Sunteți pe pagina 1din 43

AS PRINC TAMAS SIMONA BOGDANA

DEONTOLOGIE SI ETICA PROFESIONALA


ETICA CUVANT FARA LIMITE
IN PROFESIA DE ASISTENT MEDICAL
Profesia de asistent medical are o istorie mai veche de cel putin cteva mii
de ani si care a imbracat diferite forme. Referindu-ne la medicina greaca,
amintim colectia hipocratica capitolele care trateaza despre legi si care
precizeaza "pentru a-ti insusi mestesugul medicinii este necesar inainte de
toate o predispozitie naturala: daca aceasta lucreaza impotriva toate sunt
zadarnice". Este uimitor cum mai bine de 2000 de ani, medicina din scoala
hipocratica a facut aceasta remarca de inalta tinuta etica.
In medicina, etica inseamna comportarea morala a personalului medical
fata de bolnav, colegi, familie, societate si fata de sine. Privita astfel etica
ofera o imagine asupra vietii acestui personal.
Pornind de la realitatea ca pacientul pe care il ingrijeste indiferent de
vrsta (copil, tnar sau batrn), cnd ajunge in minile tale este o fiinta
fara aparare care apeleaza la stiinta si calitatea ta, trebuie sa ai in vedere
ca esti obligat sa dai dovada de mult profesionalism, confidentialitate,
constiinta, daruire, modestie si responsabilitate profesionala.
Tot comportament etic este si secretul profesional si relatia cu ceilalti
membri ai echipei, deoarece problemele de sanatate a oricarui individ sau
grupe de indivizi sunt foarte complexe si asistenta este obligata sa-si
cunoasca atributiile pe care trebuie sa le indeplineasca participnd prin
cunostintele sale la rezolvarea problemelor comune.
Asistenta medicala trebuie sa arate un respect deosebit fata de viata
omeneasca de la conceptie pna la sfrsitul ei, sa aiba capacitatea de a
face fata unui volum de munca crescut si un grad sporit de concentrare a
atentiei, puterea de a-si stapni emotiile si de a-si invinge teama in
situatiile critice, capacitatea de a actiona cu promptitudine si eficienta in
momentul in care viata depinde de decizia luata.
Calitatile native sunt indispensabile profesiei noastre. Asistenta medicala
trebuie sa aiba puterea de a iubi oamenii, si sa-si practice meseria cu
pasiune si devotament, sa vada in fiecare pacient un parinte, un copil, un
sot, un frate si sa-i ingrijeasca cu daruire si devotament, sa-i acorde
fiecaruia un zmbet, o vorba buna, sa semene speranta, sa poata face ca
fiecare pacient sa creada in el si sa-i redea demnitatea pierduta temporar.

AS PRINC TAMAS SIMONA

De asemenea sa fie inzestrata cu spirit critic si de observatie pentru a-si


aprecia activitatea la justa valoare si a sesiza rapid tot ce nu este bine in
echipa medicala.
Ca urmare: fiecare dintre noi poate deveni un ghid, o voce, un sfatuitor
precum si o persoana cu o putere considerabila in a-i ajuta pe cei
suferinzi.
Pentru ca viata noastra sa fie placuta trebuie sa fii intelept si prima si cea
mai de seama intelepciune este viata morala cladita din dragoste fata de
lumea suferinda " Doar o viata traita pentru altii merita sa fie traita"
spunea Einstein.
Trebuie de asemenea sa ne amintim ca munca noastra ca profesionisti ne
defineste ca fiinte umane si mai ales sa nu ne pierdem dorinta de a veni in
ajutorul celor ce au nevoie de servicii de calitate care sa le confere respect
si demnitate.
Profesia de asistent medical nu este doar o tehnica, ci un proces care
incorporeaza elementele sufletului, mintii si imaginatiei.
Esenta acestuia se afla in imaginatia creatoare, spiritul sensibil si
intelegerea inteligenta care reprezinta temelia asistentei eficiente.
Sa ne amintim ca drumul spre succes nu are scurtaturi sau benzi rapide si
sa nu consideram nici un moment ca viata plina de succes si putine
recompense nu merita a fi traita. Mintea si actiunea noastra trebuie
indreptate catre fapte bune "Omul traieste vesnic fericit prin faptele lui
morale care sunt asa cum si le-a facut el si asa vor ramne in eternitate ;
viata morala viitoare si-o creeaza omul insusi; prin felul cum traieste viata
trecatoare de aici in bine si frumosul moral sau in aprobiu" (Dobrogeanu
Gherea)
Colectivul in care lucram trebuie sa alcatuiasca familia, un for inalt al
respectului, al demnitatii, al libertatii interioare si seninatatii constructive.
Sa poti lasa problemele de familie la usa institutiei si sa-ti iei pe umeri
problemele uriase ale celeilalte familii este o dovada de mare echilibru
sufletesc. Asistentul medical la rndul lui, om cu trairi si sentimente, mai
mult sau mai putin evidente nu poate ramne indiferent la suferintele
pacientilor, nu poate sta lnga un bolnav de cancer fara sa-l consoleze, nu
poate trece pe lnga un comatos fara sa se intrebe de ce are nevoie, nu
poate privi un pacient muribund fara sa simta ca odata cu el dispare o
speranta.
In timp ce lucram impreuna pentru atingerea telurilor comune sa nu uitam
ca serviciile sunt chiria pe care o platim pentru a trai si ca serviciile sunt
cele ce ne vor departaja, servicii aduse noua insine, pacientilor, familiilor
noastre si comunitatii.

AS PRINC TAMAS SIMONA

Echipa medicala are datoria morala si responsabilitatea sa actioneze in


toate imprejurarile in interesul pacientului. Pacientii sunt unici cu propriile
lor nevoi, puteri, valori si credinte. Cei ce acorda ingrijiri de sanatate
trebuie sa lupte pentru a cstiga increderea si comunicarea libera cu
pacientii si pentru a intelege si a apara valorile culturale psiho-sociale si
spirituale ale fiecarui pacient.
Pentru promovarea drepturilor pacientului intr-o organizatie de sanatate ar
trebui sa se inceapa prin definirea acestor drepturi si a personalului in
spiritul acestor drepturi.
Evolutia tehnologica a medicinii cere deci competenta si constiinciozitate in
cel mai inalt grad, mai ales in sectoarele practicii medicale de inalt risc, in
scopul evaluarii stiintifice a riscurilor si pentru a stavili astfel riscul unei
practici medicale defensive la care evolutia actuala a medicinii poate duce.
Cuplul competenta constiinta este deci calea cea mai eficienta de lupta cu
riscurile practicii medicale aduse de noile tehnologii medicale.
Pentru imbunatatirea calitatii ingrijirilor, ct si imaginii asistentei medicale
in societate alaturi de ceilalti profesionisti ai echipei de ingrijire
necesitatea perfectionarii continue si tinerea pasului cu noile tehnici este
mandatorie.
Este necesar ca modernizarea serviciilor sa fie sustinuta de societatea
civila care trebuie sa detina informatii suficiente asupra dreptului la
ingrijiri si sa pretinda servicii de calitate in activitatea de ingrijire.
Poate nu am reusit suficient, dar am realizat un inceput pentru
introducerea ingrijirilor cerute de standardele de acreditare a spitalelor.
Indiferent de locul de munca pe lnga celelalte atributii, asistentei
medicale ii revine si rolul de a educa populatia.
Educatia pentru sanatate face parte din viata culturala, a fiecarei tari. Ea
trebuie facuta nu numai de catre cadrele medicale, ci si de cei care apartin
altor sectoare indiferent de profesia lor: invatamntul, organizatiile civice,
mass media.
Pentru ca noi ne implicam direct in deciziile ce privesc sanatatea natiunii
noastre impreuna construim o forta ce trebuie recunoscuta ca profesie.
Prima lege a eticii trebuie sa inceapa cu noi.
Etic = ethos este considerat tiina comportamentului, moravurilor,
studiul teoretic al principiilor care guverneaz problemele practice.
Asistenta medical pe lng ngrijirile profesioniste oferite mai are un
rol deosebit de important, i anume urmrirea principiilor etice i

AS PRINC TAMAS SIMONA

respectarea standardelor de ngrijire integrate, ntr-un mod ct se poate


de responsabil i riguros. Consumatorul de servicii trebuie s primeasc o
ngrijire foarte sigur i potrivit strii n care se afl.
Principii etice - stabilesc dac aciunile trebuie sau nu trebuie s aib
loc i au ca scop justificarea regulilor de urmat n ngrijirea pacientului.
Aceste principii sunt valabile n toate rile, dar pot fi aplicate diferit, de la
ar la ar, n funcie de educaie i model cultural.
Se identific cteva principii i valori etice de care trebuie s in
seama asistentul medical:

autonomia
binefacerea (beneficiena)
non-maleficiena
dreptatea
veracitatea
sinceritatea
confidenialitatea

Autonomia conform acestui principiu, individual trebuie s i se dea


posibilitatea de a hotr singur asupra propriilor aciuni
Beneficiena reprezint obligaia de a face bine i de a evita
producerea de prejudicii altor persoane. A aciona conform acestui
principiu nseamn a-i ajuta pe pacieni s obin ceea ce le este benefic i
de a reduce riscurile.
Asistentele medicale sunt obligate s promoveze sntatea, s previn
mbolnvirile, s redea sntatea i s aline suferinele (I.C.N., 1973,
Codul de Etic)
Aceste linii de conduit profesional se materializeaz n efecte benefice
pentru persoana ngrijit sntoas sau bolnav.
Non-maleficiena - prin tot ceea ce facem nu trebuie s facem ru
persoanei ngrijite.
Dreptatea - asistentul medical trebuie s trateze cu aceeai
responsabilitate i profesionalism toi pacienii indiferent de vrst,
condiie social, economic, criterii religioase, etnie
Veracitatea - obligaia de a spune adevrul, de a nu mini pacientul.
Relaia ntre asistentul medical i pacient trebuie s se bazeze pe adevr.
Sinceritatea - este considerat o dovad de respect datorat persoanei
ngrijite. Asistentele medicale au obligaia s fie sincere i de bun
credin, s spun adevrul despre boal, despre tratament, fr ns si depeasc limitele de competen.
Confidenialitatea - asistenta medical este obligat s pstreze secretul
profesional; toate informaiile cu privire starea pacientului nu vor fi
mprtite altei persoane din afara echipei de ngrijire, dect cu
consimmntul pacientului, facnd excepie cazurile prevzute n mod
expres de lege.

AS PRINC TAMAS SIMONA

Rspundere i responsabilitate n nursing


Aceste dou atribute fr de care asistentul medical nu-i poate desfura
activitatea.
Rspunderea profesional concept etic important care are la baz
relaia asistent medical-pacient n acordarea ngrijirilor. Asistenta medical
are rspundere fa de pacient, profesia sa i societate, pentru ce a fcut
sau nu a fcut n activitatea de ngrijire.
Responsabilitatea profesional - este o autoangajare contient i
voit ntr-o aciune. Fiind contieni de fiecare atitudine i aciune,
nelegem s justificm i s lum asupra noastr toate consecinele.
Asistentul medical are responsabiliti individuale, de grup precum i
specificului unde lucreaz. El i desfoar activitatea n cadrul echipei de
ngrijire bazndu-se pe relaii de parteneriat i solidaritate profesional,
complementaritate. Activitatea n echip presupune respectarea
autonomiei profesiei ct i buna colaborare pentru realizarea scopului
propus ducnd astfel la satisfacia profesional.
Nursele au responsabilitatea de a propaga drepturile pacientului:

s-i asigure o ngrijire adecvat n orice condiie;


ngrijirea s fie echitabil, uman i fr discriminri privind, rasa,
culoarea, naionalitatea, resursele financiare ori convingeri etice;
s informeze pacientul despre tratament, riscurile aferente, n
termeni pe care ei i familia lor s-i neleag cu uurin, iar ei s-i
dea consimmntul dup ce s-au informat i au neles tot;
s-i informeze i s-i fac s participe la toate deciziile legate de
sntatea lor;
s li se asigure confidenialitatea n timpul discuiilor, examinrii i
tratamentului;
s le respecte decizia privind refuzul tratamentelor, participarea la
cercetri sau experimente, fr s recurg la aciuni primitive
mpotriva lor;
pacienii au dreptul s fie educai i informai de ctre personalul
care i ngrijete n aa fel nct s fie capabili s-i asigure un nivel
optim de stare de bine i s neleag care le sunt nevoile de baz.

Legislativ asistenta medical are datoria de a :


promova ce e cel mai bine pentru pacient
se asigura c toate nevoile pacientului au fost rezolvate
proteja drepturile pacientului.
Standarde de ngrijire asistenta medical trebuie s respecte :
standardul de ngrijire profesional: evaluare, diagnostic,
identificarea efectelor, rezultatelor, planning;
standardul de practic profesional: ngrijiri de calitate, educaie,
colaborare, etic, utilizarea resurselor, cercetare, performan,
evaluare.

AS PRINC TAMAS SIMONA

Concluzii:
1. rezult 4 responsabiliti eseniale ale asistentului medical:

promovarea pstrrii sntii;


prevenirea mbolnvirilor;
restaurarea sntii;
inlturarea suferinei.

acestea au o semnificaie de nezdruncinat, pe care se pot structura


metode i programe indiferent de definiii, strategii, opinii, metaliti i
care stau la baza standerdelor peentru un comportament etic.
2. in procesul de ngrijire se impune necondiionat parteneriatul cu
pacientul, echipa de ngrijire ( medic, as.med, medic, infirmier, etc)
3. persoanele ngrijite au nevoie de asisteni medicali, iar asistenii
medicali au nevoie de recunoaterea importanei activitii lor de ctre
pacieni, medici, ct i de societate.
Dup cum tii sistemul medical este ntr-un process de schimbare
structural major. Aceast schimbare necesit timp i se confrunt cu o
rezisten la nou , dei se tie c schimbarea nseamn progres, chiar
dac este nsoit de imprevizibil. Trebuie s militm pentru transformarea
mentalitii individualiste spre munca n echip i n acest context a rolului
tradiional al asistentei medicale de asistare a medicului ntr-o
profesionist respectat i considerat un partener egal n cadrul echipei
de ngrijire a sntii, cu sarcini, limite de autonomie i responsabiliti
bine precizate
ETICA NURSINGULUI
- etica nursingului se deosebeste de in sine de etica biomedicala prin
aceea ca este specific orientata spre activitati profesionale de ingrijire si
prin rolul si pozitia celor care indeplinesc aceste activitati
- aceasta ingrijire profesionala a dobindit o pozitie independenta alaturi de
activitatile medicale ale doctorilor
- ambele tipuri de activitati servesc diferitelor scopuri si sunt indeplinite in
conditii diferite
- de aceea responsabilitatiile asistentelor medicale difera de cele ale
medicilor
- in nursing problemele etice se vor manifesta prin

AS PRINC TAMAS SIMONA

in ingrijirea sanatatii utilizarea medicamentelor este larg raspindita


si necesara
o responsabilitatea etica a medicului se ocupa pe larg de
comportamentul acestuia privind prescriptiile deoarece ele pot
fi drastic influientate de forma buna individuala
o el trebuie fa faca o alegere atenta dintr-un domeniu larg de
medicamente disponibile
o prin urmare responsabilitate

responsabilitatea unei asistente medicale este diferita


o desi implica administrarea medicamentelor , ea se ocupa in
principal de observarea efectelor medicamentelor asupra starii
pacientului si de raportarea lor
o de aceea cunostiintele despre tehnici de observare sunt
probabil mai importante pentru asistente decit cunostiintele
despre caracteristicile farmacologice ale anumitor produse
1. Drepturile omului si valori n ngrijirile de sntate
Instrumentele mentionate n introducere trebuiesc ntelese ca
aplicndu-se n mod specific n cadrul ngrijirilor de sntate si ar
trebui deci notat c valorile umane exprimate n aceste instrumente
se vor reflecta n sistemul de ngrijiri de sntate. Mai trebuie de
asemenea mentionat c acolo unde se impun limite exceptionale
asupra drepturilor pacientilor, acestea trebuie s fie n concordant
cu instrumentele drepturilor omului si s aib o baz legal n legile
trii. Se mai poate observa c drepturile specificate mai jos detin o
responsabilitate corespunztoare de a actiona cu grij fat de
sntatea celorlalti si pentru drepturile lor.
1.1. Fiecare are dreptul la respect al persoanei sale ca fiint uman.
1.2. Fiecare are dreptul la auto-determinare.
1.3. Fiecare are dreptul la integritate fizic si mental si la
securitatea propriei sale persoane.
1.4. Fiecare are dreptul la respect pentru propria sa
confidentialitate.
1.5. Fiecare are dreptul de a avea propriile sale valori morale si
culturale, si dreptul de a i se respecta convingerile filozofice si
religioase.
1.6. Fiecare are dreptul la o protectie a snttii, att ct este
disponibil prin msuri adecvate de prevenire a maladiilor si ngrijiri
de sntate, si la posibilitatea de a urmri atingerea celui mai nalt
nivel de sntate posibil.

AS PRINC TAMAS SIMONA

2. Informarea
2.1. Informatiile despre serviciile de sntate si despre cel mai bun
mod de a le utiliza, trebuie s fie disponibile publicului, pentru a
putea beneficia de ele toti cei interesati.
2.2. Pacientii au dreptul de a fi complet informati asupra strii lor de
sntate, inclusiv asupra factorilor medicali ai conditiei lor; despre
procedurile medicale propuse, despre riscurile potentiale si
beneficiile fiecrei proceduri; despre alternative la procedurile
propuse, inclusiv efectul non-tratamentului; si despre diagnostic,
prognoz si progresul tratamentului.
2.3. Informatiile pot fi refuzate pacientilor n mod exceptional atunci
cnd exist un motiv ntemeiat pentru a crede c aceast informatie
le-ar cauza un mare ru, fr nici un fel de exceptie a unor posibile
efecte pozitive.
2.4. Informatiile trebuiesc comunicate pacientilor ntr-un mod
adecvat cu capacitatea lor de ntelegere, minimaliznd folosirea unor
termeni nefamiliari de terminologie tehnic. Dac pacientul nu
vorbeste limba comun, trebuie s existe o form de interpretare
disponibil.
2.5. Pacientii au dreptul ca, la cererea lor expres, s nu fie
informati.
2.6. Pacientii au dreptul s aleag cine, dac exist cineva, s fie
informat n locul lor.
2.7. Pacientii ar trebui s aibe posibilitatea de a obtine o a doua
prere.
2.8. Atunci cnd sunt internati ntr-o institutie de ngrijiri de
sntate, pacientii trebuie s fie informati despre identitatea si
statutul profesional al furnizorilor de servicii de sntate care au
grij de ei si de orice reguli si obiceiuri care au legtur cu sederea
si ngrijirea lor.
2.9. Pacientii trebuie s fie capabili s cear si s li se dea un sumar
scris al diagnosticului,al tratamentului si ngrijirilor lor atunci cnd se
externeaz dintr-o institutie de ngrijiri de sntate.
3. Consimtmntul
3.1. Acordul informat al pacientului este un imperativ pentru orice
interventie medical.
3.2. Un pacient are dreptul s refuze sau s opreasc o interventie
medical. Implicatiile refuzului sau opririi unei astfel de interventii
trebuie explicate cu grij pacientului.
3.3. Atunci cnd un pacient nu este capabil s-si exprime vointa si
cnd este necesar o interventie medical urgent, acordul
pacientului se poate deduce, doar dac nu este evident, dintr-o
exprimare anterioar a vointei, c ntr-o astfel de situatie,
consimtmntul ar fi refuzat.
AS PRINC TAMAS SIMONA

3.4. Atunci cnd este necesar consimtmntul unui reprezentant


legal si cnd interventia este absolut urgent, aceasta se poate face,
dac nu este posibil s se obtin la timp consimtmntul
reprezentantului.
3.5. Atunci cnd se cere consimtmntul reprezentantului legal,
pacientii (fie ei minori sau adulti), trebuie oricum s fie implicati n
procesul de luare a deciziei, att ct permite capacitatea lor de
ntelegere.
3.6. Dac un reprezentant legal refuz s-si dea consimtmntul, iar
dac doctorul sau alt furnizor este de prere c interventia este n
interesul pacientului, atunci hotrrea trebuie transferat unui
tribunal sau unei alte forme de arbitraj.
3.7. n toate celelalte situatii n care pacientul nu este capabil s-si
dea consimtmntul si n care nu exist un reprezentant legal sau
unul desemnat de ctre pacient n acest scop, trebuiesc luate decizii
adecvate pentru a substitui procesul de luare a deciziilor, lund n
considerare ceea ce se stie si, pe ct posibil, ce se poate presupune
despre dorintele pacientului.
3.8. Consimtmntul pacientului este cerut pentru pstrarea si
folosirea tuturor substantelor corpului omenesc. Consimtmntul se
poate presupune atunci cnd acestea trebuiesc folosite n cursul
diagnosticului, tratamentului si ngrijirilor pacientului respectiv.
3.9. Consimtmntul informat al pacientului este necesar pentru
participarea la procesul de nvtmnt medical clinic.
3.10. Consimtmntul informat al pacientului este imperativ pentru
participarea sa la cercetarea stiintific. Toate protocoalele trebuiesc
supuse unor proceduri de revizuire etic, adecvat.
O astfel de cercetare nu trebuie fcut asupra celor care nu sunt
capabili s-si exprime vointa, cu exceptia obtinerii consimtmntului
unui reprezentant legal si dac cercetarea poate fi n interesul
pacientului.
Ca o exceptie de la cerinta ca implicarea s fie n interesul
pacientului, o persoan handicapat poate fi implicat ntr-o
cercetare de observatie care nu reprezint un beneficiu direct asupra
snttii sale, dac acea persoan nu face obiectiuni, riscul si/sau
afectarea sunt minime, iar cercetarea are o valoare semnificativ si
nu sunt disponibile alte metode alternative sau alti subiecti pentru
cercetare.
4. Confidentialitatea
4.1. Toate informatiile despre starea de sntate a pacientului,
despre conditia medical, diagnostic, prognoz si tratament si toate
informatiile cu caracter personal trebuiesc pstrate confidential,
chiar si dup moarte.
4.2. Informatiile confidentiale pot fi divulgate doar dac pacientul si
d consimtmntul explicit sau dac legea sustine acest lucru n
mod expres. Consimtmntul se poate presupune atunci cnd
AS PRINC TAMAS SIMONA

informatiile sunt divulgate altor furnizori de ngrijiri de sntate


implicati n tratamentul pacientului.
4.3. Toate datele despre identitatea pacientului trebuiesc protejate.
Protectia acestora trebuie s fie adecvat cu modul lor de stocare.
Substantele umane din care deriv date care pot fi identificate
trebuiesc protejate corespunztor.
4.4. Pacientii au drept de acces la dosarele lor medicale, la
nregistrrile tehnice si la orice alte dosare care au legtur cu
diagnosticul, tratamentul si ngrijirile primite sau cu prti din
acestea. Un astfel de acces exclude date referitoare la terti.
4.5. Pacientii au dreptul s cear corectarea, completarea,
stergerea, clarificarea si/sau aducerea la zi a datelor personale si
medicale referitoare la ei si care sunt incorecte, incomplete,
ambigue sau depsite sau care nu sunt relevante pentru diagnostic,
tratament si ngrijiri.
4.6. Nu poate s existe nici un amestec n viata privat, familial a
pacientului cu exceptia situatiei n care aceasta este necesar pentru
diagnosticul pacientului, pentru tratament si ngrijiri, si numai dac
pacientul si d consimtmntul.
4.7. Interventiile medicale trebuiesc fcute doar atunci cnd exist
un respect adecvat pentru viata privat a individului. Aceasta
nseamn c o anume interventie se poate face doar n prezenta
acelor persoane care sunt necesare pentru interventie, doar dac
pacientul nu cere altceva.
4.8. Pacientii internati n institutiile de sntate au dreptul s se
astepte la facilitti fizice care asigur confidentialitatea, mai ales
atunci cnd furnizorii de servicii de sntate le ofer ngrijiri
personale sau execut examinri si tratamente.
5. ngrijiri si tratament
5.1. Fiecare are dreptul s primeasc ngrijiri de sntate adecvate
cu nevoile sale de sntate, inclusiv ngrijiri preventive si activitti
care au ca scop promovarea snttii. Serviciile ar trebui s fie
disponibile si accesibile n mod echitabil, fr discriminare si n
conformitate cu resursele financiare, umane si materiale disponibile
ntr-o societate dat.
5.2. Pacientii au dreptul colectiv la o anumit form de reprezentare
la fiecare nivel al sistemului de ngrijiri de sntate, n probleme
referitoare la planificarea si evaluarea serviciilor, inclusiv limitele,
calitatea si functionarea ngrijirilor acordate.
5.3. Pacientii au dreptul la o calitate a ngrijirile care este marcat
att de standarde tehnice ridicate ct si de o relatie uman ntre
pacient si furnizorii de servicii de sntate. 5.4. Pacientii au dreptul
la continuitatea ngrijirilor, inclusiv la cooperare ntre toti furnizorii
de ngrijiri de sntate si/sau institutiile care pot fi implicate n
diagnostic, tratament si ngrijiri.
5.5. n mprejurrile n care furnizorii trebuie s aleag ntre
AS PRINC TAMAS SIMONA

10

pacientii potentiali pentru un anume tratament care exist n msur


limitat, toti pacientii pentru acel tratament au dreptul la o
procedur de selectie cinstit pentru tratamentul respectiv. Alegerea
trebuie s se bazeze pe criterii medicale si trebuie fcut fr
disriminare.
5.6. Pacientii au dreptul s aleag si s schimbe doctorul sau pe
ceilalti furnizori de servicii de sntate si institutia de ngrijiri de
sntate, dac aceasta este compatibil cu functionarea sistemului
de ngrijiri de sntate.
5.7. Pacientii pentru care nu mai exist motive medicale de
internare ntr-un institut de ngrijiri de sntate au dreptul la o
explicatie cuprinztoare nainte de a fi transferati ntr-un alt loc sau
de a fi trimisi acas. Transferul poate avea loc numai dup ce o alt
institutie de ngrijiri de sntate a acceptat s primeasc pacientul.
Atunci cnd acesta este externat si cnd conditiile sale o cer,
serviciile comunitare si cele la domiciliu trebuie s fie disponibile.
5.8. Pacientii au dreptul s fie tratati cu demnitate n legtur cu
diagnosticul lor, cu tratamentul si ngrijirile, care trebuiesc acordate
cu respect pentru cultura si valorile acestora.
5.9. Pacientii au dreptul s se bucure de sprijin din partea familiilor,
rudelor si prietenilor n timpul ngrijirilor si tratamentului si s
primeasc sprijin spiritual si sfaturi tot timpul.
5.10. Pacientii au dreptul de a-si usura suferintele n conformitate cu
starea actual a cunostintelor.
5.11. Pacientii au dreptul la ngrijiri terminale umane, pentru a
putea muri cu demnitate.
6. Aplicarea
6.1. Exercitarea drepturilor din acest document implic faptul c
sunt stabilite mijloace adecvate n acest scop.
6.2. Pacientii trebuie s se poat bucura de aceste drepturi, fr
discriminare.
6.3. n exercitarea acestor drepturi, pacientii trebuie s fie supusi
doar la acele limite care sunt compatibile cu instrumentele
drepturilor umane si n conformitate cu o procedur prevzut de
lege.
6.4. Dac pacientii nu pot beneficia ei nsisi de drepturile din acest
document, acestea ar trebui exercitate de reprezentantul lor legal
sau de o persoan desemnat de ctre pacient n acest sens; atunci
cnd nici o astfel de persoan sau reprezentant legal nu a fost
desemnat, ar trebui luate alte msuri pentru reprezentarea
pacientilor.
6.5. Pacientii trebuie s aibe acces la asemenea informatii si sfaturi
care s le permit s-si exercite drepturile stabilite n acest
document. Acolo unde pacientii simt c drepturile nu le-au fost
respectate, atunci ar trebui ca ei s poat face o plngere. Pe lng
faptul c pot recurge la tribunal, ar trebui s existe mecanisme
AS PRINC TAMAS SIMONA

11

independente, la nivel institutional si la alte nivele care s faciliteze


procesul de comunicare, arbitrare si judecare a plngerilor.
Aceste mecanisme ar trebui, printre altele, s asigure c informatiile
n legtur cu procedurile de plngeri sunt disponibile pacientilor si
c o persoan independent este accesibil si disponibil pentru ei,
pentru a se consulta referitor la modul de actiune cel mai adecvat.
Aceste mecanisme ar trebui s asigure mai departe c, acolo unde
este necesar, exist asistent disponibil pentru pacienti. Acestia au
dreptul ca plngerile lor s fie examinate si considerate n mod
drept, complet, efectiv si prompt si s fie informati despre rezultatul
acestor examinri.
7. Definitii
n aceste Principii ale Drepturilor Pacientilor n Europa au fost folositi
urmtorii termeni, avnd urmtoarele ntelesuri:
PACIENTI

Utilizatori ai serviciilor de sntate, fie ei


sntosi sau bolnavi.

DISCRIMINARE

Distinctie ntre persoane aflate n situatii


similare, pe baza rasei, sexului, religiei,
optiunilor politice, originii nationale sau
sociale, asociatiei cu o minoritate
national sau antipatiei personale.

NGRIJIRI DE
SNTATE

Servicii medicale, de nursing sau servicii


combinate acordate de furnizorii de
servicii de sntate si de institutiile de
sntate.

FURNIZORI DE
NGRIJIRI DE
SNTATE

Medici, nurse, stomatologi sau alti


profesionisti de sntate.

INTERVENTIE
MEDICAL

Orice examinare, tratament sau alt act


care are scopuri de diagnostic preventiv,
terapeutice sau de reabilitare si care
sunt acordate de un medic sau de un alt
furnizor de servicii de sntate.

INSTITUTIE DE
NGRIJIRI DE
SNTATE

Orice facilitate de ngrijiri de sntate


cum ar fi spitalul, institutiile pentru
handicapati sau cminele de btrni.

NGRIJIRI
TERMINALE

ngrijiri acordate unui pacient atunci


cnd nu mai este posibil s-i se
mbuntteasc prognoza fatal a strii
bolii sale, cu mijloacele de tratament
disponibile, precum si ngrijirile acordate
n apropierea mortii.

AS PRINC TAMAS SIMONA

12

Drepturile omului
Drepturile omului reprezinta principalele conditii care permit feecarei
persoane sa-si dezvolte si sa-si foloseasca cat mai eficient calitatile: fizice,
intelectuale, morale, socio-afective si spirituale. Ele decurg din inspiratiatot mai mare-a omenirii la o viata in care demnitatea si valoarea fiecaruia
este respectata si protejata.
Conventia Europeana a Drepturilor Omului
. dreptul de a avea o viata
. dreptul libertatii de sclavie
. dreptul libertatii de a vorbii
. dreptul de a nu fi torturat
. dreptul la intimitate
. dreptul de a nu fi discriminat
Declaratia Universala a Drepturilor Omului
Declaratia Universala a Drepturilor Omului a avut loc in 1948. Obiectivul ei
a fost si este incurajarea respectarii drepturilor omului si libertatilor
acestuia. Ea promoveaza drepturile personale, civile, politice, economice,
sociale si culturale ale omului. Printre drepturile mentionate in declaratie
sunt:
. dreptul la viata
. dreptul la libertate
. dreptul la securitate
. dreptul la un proces corect
. dreptul de a fi considerat nevinovat pana la dovada contrara
. dreptul la intimitate
. dreptul de a gandi liber
. dreptul de a se exprima liber
. dreptul la o opinie proprie
. dreptul de a alege o religie
. dreptul la educatie

Drepturile copilului se regasesc intr-o serie de documente internationale


care definesc drepturile si principiile dezvoltarii normale a unui copil.
Copiii au drepturi oriunde s-ar afla - acasa la parintii naturali, n familii
substitutive, n institutii de ngrijire sau la scoala. Parintii si familiile,
grupurile profesionale care lucreaza cu copiii, dar si orice cetatean
responsabil ar trebui sa stie de existenta acestor drepturi.

AS PRINC TAMAS SIMONA

13

Drepturile copilului sunt stabilite foarte clar: pentru prima data, ca


principala responsabilitate de a creste un copil revine mai intai de toate
parintilor naturali ai acestuia. Legea obliga de asemenea comunitatea
locala sa sprijine copilul si familia.
Statul are rolul de a fi garantul acestor drepturi si de a asigura
respectarea lor. Acest lucru contrazice perceptia majoritara potrivit careia
statul poate nlocui parintii, din moment ce poate asigura copilului adapost
si mncare. pentru a inlatura acst principiu a fost promovata ideea
serviciilor alternative de tip familial, acestea fiind un real sprijin pentru
prevenirea separarii copilului de parintii sai, spre deosebire de vechile
leagane de copii.
Daca drepturile i sunt ncalcate, copilul este expus unor mari riscuri:
dezvoltare fizica si mentala anormala, sanatate precara, neinscriere in
sistemul de invatamant, abandon scolar, lipsa unui adapost. Este de
datoria noastra, a tuturor, sa prevenim incalcarea drepturilor copilului si sa
facem posibila aplicarea acestei noi legi, care isi propune sa promoveze
respectarea drepturilor tuturor copiilor din Romania.
Iata cateva din drepturile copiilor ce ar trebui rspectate cu sfintenie de
care noi toti si anume:
Toti copii sunt egali, fara discriminare, indiferent de rasa, culoare, sex,
nationalitate sau etnie, limba, religie, opinii politice, stare materiala sau
pozitie sociala, disabilitati din nastere sau de orice alt fel.
Dreptul de a avea un nume si o nationalitate
Copilul este ndreptatit sa aiba un nume de familie, un prenume si o
nationalitate. Daca un copil este parasit in spital, unitatea medicala are
obligatia de a raporta cazul politiei si autoritatilor locale, n scopul de a
nregistra nasterea.
Dreptul la educatie
Statul romn garanteaza accesul obligatoriu si gratuit la educatie pentru
toti copiii, fara discriminare. Parintii au obligatia de a nscrie copiii la
scoala si de a se asigura ca acestia nu lipsesc de la cursuri.

AS PRINC TAMAS SIMONA

14

Libertatea de expresie
Copilul este liber sa primeasca si sa dea mai departe orice informatie care
corespunde interesului lui. Parintii sau persoanele care au copii n ngrijire
sunt obligati sa ofere informatii, sfaturi si explicatii copiilor si sa le permita
sa si exprime propriile idei si pareri. Copiii sunt liberi sa practice propria
lor religie.
Dreptul la ingrijire medicala
Accesul la servicii medicale si la medicamente este garantat de catre stat.
Parintii au obligatia de a solicita asistenta medicala necesara asigurarii
starii de sanatate a copilului.
Dreptul la ngrijire speciala pentru copii cu disabilitati
Pentru a ndeparta barierele sociale si economice din calea copiilor cu
disabilitati si pentru a crea un mediu n care acesti copii sunt acceptati de
copiii de vrsta lor si n viata comunitatii.
Dreptul de a fi protejat de orice forma de violenta, abuz sau
neglijenta
Persoanele care lucreaza cu copiii au obligatia de a raporta serviciilor
publice orice caz suspect de abuz sau neglijenta. Legea interzice orice fel
de pedeapsa fizica, acasa sau ntr-o institutie care ar trebui sa se ocupe de
protejarea sau educatia copilului.
Dreptul copiilor la protectie speciala
Copiii au dreptul sa fie protejati si dreptul la asistenta din partea
autoritatilor locale. Dreptul la asistenta pentru copiii aflati n conflict cu
legea.
Pna la vrsta de 14 ani, copiii nu raspund n fata legii. Dupa varsta de 14
ani daca fapta prevazuta de legea penala savarsita de copilul care nu
raspunde penal, prezinta un grad ridicat de pericol social, comisia pentru
protectia copilului poate decide plasamentul copilului ntr-un serviciu de tip
rezidential specializat de supraveghere a copiilor care au comis infractiuni.
Dreptul copilului de a fi protejat impotriva exploatarii economice
Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva exploatarii si nu poate fi
constrans la o munca ce comporta un posibil risc sau care ii poate
compromite educatia sau dauna sanatatii sau dezvoltarii sale fizice,

AS PRINC TAMAS SIMONA

15

mentale, spirituale . Vrsta minima de angajare este 15 ani. Autoritatile


publice trebuie sa se asigure ca nici un copil nu este angajat sub vrsta
legala, n locuri periculoase sau mpotriva vointei lui.
Iniierea copiilor n spaiul valorilor democratice i ale drepturilor omului
constituie unul din fundamentele educaiei, ncepnd cu cea mai fraged
vrsta. n vederea socializrii copiilor colari se pun n evidena
urmtoarele idei:
- drepturile omului i valorile democratice trebuie nvate i privite n
perspectiv mondial; cultivarea acestor drepturi nu va fi eficace, dac
coala nu cunoate un climat democratic.
- educarea drepturilor omului se va realiza n etape, n funcie de vrst
i de dezvoltarea psihologic a elevilor: la copiii avnd ntre 5 i 7 ani
accesul se pune pe cooperare; de la 8 la 11 ani pe dezvoltare toleranei;
ntre 11-15 ani pe achiziia cunotinelor de baz n materie de drepturile
omului; ntre 11-19 ani pe promovarea unor aciuni n colectivitate.
- drepturile omului i valorile democratice trebuie promovate i cultivate
prin ntregul proces de nvmnt, nu numai la activitile de educaie
moral-civil.
Prin sintagma drepturile omului se nelege, general, raportarea la
drepturile legale de natura noastr, fr de care nu am ti s trim ca
fiine umane. Drepturile omului ne permit s dezvoltm i s folosim din
plin calitile noastre umane, inteligena, talentele, contiina noastr i s
rspundem nevoilor noastre spirituale i de alt natur. Ele decurg din
aspiraia crescnd a umanitii la o via n care demnitatea i valoarea
fiecruia s fie respectate i protejate. Refuzul drepturilor omului i al
libertilor sale fundamentale nu este numai o tragedie personal, ci
conine i germenii agitaiei sociale i politice.
Respectul drepturilor omului i al demnitii umane constituie
fundamentul libertii, dreptii i pcii n lume.
ntreaga omenire este rspunztoare de asigurarea drepturilor
omului n general i al copilului n special.
Declaraia Drepturilor Copilului adoptat cu unanimitate de
Adunarea General a Organizaiei Naiunilor Unite n anul 1959 prevede:
1. Dreptul la egalitate fr deosebire sau discriminare de ras, de
religie, de origine sau de sex.
2. Dreptul la ocrotire social care i permite dezvoltarea sntoas i
normal pe plan fizic, intelectual, moral, spiritual i social.
3. Dreptul la un nume i la o naionalitate.
4. Dreptul la o alimentaie sntoas, la o locuin i la ngrijire
medical.
5. Dreptul la ngrijire special n caz de invaliditate.
6. Dreptul la dragoste, nelegere, protecie.
7. Dreptul la o educaie gratuit, la activiti recreative i de timp
liber.
8. Dreptul la securitate imediata n caz de catastrofe.

AS PRINC TAMAS SIMONA

16

9. Dreptul la protecie mpotriva oricrei forme de neglijent,


cruzime i exploatare.
10.
Dreptul la protecie i dreptul la o educaie n spiritul
prieteniei ntre popoare, al pcii, al fraternitii.
Convenia cu privire la drepturile copilului precizeaz c:
Statele pri recunosc dreptul oricrui copil la un nivel de via
adecvat dezvoltrii sale fizice, mentale, spirituale, morale i sociale.
Prinilor i oricrei alte persoane care are n grija un copil le revine
n primul rnd responsabilitatea de a asigura, n limita posibilitilor i a
mijloacelor financiare, condiiile de viata necesare dezvoltrii copilului.
innd seama de condiiile naionale i n limita mijloacelor lor,
statele pri vor adopta masurile corespunztoare pentru a ajuta prinii i
alte persoane care au n grij un copil s valorifice acest drept i vor oferi,
n caz de nevoie, o asistenta material i programe de sprijin, n special n
ceea ce privete alimentaia, mbrcmintea i locuina.
Statele pri recunosc dreptul copilului la educaie i n vederea
asigurrii exercitrii acestui drept n mod progresiv i pe baza egalitii de
anse n special:
a) vor face nvmntul primar obligatoriu i gratuit pentru toi;
b) vor ncuraja diferite forme de nvmnt secundar, le vor face
deschise i accesibile oricrui copil i var lua masuri corespunztoare,
cum sunt instituirea gratuitii nvmntului i acordarea unui
ajutor financiar n caz de nevoie ;
c) vor asigura tuturor accesul la nvmntul superior n funcie de
capacitatea fiecruia, prin toate mijloacele adecvate;
d) vor face deschise i accesibile tuturor copiilor informarea i orientarea
colar i profesional;
e) vor lua msuri pentru a ncuraja frecventarea colii cu regularitate i
reducerea ratei de abandonare a colii.
Statele pri vor lua toate masurile corespunztoare pentru a
asigura aplicarea disciplinei colare ntr-un mod compatibil cu demnitatea
copilului ca fiin uman.
Vor promova i ncuraja cooperarea internaional n domeniul
educaiei mai ales cu scopul de a contribui la eliminarea ignoranei i
analfabetismului n lume i de a facilita accesul la cunotine tiinifice i
tehnice i la metode de nvmnt moderne.
Statele pri recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai
bun stare de sntate posibil i de a beneficia de serviciile medicale i
de recuperare. Ele vor depune eforturi pentru a garanta c nici un copil nu
este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii.
Statele pri vor depune eforturi pentru a asigura aplicarea efectiv
a acestui drept i, n mod deosebit, vor lua msurile corespunztoare
pentru:
a) reducerea mortalitii infantile i a celei n rndul copiilor;
b) asigurarea asistentei medicale i a msurilor de ocrotire a sntii
pentru toi copiii, cu accent pe dezvoltarea msurilor primare de ocrotire a

AS PRINC TAMAS SIMONA

17

sntii;
c) combaterea maladiilor i a malnutriiei, inclusiv n cadrul msurilor
primare de ocrotire a sntii, recurgnd, printre altele, la tehnologii
accesibile i la aprovizionarea cu alimente nutritive i cu ap potabil,
lund n considerare pericolele i riscurile de poluare a mediului natural;
d) asigurarea ocrotirii sntii mamelor n perioada pre- i postnatal;
e) asigurarea c toate segmentele societii, n mod deosebit prinii i
copiii, sunt informate, au acces la educaie i sunt sprijinite n folosirea
cunotinelor de baza despre sntatea i alimentaia copilului, despre
avantajele alptrii, ale igienei i salubritii mediului nconjurtor i ale
prevenirii accidentelor;
f) crearea serviciilor de medicin preventiv, de ndrumare a prinilor i
de planificare familial, i asigurarea educaiei n aceste domenii.
Statele pri vor lua toate msurile eficiente corespunztoare, n
vederea abolirii practicilor tradiionale duntoare sntii copiilor.
Statele pri se angajeaz sa favorizeze i s ncurajeze cooperarea
internaional n vederea asigurrii, n mod progresiv, a deplinei nfptuiri
a dreptului recunoscut n prezentul articol. n aceast privin se va ine
seama, n mod deosebit, de nevoile rilor n curs de dezvoltare.

CODUL DE ETIC I DEONTOLOGIE


al asistentului medical generalist, al moaei i al asistentului medical din
Romnia
CAPITOLUL I
Principii generale
ART. 1
Codul de etic i deontologie al asistentului medical generalist, al moaei
i al asistentului medical din Romnia cuprinde un ansamblu de principii i

AS PRINC TAMAS SIMONA

18

reguli ce reprezint valorile fundamentale n baza crora se exercit


profesia de asistent medical generalist, profesia de moa i profesia de
asistent medical pe teritoriul Romniei.
ART. 2
Codul de etic i deontologie al asistentului medical generalist, al moaei
i al asistentului medical din Romnia are drept principal scop:
a) ocrotirea drepturilor pacienilor;
b) respectarea obligaiilor profesionale de ctre asistenii medicali
generaliti, moae i asistenii medicali;
c) aprarea demnitii i a prestigiului profesiunii de asistent medical
generalist, de moa i de asistent medical;
d) recunoaterea profesiei, a responsabilitii i ncrederii conferite de
societate, precum i a obligaiilor interne ce deriv din aceast ncredere.
ART. 3
Principiile fundamentale n baza crora se exercit profesia de asistent
medical generalist, profesia de moa i profesia de asistent medical pe
teritoriul Romniei sunt urmtoarele:
a) exercitarea profesiei se face exclusiv n respect fa de viaa i de
persoana uman;
b) n orice situaie primeaz interesul pacientului i sntatea public;
c) respectarea n orice situaie a drepturilor pacientului;
d) colaborarea, ori de cte ori este cazul, cu toi factorii implicai n
asigurarea strii de sntate a pacientului;
e) acordarea serviciilor se va face la cele mai nalte standarde de calitate
posibile, pe baza unui nivel nalt de competene, aptitudini practice i
performane profesionale fr niciun fel de discriminare;
f) n exercitarea profesiei asistenii medicali generaliti, moaele i
asistenii medicali trebuie s dovedeasc loialitate i solidaritate unii fa
de alii n orice mprejurare, s i acorde colegial ajutor i asisten
pentru realizarea ndatoririlor profesionale;
g) asistenii medicali generaliti, moaele i asistenii medicali trebuie s

AS PRINC TAMAS SIMONA

19

se comporte cu cinste i demnitate profesional i s nu prejudicieze n


niciun fel profesia sau s submineze ncrederea pacientului.
CAPITOLUL II
Responsabilitatea personal, integritatea i independena profesional a
asistenilor medicali generaliti, moaelor i asistenilor medicali
ART. 4
Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical trebuie s evite
n exercitarea profesiei atitudinile ce aduc atingere onoarei profesiei i s
evite tot ceea ce este incompatibil cu demnitatea i moralitatea individual
i profesional.
ART. 5
Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical au obligaia s
manifeste o conduit ireproabil fa de bolnav, respectnd ntotdeauna
demnitatea acestuia.
ART. 6
n caz de pericol public, asistentul medical generalist, moaa i asistentul
medical nu au dreptul s i abandoneze bolnavii, cu excepia unui ordin
formal al unei autoriti competente, conform legii.
ART. 7
Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical sunt
rspunztori pentru fiecare dintre actele lor profesionale.
ART. 8
Pentru riscurile ce decurg din activitatea profesional, asistenii medicali
generaliti, moaele i asistenii medicali din sistemul public sau privat
ncheie o asigurare de rspundere civil pentru greeli n activitatea
profesional.
ART. 9
ncredinarea atribuiilor proprii unor persoane lipsite de competen
constituie greeal deontologic.
ART. 10
Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical trebuie s
AS PRINC TAMAS SIMONA

20

comunice cu pacientul ntr-o manier adecvat, folosind un limbaj


respectuos, minimaliznd terminologia de specialitate pe nelesul
acestora.
ART. 11
Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical trebuie s evite
orice modalitate de a cere recompense, altele dect formele legale de
plat.
CAPITOLUL III
Raporturi profesionale cu ali profesioniti din domeniul medico-sanitar i
instituii
SECIUNEA 1
Raporturile profesionale cu ali profesioniti din domeniul sanitar
ART. 12
n baza spiritului de echip, asistenii medicali generaliti, moaele i
asistenii medicali i datoreaz sprijin reciproc.
ART. 13
Constituie nclcri ale regulilor etice:
a) jignirea i calomnierea profesional;
b) blamarea i defimarea profesional;
c) orice alt act sau fapt care poate aduce atingere demnitii profesionale
a asistentului medical generalist, a moaei i a asistentului medical.
ART. 14
(1) n cazul unor nenelegeri, n considerarea calitii profesionale,
conflictul n prim instan trebuie mediat de biroul consiliului judeean, la
nivel judeean/municipiului Bucureti, i de Biroul executiv, la nivel
naional.
(2) Dac acesta persist, cei implicai se pot adresa Comisiei de etic i
deontologie sau justiiei, fiind interzis perturbarea activitii profesionale
din aceste cauze.
(3) n cazul n care se constat nclcri ale regulilor etice, se urmeaz

AS PRINC TAMAS SIMONA

21

procedura de sancionare, conform prevederilor Statutului Ordinului


Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din
Romnia, adoptat prin Hotrrea Adunrii generale naionale a Ordinului
Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din
Romnia nr. 1/2009.
ART. 15
n cazul colaborrii mai multor asisteni medicali generaliti, moae i
asisteni medicali pentru examinarea, tratamentul sau ngrijirea aceluiai
pacient, fiecare practician i asum responsabilitatea individual prin
aplicarea parafei profesionale n dreptul fiecrei manevre sau tehnici
executate personal.
ART. 16
n interesul pacienilor, asistenii medicali generaliti, moaele i asistenii
medicali vor avea relaii de colaborare cu celelalte profesii din domeniul
sanitar, cu respectarea demnitii i onoarei profesionale.
SECIUNEA a 2-a
Raporturile profesionale cu instituiile
ART. 17
Angajatorul trebuie s asigure condiii optime asistentului medical
generalist, moaei i asistentului medical n exercitarea profesiei.
ART. 18
Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical aduc la
cunotina persoanelor competente i autoritilor competente orice
circumstan care poate prejudicia ngrijirea sau calitatea tratamentelor, n
special n ceea ce privete efectele asupra persoanei sau care limiteaz
exerciiul profesional.
ART. 19
Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical, n concordan
cu diferitele niveluri de responsabilitate pe care le ndeplinesc, contribuie
la orientarea politicilor i dezvoltarea sistemului de sntate.

AS PRINC TAMAS SIMONA

22

CAPITOLUL IV
Educaia medical continu
ART. 20
n vederea creterii gradului de pregtire profesional, asistenii medicali
generaliti, moaele i asistenii medicali au obligaia s efectueze cursuri
i alte forme de educaie continu creditate de Ordinul Asistenilor Medicali
Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din Romnia, denumit n
continuare OAMGMAMR, precum i alte forme de educaie continu
prevzute de lege pentru ndeplinirea numrului minim de credite anual
necesar reautorizrii exercitrii profesiei.
CAPITOLUL V
Obligaii etice i deontologice
SECIUNEA 1
Obligaia acordrii ngrijirilor medicale
ART. 21
Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical, n exercitarea
profesiei, nu pot face discriminri pe baza rasei, sexului, vrstei,
apartenenei etnice, originii naionale sau sociale, religiei, opiunilor
politice sau antipatiei personale, a condiiei sociale fa de pacieni.
ART. 22
Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical au obligaia de a
lua msuri de acordare a primului ajutor.
ART. 23
Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical au obligaia s
acorde asisten medical i ngrijirile necesare n limita competenei lor
profesionale.
ART. 24
n caz de calamiti naturale (cutremure, inundaii, epidemii, incendii) sau
accidentri n mas (naufragii, accidente rutiere sau aviatice, accidente

AS PRINC TAMAS SIMONA

23

nucleare etc.), asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical


sunt obligai s rspund la chemare, s i ofere de bunvoie serviciile de
ngrijire, imediat ce au luat cunotin despre eveniment.
ART. 25
(1) Voina pacientului n alegerea asistentului medical generalist, a moaei
i a asistentului medical trebuie ntotdeauna respectat, indiferent care ar
fi sensul acesteia.
(2) Dac pacientul se afl ntr-o stare fizic sau psihic ce nu i permite
exprimarea lucid a voinei, aparintorii sau apropiaii celui suferind
trebuie prevenii i informai corect, pentru a hotr n numele acestuia, cu
excepia imposibilitii (de identificare, de comunicare, de deplasare etc.)
sau a urgenelor.
ART. 26
Dac n urma examinrii sau n cursul ngrijirilor asistentul medical
generalist, moaa i asistentul medical consider c nu au suficiente
cunotine sau experien pentru a asigura o asisten corespunztoare,
se vor consulta cu ali colegi sau vor ndruma bolnavul ctre ali specialiti.
ART. 27
Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical vor pstra o
atitudine de strict neutralitate i neamestec n problemele familiale
(morale, materiale etc.) ale pacientului, exprimndu-i prerea numai
dac intervenia este motivat de interesul sntii pacientului, cu
consimmntul prealabil al acestuia.
ART. 28
Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical pot refuza
acordarea unor ngrijiri ctre pacient atunci cnd refuzul este justificat de
interesul sntii pacientului, cu excepia situaiilor de urgen.
SECIUNEA a 2-a
Respectarea drepturilor pacientului
ART. 29
Pacientul are urmtoarele drepturi: dreptul la informaia medical, dreptul
AS PRINC TAMAS SIMONA

24

la consimmnt, dreptul la confidenialitatea informaiilor i viaa privat,


drepturi n domeniul reproducerii, drepturi la tratament i ngrijiri
medicale.
SECIUNEA a 3-a
Consimmntul
ART. 30
O intervenie medical nu se poate efectua dect dup ce pacientul sau
reprezentantul legal al acestuia, n cunotin de cauz, i-a dat
consimmntul. Pacientul are dreptul s refuze sau s opreasc o
intervenie medical, asumndu-i n scris rspunderea pentru decizia sa;
consecinele refuzului su, al opririi actelor medicale trebuie explicate
pacientului.
ART. 31
Consimmntul pacientului sau, dup caz, al reprezentantului legal al
acestuia este obligatoriu:
a) pentru recoltarea, pstrarea, folosirea tuturor produselor biologice
prelevate din corpul su, n vederea stabilirii diagnosticului sau a
tratamentului cu care acesta este de acord;
b) n cazul supunerii la orice fel de intervenie medical;
c) n cazul participrii sale la nvmntul medical clinic i la cercetarea
tiinific;
d) n cazul fotografierii sau filmrii sale ntr-o unitate medical;
e) n cazul donrii de snge n condiiile prevzute de lege.
ART. 32
Consimmntul pacientului sau al reprezentantului legal al acestuia, dup
caz, nu este obligatoriu n urmtoarele situaii:
a) cnd pacientul nu i poate exprima voina, dar este necesar o
intervenie medical de urgen;
b) n cazul n care furnizorii de servicii medicale consider c intervenia
este n interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuz s i dea
consimmntul, asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical
AS PRINC TAMAS SIMONA

25

sunt obligai s anune medicul curant/de gard (decizia fiind declinat


unei comisii de arbitraj de specialitate).
SECIUNEA a 4-a
Secretul profesional
ART. 33
(1) Secretul profesional este obligatoriu.
(2) Secretul profesional exist i fa de aparintori, colegi sau alte
persoane din sistemul sanitar, neinteresate n tratament, chiar i dup
terminarea tratamentului i decesul pacientului.
ART. 34
Obiectul secretului profesional l constituie tot ceea ce asistentul medical
generalist, moaa i asistentul medical, n calitatea lor de profesionist, au
aflat direct sau indirect n legtur cu viaa intim a pacientului, a familiei,
a aparintorilor, precum i problemele de diagnostic, prognostic,
tratament, circumstane n legtur cu boala i alte diverse fapte, inclusiv
rezultatul autopsiei.
ART. 35
Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical rspund
disciplinar pentru destinuirea secretului profesional, excepie fcnd
situaia n care pacientul i-a dat consimmntul expres pentru
divulgarea acestor informaii, n tot sau n parte.
ART. 36
Interesul general al societii (prevenirea i combaterea epidemiilor, a
bolilor venerice, a bolilor cu extindere n mas i altele asemenea
prevzute de lege) primeaz fa de interesul personal al pacientului.
ART. 37
n comunicrile tiinifice, cazurile vor fi astfel prezentate nct identitatea
pacientului s nu poat fi recunoscut.
ART. 38
Informaiile cu caracter confidenial pot fi furnizate de ctre asistentul
medical generalist, moaa i asistentul medical numai n cazul n care
AS PRINC TAMAS SIMONA

26

pacientul i d consimmntul explicit sau dac legea o cere n mod


expres.
CAPITOLUL VI
Situaii speciale n practicarea profesiunii n sistem instituionalizat
SECIUNEA 1
Situaia bolnavului psihic
ART. 39
Persoanele cu tulburri psihice beneficiaz de asisten medical i de
ngrijiri de sntate de aceeai calitate cu cele aplicate altor categorii de
bolnavi i adaptate cerinelor lor de sntate.
ART. 40
Orice persoan cu tulburri psihice trebuie aprat de daunele pe care ar
putea s i le produc administrarea nejustificat a unui medicament,
tehnic sau manevr de ngrijire i tratament, de maltratrile din partea
altor pacieni sau persoane ori de alte acte de natur s antreneze o
suferin fizic sau psihic.
ART. 41
(1) Pacientul cu tulburri psihice trebuie s fie implicat n procesul de
luare a deciziei att ct permite capacitatea lui de nelegere. n cazul n
care pacientul cu tulburri psihice nu i poate exprima liber voina,
consimmntul n scris trebuie luat de la reprezentantul legal al acestuia.
(2) Nu este necesar obinerea consimmntului n condiiile prevzute la
alin. (1) atunci cnd este necesar intervenia de urgen.
(3) Pacientul are dreptul s refuze sau s opreasc o intervenie medical,
dup caz, asumndu-i n scris rspunderea pentru decizia sa;
consecinele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate
pacientului, cu informarea medicului, dac ntreruperea tratamentului sau
a ngrijirilor are drept consecin punerea n pericol a vieii pacientului.
ART. 42
Orice persoan care sufer de tulburri psihice trebuie tratat cu omenie

AS PRINC TAMAS SIMONA

27

i respectul demnitii umane i trebuie s fie aprat mpotriva oricror


forme de exploatare economic, sexual sau de alt natur, mpotriva
tratamentelor vtmtoare i degradante. Nu este admis nicio
discriminare bazat pe o tulburare psihic.
SECIUNEA a 2-a
Prescrierea, eliberarea pe baza unei reete medicale i administrarea
drogurilor
ART. 43
Prescrierea, eliberarea pe baza unei reete medicale i administrarea
drogurilor, n alte condiii dect cele prevzute de lege, constituie
infraciune.
SECIUNEA a 3-a
Pacientul privat de libertate
ART. 44
Asistentului medical generalist, moaei i asistentului medical care
ngrijesc un pacient privat de libertate le este interzis s aduc atingere
integritii fizice, psihice sau demnitii acestuia.
ART. 45
Dac asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical constat
c pacientul privat de libertate a suportat maltratri, acetia au obligaia
s informeze organele competente.
SECIUNEA a 4-a
Situaia pacienilor infectai cu HIV sau bolnavi de SIDA
ART. 46
(1) Pacienii infectai cu HIV sau bolnavi de SIDA au dreptul la ngrijire i
tratament medical n mod nediscriminatoriu, asistentul medical generalist,
moaa i asistentul medical fiind obligai s asigure ngrijirile de sntate
i tratamentele prescrise acestor pacieni.

AS PRINC TAMAS SIMONA

28

(2) Pstrarea confidenialitii asupra datelor privind persoanele infectate


cu HIV sau bolnave de SIDA este obligatorie pentru asistentul medical
generalist, moaa i asistentul medical care au n ngrijire, supraveghere
i/sau tratament astfel de persoane.
(3) ntre specialitii medico-sanitari, informaiile cu privire la statusul
HIV/SIDA al unui pacient trebuie s fie comunicate.
CAPITOLUL VII
Practicarea profesiunii n sistem privat. ngrijirile la domiciliu
ART. 47
Asistenii medicali generaliti, moaele i asistenii medicali exercit
profesia n regim salarial i/sau independent.
ART. 48
Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical care i
desfoar activitatea n calitate de titular sau asociat al unui cabinet de
practic medical pot furniza ngrijiri medicale la domiciliu, dac sunt
autorizai n acest sens, n conformitate cu prevederile legale privind
organizarea i funcionarea ngrijirilor la domiciliu.
ART. 49
Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical sunt obligai s
comunice medicului care a recomandat aceste servicii situaia evoluiei
strii de sntate a pacientului ngrijit.
ART. 50
Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical chemai ntr-o
familie ori colectivitate trebuie s respecte regulile de igien i de
profilaxie, n exercitarea profesiei.
CAPITOLUL VIII
Probleme ale ngrijirii minorilor
ART. 51
Dac asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical apreciaz

AS PRINC TAMAS SIMONA

29

c minorul este victima unei agresiuni sau privaiuni, trebuie s ncerce s


l protejeze, uznd de prudene, i s alerteze autoritatea competent.
ART. 52
Asistentul medical generalist, moaa i asistentul medical trebuie s fie
aprtorul copilului bolnav, dac apreciaz c starea de sntate nu este
bine neleas sau nu este suficient de bine protejat.
ART. 53
n vederea efecturii tehnicilor i/sau a manevrelor de ngrijire i/sau de
tratament asupra unui minor, consimmntul trebuie obinut de la
reprezentantul legal al minorului, cu excepia situaiilor de urgen.
CAPITOLUL IX
Probleme ale experimentrii pe om
ART. 54
(1) Se interzice provocarea de mbolnviri artificiale unor oameni sntoi,
din raiuni experimentale.
(2) Dispoziiile prezentului articol se completeaz cu celelalte prevederi
legale incidente n materie.
ART. 55
Impunerea, cu fora sau prin inducere n eroare, a experimentului pe om
reprezint o abatere grav pentru orice asistent medical generalist, moa
i asistent medical care particip n mod voluntar i contient la asemenea
fapte.
CAPITOLUL X
Dispoziii speciale
ART. 56
La primirea n OAMGMAMR, asistentul medical generalist, moaa i
asistentul medical vor depune urmtorul jurmnt:
"n numele Vieii i al Onoarei,
jur s mi exercit profesia cu demnitate, s respect fiina uman i

AS PRINC TAMAS SIMONA

30

drepturile sale i s pstrez secretul profesional.


Jur c nu voi ngdui s se interpun ntre datoria mea i pacient
consideraii de naionalitate, ras, religie, apartenen politic sau stare
social.
Voi pstra respectul deplin pentru viaa uman chiar sub ameninare i nu
voi utiliza cunotinele mele medicale contrar legilor umanitii.
Fac acest jurmnt n mod solemn i liber!"
ART. 57
Dovedirea calitii de membru al OAMGMAMR se face cu certificatul de
membru, eliberat de OAMGMAMR.
ART. 58
Actele medicale i de ngrijire efectuate de asisteni medicali generaliti,
moae i asisteni medicali vor purta parafa i semntura acestora, pentru
asumarea rspunderii individuale i probarea responsabilitii profesionale.
ART. 59
Modelul certificatului de membru i al parafei profesionale sunt adoptate
de Consiliul Naional al OAMGMAMR, ca anexe ale Statutului Ordinului
Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din
Romnia, adoptat prin Hotrrea Adunrii generale naionale a Ordinului
Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din
Romnia nr. 1/2009 i fac parte integrant din acesta.
CAPITOLUL XI
Dispoziii finale
ART. 60
Nerespectarea prevederilor prezentului cod de etic i deontologie
constituie abatere i atrage rspunderea disciplinar.
ART. 61
Rspunderea disciplinar a membrilor OAMGMAMR nu exclude
rspunderea civil, penal, administrativ sau material.
ART. 62
Procedura de sesizare i soluionare a cauzelor este prevzut n Statutul
AS PRINC TAMAS SIMONA

31

OAMGMAMR.
ART. 63
Toi asistenii medicali generaliti, moaele i asistenii medicali au
obligaia de a informa consiliul judeean al OAMGMAMR, respectiv al
municipiului Bucureti despre modificrile survenite n situaia lor
profesional.
ART. 64
Consiliul judeean al OAMGMAMR, respectiv al municipiului Bucureti va
informa Consiliul naional al OAMGMAMR cu privire la aceste modificri.
ART. 65
Prevederile prezentului cod de etic i deontologie se completeaz
corespunztor cu dispoziiile Legii nr. 46/2003 privind drepturile
pacientului, cu prevederile Ordonanei de urgen a Guvernului nr.
144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a
profesiei de moa i a profesiei de asistent medical, precum i
organizarea i funcionarea Ordinului Asistenilor Medicali Generaliti,
Moaelor i Asistenilor Medicali din Romnia, ale Statutului Ordinului
Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din
Romnia, adoptat prin Hotrrea Adunrii generale naionale a Ordinului
Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali din
Romnia nr. 1/2009, ale Regulamentului de organizare i funcionare al
Ordinului Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali
din Romnia, adoptat prin Hotrrea Adunrii generale naionale a
Ordinului Asistenilor Medicali Generaliti, Moaelor i Asistenilor Medicali
din Romnia nr. 3/2009, precum i cu normele legale n materie pe
specialiti, cu modificrile ulterioare.
ART. 66
Completarea sau modificarea prezentului cod de etic i deontologie se va
face de ctre Adunarea general naional, la propunerea Consiliului
naional al OAMGMAMR.
ART. 67
La data intrrii n vigoare a prezentului cod de etic i deontologie se

AS PRINC TAMAS SIMONA

32

abrog Codul de etic i deontologie profesional al asistentului medical i


al moaei din Romnia, adoptat de Adunarea general naional a
Ordinului Asistenilor Medicali i Moaelor din Romnia.
ART. 68
Prezentul cod de etic i deontologie a fost adoptat de Adunarea general
naional a OAMGMAMR n data de 9 iulie 2009 i intr n vigoare la data
publicrii sale n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
Deontologia ca stiinta a indatoririlor profesionale ( comportamentului
profesional ) s-a constituit in cadrul profesiunii medicale din cele mai
vechi timpuri .Ea a aparut ca o necesitate in medicina , deoarece pe langa
insusirea unor norme tehnice de comportament , aceasta profesiune a
obligat intotdeauna la insusirea unor norme etice fara de care succesul
profesional nu poate fi asigurat .
Sunt cunoscute cele zece cerinte ( Decalogul ) ale personalului sanitar
elaborate de Masci si anume :
1. Onoreaza pe bolnavul tau de orice varsta ar fi : copil , tanar
sau batran. Cand a ajuns in mainile tale este o fiinta fara aparare
care nu are alta arma de sustinere decat apeland la stiinta si
caritatea ta.
2. Da aceeasi stima si atentie saracului ca si bogatului . In
dragostea de oameni , saracul sa se simta bogat . Respecta
nuditatea maladiei , spectacolul mizeriei si al suferintei.
3. Respecta nobila ta misiune incepand cu insasi persoana ta ; sa
nu o profanezi . Poarta-te demn . constiincios , cu omenie . Nu
specula pe bolnav, caci profesia ta nu e ca oricare alta .
Sacrificiul tau , ajutorul tau pot fi pretuite ca o meserie
obisnuita .
4. Oboseala ta sa fie luminata de credinta si de dragoste .Atunci
cand stiinta nu mai poate face nimic , bunatatea ta , purtarea ta
sa sustina pe bolnav.Invinge greutatile inerente profesiunii tale ,
stapaneste supararea si nerabdarea ta , gandeste-te ca cel
suferind este dezarmat , fara putere si are nevoie de ajutorul si
ingrijirea ta.
5. Sa nu umilesti niciodata pe bolnav , care si asa e umilit de boala
lui . Oricare ar fi boala sa nu pronunti cuvantul deznadejdii . Sa
nu distrugi la nici-un bolnav iluzia vindecarii , chiar daca ar fi
vorba de un muribund. Sunt oameni care au nevoie sa-i intovarasesti pana
la ultima lor clipa pentru a nu-i lasa sa ghiceasca sfarsitul
6. Sa nu uiti niciodata ca secretul ce ti se incredinteaza in ceea ce
priveste o maladie este ceva sfant , care nu poate fi tradat sau
destanuit altei persoane . Profesiuena ta este un sacerdotiu . Nu

AS PRINC TAMAS SIMONA

33

trebuie sa faci deosebire de casta sociala , de credinta religioasa. Inaintea


ta toti sa fie tratati deopotriva , caci toti oamenii sunt tratati deopotriva de
legile firii
7. Sa nu vezi in ingrijirea bolnavilor tai o povara , corvoada.
Acest sentiment ar ingreuna exercitiul meseriei tale . Invata sa
cunosti bolnavii tai si sa-i intelegi in felul lor de a cere ceva
cand au nevoie de ajutorul tau , cand au nevoie de somn , de
odihna , de mancare . Defectele , pretentiile , toanele bolnavilor
sunt datorate suferintei . La fel ai fi si tu cand ai fi bolnav
8. Niciodata fata de bolnav sa nu te arati neincrezaor in reusita
tratamentului Mentine-i speranta , credinta . Fa ca bolnavul sa
nu sa simta singur , izolat . Daca a suferi e geu , a suferi singur
e incomparabil mai greu . Poarta-te astfel ca bolnavul sa fie
sigur ca are in tine un sprijin . Da-i curaj cand il vezi trist ,
amarat , disperat.
9. Nu ajunge numai bunavointa , ci se cere si stiinta in ingrijirea
bolnavilor. Zilnic se descopera noi mijloace pentru alinarea
suferintelor . Nu te multumi si nu te margini numai la stiintele
si cunostintele ce le-ai dobandit in scoala . Improspateaza-le
mereu . Invata mereu .Citeste mereu carti si reviste medicale.
10. Nu discuta si nu contrazice niciodata prescriptiile medicale in
fata bolnavului .Ii risipesti increderea in medicina , ii distrugi
speranta in vindecare
Responsabilitatile esentiale ale asistentului medical sunt mentionate
ulterior si de o serie de organizatii. Codul deontologic al asistentilor
medicali / nurselor se suprapune conceptului de nursing , care consta
in:
Promovarea / pastrarea sanatatii
Restabilirea sanatatii
Inlaturarea suferintei
Ingrijirile pentru sanatate sunt acordate individului , familiei si
colectivitatilor , activitatea asistentului medical fiind in interrelatie cu a
celorlalti profesionisti din sanatate .
Consimmntul informat
Din punct de vedere juridic, consimmntul este un acord de voin
expres sau tacit dat de o persoan cu discernmnt, care s nu fie viciat
prin nelciune i reprezentnd concordan ntre voina intern i cea
declarat a pacientului.
n prezent se accept dou sensuri ale consimmntului informat. n
primul sens, el este analizabil prin prisma unei alegeri autonome. Dup
Beachamp and Childress, el reprezint o autorizare autonom a unui
individ pentru o intervenie medical sau pentru participarea sa la o
cercetare. Din acest prim sens reiese c unei persoane i se cere mai mult
dect s-i exprime acordul i compliana la o anumit procedur.
Persoana respectiv trebuie s autorizeze ceva printr-un act de consimire,
informat i voluntar. Consimmntul nu poate fi niciodat presupus,
chiar dac exist situaii ce ne ndreptesc astfel.

AS PRINC TAMAS SIMONA

34

De exemplu, dac un minor matur nu i poate da consimmntul


din punct de vedere legal, totui el poate permite o anumit procedur.
Astfel un pacient sau subiect de cercetare ar putea s accepte o
intervenie, n virtutea autonomiei sale, i astfel s dea un consimmnt
informat n primul sens, fr s poat autoriza efectiv intervenia i astfel
fr un consimmnt valid n al doilea sens.
Iniial consimmntul era perceput univalent, ca un act de
ncunotiinare.
Ulterior, diveri autori au ncercat s defineasc consimmntul informat
prin specificarea elementelor acestui concept, adic prin identificarea
componentelor de informaie i a celor de consimire.
Componenta informaional se refer la relatarea informaiilor i la
nelegerea a ceea ce s-a comunicat.
Componenta de consimire cuprinde att decizia voluntar ct i
acceptarea procedural.
Combinnd viziunea medical, legal, filozofic sau psihologic se pot
recunoate cinci segmente ale consimmntului:
(1) competen mental (discernmnt),
(2) informare,
(3) nelegere,
(4) voluntarism,
(5) consimire.
Astfel sintetiznd toate aceste elemente, scheletul unui consimmnt ar fi
urmtorul:
I. Elemente de baz (precondiii)
1. Competena mental (de a nelege i decide)
2. Voluntarism (n procesul de decizie)
II. Elemente informaionale
3. Comunicarea (informaiilor relevante)
4. Recomandarea (unui plan)
5. nelegerea (punctelor 3 i 4)
III. Elemente de consimire
6. Decizia (planului)
7. Autorizarea (planului/opiunii alese)
Varianta negativ a consimmntului informat o reprezint refuzul
informat, n care punctul III menionat anterior se refer la elemente de
refuz, cuprinznd decizia mpotriva opiunii propuse.
Cerina de baz a unui sistem n care consimmntul informat este un
concept viabil, realistic i respectat, nu doar un formular, este ca pacienii
s doreasc s primeasc informaii, s le neleag i s le in minte, s
analizeze adecvat aspectele medicale, s doreasc i evident s fie
capabili s ia decizii, iar medicii s poat i s doreasc s ofere
informaiile necesare. Adevratul consimmnt este un exerciiu informat

AS PRINC TAMAS SIMONA

35

asupra unei alegeri implicnd oportunitatea de a evalua n deplin


cunotin de cauz opiunile disponibile i riscurile aferente.
Confidenialitatea
Confidenialitatea i are rdcinile n tradiia uman de mprtire i
pstrare a unui secret.
Dorina de inere a unui secret este prima manifestare a identitii unui
copil i o practic social complex a adulilor.
Dorina de mprti un secret provine din nevoia de a stabili sau ntri o
relaie cu ceilali, relatarea presupunnd o ncredere implicit i o
promisiune explicit de respectare.
Oamenii obin cunotine, i formeaz
opinii i i apreciaz pe alii tocmai n baza unui schimb informaional.
Astfel, cu ct restricionm ceea ce alii tiu despre noi, cu att vom fi mai
capabili s controlm imaginea pe care o au despre noi, dei n acest mod
nu va fi niciodat complet, ci doar obinut prin extrapolarea a ceea ce
noi dm de neles.
Dei respectul confidenialitii i al autonomiei n prezent constitue baza
relaiei medic pacient, exist i situaii n care acestea sunt neglijate pe
considerente morale.
Dac alegerea implic un risc public, o potenial vtmare pentru ceilali,
sau necesit resurse speciale care nu pot fi alocate, este justificabil
restricionat exercitarea autonomiei.
Respectul autonomiei, dei obligator fa de oricine nu este real exercitat
n cazul persoanelor care nu pot aciona ntr-o manier suficient de
autonom, pentru c sunt fie imaturi, incompeteni mental, ignorani,
constrni sau exploatai (ex: sugarii, indivizii cu ideaie suicidal,
dependenii de droguri etc).
n domeniul medical confidenialitatea a fost articulat nc din jurmntul
lui Hippocrate: Orice voi vedea sau auzi n timpul activitii profesionale
sau nafara ei n legtur cu viaa oamenilor, lucruri care nu trebuie
discutate n afar, nu le voi divulga, acceptnd c toate acestea trebuie
inute secret!. Ulterior, declaraia de la Geneva a Asociaiei medicale
mondiale stipuleaz o obligaie de secret absolut i include
urmtorul legmnt: Voi respecta secretele care mi se ncredineaz,
chiar i dup ce pacientul a murit.
EUTANASIA
Termenul de eutanasie a fost introdus de Francis Bacon (1561-1626),
care i-a acordat un sens pur filozofic. n accepiunea sa, eutanasia
semnific o moarte bun, linitit, fericit. Acesta este, de altfel, sensul
care este atribuit acestui termen prin prisma originii sale etimologice,
cuvintul eutanasie fiind format prin alipirea a doi termeni din greaca
veche: eu - bun, armonios i thanatos - moarte.
O definiie mai complex aflat n circulaie este:
AS PRINC TAMAS SIMONA

36

Uciderea din mil a unei persoane, pentru a-i suprima n mod radical
suferine extreme, sau pentru a-i crua pe copii anormali, pe bolnavii
incurabili sau pe bolnavii psihici lipsii de angrenarea n realitate, de
prelungirea unei viei de suferin (uneori pentru muli ani), care
reprezint pe de asupra o povar grea pentru familie i societate.
Eutanasia implic un ansamblu de aciuni sau inaciuni medicale, avnd
suport etico-juridic i fiind n interesul bolnavului, n sensul n care duce la
scurtarea suferinelor unui bolnav care n momentul actual, din punct de
vedere al tiinei medicale nu beneficiaz de un tratament etiologic, ci
dimpotriv, prognosticul este un sfrit apropiat i inevitabil.
Clasificarea eutanasiei
Pentru clasificare se iau n considerare dou criterii eseniale:
- criteriul voinei personale a bolnavului;
- criteriul aciunii medicului.
Dup criteriului voinei bolnavului, a consimmntului i a capacitii
de integrare a acestuia n sfera socialului, dar i a nivelului de informare
asupra realitii diagnosticului i prognosticului bolii sale, eutanasia poate
fi:
- voluntar atunci cnd bolnavul aflat n stadiu terminal, este competent,
avnd discernmntul neafectat de boal, fr s sufere de o depresie
tratabil, solicit n mod repetat medicului curant scurtarea suferinelor,
din cauza durerilor insuportabile, i/sau a pierderii demnitii, fiind
contient c nu mai exist nici un fel de soluie terapeutic.
Toate referinele permanente n privina legalizrii s-au fcut i se fac
numai la aceast categorie de eutanasie.
- involuntar atunci cnd pacientul, dei are capacitatea de a decide, nu
a fost consultat asupra gestului aductor de moarte sau a declarat anterior
c nu dorete s i se fac eutanasie. n acest caz, acordul subiectului ar fi
putut fi obinut, dar acest lucru nu sa ntmplat. Practic, persoana creia i
se face eutanasie ar fi fost n msur s-i dea sau s se abin s-i dea
consimmntul s moar, dar nu i l-a dat, fie pentru c nu a fost
ntrebat, fie pentru c a fost ntrebat dar s-a abinut s i-l dea fiindc
dorea s continue s triasc.
- non-voluntar atunci cnd se pune capt vieii unui bolnav care nu
poate alege el nsui ntre a tri i a muri, acordul subiectului neputnd fi
obinut datorit strii lui mintale sau fizice.
Ea se ntlnete n cazurile de fetui, nou nscui pluri-malformai, a
bolnavilor incontieni, a celor aflai n stare vegetativ persistent, n
cazurile pacienilor cu boli mintale severe sau care datorit unor boli sau
unor accidente nu sunt autonomi (au pierdut capacitatea de aciona n
mod responsabil), fr ns ca nainte de boal sau accident s fi
menionat dac ntr-o asemenea situaie ar dori sau nu eutanasia.
Cazurile n care pentru ntreruperea vieii consimmntul este acordat de
familie sau este obinut printr-o hotrre judectoreasc sunt asimilate
eutanasiei non-voluntare.
Dup criteriul aciunii medicului se disting dou tipuri de eutanasie:

AS PRINC TAMAS SIMONA

37

- Eutanasia activ (mercy killing, omorul din mil) apare cnd moartea
este produs n mod deliberat i activ, prin mijloace pozitive.
Acest tip de eutanasie presupune deci intervenia unei persoane (care
nu este n mod necesar medicul curant) n producerea morii prin
utilizarea unui mijloc tanatogen (supradozri medicamentoase, inhalare
de monoxid de carbon sau anestezice, injecii intravenoase cu aer, insulin
sau clorur de potasiu).
- Eutanasia pasiv (letting die, mercy dying, lsarea s moar, lsarea
n mila lui Dumnezeu, lsatul n plata Domnului) apare cnd moartea
este produs n mod deliberat prin neinstituirea sau ntreruperea
unor msuri obinuite de nutriie sau tratament.
Ea presupune grbirea morii unei persoane, de ctre medic, prin:
ndeprtarea echipamentului de susinere a vieii (suport respirator,
cardiac); ntreruperea oricrui tratament intensiv (proceduri i medicaie);
ntreruperea administrrii de ap i hran; acordarea doar a unor ngrijiri
minime, de confort, muribundului.
Procedurile de acest gen snt aplicate n cazul: bolnavilor incurabili aflai n
stadii terminale, n care oricum moartea natural va surveni curnd;
persoanelor cu stare vegetativ persistent - indivizi cu leziuni cerebrale
importante, care se afl ntr-o com din care nu-i vor mai reveni
niciodat.
Eutanasia pasiv const deci, n lipsa aplicrii sau ntreruperea unui
tratament care ar putea prelungi viaa.
Forme speciale de eutanasie
- Cripto-thanasia este o form de eutanasie subtil, de limit cu moartea
natural, insesizabil ca un act de violen, aa cum ar fi moartea
provocat printr-o supradoz terapeutic de morfin la un bolnav cu
insuficien respiratorie.
- Medicothanasia sau automat-thanasia este un fel de eutanasie
pasiv, produs prin suprimarea aparaturii de meninere a vieii sau a
unor "reziduuri de via". Este similar cu decizia de a nu resuscita.
Responsabilitatea ntreruperii unei reanimri este admis n condiiile
ncetrii ireversibile a funciilor creierului stare de com depit,
cu traseu EEG plat, pentru o durat de 20-60 ore (n funcie de legislaii),
cu excepia copiilor, gravidelor, refrigerailor, sau atunci cnd se solicit
donare de organe (n condiiile legii).
- Dis-thanasia este neleas ca o moarte penibil, chinuit ce ar
putea s orienteze, n final, fie spre eutanasia activ, fie spre cea pasiv.
Ea apare n situaiile n care se abuzeaz de sistemele de susinere a
vieii, n mod nejustificat, n mediul spitalicesc, n general. Exist cazuri i
mai penibile n care oameni foarte bogai cheltuiesc averi enorme pentru
meninerea n via prin mijloace eroice a unor persoane dragi, chiar
acas la ei.
- Cryo-thanasia - metod de eutanasie voluntar activ, presupune
congelarea la minus 200 grade Celsius (temperatura azotului lichid) a
bolnavilor comatoi, sau n primele secunde dup oprirea inimii unui
muribund.

AS PRINC TAMAS SIMONA

38

Cryo-thanasia poate fi considerat o form de eutanasie atta vreme ct


nu exist dect sperana c progresele viitoare ale medicinii vor fi capabile
s opreasc procesul morii biologice, s asigure reluarea funciilor vitale
i s vindece boala de care suferea pacientul.
- Eutanasia economic apare ca un refuz de tratament al celor n vrst
din raiuni economice.
Analiznd datele statistice se poate concluziona c supravieuirea
btrnilor bolnavi cere cheltuieli enorme (42 miliarde de dolari pe an n
1990 fa de 12 miliarde n SUA, n 1985).
- Eutanasia eugenic reprezint un adevrat genocid ce presupune
eliminarea prin eutanasie a handicapailor genetic sau a celor cu diverse
tare patologice.
Sanatatea populatiei constituie una dintre valorile fundamentale, definitorii
pentru insasi existenta fiintei umane. Pentru realizarea acestei valori, prin
multiplele acte normative care reglementeaza activitatea din domeniul
sanitar, sunt consacrate drepturi si obligatii corelative atat pentru
beneficiarii ingrijirilor de sanatate cat si pentru personalul medical sau
nemedical din unitatile sanitare. In cadrul raportului contractual avand ca
obiect furnizarea de servicii medicale, servicii comunitare precum si
servicii conexe actului medical, este necesara delimitarea, cunoasterea si
respectarea acestor doua categorii de drepturi si obligatii. Pentru pacient
se creeaza cadrul institutional care sa-i permita sa beneficieze de ingrijiri
medicale de cea mai buna calitate, iar pentru corpul medical, garantia
prestarii serviciilor medicale cu respectarea normelor de deontologie si
etica medicala, a normelor legale in vigoare, la adapost de consecintele
nedorite ale oricarei forme de raspundere juridica.
Pentru aplicarea principiilor Drepturilor Pacientilor din Europa, a fost
adoptata o lege speciala, Legea nr. 46/2003, privind drepturile pacientului,
prin care sunt consacrate in principal urmatoarele drepturi:
a) la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate;
b) de a fi respectat ca persoana umana;
c) la informatia medicala;
d) consimtamantul asupra interventiei medicale;
e) confidentialitatea informatiilor.
Prin prevederile art. 37 se prevede ca "nerespectarea de catre personalul
medicosanitar a confidentialitatii datelor despre pacient si a
confidentialitatii actului medical, precum si a celorlalte drepturi ale
pacientului prevazute in prezenta lege atrage, dupa caz, raspunderea
disciplinara, contraventionala sau penala, conform prevederilor legale". In
consecinta, garantia respectarii drepturilor pacientului o constituie norma
generala, in baza careia poate fi antrenata oricare dintre formele
raspunderii juridice.
Confidentialitatea informatiilor
Atunci cand se refera la responsabilitatea juridica, legiuitorul trece pe

AS PRINC TAMAS SIMONA

39

primul plan confidentialitatea datelor despre pacient si actul medical, dupa


care face trimitere la toate celelalte drepturi enumerate in lege. Aceasta
optiune a legiuitorului poate avea la baza gravitatea faptei, frecventa
sporita in raport cu celelalte incalcari sau poate aspectele procedurale, in
sensul ca poate fi dovedita mai usor.
Dreptul la confidentialitatea informatiilor reprezinta, in acelasi timp, una
din-tre formele de protectie a vietii private a pacientului si este garantat
prin obligatia furnizorilor de servicii medicale de a pastra secretul
profesional. Sediul materiei il reprezinta dispozitiile art. 196 C.p., potrivit
carora, constituie infractiunea de divulgare a secretului profesional si se
pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, fapta
constand in "divulgarea, fara drept, a unor date, de catre acela caruia i-au
fost incredintate, sau de care a luat cunostinta in virtutea profesiei ori
functiei, daca fapta este de natura a aduce prejudicii unei persoane".
Faptele de aceasta natura sunt rare, insa exista o abundenta de
reglementari similare, in sensul ca, in forme aparent diferite, printro
norma de trimitere, fiecare act normativ reia si continutul textului de
incriminare.
Astfel, acelasi drept la confidentialitate, cu obligatia corelativa a pastrarii
secretului profesional, sub sanctiunea normelor de drept penal, este
consacrat si in:
- art. 78 alin. 1 din Legea nr. 3/1978, in sensul ca "actele, datele si
informatiile medicale obtinute de personalul sanitar in exercitarea
atributiilor de serviciu, constituie secret profesional, divulgarea lor fiind
interzisa";
- art. 30 alin. 2 din Legea nr. 100/ 1998, privind asistenta de sanatate
publica prin care se prevede ca "pastrarea confidentialitatii informatiilor
referitoare la persoane este obligatorie pentru toti salariatii care au acces
la acestea, prin activi-tatea pe care o desfasoara, in mod direct sau
indirect";
- art. 17 din Legea nr. 461/2001, privind exercitarea profesiunii de
asistent medical, infiintarea, organizarea si func-tionarea Ordinului
Asistentilor Medicali din Romania, prin aceea ca "asistentul medical este
obligat sa pastreze secretul profesional, iar informatiile referitoare la
pacienti, obtinute in urma sau in legatura cu exercitarea profesiunii sale,
nu pot fi impartasite altei persoane din afara echipei medicale, cu exceptia
cazurilor prevazute in mod expres de lege".
Consimtamantul asupra interventiei medicale
Necesitatea consimtamantului, liber si neviciat, obtinut de la pacient,
anterior prestarii serviciului medical, reprezinta o forma de exprimare a
libertatii oricarei persoane de a dispune in legatura cu limitele si formele
de existenta, in acord cu normele de interes general. Consimtamantul este
implicit, atunci cand pacientul solicita serviciul medical. Uneori, datorita
imprejurarilor speciale in care pacientul se afla, este necesar
consimtamantul scris din partea pacientului sau a membrilor de familie,

AS PRINC TAMAS SIMONA

40

situatii pe care diferitele acte normative le reglementeaza amanuntit.


Astfel, potrivit art. 124 din Legea nr. 3/1978, "ingrijirile medicale se
efectueaza cu consimtamantul bolnavului sau al persoanelor care, potrivit
legii sunt indreptatite a-si da acordul". Legea cu privire la prelevarea si
transplantul de organe, consacra libertatea consimtamantului atat pentru
donator cat si pentru primitor. Potrivit prevederilor art. 5, este necesar
"consimtamantul scris, liber, prealabil si expres obtinut de la donator",
consimtamant asupra caruia poate reveni, iar potrivit art. 11, transplantul
de tesuturi si organe umane poate fi efectuat numai cu consimtamantul
scris al primitorului.
Dreptul la informatia medicala
Dreptul la informatia medicala, drept consacrat de catre legiuitor, in
favoarea pacientului, constituie, in acelasi timp o obligatie a furnizorilor de
servicii de sanatate. Informatia corecta, completa si accesibila pacientului,
raportata la nivelul acestuia de intelegere a starii de sanatate precum si a
consecintelor acordarii sau neacordarii serviciului medical, constituie
premiza unui consimtamant valabil exprimat, solicitarii si a altei opinii
medicale, sau dimpotriva a refuzului de a primi respectivele servicii.
Acest drept si totodata obligatie corelativa rezulta din prevederile art. 70 76 din Legea nr. 3/1978, precum si din unele reglementari speciale. Astfel,
potrivit prevederilor art. 5 alin. 3 din Legea nr. 2/1998, privind prelevarea
si transplantul de tesuturi si organe umane este obligatorie "informarea
donatorului asupra eventualelor riscuri si consecinte pe plan fizic, psihic,
familial si profesional, rezultate din faptul prelevarii".
Dreptul de a fi respectat ca persoana umana
Relatia dintre medic si pacient se particularizeaza si prin dimensiunea
coordonatelor umane, antrenate pe parcursul actului medical. Fiind mai
vulnerabila, personalitatea pacientului trebuie sa se bucure de un plus de
protectie si respect din partea corpului medical. Din aceasta perspectiva,
legiuitorul a consacrat, in mod expres, si dreptul pacientului de a fi
respectat ca persoana umana, obligatie care rezulta in principal din Codul
de deontologie profesionala precum si din normele legale generale. Astfel,
potrivit prevederilor art. 3 alin. 1 din Legea nr. 74/1995, privind
exercitarea profesiunii de medic, infiintarea, organizarea si functionarea
Colegiului Medicilor din Romania, in exercitarea profesiunii, medicul
trebuie sa dovedeasca "disponibilitate, corectitudine, devotament si
respect fata de fiinta umana", iar potrivit art. 15 din Legea nr. 461/2001,
"in exercitarea profesiunii, asistentul medical respecta demnitatea fiintei
umane si principiile eticii, dand dovada de responsabilitate profesionala si
morala, actionand intotdeauna in interesul pacientului, familiei pacientului
si al comunitatii." In acelasi sens, potrivit art. 3 din Legea nr. 46/2003,
pacientul are dreptul de a fi respectat ca persoana umana, fara nici o
discriminare.

AS PRINC TAMAS SIMONA

41

Chiar si in lipsa unor consacrari exprese, in legea cu privire la drepturile


pacientului, prin prevederile Codului penal, alaturi de celalalte atribute
fundamentale, este protejata onoarea si demnitatea persoanei.
Dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate
Dreptul la ingrijiri medicale de cea mai inalta calitate este consacrat
printr-o multitudine de acte normative. In acest sens, potrivit prevederilor
art. 117 din Legea nr. 3/1978, "toti cetatenii au dreptul la asistenta
medicala generala si de urgenta", potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr.
100/1998, "asistenta de sanatate publica este garantata de stat", iar
potrivit art. 2 din Legea nr. 46/2003, "pacientii au dreptul la ingrijiri
medicale de cea mai inalta calitate..."
Problema este daca, si in ce masura, pacientii isi pot valorifica integral si
eficient acest drept consacrat intr-o forma atat de generoasa. Calitatea
actului medical este diminuata uneori prin incalcarea normelor de etica
profesionala, insa in cele mai frecvente cazuri, prin lipsa resurselor
financiare si materiale necesare, cu consecinta neantrenarii intregului
potential de care dispune corpul medical. Rezulta ca, in mod inevitabil se
pune problema in ce masura statul isi indeplineste obligatiile specifice
tinand de asigurarea sanatatii populatiei si, prin aceasta, a calitatii vietii.
Legea cu privire la drepturile pacientilor va fi urmata si de o lege cu privire
la drepturile furnizorilor de servicii medicale? Probabil ca raspunsul este
negativ. Astfel stand lucrurile, rezulta ca in cadrul acestui raport
contractual cu drepturi si obligatii corelative, legiuitorul a inteles sa
instituie mai multe drepturi in favoarea pacientilor si mai multe obligatii in
favoarea corpului medical. Aceasta deoarece, apeland la serviciile de
sanatate, pacientii isi valorifica un drept, in timp ce prestand aceste
servicii, furnizorii isi indeplinesc o obligatie profesionala, etica si morala.
Din perspectiva celor expuse, consideram ca fiind necesare:
- valorificarea de catre pacienti a dreptului la educatie pentru sanatate,
drept care este consacrat in mod expres, si care reprezinta o componenta
a dreptului la invatatura; sub acest aspect este necesara o mai buna
derulare a programelor nationale coordonate de catre ministerul de resort.
- codificarea normelor juridice din domeniul sanitar; un asemenea demers
este de natura sa elimine multiplele reglementari cu acelasi continut,
neconcordantele si lacunele legislative, constituind totodata un ghid
legislativ accesibil si celor care nu au pregatire juridica.
Studiu de caz
Ion si Ana sunt 2 pensionari dementi ingrijiti in acelasi grup, intr-un centru
de ingrijire psiho-geriatric.
Ion este vaduv si are 2 doi copii care il viziteaza rar.

AS PRINC TAMAS SIMONA

42

Ana nu a fost niciodata castorita si a avut o viata foarte activa ca asistenta


sociala.
In timpul zilei Ion si Ana isi vorbesc cu regularitate, ajungind de obicei sa
se atinga si sa se mingiie unul pe celalalt, exprimarea afectiunii lor ii
tulbura pe ceilalti pacienti internati si cauzeaza probleme in salon, din ce
in ce mai multi pacienti internati incep sa se mingiie si sa se imbratiseze.
Citeva cadre medicale gasesc ca este suparator si prezinta cazul
comitetului executiv.
Acesta din urma decide sa-i plaseze pe Ion si Ana in doua grupuri diferite
Totusi ei continua sa se intilneasca in timpul terapiei ocupationale.
Paul terapeutul observa ca Ion asteapta sa o intilneasca pe Ana, dar pe el
nu il supara acest lucru.
Totusi seful Consiliului executiv al centrului de ingrijire ii explica faptul ca
lui Ion si Ana nu le este permis sa se intilneasca deoarece comportamentul
lor afectiv nu este conform cu opinia consiliului privitoare la relatiile
demne de sexualitate.
Notati reflexile voastre cu privire la aceste probleme.
Paul trebuie sa actioneze imediat conform deciziei consiliului?
In opinia lui persoanele virstnice, demente au aceleasi drept la tandrete
fizica ca si ceilalti?
Care este semnificatia demnitatii umane in domeniul sexualitatii
persoanelor virstnice , pensionare?
Este demn sa suprimi exprimarea tandretei si dragostei pensionarilor?
Este o alternativa acceptabila amenajarea unor camere comune?

AS PRINC TAMAS SIMONA

43