ETICA

1. Etica medical: enumerai teoriile ETICA MEDICALA este o ramura a eticii care se ocupa cu studiul moralei in practica medicala Etica medicala este o forma aplicativa a eticii, respectiv moralitatea practicii medicale. Etica medicala prezinta sistemul de valori si principii care permite medicului a rezolva dilemele etice intalnite in practica medicala Teoria virtutii: binele se afla in excelenta de caracter, in virtutile de caracter; modelarea caracterului/virtutilor pt. producerea binelui Teoria datoriei Datoria in exercitiul drepturilor: J. oc!e: binele se afla in respectarea drepturilor Datoria ca principiu unic al moralei: Imm. "ant: binele se afla in exercitiul datoriei Datoria ca prima datorie: #$ %oss: binele se afla in exercitiul datoriei maxime Datoria fata de rezultatul favora il: binele se afla in rezultatul favorabil si lar&a utilitate a rezultatului 'binele comunitar( Teoria principli!mului: binele se afla in practica unitara a unor principii ale moralitatii; binele re&asit in reuniunea a ) principii: beneficenta, non*maleficenta, autonomie si +ustitie 'principiile bioeticii(

Teorii conse,uen-ialiste: cele care m.soar. valoarea unei ac-iuni prin finalitatea ei Teoriile deontolo&ice: datoria /i obli&a-ia trebuie s. stea la baza oric.rui act, nu consecin-ele Teoriile bazate pe virtu-i

". Etica medical: enumerai principiile #rincipiile etice reprezint. baza pentru re&ulile etice care orienteaz. luarea deciziilor. 1. #rincipiul re!pectrii autonomiei individului ". #rincipiul eneficienei $! faci ine% &. #rincipiul non'maleficienei $al evitrii !uferinelor % (. #rincipiul dreptii )i corectitudinii &. #rincipiul re!pectrii autonomiei individului Cu excep-ia situa-iei 0n care poate produce r.u altora, orice persoan. cu discern.m1nt are dreptul s. decid. ce va face 0n ceea ce prive/te s.n.tatea sa. 2rice ac-iune 0mpotriva voin-ei unei persoane, este supus. ri&orilor le&ii. $in acest principiu, al autonomiei, deriv. /i o bun. parte din aspectele le&ate de consim-.m1nt, confiden-ialitate. $in punctul de vedere al medicilor, aplicarea principiului autonomiei duce la modificarea obi/nuin-elor, ceea ce nu este nici u/or de acceptat /i nici u/or de pus 0n practic.. (. #rincipiul eneficienei $! faci ine% 3e re&.se/te si 0n +ur.m1ntul lui 4ipocrate:5primum non nocere5, adic. 60n primul r1nd s. nu faci r.u5. 7edicii sunt obli&a-i s. alea&. ceea ce este mai bine pentru pacien-ii lor, f.r. s. se decid. cu prec.dere asupra celui mai pu-in costisitor tratament. Apare 0ns. o alt. dilem.: ce trebuie s. primeze: binele &eneral sau individual. 8rincipiul utilitarismului consider. c. trebuie ales ceea ce ofer. c1t mai mult bine unui num.r c1t mai mare de oameni. 91ndind a/a, nu putem s. nu ne 0ntreb.m c1t beneficiaz. /i c1te persoane utilizeaz. resursele alocate pro&ramelor de transplant. :n anumite 0mpre+ur.ri, principiul beneficien-ei poate fi 0n contradic-ie cu cel al autonomiei. Este evident c. renun-area la fumat face mult bine, dar decizia nu poate fi impus.. Conceptul medicinei bazate pe dovezi, precum /i &;idurile de practic., sunt transpuneri 0n practica clinic..

*. #rincipiul non'maleficienei $al evitrii !uferinelor% Este principalul motiv care permite unui profesionist s. nu -in. cont de voin-a cuiva, 0n circumstan-e care ar produce r.u altei persoane. Exemplele pot fi cele ale unui epilectic cu crize la anumite ore /i care va fi 0mpiedicat s. conduc., p.rin-ii care produc suferin-e unui copil /i care pot fi dec.zu-i din drepturi, un salariat 4I< pozitiv ce nu va fi l.sat s. lucreze 0n sala de opera-ii etc. +. #rincipiul dreptii )i corectitudinii =na dintre marile probleme ale momentului este folosirea 0ntr*o manier. corespunz.toare a resurselor disponibile pentru 0n&ri+irile de s.n.tate. >oala este nedreapt.. $ac. unii dintre semenii no/tri ar putea fi mustra-i pentru stilul lor de via-., nes.n.tos, al-ii se nasc cu probleme &enetice sau se 0mboln.vesc, de/i au f.cut tot ce se putea pentru a evita. Atunci c1nd, cu resurse limitate la dispozi-ie, trebuie s. te &1nde/ti la to-i, nu se poate s. nu re0nceap. vec;ile controverse: prevenire sau tratare, 0n&ri+iri pentru cazurile acute sau cronice, alternativele de 0n&ri+ire pe termen lun&, etc. Acest principiu este criticat de mul-i, consider1ndu*se inaplicabil. 8are a fi doar o dezbatere filozofic., care poate aduce mai mult. informa-ie teoretic., dar care nu poate fi pus. 0n practic., cel pu-in nu 0n lumea 0n care tr.im. ,. Etica in-ineriei Etica in&ineriei se aplica in&inerilor profesionisti, adica licentiatilor ce lucreaza in domeniul public, membrilor unor asociatii in&ineresti, ce se conduc dupa un statut. Ceilalti, an&a+ati in companii private, se supun mai de&raba eticii afacerilor decat celei in&ineresti. Etica in&ineriei include de fapt standarde de comportament moral obisnuit 'sa spunem, onestitatea(, numai ca, pentru in&iner, ele se completeaza cu datorii suplimentare 'sa adau&am: sinceritate, impartialitate, inte&ritate etc.(, conducand astfel la un set de standarde de comportament speciale, ce constituie etica unei profesii si sunt formulate intr*un cod de etica. %ationamentul se poate extinde la orice alta profesie. .. Codul de etic al in-inerului $A/I0%: principii deontolo-ice Codul de etica a in-inerului $A/I0% cuprinde ansamblul caracteristicilor ce definesc calitatea activitatii profesionale, precum si demnitatea in&inerilor 0n procesul creatiei te;nico*stiintifice si al productiei si 0n societate. %esponsabilitatile care*i incumba in&inerului 0l obli&a la respectarea neconditionata a Codului profesiei si la o 0nalta tinuta cetateneasca. Activitatea sa trebuie sa se caracterizeze prin competenta, profesionalism, creativitate, cinste, responsabilitate si patriotism. In intrea&a sa activitate, in&inerul va actiona aplicand principiile deontolo-ice: $esfasurarea activitatii profesionale la nivelul calitativ cel mai 0nalt, cu responsabilitate si cinste fata de firma si client. Comportarea de natura sa contribuie la cresterea presti&iului de in&iner, prin: ? devotament fata de profesiunea aleasa; ? efort personal de 0mbunatatire continua a propriilor cunostinte si deprinderi; ? instruirea si perfectionarea profesionala si asi&urarea conditiilor pentru cresterea experientei persoanelor subordonate; ? promovarea spiritului de ec;ipa, cura+ului opiniilor, 0ncrederii si respectului reciproc; ? pastrarea ec;ilibrului 0ntre dorinta de afirmare si modestia, care trebuie sa*l caracterizeze. Acordarea importantei cuvenite aspectelor ecolo&ice, sociale si economice, in rezolvarea problemelor in&ineresti. %ealizarea numai a acelor sarcini sau lucrari pentru care are competenta necesara. Apel la sfatul si experienta altor specialisti, ori de c1te ori interesele firmei sau clientului vor fi mai bine servite 0n acest mod. Evitarea oricarei concurente neloaiale cu alti in&ineri prin publicitate defaimatoare, exploatarea financiara a pozitiei sale sau a pozitiei unui subordonat, critica publica a altor in&ineri in probleme care tin de profesie, exercitarea de presiuni sau influente pentru obtinerea de avanta+e nemeritate. @urnizarea de informatii te;nice corecte, comparabile pe plan international 8romovarea si utilizarea metodelor si te;nicilor de asi&urare a calitatii. Acordarea de consultanta te;nica, economica si ecolo&ica corecta.

%efuzul preluarii de lucrari sau sarcini care nu sunt corecte din punct de vedere te;nic, economic sau le&al si care, 0n mod evident, pot pre+udicia interesele si viitorul tarii. %espectarea drepturilor si intereselor de proprietate ale altor persoane sau firme. 1. Deontolo-ia medical: definiie2 rol DE34T3L3/5EA8arte a eticii care studiaz. normele i obli&aiile specifice unei activit.i profesionale. B $eontolo&ie medical. A totalitatea re&ulilor i uzanelor care re&lementeaz. relaiile dintre medici sau dintre ace tia i bolnavii lor; etic. medical.. 6Teorie despre datorie, despre ori&inea, caracterul i normele obli&a iei morale 0n &eneral. Elementele cele mai importante ale deontolo&iei medicale privesc responsabilitatea moral. /i +uridic. a medicului. 17. #acieni )i 8con!umatori9 de !ervicii medicale $iversificarea extrem. a serviciilor medicale oferite face ca acum s. apeleze la ele at1t pacien-i cu o stare de s.n.tate bun., care solicit. servicii preventive sau de consiliere, c1t /i unii care au de+a o anumit. invaliditate sau c;iar cei afla-i 0ntr*un stadiu terminal de boal.. 7odificarea comportamentului lor: doresc s. aib. o pozi-ie e&al. cu cea a profesioni/tilor din sistem, s. fie consulta-i la luarea deciziilor care 0i afectez. doresc s. aib. deplin. libertate de ale&ere doresc s. nu mai fie reprezenta-i de al-ii, ci s. aib. reprezentan-i proprii sunt preocupa-i de calitatea serviciilor medicale sunt preocupa-i de costurile serviciilor medicale 11. Enumerai drepturile pacienilor 8entru aplicarea principiilor $repturilor 8acientilor din Europa, a fost adoptata o le&e speciala, e&ea nr. )C/DEEF, privind drepturile pacientului, prin care sunt consacrate in principal urmatoarele drepturi: a( la in&ri+iri medicale de cea mai inalta calitate; b( de a fi respectat ca persoana umana; c( la informatia medicala; d( consimtamantul asupra interventiei medicale; e( confidentialitatea informatiilor. 1". :ioin-ineria medical: definiie >ioin&ineria medical. inte&reaz. principiile fizicii, c;imiei, matematicii i pe cele in&inere ti pentru studiul biolo&iei, medicinei, comportamentului sau s.n.t.ii. >ioin&ineria creeaz. concepte fundamentale i cuno tine de la nivel molecular p0n. la nivel sistemic i dezvolt. noi produse biolo&ice, materiale, procese, implanturi i produse informatice pentru prevenirea, dia&nosticul i tratamentul bolilor, pentru reabilitarea pacientului i cre terea &radului de s.n.tate 1&. Caracteri!ticile informaiei oferite pacientului pentru o inerea con!imm;ntului * dezvaluirea adevarului despre starea pacientului * furnizarea de informatii relevante de catre medic cu privire la dia&nostic si tratament si intele&erea lor de catre pacient; * capacitatea de decizie a pacientului * abilitatea pacientului de a intele&e datele care i*au fost furnizate, comunicarea consimtamantului, acceptarea tratamentului propus si aprecierea consecintelor deciziei pe care ar lua*o * adeziunea voluntara 'decizia independenta( * dreptul pacientului de a lua o decizie libera privind tratamentul sau, fara constran&eri sau manipulari.

1(. <ecretul profe!ional = confidenialitatea

Taina medical. 0mpreun. cu dreptul la autonomie al pacientului ini-iaz. o nou. cate&orie G cea a confidenialitii G care provoac. multe dileme etice 0n practica medical.. Hi +ur.m0ntul lui 4ippocrate reflect. importan-a confiden-ialit.-ii: 62rice voi vedea sau auzi 0n timpul activit.-ii profesionale sau 0n afara ei 0n le&.tur. cu via-a oamenilor G lucruri care nu trebuie discutate 0n afar. G nu le voi divul&a accept0nd c. toate acestea trebuie -inute 0n secret5. 2 dat. cu recunoa/terea drepturilor omului, a libert.-ilor acestuia, atitudinea fa-. de intimitatea informa-iei individuale s*a sc;imbat radical. Ast.zi, 0n documentele interna-ionale este tot mai des sus-inut. concep-ia unei confiden-ialit.-i prote+ate de le&e. $e exemplu, 0n 6Codul Interna-ional de Etic. 7edical.5 din anul IJ)J al Asocia-iei 7edicale 7ondiale se prevede: 6=n medic trebuie s. p.streze confiden-ialitate absolut. asupra tuturor lucrurilor cunoscute despre pacientul s.u, c;iar /i dup. ce pacientul a murit5 8.strarea confiden-ialit.-ii asupra informa-iei medicale este o form. de respect care trebuie acordat oric.rui individ, f.r. discriminare. 7edicul nu are dreptul s. Kvioleze5 via-a intim. a celui examinat, cu at0t mai mult cu c0t acesta se afl. 0ntr*o situa-ie reactiv., &enerat. de problemele de s.n.tate pe care le are. 1*. Con!im>m>ntul informat al pacientului: nece!itate a actului medical2 drept )i o li-aie Consimatamantul informat G procesul prin care un subiect isi exprima voluntar 'neconstrans( acceptul de a participa intr* un anumit studiu, dupa ce a primit informatiile privind toate aspectele relevante 'importante si suficiente( pentru ca subiectul sa poata decide includerea sa in studiul respectiv. 6$octrina5 consimtamantului informat reprezinta actual aza ela orarii deciziei medicale Este unul dintre pilonii principali ai relatiei medic*pacient Este expre!ia cea mai clara a re!pectarii autonomiei individuale 'dreptului individului de ale&ere libera, de a trai in conformitate cu propriile valori si principii(. %especta autonomia pacientului 'auto&uvernare, dreptul la libertate si intimitate, ale&erea individuala, libertatea de a*si urma propria vointa, de a*si urma propriul comportament si de a fi propria persoana(. 6$octrina5 consimtamantului informat prezinta o aplicabilitate particulara la copil si adolescent, carora le lipseste capacitatea decizionala sau imputernicirea le&ala de a*si da consimtamantul 2btinerea consimtamantului informat presupune a inte&ra capacitatea de intele&ere si comunicare, capacitatea de a rationa si delibera, de a analiza elementele contradictorii ale unei decizii, utilizand un set de valori personale. Consimtamantul este autorizarea, de catre pacient a unei interventii medicale in cunostinta de cauza. 8acientii au dreptul sa ia propriile decizii in ceea ce priveste asistenta lor medicala si sa primeasca informatiile corespunzatoare pe baza carora sa poata lua aceste decizii.

1+. #roce!ul de o inere a con!imm>ntului informat: !cop )i rol 3 tinerea con!imtamantului la actul medical este un act specific, care ocupa o pozitie centrala in actul comunicarii in cadrul relatiei medic*pacient. #roce!ul de o tinere a con!imtamantului informat devine a!tfel o modalitate de: educare a pacientului stabilire a unor limite decizionale clarificare a aspectelor le&ate de actul medical, implicatiile si riscurile acestuia. 3copul consimtamantului informat este de a prote+a pacientii de reprezentarea eronata a vointei lor. 1,. Iatro-enie: definiie Iatro-enia '&reaca vec;e: iatro&en * produs de medic( este o stare patolo&ic. de intoxicaie, produs. sau a&ravat., prin folosirea unui medicamet 0n doze prea mari sau un timp 0ndelun&at. Aceast. stare mai poate apare pe cale psi;o&en. fiind cauzat. de medic, tratamentul aplicat sau de condiiile de spitalizare.

1.. Cauze evita ile de iatro-enie: enumerare

 Te?nice: * deficiente ale structurilor de primire; * deficiente ale platoului te;nic; * deficiente ale calitatii produselor folosite 'biolo&ice * san&e infectat L sau medicamentoase L dro&uri cu mar+a foarte in&usta intre ineficienta si toxicitate(; @mane: * formatie 'initiala sau continua( deficitara; * incredintare de sarcini unor persoane subcalificate; * decizii eronate din cauza stress*ului sau oboselii; 3r-anizatorice: * coordonare deficitara a asistentei medicale, circuite disfunctionale ale pacientilor; * lipsa unor protocoale standard 'pas cu pas, &est cu &est( de lucru 'mai ales in ur&ente(; * lipsa de antrenament 'a ec;ipelor de solutionare a ur&entelor(; * lipsa increderii intre componentii ec;ipei '&enerand discutii contradictorii in situatii dificile sau complexe(; * circuit deficitar al dosarului medical 'de la medic la medic( &enerand carente in informare; * lipsa unui platou te;nic adecvat. 11. Definii conceptul de calitate a vieii Ansamblul elementelor care se refer. la: situa-ia fizic., economic., social., cultural., politic., de s.n.tate, con-inutul /i natura activit.-ilor, caracteristicile rela-iilor sociale, bunurile /i serviciile, modul /i stilul de via-., st.rile subiective de satisfac-ie/insatisfac-ie, fericire, frustare, etc K3atisfacerea armonioas. /i simultan. a tuturor necesit.-ilor umane: s.n.tate, condi-ii de via-. civilizate, securitate economic. /i social., timp liber, cultur., educa-ie, munc. demn., interesant. si satisf.c.toare, rela-ii interpersonale suportive /i pozitive, o societate ra-ional or&anizat. /i fundamentat. pe libertate, democra-ie /i moralitate constructiv.5 'C. Mamfir, IJJN(. KExisten-a sentimentului &eneral de fericire si satisfac-ie 0n le&.tur. cu via-a /i mediul 0ncon+ur.tor, cuprinz1nd aspecte precum s.n.tatea, timpul liber, cultura, drepturile, valorile /i credin-ele, aspira-iile /i condi-iile de baz. ale vie-ii din care fac parte aceste elemente5. '$epartment of 4ealt; and 4uman 3ervice, DEEE( "7. Definii pacientul conform le-ii (+A"77& privind drepturile pacienilor 8rin pacient se intele&e persoana sanatoasa sau bolnava care utilizeaza serviciile de sanatate. "1. Dreptul pacientului la informaia medical A%T. ) 8acientul are dreptul de a fi informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum si la modul de a le utiliza. A%T. O 'I( 8acientul are dreptul de a fi informat asupra identitatii si statutului profesional al furnizorilor de servicii de sanatate. 'D( 8acientul internat are dreptul de a fi informat asupra re&ulilor si obiceiurilor pe care trebuie sa le respecte pe durata spitalizarii. A%T. C 8acientul are dreptul de a fi informat asupra starii sale de sanatate, a interventiilor medicale propuse, a riscurilor potentiale ale fiecarei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuarii tratamentului si nerespectarii recomandarilor medicale, precum si cu privire la date despre dia&nostic si pro&nostic. A%T. N 8acientul are dreptul de a decide daca mai doreste sa fie informat in cazul in care informatiile prezentate de catre medic i*ar cauza suferinta. A%T. P Informatiile se aduc la cunostinta pacientului intr*un limba+ respectuos, clar, cu minimalizarea terminolo&iei de specialitate; in cazul in care pacientul nu cunoaste limba romana, informatiile i se aduc la cunostinta in limba materna ori in limba pe care o cunoaste sau, dupa caz, se va cauta o alta forma de comunicare. A%T. J 8acientul are dreptul de a cere in mod expres sa nu fie informat si de a ale&e o alta persoana care sa fie informata in locul sau.

A%T. IE %udele si prietenii pacientului pot fi informati despre evolutia investi&atiilor, dia&nostic si tratament, cu acordul pacientului. A%T. II 8acientul are dreptul de a cere si de a obtine o alta opinie medicala. A%T. ID 8acientul are dreptul sa solicite si sa primeasca, la externare, un rezumat scris al investi&atiilor, dia&nosticului, tratamentului si in&ri+irilor acordate pe perioada spitalizarii. "". Con!imm>ntul pacientului privind intervenia medical conform le-ii (+A"77& p A%T. IF 8acientul are dreptul sa refuze sau sa opreasca o interventie medicala asumandu*si, in scris, raspunderea pentru decizia sa; consecintele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului. A%T. I) Cand pacientul nu isi poate exprima vointa, dar este necesara o interventie medicala de ur&enta, personalul medical are dreptul sa deduca acordul pacientului dintr*o exprimare anterioara a vointei acestuia. A%T. IO In cazul in care pacientul necesita o interventie medicala de ur&enta, consimtamantul reprezentantului le&al nu mai este necesar. A%T. IC In cazul in care se cere consimtamantul reprezentantului le&al, pacientul trebuie sa fie implicat in procesul de luare a deciziei atat cat permite capacitatea lui de intele&ere. A%T. IN 'I( In cazul in care furnizorii de servicii medicale considera ca interventia este in interesul pacientului, iar reprezentantul le&al refuza sa isi dea consimtamantul, decizia este declinata unei comisii de arbitra+ de specialitate. 'D( Comisia de arbitra+ este constituita din F medici pentru pacientii internati in spitale si din D medici pentru pacientii din ambulator. A%T. IP Consimtamantul pacientului este obli&atoriu pentru recoltarea, pastrarea, folosirea tuturor produselor biolo&ice prelevate din corpul sau, in vederea stabilirii dia&nosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord. A%T. IJ Consimtamantul pacientului este obli&atoriu in cazul participarii sale in invatamantul medical clinic si la cercetarea stiintifica. Qu pot fi folosite pentru cercetare stiintifica persoanele care nu sunt capabile sa isi exprime vointa, cu exceptia obtinerii consimtamantului de la reprezentantul le&al si daca cercetarea este facuta si in interesul pacientului. A%T. DE 8acientul nu poate fi foto&rafiat sau filmat intr*o unitate medicala fara consimtamantul sau, cu exceptia cazurilor in care ima&inile sunt necesare dia&nosticului sau tratamentului si evitarii suspectarii unei culpe medicale. "&. Boaia de o !ervaie clinic -eneral are o importanta deosebita, devenind 6depozitarul5 unui con&lomerat de informatii si date medicale, compus din: relatarile pacientului, constatarile obiective ale medicului rezultatele investi&atiilor paraclinice. document medical privit si analizat din perspectiva &;idurilor terapeutice, a &;idurilor de practica medicala 'ca documente ale C7%(, a statisticii medicale si a deciziilor medical*administrative la nivel de ramura sau de spital. document medico*le&al: perspectiva Codului 8enal document etic: din perspectiva Codului de $eontolo&ie 7edicala. "(. Con!imm>ntul pacientului implic trei componente. CareC a( dezvaluirea adevarului despre starea pacientului * furnizarea de informatii relevante de catre medic cu privire la dia&nostic si tratament si intele&erea lor de catre pacient; b( capacitatea de decizie a pacientului * abilitatea pacientului de a intele&e datele care i*au fost furnizate, comunicarea consimtamantului, acceptarea tratamentului propus si aprecierea consecintelor deciziei pe care ar lua*o c( adeziunea voluntara 'decizia independenta( * dreptul pacientului de a lua o decizie libera privind tratamentul sau, fara constran&eri sau manipulari. "*. <copul principal al cercetrii pe !u ieci umani Este de a imbunatatii metodele profilactice, dia&nostice si de tratament, intele&erea etiolo&iei unei afectiuni. "+. Ce informaii tre uie ! conin con!imm>ntul unui !u iect dintr'un !tudiu clinicC

2biectivul studiului $urata estimata $escrierea procedurilor, inclusiv a celor experimentale %iscurile previzibile >eneficiile posibile Tratamentul/procedurile alternative Confidentialitatea informatiilor

",. #rincipiile etice ale cercetrii a( 8rincipiul respectului datorat persoanei: Autonomia individului si dreptul la protectie al persoanei cu autonomie diminuata b( 8rincipiul beneficientei 'risc/beneficiu(: A nu face rau 'principiul nonmaleficientei( si a maximaliza beneficiile posibile, cu minimalizarea efectelor nedorite 'adverse( c( 8rincipiul +ustitiei: $reapta repartitie a resurselor si accesul liber, nerestrictionat la asistenta medicala competenta ".. 0olul comi!iei de etic ;ntr'un !tudiu clinic Comisia de etica G or&anism independent, constituit din membrii cu profesie in domeniul medical/stiintific, dar si membrii cu profesie in afara domeniului medical/stiintific, a caror responsabilitate este sa asi&ure protectia drepturilor, si&uranta si starea de bine a subiectilor umani inclusi in studiul clinic "1. Declaraia de la Del!inEi $11+(2 "77.% privind !tudiile clinice: Cercetarea sa se bazeze pe principii stiintifice acceptate si pe dovezi obtinute prin experimente de laborator si pe animale $escris un protocol si accept comisie de etica Importanta cercetarii trebuie sa +ustifice riscurile la care este supus subiectul; risc/beneficiu Confidentialitate; 8ublicare rezultate corecte obtinute din cercetare &7. Cercetarea pe animale: Fprincipiul celor & 09 reducerea numarului de animale folosite pentru experimentare, redefinirea procedurilor de cercetare cu scopul de a diminua durerea animalelor de laborator inlocuirea 'replacement * en&l.( modelelor animale cu alte metode alternative cum ar fi culturile de tesuturi sau modelele matematice. &1. Caracteri!ticile unui !tudiu clinic !au de la orator Trebuie sa fie: pertinent, nou, realizabil ,etic. &". #rincipiul intere!ului )i eneficiului cercetrii : 3e identifica ca postulat de baza al medicinei care inseamna: - maximizarea beneficiilor - reducerea riscurilor. Cercetarea trebuie sa ofere informatii valide, &eneralizabile si sa cuantifice raportul risc/beneficiu, astfel ca beneficiul sa predomine in avanta+ul subiectilor inclusi in cercetare. 2btinerea consimtamantului celor care vor contribui la atin&erea obiectivelor cercetarii, indiferent de procedura metodolo&ica aplicata, este obli&atorie fiind cunoscut ca un proces, nu preliminar, ci continuu pe tot parcursul desfasurarii cercetarii. LCodul de practica in experimentul pe animaleL; L$eclaratia =niversala a $repturilor AnimalelorL * articolul P '=QE3C2, IJNP(. $upa o etapa preliminara de acumulare a unor rezultate prezumtive in urma testarii pe animale, trecerea la etapa experimentului pe om implica cunoasterea unor pasi obli&atoriu de urmat

&&.Clonarea: definiie2 tipuri $efinitia stiintifica este crearea unui or&anism identic prin reproducere asexuata. In momentul actual exista doua directii mari ale clonarii umane: - clonarea reproductiva - clonarea terapeutica. &(. Clonarea terapeutic Clonarea in scopuri terapeutice ar putea oferi modalitati unice de a vindeca maladii considerate pana acum ca si incurabile: diabet, 8ar!inson, Alz;eimer, traumatisme medulare, boli cardiace, etc. pentru care pana in prezent nu s*a &asit nici o solutie. =n alt scop pentru acest tip de clonare este &asirea de noi surse de or&ane sau tesuturi pentru transplant. &*. :ioterori!mul Este un subiect de discutie din ce in ce mai frecvent abordat in intre&a lume, la nivel politic, medical, social. $esi termenul de Latac bioteroristL ar su&era un conflict armat, in aceasta situatie particulara forta militara nu are putere de contracarare, apararea venind din partea sistemului medical. Estimarile &ravitatii consecintelor unui atac bioterorist sunt departe de a fi optimiste, deoarece c;iar un atac localizat ar putea provoca o epidemie &lobala, motiv pentru care omenirea trebuie sa fie pre&atita pentru o astfel de eventualitate. In iunie DEEI, in 3=A, s*a derulat un exercitiu de simulare a interventiei in cazul unui atac bioterorist cu virusul variolei, denumit L$ar! #interL. 8rima concluzie a fost ca interventia reusita in cazul unui atac bioterorist se bazeaza pe cunostinte multidisciplinare si nu are la baza interventia militara ci interventia medicala, cu personal medical si unitati medicale bine pre&atite si dotate. =rmare a epidemiei de 3A%3 din Canada, din anul DEEF, s*a a+uns la concluzia ca cea mai viabila si economica metoda de stavilire a unei astfel de epidemii este colaborarea internationala pentru ca epidemiile sa poata fi surprinse inca de la debutul lor, facilit1nd astfel limitarea cazurilor de inbolnavire. &+. Gurm>ntului lui Dipocrate e&.m1ntul, actul solemn de aderare la preceptele etice ale profesiunii /i de asumare a obli&a-iei de a le respecta a constituit un mi+loc de 0nt.rire a responsabilit.-ii profesionale, un temei pentru tra&erea la r.spundere 'pe plan moral, bine0n-eles( a celor care au 0nc.lcat normele profesionale. KJur pe Apollo medicul si EsculapRca dupa abilitatea si +udecata mea imi voi mentine aceste +uramint ca pe cel ce m*a invatat aceasta arta sa il valorez la fel ca pe oricare dintre parintii meiR 3a impart cunostiintele mele copiilor mei, copiilor profesorilor mei si cu cei ce au +urat alaturi de mine, dar cu nimeni altcineva. <oi folosi tratamentul pentru a a+uta dupa +udecata si abilitatea mea, dar niciodata pentru a face rau. Qici daca mi se cere nu voi administra vreun toxic otravitor nimanui si nici nu voi sfatui pe altii sa o faca. Qu voi administra de asemenea abortive pentru a induce avortul. <oi mentine pura arta si viata mea. Qu voi practica c;irur&ia daca nu voi avea calificarea necesara si nu voi lasa pe cei nespecializati sa o practice. In orice casa voi intra voi actiona numai in beneficiul pacientului si ma voi tine departe de orice ademenire, seductie sau coruptie. Tot ce aud si vad in practica mea medicala le voi considera secrete si nu le voi divul&a nimanui5. &,.0elatia in-inerului cu pu licul : importan-. capital. nu trebuie s. 0/i foloseasc. capacit.-ile profesionale pentru promovarea unor activit.-i comerciale sau speculative in&inerul trebuie s. fac. eforturi pentru a*/i oferi serviciile 0n interesul de clientul s.u /i a publicului /i ar trebui s. percepe taxe ec;itabile i adecvate pentru serviciile sale; trebuie s. men-in. atitudinea profesional. 0n cadrul ne&ocierilor pentru serviciile sale.

&.. 0elaia in-inerului fa de clieni )i an-aHatori fidelitate, loialitate evitarea /i men-ionarea conflictului de interese, atunci c1nd exist. confiden-ialitatea informa-iilor G p.strarea secretului profesional nu trebuie s. se an&a+eze 0n afaceri cu al-i clien-i f.. /tirea /i aprobarea an&a+atorului nu trebuie s. accepte comisioane pentru a recomanda anumite ec;pamente sau servicii nu ar trebui s. pl.teasc. comisioane altora pentru a le fi recomandate serviciile poten-ialilor clien-i. &1. 0elaiile in-inerului cu ceilali in-ineri nu trebuie pre+udiciat. reputa-ia profesional. a unui alt in&iner, nedrept sau cu rea inten-ie, prin ac-iuni sau verbal sau prin omisiuni; ar trebui s. nu caute sau s. solicite o pozi-ie ocupat. de un alt in&iner polite-e, corectitudine sc;imb de informa-ii /i de experient. cu cole&ii /i studen-ii (7. Codul etic al in-inerului: principii )i canoane fundamentale. 8rincipii fundamentale Inte&ritate, onoare /i demnitate prin: I. utilizarea cuno/tin-elor /i aptitudinilor pentru cre/terea bun.st.rii umane; II. cinste, impar-ialitate /i fidelitate fa-. de public sau an&a+ator; III. str.duin-a de a cre/te competen-a /i presti&iul profesiei de in&iner I<. spri+inul societ.-ilor profesionale din care fac parte. Canoane fundamentale I. 0n 0ndeplinirea 0ndatoririlor lor profesionale, in&inerii trebuie s. p.streze si&uran a, s.n.tatea /i starea de bine a publicului; D. in&inerii efectueaz. servicii numai 0n domeniile lor de competen.; F. declara-iile publice trebuie oferite numai 0ntr*un mod veridic /i obiectiv; ). in&inerii trebuie acioneze 0ntr*o manier. profesional. fat. de an&a+atori /i trebuie s. evite conflictele de interese; O. reputatia profesionala trebuie sa se bazeze pe meritul serviciilor lor; C. in&inerii nu va concura nedrept cu al-ii; N. in&inerii isi continu. dezvoltarea profesional. de*a lun&ul carierei lor /i vor oferi oportunit.-i pentru dezvoltarea profesional. a in&inerilor pe care ii supervizeaza.