscozitatea crescută a mediului de reacţie determină evacuarea căldurii de
reacţie cu dificultate, ducând la supraîncălziri locale şi în final la neuniformităţi în
masa polimerului.
3. În cazul procedeului sulfat, deoarece scoarţa se dizolvă uşor la fierberea
alcalină.
4. Iniţiatorii au rolul de a iniţia reacţiile de polimerizare.
5. În cazul procedeului sulfat (4-6 ore faţă de 10-16 ore în cazul procedeului bisulfit)
6. Mediul de dispersie este apa.
7. Emulgatorii au rolul de a stabiliza emulsiile de monomer în apă.
8. Solventul este recuperat.
9. Hidroxidul de sodiu are rolul de a dizolva incrustele (lignina, hemicelulozele, etc.)
Este un exerciţiu mai complex, de recapitulare, prin rezolvarea căruia se ating

mai multe obiective. Se va rezolva individual şi va constitui o probă de evaluare din
portofoliul fiecărui elev, având rolul de a ilustreza progresul realizat.
Elevii lucrează fără materiale ajutătoare, exerciţiul bazându-se pe
cunoştinţele acumulate anterior.
Rezolvarea se găseşte pe Folia 5.
EXERCIŢIUL nr. 10

utilizare
Mase plastice 2,5,6,9,10,13,16
Fire şi fibre 3,12,14,
Cauciuc 1,4,7,8
Hârtie 11,15,
1-cauciuc, 2-polietilenă, 3-nylon, 4-cauciuc, 5-polietilenă, 6-PVC, 7-cauciuc, 8-cauciuc,

9-PVC, 10-polistiren, 11- celuloză, 12-nailon 6, 13-PVC, 14- nailon 6, 15-celuloză, 16-PVC

Profesorul prezintă Folia 4 cu imaginile numerotate, elevii se consultă şi pot

rezolva exerciţiul la tablă sau pe caiete, urmând ca în final să confrunte rezolvarea
cu cea prezentată de profesor pe tablă.
Elevii sunt puşi în situaţia de a aplica noţiunile asimilate în viaţa
cotidiană. Acest exerciţiu avantajează elevii cu stilurile de învăţare vizual şi
auditiv.
Evaluarea se poate face oral.
EXERCIŢIUL nr. 11
Rezolvarea careului este un exerciţiu distractiv, deconectant care îi

mobilizează pe elevi să consulte caietele de notiţe şi alte surse de informare.
Rezolvarea aritmogrifului se găseşte pe Folia 5.
EXERCIŢIUL nr. 12
TEST DE EVALUARE FINALĂ PENTRU MODUL
I. A-b, B-a, C-b

II. 1-d, 2-f, 3-a, 4-e, 5-b
III. F, A, F, F, F
IV. - polimerizarea în masă poate fi continuă sau discontinuă
- în cazul procedeului discontinuu, monomerul amestecat cu iniţiator,
plastifiant şi colorant se toarnă în forme ce se introduc într-un dulap cu încălzire
controlată, unde se menţin un anumit timp; inconvenientul principal: dificultatea
evacuării căldurii de reacţie din masa din ce în ce mai vâscoasă; se produc astfel
supraîncălziri locale ce pot avea ca efect apariţia neomogenităţilor în polimer;
- procedeul continuu înlătură aceste inconveniente; se poate aplica atunci
când polimerul se obţine sub formă de pulbere insolubilă în monomer;
- principalul avantaj al polimerizării în masă: obţinerea unor polimeri de puritate
înaltă.
V.  polietenă: folii, saci, pungi, tuburi flexibile, lăzi
 nylon 6: fire şi fibre textile, mecanisme fine, seringi, piepteni, obiecte de uz
casnic
 celuloză: hârtie, fire artificiale
 poliizopren („cauciuc natural sintetic”) anvelope, articole tehnice, articole de uz
casnic.
Se poate utiliza la încheierea predării cunoştinţelor prevăzute pentru

această unitate de competenţă. Exerciţiile cuprinse în acest test pot fi folosite pentru
verificarea şi evaluarea dobândirii noilor cunoştinţe şi deprinderi atât pentru elevii cu
nevoi speciale cât şi pentru elevii cu un nivel ridicat de aptitudini.
Testul se va adăuga la portofoliul personal al elevului, având rolul de a ilustra
progresul realizat.
Se poate realiza autoevaluare sau coevaluare, folosindu-se rezultatele
prezentate de profesor pe Folia 4.

FOLII TRANSPARENTE – SOLUŢIILE EXERCIŢIILOR
EXERCIŢIUL nr. 1
1-b, 2-b, 3-c, 4-a, 5-b, 6-a, 7-c, 8-b, 9-a
EXERCIŢIUL nr. 3
cauciuc natural, polietenă, polistiren, poliamidă, cheratină, celuloză, policlorură
de vinil, poliizopren.
EXERCIŢIUL nr. 4
1-A, 2-A, 3-A, 4-F, 5-F, 6-F, 7-F, 8-F, 9-F, 10-A
EXERCIŢIUL nr. 6
Asemănări:
- şi suspensiile şi emulsiile sunt amestecuri eterogene;
- în ambele cazuri este necesară adăugarea unor substanţe ce au rolul de a
stabiliza emulsia (emulgatori), respectiv suspensia (stabilizatori de
suspensie);
- viteză mare de reacţie;
- randamente mari;
- ambele procedee prezintă dezavantajul impurificării polimerului cu
substanţe străine;
Deosebiri:
Polimerizarea în emulsie:
- monomerul se găseşte sub formă de picături foarte fine (sub 1μ );
- polimerul formează o suspensie stabilă cu emulgatorul, numită latex;
Polimerizarea în suspensie:
- monomerul se găseşte sub forma unor picături mai mari, numite „perle”
(0,15 mm);
EXERCIŢIUL nr. 7
PROCEDEUL DE
POLIMERIZARE
 Dificultate în eliminarea căldurii de
 Puritate mare a polimerului reacţie (viscozitate mare)
În masă
 Mase moleculare mari  Supraîncălziri locale
 Neomogenităţi în masa polimerului
 Consum mare de energie şi solvent
 Control uşor a temperaturii  Impurificarea polimerului cu solvent
 Agitare uşoară (vâscozitate  Solvenţii utilizaţi de obicei sunt toxici şi
În soluţie
mică) inflamabili
 Transfer de căldură eficient  Dificultăţi în separarea polimerului din
solvent


 Latexul (suspensia de polimer
În emulsie  Polimer impurificat cu emulgator
în apă) poate fi prelucrat uşor
 Mase moleculare mari

 Polimer impurificat cu stabilizator de
În suspensie  Puritate mare a polimerului
suspensie
EXERCIŢIUL nr. 8

Polimerizare în masă x
Polimerizare în soluţie x x
Polimerizare în emulsie X x
Polimerizare în suspensie x x
Dezincrustare x
EXERCIŢIUL nr. 10
utilizare
Mase plastice 2,5,6,9,10,13,16
Fire şi fibre 3,12,14,
Cauciuc 1,4,7,8
Hârtie 11,15,
1-cauciuc, 2-polietilenă, 3-nylon, 4-cauciuc, 5-polietilenă, 6-PVC, 7-cauciuc, 8-cauciuc,

9-PVC, 10-polistiren, 11- celuloză, 12-nailon 6, 13-PVC, 14- nailon 6, 15-celuloză, 16-PVC
EXERCIŢIUL nr. 9 FOLIE TRANSPARENTĂ 5

1. Polimerizarea în masă, în soluţie, în suspensie şi în emulsie.
2. Vâscozitatea crescută a mediului de reacţie determină evacuarea căldurii de
reacţie cu dificultate, ducând la supraîncălziri locale şi în final la neuniformităţi în
masa polimerului.
3. În cazul procedeului sulfat, deoarece scoarţa se dizolvă uşor la fierberea
alcalină.
4. Iniţiatorii au rolul de a iniţia reacţiile de polimerizare.
5. În cazul procedeului sulfat (4-6 ore faţă de 10-16 ore în cazul procedeului bisulfit)
6. Mediul de dispersie este apa.
7. Emulgatorii au rolul de a stabiliza emulsiile de monomer în apă.
8. Solventul este recuperat.
9. Hidroxidul de sodiu are rolul de a dizolva incrustele (lignina, hemicelulozele, etc.)
EXERCIŢIUL nr. 11

G H J I G O P L L A L A S D G H R Z T T
H I D R O F I L F F I R P O A B E F E J
E T Z U N R E D E E N L R Z G N T E R M
R A D R F I B R A E I R T T A M I R M P
T V C A L A S A U Y A P U R J M C T O L
U S E L A S T O M E R O I A K L U Z R Z
G A E T R R U I L O U A U J L G L U I D
H M A S E P L A S T I C E A I T A I G S
A S A D T F R T R A M I F I C A T O I S
M N B V C X Y A D F G H I R U I O P D W
EXERCIŢIUL nr. 12 TEST DE EVALUARE FINALĂ PENTRU MODUL
I. A-b, B-a, C-b II. 1-d, 2-f, 3-a, 4-e, 5-b III. F, A, F, F, F
IV. - polimerizarea în masă poate fi continuă sau discontinuă
- în cazul procedeului discontinuu, monomerul amestecat cu iniţiator,
plastifiant şi colorant se toarnă în forme ce se introduc într-un dulap cu încălzire
controlată, unde se menţin un anumit timp; inconvenientul principal: dificultatea
evacuării căldurii de reacţie din masa din ce în ce mai vâscoasă; se produc astfel
supraîncălziri locale ce pot avea ca efect apariţia neomogenităţilor în polimer;
- procedeul continuu înlătură aceste inconveniente; se poate aplica atunci
când polimerul se obţine sub formă de pulbere insolubilă în monomer;
- principalul avantaj al polimerizării în masă: obţinerea unor polimeri de puritate
înaltă.
V.  polietenă: folii, saci, pungi, tuburi flexibile, lăzi
 nylon 6: fire şi fibre textile, mecanisme fine, seringi, piepteni, obiecte de uz
casnic
 celuloză: hârtie, fire artificiale
 poliizopren („cauciuc natural sintetic”): anvelope, articole tehnice, de uz casnic
.

IMPORTANŢA REALIZĂRII UNUI PORTOFOLIU
Portofoliul include rezultatele relevante, obţinute prin celelalte metode şi tehnici

de evaluare (probe scrise, verificări orale, probe practice, autoevaluare, proiect,
observarea sistematică a comportamentului etc.) sau prin activităţi extracurriculare.
Reprezintă "cartea de vizită" a elevului, urmărindu-i progresul pe o perioadă de timp.
Structura sau elementele portofoliului sunt, în general, definite de profesor. Elevul are
însă libertatea de a cuprinde în portofoliu materialele pe care le consideră necesare sau
care îl reprezintă cel mai bine. Deşi unele elemente ale portofoliului au fost evaluate
separat, la momentul respectiv, de către profesor, se poate face o apreciere globală a
portofoliului. În aceste situaţii, profesorul stabileşte criterii clare, holistice, pe care le
comunică de la început elevilor.
Din perspectiva proiectării interdisciplinare a învăţării şi a evaluării, proiectul şi

portofoliul prezintă următoarele avantaje:
 promovează dezvoltarea globală a personalităţii, prin valorificarea achiziţiilor de

la diferite discipline de studiu, prin integrarea cunoştinţelor, a capacităţilor,
deprinderilor şi atitudinilor/ valorilor;
 stimulează responsabilitatea elevului, prin libertatea de selectare a temelor şi a
mijloacelor de realizare;
 evaluează elevii în acţiune / în procesul de învăţare;
 pun accent pe identificarea/ formularea problemelor şi apoi pe rezolvarea lor;
 angajează elevii în situaţii reale de viaţă; au semnificaţii practice, sociale,
economice şi implicaţii în educaţia morală;
 deplasează accentul de la "a învăţa despre", la "a şti cum"; ü promovează
învăţarea prin contactul direct cu lucrurile (şcoala activă);
 încurajează autoevaluarea, gândirea, mai degrabă decât memorarea sau
recunoaşterea unei informaţii;
 sunt interactive, angajează elevii în înţelegerea evaluării.

FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI
Această format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Pentru
fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului, acestea
permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, furnizând în acelaşi timp informaţii relevante
pentru analiză.
FIŞA pentru înregistrarea progresului elevului

Modulul (unitatea de competenţă)
Numele elevului _________________________
Numele profesorului __________________________
Competenţe Aplicare în Evaluare
Activităţi efectuate şi
care trebuie cadrul unităţii Satis- Refa
Data comentarii Data Bine
dobândite de competenţă făcător cere
Comentarii Priorităţi de dezvoltare
Competenţe care urmează să fie dobândite Resurse necesare

(pentru fişa următoare)
Competenţe care trebuie dobândite
Pe baza evaluării iniţiale, ar trebui să se poată identifica acele competenţe pe care elevul
trebuie să le dobândească la finele parcurgerii modulului. Această fişă de înregistrare este
făcută pentru a evalua, în mod separat, evoluţia legată de diferite competenţe. Aceasta
înseamnă specificarea competenţelor tehnice generale şi competenţe pentru abilităţi cheie care
trebuie dezvoltate şi evaluate.
Activităţi efectuate şi comentarii
Aici ar trebui să se poată înregistra tipurile de activităţi efectuate de elev, materialele utilizate şi
orice alte comentarii suplimentare care ar putea fi relevante pentru planificare sau feedback.
Aplicare în cadrul unităţii de competenţă
Aceasta ar trebui să permită profesorului să evalueze măsura în care elevul şi-a însuşit
competenţele tehnice generale,tehnice specializate şi competenţele pentru abilităţi cheie,
raportate la cerinţele pentru întreaga clasă. Profesorul poate indica gradul de îndeplinire a
cerinţelor prin bifarea uneia din următoarele trei coloane.
Priorităţi pentru dezvoltare
Partea inferioară a fişei este concepută pentru a privi înainte şi a identifica activităţile pe care
elevul trebuie să le efectueze în perioada următoare ca parte a modulelor viitoare. Aceste
informaţii ar trebui să permită profesorilor implicaţi să pregătească elevul pentru ceea ce va
urma, mai degrabă decât pur şi simplu să reacţioneze la problemele care se ivesc.
Competenţe care urmează să fie dobândite
În această căsuţă, profesorii trebuie să înscrie competenţele care urmează a fi dobândite. Acest
lucru poate să implice continuarea lucrului pentru aceleaşi competenţe sau identificarea altora
care trebuie avute în vedere.
Resurse necesare
Aici se pot înscrie orice fel de resurse speciale solicitate: manuale tehnice, reţete, seturi de
instrucţiuni şi orice fel de fişe de lucru care ar putea reprezenta o sursă de informare
suplimentară pentru un elev ce nu a dobândit competenţele cerute.
Modulul: Numele elevului:

Data: Profesor:

BIBLIOGRAFIE
1. Buchman A. Lupei E. Marincescu M. – Auxiliar curricular pentru clasa a IX-a

SAM, domeniul chimie industrială, elaborat în cadrul CNDIPT-MEC,
Bucureşti 2004
2. Colectiv – Standard de pregătire profesională nivel 1, Domeniul Chimie
industrială, varianta revizuită, Bucureşti, 2005
3. Colectiv – Curriculum clasa a X-a, Şcoala de Arte şi Meserii, Bucureşti, 200
4. Dobre, L., Dragomir, R. şi col., Pregătire de Bază în Chimie Industrială, anul I
Şcoală profesională, manual de instruire practică, Ed. Oscar Print,
Bucureşti 2000
5. Fătu, S., Stroe, F., Stroe, C., Chimie, manual pentru Şcoala profesională,
Editura ALL, Educational 2000, Bucureşti, 2001
6. Diaconescu I. –Tehnologia fabricării compuşilor macromoleculari, manual pentru
licee industriale cu profil de chimie, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1972
7. Ursea, L., Chimie Anorganică şi Generală, Ghidul profesorului pentru clasele a
IX-a şi a X-a, Editura Humanitas Educational, 2001
8. Ionescu M. – Cartea operatorului din industria fibrelor chimice, Ed. Tehnică,
Bucureşti 1973


Chimie Industriala X Caracterizarea Polimerilor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chimie Industriala X Caracterizarea Polimerilor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modulul: Caracterizarea polimerilor

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

DOMENIUL: Chimie Industrială

MODULUL: Caracterizarea polimerilor

Domeniul: Chimie industrială 1

ing. Monica ISTRATE, prof. definitivat,

ing. Dana STROIE, expert formare profesională CNDIPT-MEC

ing. Doina Olivia COSMA, expert local IMC Consulting

Domeniul: Chimie industrială 2

 Lista unităţilor de competenţă şi obiective pentru Modulul 3

- Folii transparente – soluţiile exerciţiilor ………………………………35

Domeniul: Chimie industrială 3

MODULUL – CARACTERIZAREA POLIMERILOR

Domeniul: Chimie industrială 4

“ Nu poţi să- înveţi pe alţii ceea ce tu nu ştii.

Prezentul material se adresează profesorilor si elevilor de la Şcoala de Arte şi

Acest auxiliar nu acoperă toate cerinţele din standardele de pregătire

Obţinerea certificatului de calificare pentru fiecare nivel presupune validarea

Prin conţinuturi, auxiliarul curricular doreşte să realizeze o mai buna motivare a

Domeniul: Chimie industrială 5

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢĂ ŞI OBIECTIVE PENTRU

Unităţi de competenţă tehnică specializată:

După parcurgerea acestor unităţi de competenţă, elevii vor fi capabili să:

Domeniul: Chimie industrială 6

Materialul conţine câteva exemple de folii transparente, fişe conspect, fişe

Găsirea informaţiilor pe Internet

Domeniul: Chimie industrială 7

Unitatea de competenţă 21.1.

Polimerii sunt substanţe alcătuite din molecule

MATERIILE PRIME folosite la obţinerea polimerilor pot fi:

 NATURALE - pentru polimerii naturali: lemn, bumbac, in, cânepa,

 SINTETICE (monomeri) – pentru polimerii sintetici : etenă, stiren,

Domeniul: Chimie industrială 8

MATERII PRIME NATURALE PENTRU OBŢINEREA POLIMERILOR

Bumbac Extragerea latexului din arborele de cauciuc

Domeniul: Chimie industrială 9

POLICONDENSAREA = reacţia prin care un număr mare de molecule dintr-o

DEZINCRUSTAREA CELULOZEI = separarea celulozei de celelalte componente ale

ETAPELE UNEI REACŢII DE POLIMERIZARE

Reacţia de obţinere : n CH2=CH2  (-CH2-CH2-)n

Domeniul: Chimie industrială 10

Reacţia de obţinere : n CH2=CHCl  (-CH2-CHCl-)n

clorura de vinil policlorura de vinil

Reacţia de obţinere : n CH=CH2  (-CH-CH2-) n

Domeniul: Chimie industrială 12

Unitatea de competenţă 21.2.

DESCRIE PROCEDEE TEHNICE DE POLIMERIZARE

Domeniul: Chimie industrială 13

Pentru ambele procedee, etapele procesului sunt:

CALITATEA TEMPERATURA CALITATEA SOLUŢIEI

Domeniul: Chimie industrială 14

IDENTIFICĂ PROPRIETĂŢILE POLIMERILOR

 Din punct de vedere al structurii moleculare, polimerii pot fi:

Polimeri liniari Polimeri ramificaţi Polimeri reticulaţi

- solubili în solvenţi specifici - solubili în solvenţi specifici - insolubili

TERMOPLASTICI TERMOPLASTICI TERMORIGIZI

 Din punct de vedere al structurii microfizice, polimerii pot fi cristalini şi/sau

ALTE PROPRIETĂŢI ALE POLIMERILOR SINTETICI:

Domeniul: Chimie industrială 15

POLIMERI NATURALI – CELULOZA

DOMENII DE UTILIZARE A POLIMERILOR :

Domeniul: Chimie industrială 16

 CATALIZATORI – substanţe ce măresc viteza reacţiilor chimice; pot avea rol şi