Etica si deontologia profesiei de

asistent medical

Etică = ethos-
este considerată ştiinţa comportamentului,moravurilor, studiul teoretic al pri
ncipiilor care guvernează problemele practice.

Asistenta medicală pe lângă îngrijirile profesioniste oferite mai are un rol

deosebit de important, şi anume urmărirea principiilor etice şi respectarea
standardelor de îngrijire integrate, într-un mod cât se poatede responsabil şi
riguros. Consumatorul de servicii trebuie să primească
o îngrijire foarte sigură şi potrivită stării în care se află.

Principii etice - stabilesc dacă acţiunile trebuie sau nu trebuie să aibă loc şi
au ca scop justificarea regulilor de urmat în îngrijirea pacientului.Aceste
principii sunt valabile în toate ţările, dar pot fi aplicate diferit, de la tara la
tara,in functie de model cultural.Se identifică câteva principii şi valori etice de
care trebuie să ţină seama asistentul medical:

autonomia

binefacerea (beneficienţa)

•
non-maleficienţa

dreptatea

veracitatea

sinceritatea

Confidenţialitatea

Autonomia

– conform acestui principiu, individual trebuie să i se dea posibilitarea de a

hotari singur asupra proprilor actiuni.

Beneficienţa

-producerea de prejudicii altor persoane. A acţiona conform acestui principiu

înseamnă a-i ajuta pe pacienţi să obţină ceea ce le este benefic şi de a reduce
riscurile. Asistentele medicale sunt obligate ” să promoveze
sănătatea, să prevină îmbolnăvirile, să redea sănătatea şi să aline
suferinţele” (I.C.N., 1973, Codul de Etică) Aceste linii de conduit profesională
se materializează în efecte benefice pentru persoana îngrijită
sănătoasă sau bolnavă.

Non-maleficienţa

- prin tot ceea ce facem nu trebuie să facem rău persoanei îngrijite.

Dreptatea

- asistentul medical trebuie să trateze cu aceeaşi

responsabilitate şi profesionalism toţi pacienţii indiferent de vârstă,condiţie
socială, economică, criterii religioase, etnie

Veracitatea

- obligaţia de a spune adevărul, de a nu minţi pacientul.Relaţia între asistentul

medical şi pacient trebuie să se bazeze pe adevăr.

Sinceritatea

- este considerată o dovadă de respect datorată

persoanei îngrijite. Asistentele medicale au obligaţia să fie sincere şi de bună
credinţă, să spună adevărul despre boală, despre tratament, fără însă să-şi
depăşească limitele de competenţă.

Confidenţialitatea

- asistenta medicală este obligată să păstreze secretul

profesional; toate informaţiile cu privire starea pacientului nu vor fi împărtăşi
te altei persoane din afara echipei de îngrijire, decât cu consimţământul
pacientului, facând excepţie cazurile prevăzute în mod expres de lege.

Etica medicala se constituie ca o teorie a moralei, ca o stiinta ce

studiaza ansamblul de cerinte, deprinderi, atitudini si obiceiuri morale
specifice activitatii medicale si care se manifesta in fapte, in mod de
comportare in cadrul profesiei medicale. Etica medicala inseamna de fapt
infruntarea responsabilitatilor, gasirea unor solutii cand datoria o cere si
actionarea in consecinta. Deontologia desemneaza acea parte a eticii care
se ocupa cu studiul datoriilor morale, al originii, naturii si formelor acestora,
in calitatea ei de componenta esentiala a constiintei morale a oamenilor. Prin
conduita etica si deontologica intelegem ansamblul de atitudini si actiuni
cerute de normele morale si cele tehnico-profesionale,fara de care nu e
posibila exercitarea profesiunii la nivelul exigentelor societatii.Obiectul si
scopul profesiunii medicale, multiplele relatii interumane
care sunt angajate in timpul si pentru realizarea actului medical, au implicat
de la inceput o conduita profesionala cu un bogat continut etic.Dar oare avem
nevoie de etica medicala acum, la sfarsit de mileniu,mai mult decat la
inceputurile omenirii?! Noi nu incercam sa oferim o solutie acestei probleme,
indemnand prin aceasta la reflectie, insa parerea noastra este ca, odata cu
avansarea tehnologiei medicale, se impune o sporire a moralitatii si ca avem
nevoie de o etica constienta in ingrijirile medicale. Aratam, de asemenea, ca
dupa al doilea razboi mondial, cand opinia publica mondiala a luat la
cunostiinta de crimele contra
comunitatiicomise de medicii fascisti, resimtim si mai mult nevoia reafirmarii
principiilor eticii profesiunii medicale.W. Osler aprecia ca practica medicala
este o arta bazata pe
stiinta,iar pentru a fi desavarsita, arta si mestesugul medicinei trebuie sa
izvorasca din dragoste. Profesorul M. Voiculescu arata ca actele medicale
trebuie analizate nu numai in privinta realizarii tehnice, dar tot atat demult in
lumina eticii medicale, a corectitudinii lor morale, a celei mai
inalteresponsabilitati fata de om. St. M. Milcu duce chiar mai departe acest
aspect, aratand ca pierderea valorii morale a stiintei medicale echivaleaza cu o
monstruozitate si devine o primejdie pentru oameni.Multe din asistentele
medicale cred ca ele nu au obligatia de a se implica in luarea unor decizii etice.
Ele cred adesea ca etica este doar o disciplina buna la orele de curs si care nu
are loc in lumea reala –si daca totusi exista in lumea reala, atunci nu este decat
o mare pacoste siincearca sa reorienteze responsabilitatile si luarea deciziilor
etice catre altepersoane superioare in grad. Moralitatea este, contrar
convingeriiacestora, o calitate universal valabila si obligatorie a tuturor
cadrelor ceactiveaza in domeniul sanitar.Ingrijirile asistentului medical
trebuie sa urmareasca intotdeaunapromovarea sanatatii, prevenirea
imbolnavirilor, satisfacerea nevoilorpacientului in vederea recapatarii
independentei cat mai curand posibil,alinarea suferintelor. Adesea, asistentul
medical trebuie sa aminteascacolegilor sai ca obiectivul primar al ingrijirilor
medicale este sa intretina,sa sustina pacientul, si nu cel al dezvoltarii
cunostiintelor medicale prin promovarea unor tehnici care dauneaza
pacientului.Omul modern are dreptul la sanatate, fapt care conduce la
concluziaca orice indeplinire a actului medical fara competenta maxima,
cumediocritate, dar mai ales fara o constiinta morala autentica, atrage
dupasine incalcarea acestui drept.Toate ingrijirile medicale trebuie sa aiba ca
punct de pornirepromovarea binelui. Hipocrate,"parintele medicinei", scria:
"in boli saurmarim doua fapte: sa fim de folos, ori sa nu vatamam. "Nu trebuie
sa-iprovocam pacientului mai mult rau decat a suferit deja. Trebuie sa ne
gandim ca devotamentul este uitarea de sine, iubirea aproapelui fara nicio
recompensa decat aceea pe care o aduce binele cu el.

Consiliul International al Nurselor a promulgat un cod de etica nursing, pe

care toate tarile lumii l-au semnat. Este interesant faptul ca,asistente din tari
cu diverse culturi, tari avansate din punct de vedere social sau dimpotriva, tari
crestine, mahomedane sau budiste, pot fi inaceeasi situatie si isi pot declara
credintele intr-un cod comun de purtare profesionala.In cele ce urmeaza
dorim a va prezenta cele 14 puncte inscrise in acest cod:

1. Responsabilitatea fundamentala a asistentei medicale esteintreita: sa

pastreze viata, sa inlature suferinta si sa promoveze sanatatea.

2. Asistenta medicala trebuie sa mentina tot timpul standard ridicate de

ingrijire nursing si sa respecte anumite reguli de conduit profesionala.

3. Asistenta medicala nu trebuie sa fie bine pregatita numai din punct de

vedere practic, ci trebuie sa-si mentina cunostiintele teoretice si priceperea la
un nivel foarte inalt.

4. Credintele religioase ale unui pacient trebuiesc respectate.

5. Nursa are obligatia de a pastra secretul profesional. Aceasta nu inseamna

numai informatiile furnizate de pacient, dar si cele de importanta medicala
acumulate de asistente in cursul muncii lor.

6. O asistenta trebuie sa recunoasca nu numai responsabilitatile, ci si limitarile

functiei; recomanda sau da un tratament fara reteta medicala numai in
urgenta si raporteaza fiecare actiune unui medic cel mai devreme posibil.
7. Asistenta medicala are obligatia de a indeplini ordinele medicului in mod
constient , loial si inteligent si sa refuze sa participe la o procedura care se
abate de la etica (de exemplu la efectuarea unui avort ilegal).

8. Asistenta medicala sustine increderea medicului sau a altor membri din

echipa de ingrijire; incompetenta sau practica neetica a colaboratorilor sai
trebuie dezvaluita, dar numai unei autoritati corespunzatoare.

9. O asistenta este indreptatita la o rasplatire justa si accepta doar acele

compensatii prevazute in contract.

10. Asistenta medicala nu trebuie sa permita ca numele ei sa fie folosit in

legatura cu reclama produselor sau cu oricare alta forma de reclama proprie.

11. Asistenta trebuie sa coopereze si sa mentina o relatie armonioasa cu

membrii altor profesii si colegii sai.

12. In viata privata, asistenta adera la propriile standarde de etica,care se

oglindesc cu mandrie si in profesia sa.

13. In conduita personala, asistenta nu trebuie sa neglijeze cu bunastiinta

modelele de purtare acceptate de comunitatea in care ea traieste.

14. Asistenta medicala trebuie sa participe si sa imparta responsabilitatile cu

alti profesionisti ai sanatatii, in promovarea eforturilor de a intalni nevoile de
sanatate ale oamenilor.In epoca noastra, in care tehnicizarea progresiva a
medicinei tinde sa automatizeze si sa depersonalizeze tot mai mult actul
medical, acesta ramane totusi un act complex de gandire si de actiune in care
conteaza inegala masura spiritul de analiza si capacitatea de patrundere
psihologica rezultata din contactul indelungat cu bolnavul.Maine, ca si astazi,
vor fi bolnavi si vei fi necesara tu- ca asistentamedicala, iar viata ta va fi
intotdeauna eroica, dificila, nelinistita, dar uneori si sublima. intotdeauna
viata te pune sa alegi. Ti se deschid inainte doua drumuri: binele sau raul,
viata sau moartea, frumosul sau grotescul.