AS. PRINC.

TAMAS SIMONA BOGDANA

Scurta descriere

Nursingul la domiciliu este un tip de asistenta medicala relativ nou n Romnia.

Sistemul de ngrijire la domiciliu ofera:
Dispune
de
un
centru
de
supraveghere
si
monitorizare.
Are
suportul
unui
serviciu
propriu
de
transport
medicalizat.
Foloseste
cea
mai
buna
echipa
medicala.
Asigura vizite medicale la domiciliu ale celor mai reputati medici specialisti.
Pacientii pot fi transportati la diferite Centre Medicale pentru investigatii speciale,
internare
Logistic dispune de echipamente avansate ce sunt utilizate n cadrul programelor de
nursing.
Managementul este asigurat de medici
Pentru
cine?
Orice persoana aflata sub tratament medical / recuperator ( gimnastica medicala,masaj)
Orice pacient cu probleme speciale, persoane vrstnice, imobilizate pre si postoperator
sau aflate n faze terminale de boala.
Cnd?
24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamna.
Cine?

Medici,
asistente
medicale,
infirmiere
Medici coordonatori.
Unde?

La
domiciliul
pacientului

n
spitale

n
hoteluri
n timpul transporturilor medicale.
Cum?
Folosind Centrul de Supraveghere si Monitorizare al Pacientilor

Aplicnd
programe
de
nursing
stricte
si
personalizate
Stabilind o conexiune permanenta ntre PACIENT - DISPECERATUL DE NURSING CENTRUL MEDICAL - DISPECERATUL AMBULANTA -.
Cu
ce?
Microclimat de spital - generator de oxigen, scaune cu rotile, pulsoximetre,
electrocardiograf, ecocardiografie, echipament antiescara, stativ pentru perfuzie, scaun
pentru deplasare, echipament imobilizare fracturi, nebulizatoare pentru aerosoli, truse
medicale, medicamente, truse pentru diferite pansamente Transport medicalizat propriu ambulante.
De
ce?
Ameliorarea starii de sanatate, confortul pacientului si integrarea rapida n mediul
familial si social.

Ce este ingrijirea la domiciliu ?

Norma din 07/04/2003 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 255 din
12/04/2003
Art. 1. - Prin ngrijire la domiciliu se ntelege orice activitate de ngrijire medicala
prestata de personal specializat, la domiciliul pacientului, care contribuie la
mbunatatirea starii de bine a acestuia din punct de vedere fizic si psihic.
Art. 2. - ngrijirea la domiciliu se efectueaza numai la indicatia medicilor.
Art. 4. - Beneficiarii ngrijirilor medicale la domiciliu sunt persoane cu afectiuni
acute si/sau cronice, care prezinta un anumit nivel de dependenta si o capacitate
limitata de a se deplasa la o unitate sanitara n vederea asigurarii ngrijirilor
ambulatorii
recomandate
de
medici.
Art. 5. - Pot fi furnizori de ngrijiri la domiciliu persoane juridice sau fizice
autorizate de Ministerul Sanatatii si Familiei pentru a presta aceste servicii.
Art. 6. - (1) Asigurarea asistentei medicale si a ngrijirii la domiciliul bolnavului este
efectuata n conformitate cu nivelul de pregatire profesionala a furnizorilor acestor
servicii.
ngrijirea la domiciliu este o fraza simpla care cuprinde o categorie larga de
servicii
sociale
si
de
sanatate.
Aceste servicii sunt efectuate la domiciliu pentru recuperarea pacientilor cu
invaliditate, boli cronice sau terminale, care necesita tratament sau asistenta
medicala
pentru
activitatiile
esentiale
ale
vieti
cotidiene.
ngijirea paleativa ofera ngrijire, asistenta la domiciliu si tratament pentru
persoanele cu afectiuni terminale, la fel si pentru familiile acestora.
n general ngrijirea la domiciliu este recomandata atunci cnd pacientul prefera sa
ramna la domiciliu, dar necesita ngrijire care nu poate fi asigurata usor sau n mod
eficace
de
catre
familie
si
prieteni.
Din ce n ce mai multe persoane vrstnice, prefernd sa traiasca independent vieti
neinstitutionalizate, primesc servicii de ngrijire la domiciliu, atunci cnd
capacitatiile lor fizice diminua. Adultii tineri care sunt invalizi sau n convalescenta
dupa afectiuni acute aleg ngrijirea la domiciliu ori dr cte ori este posibil.
Adultii si copii diagnosticati cu boli terminale, adesea sunt ngrijiti acasa,
beneficiind de compasiune si mentinnduli-se demnitatea la sfrtitul vietii. Alti
pacienti sunt capabili sa stea la domiciliu nca de la nceput, primind ngrijiri eficace
si
sigure
n
confortul
propriei
case.
Cererile pentru ngrijiri la domiciliu au crescut brusc, acum aceste ngrijiri
medicale
s-au
mutat
din
spital
napoi
la
domiciliu.
Vrstnicii beneficiari principali ai ngrijirilor la domiciliu traiesc mai mult cu
afectiuni cronice, dizabilitati si dementa. Tendinta actuala este ca vrstnicii sa
primeasca ngrijire la domiciliu n schimbul plasarii n institutii de ngrijire cronice
sau
pe
termen
lung.
Tot mai multe persoane primesc la domiciliu diferite servicii de ngrijire care sunt

furnizate
n
spitale.
ngrijire acuta pentru boli acute si recuperare dupa interventii chirurgicale
Ingrijire cronica pentru boli fizice cronice si diabilitati functionale
Servicii ambulatorii fizioterapie, terapie ocupationala, consiliere
ngrijire
paliativa

pentru
boli
terminale
si
muribunzi
Servicii medicale specializate chimioterapie, terapie antibiotica intravenoasa
ngrijire tehnologizata oxigenoterapie la domiciliu, dializa, terapie respiratorie
Toate acestea sunt rezultatul politicii guvernamentale de sanatate si a serviciilor
sociale de restructurare care se rasfrng n reducerea numarului de paturi, scurtarii
duratei de spitalizare, chirurgiei ambulatorii.

Politica de dezvoltare a serviciilor de ngrijiri la domiciliu

Stabilirea principiilor i obiectivelor ngrijirilor
Dezvoltarea sistemelor de ngrijire la domiciliu
Dezvoltarea i implementarea cadrului instituional
Sprijinirea reelei informale existente
Formarea personalului calificat, n sistem EMC
Creterea calitii i profesionalizarea serviciilor
Msuri pentru prevenirea situaiilor de dependen
Continuitate in finanare a sistemului de ngrijiri
LEGEA nr. 145 din 24 iulie 1997
asigurarilor sociale de sanatate
Emitent : Parlamentul
Publicat in : Monitorul nr.178 din data 31.07.1997
_____________________________________
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
CAPITOLUL l
Dispozitii generale
Art. 1 . - (1 ) Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de
ocrotire a sanatatii populatiei.
(2) Asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii si functioneaza descentralizat pe
baza principiului solidaritatii si subsidiaritatii in colectarea si utilizarea fondurilor,
precum si a dreptului alegerii libere de catre asigurati a medicului, a unitatii
sanitare si a casei de asigurari de sanatate.
(3) Pot functiona si alte forme de asigurari de sanatate care acopera riscuri
individuale, in diferite situatii speciale. Se pot organiza si societati private de
asigurari de sanatate. Aceste asigurari nu sunt obligatorii.

Art. 2. - (1) Constituirea fondurilor de asigurari sociale de sanatate se face din

contributia asiguratilor, din contributia persoanelor fizice si juridice care angajeaza
personal salariat din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse.
(2) Administrarea fondului de asigurari sociale de sanatate se face prin Casa
Nationala de Asigurari de Sanatate si prin casele de asigurari de sanatate judetene si
a municipiului Bucuresti.
Art. 3. - (1 ) Asiguratii si membrii lor de familie au dreptul la servicii medicale, in
mod nediscriminatoriu, in conditiile legii.
(2) Asiguratii au obligatia sa participe la actiunile profilactice organizate de casele
de asigurari de sanatate si sa respecte tratamentele medicale prescrise.
CAPITOLUL II
Asiguratii
Sectiunea 1
Persoane asigurate
Art. 4. - (1) Sunt supuse in mod obligatoriu asigurarii, potrivit prezentei legi,
urmatoarele categorii de persoane:
a) cetatenii romani cu domiciliul in tara;
b) cetatenii straini si apatrizii care au resedinta in Romania.
(2) Asiguratii vor plati o contributie lunara pentru asigurarile sociale de sanatate.
Art. 5. - Calitatea de asigurat se dovedeste cu carnetul de asigurari sociale pentru
sanatate.
Art. 6. - Urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurarea de sanatate,
fara plata contributiei:
a) copiii si tinerii pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, studenti sau ucenici si
daca nu realizeaza venituri din munca;
b) persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca sau se afla in grija
familiei;
c) sotul, sotia, parintii si bunicii, fara venituri proprii, afiati in intretinerea unei
persoane asigurate;
d) persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990
privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de
dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in
strainatate si constituite in prizonieri, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de
razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, precum si
persoanelor prevazute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri
si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru
victoria Revolutiei din decembrie 1989, daca nu realizeaza alte venituri decat cele
provenite din drepturile banesti acordate de lege, precum si cele provenite din
pensii.
Sectiunea a 2-a
Persoane exceptate de la asigurarea de sanatate obligatorie
Art. 7. - Asigurarea de sanatate este facultativa pentru urmatoarele categorii de
persoane:
a) membrii misiunilor diplomatice acreditate in Romania;
b) cetatenii straini care se afla temporar in tara.

Sectiunea a 3-a
Calitatea de asigurat
Art. 8. - (1 ) Calitatea de asigurat a salariatilor se dobandeste din ziua incheierii
contractului individual de munca ai salariatului si se pastreaza pe toata durata
acestuia. Obligatia virarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate revine
celui care angajeaza persoane salariate.
(2) Persoanele care nu sunt saiariate dobandesc calitatea de asigurat din ziua in care
s-a achitat contributia si o pastreaza in conditiile legii.
Art. 9. - Are calitatea de asigurat fara plata contributiei pentru asigurarile sociale de
sanatate, persoana aflata in una dintre urmatoarele situatii, pe durata acesteia:
a) satisface serviciul militar in termen;
b) se afla in concediu medical, in concediu pentru sarcina si lauzie sau in concediu
medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani;
c) executa o pedeapsa privativa de libertate sau arest preventiv;
d) face parte dintr-o familie care beneficiaza de ajutor social, potrivit Legii nr.
67l1995 privind ajutorul social.
Art. 10. - (1) Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza o data cu
pierderea cetateniei si/sau a dreptului de resedinta in tara. (2) in cazul neachitarii la
termen, potrivit legii, a contributiilor datorate fondurilor de asigurari sociale de
sanatate, Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin organismele sale, va
proceda la aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor cuvenite
bugetului asigurarilor sociale de sanatate si a majorarilor de intarziere.
CAPITOLUL III
Drepturile asiguratilor
Art. 11. - (1) Asiguratii au dreptul la servicii medicale, medicamente si materiale
sanitare.
(2) Drepturiie prevazute la alin. (1) se stabilesc pe baza contractului-cadru elaborat
de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si de Colegiul Medicilor din Romania,
cu avizul Ministerului Sanatatii, aprobat prin hotarare a Guvernului, in conditiile
prezentei legi.
(3) Contractul-cadru reglementeaza, in principal, conditiile acordarii asistentei
medicale, cu privire la:
a) lista serviciilor medicale, a medicamentelor si a altor servicii pentru asigurati;
b) parametrii calitatii si ai eficientei serviciilor.
c) criteriile si modul de plata a serviciilor medicale;
d) nivelul costurilor, modul de decontare si actele necesare in acest scop;
e) asistenta medicala primara;
f) internarea si externarea bolnavilor;
g) necesitatea si durata spitalizarii;
h) asigurarea tratamentului spitalicesc cu masuri de ingrijire sau de recuperare;
i) conditiile generale de acordare, de catre spital, a tratamentului ambulatoriu;
j) prescrierea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a
protezelor si a ortezelor, a dispozitivelor de mers si de autoservire;
k) conditiile si plata serviciilor de tehnica dentara;
l) informarea corespunzatoare a bolnavilor.

Art. 12. - (1) Asiguratii au dreptul la ingrijire medicala, in caz de boala sau de
accident din prima zi de imbolnavire sau de ia data accidentului si pana la
vindecare, in conditiile stabilite de prezenta lege (2) Ingrijirea medicala acordata
asiguratilor se realizeaza prin servicii medicale, dupa cum urmeaza:
a) servicii de asistenta medicala preventiva si de promovare a sanatatii, inclusiv
pentru depistarea precoce a bolilor;
b) servicii medicale ambulatorii;
c) servicii medicale spitalicesti;
d) servicii de asistenta stomatologica;
e) servicii medicale de urgenta;
f) servicii medicaie complementare pentru reabilitare;
g) asistenta medicala pre-, intra- si postnatala;
h) ingrijiri medicale ia domiciliu;
i) medicamente, materiale sanitare, proteze si orteze.
Art. 13. - Insotitorii copiilor bolnavi in varsta de pana la 3 ani beneficiaza de plata
serviciilor hoteliere din partea casei de asigurari de sanatate, daca, potrivit
criteriilor stabilite de comun acord de catre aceasta si de Colegiul Medicilor din
Romania, medicul considera necesara prezenta lor pentru o perioada determinata.
Art. 14. - (1) In serviciile medicale, suportate de casa de asigurari de sanatate, nu se
includ:
a) servicii de sanatate acordate in caz de risc profesional: boli profesionale si
accidente de munca;
b) unele servicii medicale de inalta performanta;
c) unele servicii de asistenta stomatologica;
d) asistenta medicala curativa la locul de munca;
e) sevicii hoteliere cu grad inalt de confort.
(2) Seviciile prevazute la alin. (1 ) lit. a) -c) si e) se stabilesc prin contractul-cadru.
Art 15. - (1) Asiguratii au dreptul sa-si aleaga medicul de familie care sa le acorde
serviciile medicale primare.
(2) Daca optiunea este pentru un medic de familie dintr-o alta localitate, asiguratul
va suporta cheltuielile de transport.
(3) Asiguratul va putea schimba medicul de familie ales dupa expirarea a cel putin
3 luni de la data inscrierii sale la medic.
Sectiunea 1.1
Servicii medicale pentru prevenirea imbolnavirilor si pastrarea sanatatii, precum si
pentru depistarea precoce a bolii
Art. 16. - (1 ) In scopul prevenirii imbolnavirilor si al pastrarii sanatatii, asiguratii
vor fi informati permanent asupra mijloacelor de pastrare a sanatatii, de reducere
si.de evitare a cauzelor de imbolnavire.
(2) In situatia in care se constata noxe profesionale sau risc crescut de accidentare,
casele de asigurad de sanatate au obligatia de a anunta autoritatile responsabile cu
protectia muncii.
(3) Casele de asigurari de sanatate colaboreaza cu comisiile de specialitate ale
Colegiului Medicilor din Romania, cu medicii cu experienta, cu unitatile sanitare si
cu organizatiile neguvernamentale, pentru intocmirea si realizarea de programe de

sanatate finantate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de

sanatate, precum si din alte surse.
Art. 17. - Serviciile medicale stomatologice preventive se suporta de catre casele de
asigurari de sanatate, astfel:
a) nelimitat pentru copiii pana la varsta de 16 ani, individual sau prin formarea de
grupe de profilaxie, fie la scoala, fie la gradinita;
b) pentru tinerii de la 16 ani la 20 de ani, de doua ori pe an;
c) pentru adulti, o data pe an.
Art 18. - Serviciile medicale pentru prevenirea si depistarea precoce a bolilor care
ar putea afecta dezvoltarea fizica sau mentala a copiilor sunt suportate de casele de
asigurari de sanatate.
Art 19. - (1 ) Asiguratii in varsta de peste 30 de ani au dreptul la un control in
fiecare an, pentru prevenirea bolilor cu consecinte majore in morbiditate si
mortalitate. Aceste afectiuni se precizeaza in contractul-cadru.
(2) Asiguratii care au efectuat controalele medicale periodice preventive, stabilite
de catre Colegiul Medicilor din Romania impreuna cu casele de asigurari de
sanatate, beneficiaza de reduceri sau de scutiri de la plata unor contributii
personale, prevazute in contractul-cadru.
Sectiunea 1.2
Servicii medicale in caz de boala
Art. 20. - (1) Asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii,
pentru prevenirea complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel putin pentru
ameliorarea suferintei pacientului, dupa caz.
(2) Tratamentul medical se aplica de catre medici si alt personal sanitar acreditat
Art. 21. - (1 ) Asiguratii au dreptul la asistenta medicala de specialitate ambulatorie,
la indicatia medicului de familie, cu respectarea liberei alegeri a medicului
specialist acreditat. Asistenta medicala de specialitate se acorda de catre medici
specialisti. Serviciile medicale ambulatorii cuprind: stabilirea diagnosticului,
tratament medical, ingrijiri medicale, recuperare, medicamente si materiale
sanitare.
(2) Asiguratii primesc asistenta medicala de specialitate in spitalele acreditate, daca
tratamentul ambulatoriu sau la domiciliu nu este eficace.
(3) Tratamentul in spital se acorda prin spitalizare integrala sau partiala, care
cuprinde: consultatii, investigatii, stabilirea diagnosticului, tratament medical si/sau
tratament chirurgical, ingrijire, medicamente si matariale sanitare, cazare si masa.
(4) Asigurarea asistentei medicale spitalicesti revine spitalului, potrivit contractului
incheiat de acesta cu casa - de asigurari de sanatate.
Art. 22. - Servicile medicale stomatologice se acorda de catre medicul din cabinetul
stomatologic si din serviciul buco-maxilo-facial .
Art 23. - Tratamentele stomatologice se suporta de casa de asigurari de sanatate in
proportie de 40%-60%, tinand seama de necesitatea respectarii controalelor
profilactice impuse de serviciul stomatologic. Aceste tratamente, in cazul copiilor
pana la varsta de 16 ani se vor suporta de catre casa de asigurari de sanatate, pe
baza criteriilor stabilite in contractul-cadru.
Sectiunea 1.3
Medicamente, materiale sanitare, proteze si alte mijloace terapeutice

Art. 24. - (1) Lista cu medicamentele din Nomenclatorul de medicamente de care

beneficiazai asiguratii pe baza de prescriptie medicala, cu sau fara contibutie
personala, se elaboreaza anual de catre Ministerul Sanatatii si Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate, cu avizul Colegiului Medicilor din Romania si al Colegiului
Farmacistilor din Romania, in baza contractului-cadru.
(2) Asiguratii au dreptul la materiale sanitare pentru corectarea vazului a auzului
pentru protezarea membrelor si la alte materiale de specialitate in acest scop, pe
baza prescriptiilor medicale, cu sau fara contributie personala, in conditiile
prevazute in contractul-cadru.
(3) Asiguratii beneficiaza de tratament fizioterapeutic, masaje, gimnastica medicala
si altele asemenea, pe baza prescriptiilor medicale, cu sau fara contibutie personala,
in condiile prevazute in contractul de furnizare de servicii medicale.
Art 25. - (1) Asiguratii in varsta de peste 18 ani suporta:
a) costul medicamentelor care se administreaza in infectii usoare ale cailor
respiratorii, calmante, purgative, antiemetice;
b) costul serviciilor medicale si al materialelor sanitare acordate in cazul corectiilor
estetice;
c) costul unor materiale sanitare necesare pentru corectarea auzului si a vazului:
baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere.
(2) Costurile medicamentelor, ale materialelor sanitare si ale mijloacelor terapeutice
care se suporta de catre asigurat vor fi stabilite prin contractul-cadru.
Art 26. - Decontarea valor medicamentelor catre casele de asigurari de
sanatate va avea la baza preturile de referinta ale medicamentelor din
Nomenclatorul de medicamente in vigoare la data achizitionari medicamentului.
Sectiunea 1.4
Servicii de reabilitare a sanatatii
Art. 27. - (1 ) Asiguratii au dreptul la asistenta medicala de recuperare intr-o unitate
speciala pentru o perioada si dupa un ritm stabilite de medicul curant in programul
de reabilitare.
(2) Contributia personala pentru asistenta medicala de recuperare se stabileste prin
contractul-cadru.
Sectiunea 1.5
Tratamentul medical la domiciliu
Art. 28. - Asiguratii au dreptul sa primeasca asistenta medicala la domiciliu si
ingrijire din partea unui cadru mediu sanitar, daca este necesar si indicat de medic.
Sectiunea 1.6
Alte servicii speciale
Art. 29. - (1 ) Casele de asigurari de sanatate preiau cheltuielile de transport daca
acestea sunt necesare pentru realizarea unui serviciu medical pentru asigurat.
(2) Asiguratii au dreptul la transport sanitar in urmatoarele situatii:
a) urgente medicale;
b) cazurile prevazute in contractul-cadru.
Art. 30. - Asiguratii au dreptul la ajutor in menaj pe perioada bolii sau a
invaliditatii, in cazul in care nu pot sa se ingrijeasca si nu au sustinatori legali care
sa Ii ajute; durata in ore, pe zi, se stabileste individual de catre casa de asigurari de
sanatate.

Sectiunea a 2-a
Asigurarea calitatii serviciilor medicale
Art. 31. - Asigurarea calitatii serviciilor medicale se realizeaza prin acceptarea de
catre casele de asigurari de sanatate numai a:
a) serviciilor medicale si stomatologice recunoscute de catre Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate si de Colegiul Medicilor din Romania, conform legii;
b) medicilor, asistentilor medicali si a celuilalt personal acreditat;
c) unui sistem informatiorial corespunzator asigurarii unei evidente primare privind
diagnosticul si terapia aplicata;
d) respectarii criteriilor de evaluare a calitatii asistentei medicale si stomatologice,
elaborate de catre Colegiul Medicilor din Romania, conform legii.
Art. 32. - (1) Criteriile privind calitatea asistentei medicale ce se acorda asiguratilor
se elaboreaza de comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor din Romania si
de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si se refera la:
a) tratamentul medical;
b) tratamentul stomatologic;
c) actiunile de depistare precoce a imbolnavirilor;
d) procedeele medicale de recuperare eficace;
e) prescrierea de medicamente, materiale sanitare, proteze, transportul bolnavilor;
f) eliberarea de certificate medicale si rapoarte necesare atat caselor de asigurari de
sanatate pentru indeplinirea sarcinilor, cat si asiguratilor pentru a beneficia de
ajutoare de boala;
g) masurile de restabilire a fertilitatii unui cuplu;
h) infiintarea si functionarea unitatilor sanitare si dotarea lor corespunzatoare.
(2) Aceste criterii sunt obligatorii pentru medici si pentru personalul sanitar.
Art. 33. - In vederea respectarii criteriilor de calitate a serviciilor medicale furnizate
asiguratilor, casele de asigurari de sanatate organizeaza controlul activitatii
medicale impreuna cu comisiile de specialitate ale Colegiului Medicilor din
Romania. Controlul are la baza criteriile prevazute la art. 31 si 32.
Sectiunea a 3-a
Actiuni comune pentru sanatate
Art. 34. - Ministerul Sanatatii proiecteaza, implementeaza si coordoneaza programe
de sanatate publica, in scopul realizarii unor obiective de sanatate, cu participarea
tuturor institutiilor cu raspundere in domeniul realizarii politicii sanitare a statului.
Obiectivele se stabilesc in colaborare cu Casa Nationala de Asigurari de Sanatate,
cu Colegiul Medicilor din Romania, cu reprezentanti ai spitalelor si clinicilor
universitare, ai unitatilor de cercetare, ai organizatiiior neguvernamentale, ai
sindicatelor, precum si cu reprezentanti ai populatiei.
Sectiunea a 4-a
Atributiile Colegiului Medicilor din Romania in domeniul asigurarilor sociale de
sanatate
Art. 35. - Colegiul Medicilor din Romania are, in domeniul asigurarilor sociale de
sanatate, urmatoarele obligatii :
a) asigurarea elaborarii si furnizarii serviciilor medicale de baza prevazute in
prezenta lege;

10

b) garantarea, fata de casele de asigurari de sanatate, ca serviciile medicale respecta

parametrii de calitate si de stabilitate conform prezentei legi;
c) urmarirea realizarii eficiente a asistentei medicale de urgenta;
d) asigurarea necesarului de asistenta medicala din punct de vedere cantitativ si
calitativ in plan teritorial;
e) participarea la elaborarea planurilor de construire de spitale si de dotare cu
echipament de mare performanta medicala.
Sectiunea a 5-a
Acreditarea personalului medical
Art. 36. - in sistemul de asigurari sociale de sanatate pot fi admisi sa lucreze numai
medicii si personalul sanitar acreditat potrivit legii.
Art. 37. - (1 ) Contractui dintre casa de asigurari de sanatate si medic inceteaza in
urmatoarele situatii:
a) daca medicul nu incepe activitatea in terrnen de cel mult 3 luni sau intrerupe
activitatea, din motive imputabile, pe o perioada mai mare de 3 luni;
b) prin denuntarea unilaterala a contractului de catre medic;
c) daca contravine prevederilor statutului casei de asigurari de sanatate.
d) daca medicul renunta la calitatea de membru al Colegiului Medicilor din
Romania.
e) daca se muta cabinetul medical din teritoriul de functionare.
(2) Litigiile privind incheierea si incetarea contractului se solutioneaza de catre
casele de asigurari de sanatate, precum si de catre contenciosul administrativ si de
catre judecatorie, dupa caz.
Art. 38. - Comisiile de acreditare a personalului medical se organizeaza, la nivel
national si judetean, de catre Colegiul Medicilor din Romania si de catre casa de
asigurari de sanatate, in componenta paritara.
Art. 39. - Regulamentul de functionare a comisiilor de acreditare a personalului
medical in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate se elaboreaza de catre
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si de Colegiul Medicilor din Romania, in
termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
CAPITOLUL IV
Relatiile caselor de asigurari de sanatate cu furnizorii de servicii medicale, de
aparatura si de medicamente
Art. 40. - Furnizorii de servicii medicale, potrivit prezentei legi, sunt medicii si
personalul sanitar, cabinetele medicale, centrele de diagnostic si tratament, spitalele
si alte unitati sanitare care sunt in relatii contractuale cu casele de asigurari de
sanatate.
Art. 41. - (1) Relatiile dintre furnizorii de servicii medicale si casa de asigurari de
sanatate se stabilesc si se desfasoara pe baza de contract.
(2) Casa de asigurari de sanatate organizeaza un sistem de asigurare pentru
raspunderea civila a medicilor si a celorlalte categorii de personal medical.
(3) Furnizarea serviciilor medicale are la baza stabilitatea contributiei asiguratilor.
Art. 42. - Asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie se acorda de
catre medici, personal sanitar, cabinete pentru practica individuala, dispensare
pentru practica de grup, centre de sanatate, policlinici, centre de diagnostic si
tratament si de catre serviciile ambulatorii ale spitalelor.

11

Art. 43. - Casele de asigurari de sanatate incheie cu furnizorii de servicii medicale

contracte anuale pentru furnizarea de servicii si pentru plata acestora, urmarind
realizarea echilibrului financiar. La incheierea contractelor se tine seama de
economicitatea si de calitatea serviciilor oferite si de interesul manifestat de
asigurati.
Art. 44. - (1) Casele de asigurari de sanatate incheie contracte anuale cu furnizorii
de servicii medicale, in baza contractutui-cadru .
(2) Prevederile contractului-cadru sunt date publicitatii, pentru informarea
asiguratilor si a furnizorilor de servicii medicale.
(3) Furnizorii de servicii medicale pot negocia clauze suplimentare cu casa de
asigurari de sanatate, in limita conditiilor prevazute in contractul-cadru.
Art. 45. - Modalitatile de plata a furnizorilor de servicii medicale de catre casele de
asigurari de sanatate se stabilesc prin contractul-cadru si pot fi:
a) in asistenta medicala primara si de specialitate, prin tarif pe persoana asigurata si
prin tarif pe serviciu medical, dupa caz;
b) in asistenta medicala din spitale si din alte unitati cu stationar, prin tarif pe
persoana internata, prin tarif pe zi de spitalizare, prin tarif pe serviciu medical si
prin tarife negociate pentru anumite prestatii.
Art. 46. - (1 ) Spitalele se construiesc, de regula, de catre autoritatile locale sau
centrale, in baza unui program pe termen iung, desfasurat pe ani, care se aproba
prin lege.
(2) Aparatele de mare performanta se procura de catre spitale si de centrele de
diagnostic si tratament pe baza aprobarii unei comisii centrale compuse din
reprezentantii Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate, ai Colegiului Medicilor
din Romania si ai Ministerului Sanatatii, in limita prevederilor bugetului alocat.
Prima dotare se suporta de la bugetul de stat.
Art. 47. - (1) Materialeie sanitare, protezele si ortezele pot fi
furnizate numai de catre persoane fizice sau juridice acreditate de casele de
asigurari de sanatate. Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si Colegiul Medicilor
din Romania elaboreaza anual liste noniinale ale acestor materiale, care se publica
in Monitorul Oficial al Romaniei.
(2) Modul de furnizare si conditiile de plata se stabilesc prin contractse directe
incheiate intre casele de asigurari de sanatate si respectivii furnizori.
Art. 48. - In relatiile caselor de asigurari de sanatate cu furnizorii de medicamente,
obligatia farmacistilor este de a elibera medicamentul cu pretul cel mai mic, daca
medicul indica numai denumirea substantei active, precum si de a arata
posibilitatea de inlocuire a medicamentului prescris.
Art. 49. - Asigurarea asistentei medicale, a ingrijirii la domiciliul bolnavului si a
ajutorului in menaj se contracteaza de casele de asigurari de sanatate cu unitati
specializate sau cu persoane fizice. Casa de asigurari de sanatate poate colabora cu
organizatii caritabile si de intrajutorare.
Art. 50. - Asistenta medicala de urgenta si alte tipuri de transporturi medicale se
acorda prin servicii de ambulanta judetene si al municipiului Bucuresti, iar plata
acestor servicii se asigura pe baza contractului care se incheie intre serviciile de
ambulanta si casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti.
CAPITOLUL V

12

Finantarea serviciilor medicale

Sectiunea 1
Constituirea fondurilor de asigurari sociale de sanatate
Art. 51. - Fondul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si fondurile caselor de
asigurari de sanatate jude.tene si a municipiului Bucuresti se formeaza din:
a) contributii ale persoanelor fizice si juridice, in parti egale;
b) subventii de la bugetul de stat si de la bugetele locale;
c) alte venituri.
Art. 52. - (1 ) Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare
pentru asigurarile sociale de sanatate, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 6 si
55.
(2) Cuantumul contributiei banesti lunare a persoanei asigurate se stabileste sub
forma unei cote de 7% si se aplica la venitul brut.
(3) Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se deduce din impozitul pe
salariu sau din impozitul pe venit dupa caz, stabilit potrivit legii, si se varsa la casa
de asigurari de sanatate.
Art. 53. - (1) Persoanele juridice sau fizice care angajeaza personal salariat au
obligatia sa retina si sa vireze casei de asigurari de sanatate teritoriale contributia
pentru sanatate datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea
respectiva; acestea au obligatia sa anunte casei de asigurari de sanatate orice
schimbare care
are loc in nivelul veniturilor.
(2) Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal saiariat au obligatia platii
contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate de 7%, raportat la fondul de
salarii.
Art. 54. - (1) Pentru pensionari, pentru beneficiarii ajutorului de somaj si ai
alocatiei de sprijin, precum si pentru persoanele care lucreaza pe baza de conventii
civile, contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se retine, o data cu plata
drepturilor banesti asupra carora se calculeaza, de catre cei care efectueaza plata
acestor drepturi. Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se vireaza casei
de asigurari de sanatate la care este arondata persoana in cauza.
(2) Persoanele care nu sunt salariate si nu se incadreaza in prevederile alin. (1), dar
au obligatia sa isi asigure sanatatea potrivit prevederilor prezentei legi, vor
comunica, direct casei de asigurari de sanatate in a carei raza teritoriala isi
desfasoara activitatea, veniturile impozabile, in vederea stabilirii contributiei de 7%
pentru asigurarile sociale de sanatate, potrivit legii.
Art. 55. - (1) Sunt asigurate prin efectul prezentei legi, cu scutire de plata
contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate de catre acestea, persoanele care:
a) satisfac serviciul militar in termen;
b) se afla in concediu medical sau in concediu medical pentru ingrijirea copilului
bolnav in varsta de pana la 6 ani;
c) executa o pedeapsa privativa de libertate sau arest preventiv;
d) fac parte dintr-o familie care beneficiaza de ajutor social, potrivit Legii nr.
67l1995 privind ajutorul social.
(2) Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate datorata pentru persoanele
prevazute la alin. (1) se suporta asffel :

13

a) de catre bugetul de stat pentru persoanele prevazute la alin. (1) lit. a), c) si d);
b) de catre bugetul asigurarilor sociale de stat, pentru persoanele prevazute la alin.
(1) lit. b).
(3) Contributiile pentru persoanele prevazute la alin. (1) se stabilesc prin aplicarea
cotei de 7% asupra sumei reprezentand valoarea a doua salarii minime brute pe
tara.
Art. 56. - (1 ) Angajatorii si asiguratii care au obligatia platii contributiei pentru
asigurarile sociale de sanatate, potrivit prevederilor prezentei legi, si care nu o
respecta datoreaza majorari pentru perioada de intarziere, egale cu majorarile
aferente pentru intarzierea achitarii impozitelor.
(2) Daca datoria nu este achitata in termen de o luna de la data scadenta, casa de
asigurari de sanatate va introduce dispozitie de incasare silita.
Art. 57. - Bugetul de stat suporta urmatoarele cheltuieli:
a) pentru investitiile legate de construirea unor unitati sanitare si pentru aparatura
medicala de mare performanta;
b) pentru activitatea de diagnostic, curativa si de reabilitare de
importanta nationala, pentru recuperarea capacitatii de munca.
Art. 58. - Asiguratii suporta unele plati suplimentare privind costul medicamentelor
furnizate si unele servicii medicale corespunzator reglementarilor stabilite de Casa
Nationala de Asigurari de Sanatate, potrivit criteriilor prevazute in contractul de
asigurare de sanatate.
Art. 59. - Pentru sustinerea bugetelor caselor de asigurari de sanatate din judetele
cu dezechilibre financiare, se va varsa, de catre fiecare casa de asigurari de
sanatate, o cota de 7% in contul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, din
incasarile lunare ale acestora.
Sectiunea a 2-a
Utilizarea fondurilor de asigurari sociale de sanatate
Art. 60. - Fondurile de asigurari sociale de sanatate se utilizeaza pentru:
a) plata medicamentelor si a serviciilor medicale acordate;
b) cheltuieli de administrare si functionare, in cota de maximum 5%;
c) fond de redistribuire, in cota de 7%;
d) fond de rezerva, in cota de 5%.
Art. 61. - Fondurile ramase la finele anului se reporteaza in anul urmator, cu
destinatia prevazuta la art. 60.
CAPITOLUL VI
Organizarea caselor de asigurari de sanatate
Art. 62. - Casele de asigurari de sanatate sunt institutii publice autonome,
nelucrative, care desfasoara activitati in domeniul asigurarii sanatatii.
Sectiunea 1
Organizarea administrativa
Art. 63. - Asigurarile de sanatate se organizeaza prin Casa Nationaia de Asigurari
de Sanatate, prin casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului
Bucuresti si prin oficii teritoriale.
Art. 64. - Casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti pot
avea, la nivelul oraselor, al municipiilor, precum si al altor localitati, oficii de
asigurari de sanatate, daca numarul asiguratilor este de cel putin:

14

a) 200.000 pentru orasele, municipiile si sectoarele municipiului Bucuresti;

b) 100.000 pentru alte localitati.
Art. 65. - (1) Casele de asigurari de sanatate functioneaza pe baza unui statut.
Statutul trebuie sa contina prevederi referitoare la:
a) denumirea si sediul casei de asigurari de sanatate;
b) teritoriul deservit;
c) felul, cantitatea si calitatea unor servicii care nu sunt definite expres prin lege;
d) nivelul si modul de incasare a contributiei;
e) numarul membrilor in organeie de conducere;
f) drepturile si obligatiile organelor de conducere;
g) modul de adoptare a hotararilor adunarii generale a reprezentantilor;
h) organizarea activitatii financiar-contabile, a controlului si intocmirea bilantului
contabil anual;
i) componenta si sediul comisiei de litigii;
j) modalitatile de publicitate.
(2) Fiecare asigurat primeste un extras in care sunt specificate serviciile care se
asigura, nivelul contributiei si modul de plata.
Art. 66. - Organele de conducere ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate sunt:
a) adunarea generala a reprezentantilor;
b) consiliul de administratie, ales de adunarea generala a reprezentantilor, care are
un presedinte si un vicepresedinte, alesi dintre membrii acestuia, si care, in termen
de 6 luni, va eiabora statutul casei de asigurari de sanatate.
Art. 67. - Adunarea generala a reprezentantilor are ca principal obiectiv sustinerea
intereselor asiguratilor in raporturile cu consiliul de administratie. Ea are ca
atributii:
a) aproba statutul si alte reglementari specifice in domeniul sau de activitate,
potrivit legii;
b) aproba bilantul contabil si descarcarea gestiunii anului precedent pentru Casa
Nationala de Asigurari de Sanatate si pentru casele de asigurari de sanatate judetene
si a municipiului Bucuresti;
c) ia decizii privind administrarea patrimoniului;
d) aproba bugetul de venituri si cheltuieli pentru anul curent al Casei Nationale de
Asigurari de Sanatate si pentru casele.de asigurari de sanatate teritoriale;
e) alege o comisie de cenzori formata din 3 persoane si 3 supleanti.
Art. 68. - Consiliul de administratie reprezinta Casa Nationala de Asigurari de
Sanatate si pe asigurati in raporturile cu alte persoane fizice si juridice.
Art. 69. - Pe langa Casa Nationala de Asigurari de Sanatate functioneaza
consilii de experti, care elaboreaza proiecte de norme metodologice pentru
acordarea serviciilor medicale, aprobate de catre comisia mixta a Casei Nationale
de Asigurari de Sanatate si Colegiului Medicilor din Romania.
Art. 70. - Membrii Consiliului de administratie al Casei Nationale de Asigurari de
Sanatate si ai comisiei de cenzori vor beneficia de o indemnizatie de sedinta, al
carei cuantum este stabilit prin statut.
Art. 71. - (1) Casele de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti au
urmatoarele organe de conducere:
a) adunarea reprezentantilor;

15

b) consiliul de administratie.
(2) Atributiile si modul de desfasurare a activitatii organelor de conducere
prevazute la alin. (1) se reglementeaza prin statut.
Sectiunea a 2-a
Alegerea organelor de conducere ale caselor de asigurari de sanatate
Art. 72. - (1 ) Alegerea organelor de conducere ale caselor de asigurari de sanatate
se face prin vot secret.
(2) O persoana poate fi aleasa pentru maximum doua mandate.
Art. 73. - Organele de conducere se aleg pe o perioada de 5 ani.
Art. 74. - Asiguratii si angajatorii aleg pe reprezentantii lor, pe grupe reprezentative,
astfel:
a) pentru salariati;
b) pentru liber-profesionisti;
c) pentru agricultori cu gospodarii individuale;
d) pentru pensionari;
e) pentru someri;
f) pentru personal casnic;
g) pentru elevi si studenti.
Art. 75. - (1) Norma de reprezentare este de 2 candidati la 10.000 de asigurati,
dintre care un candidat al angajatorului si unul al asiguratilor.
(2) Primele alegeri, modul de depunere a candidaturilor pentru adunarea generala a
reprezentantilor si desfasurarea alegerilor vor fi prevazute intr-un regulament
electoral, care se va elabora de catre comisia electorala centrala. Aceasta comisie va
fi alcatuita din 13 membri, dupa cum urmeaza:
a) un reprezentant al Ministerului Justitiei.
b) un reprezentant al Ministerului Sanatatii;
c) un reprezentant al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale;
d) un reprezentant al Ministerului Finantelor;
e) 4 reprezentanti ai sindicatelor reprezentative din tara.
f) 3 reprezentanti al Colegiului Medicilor din Romania;
g) un reprezentant al Colegiului Farmacistilor din Romania;
h) un reprezentant al Consiliului National al Patronatului.
Art. 76. - La nivelul judetului si al municipiului Bucuresti, in baza regulamentului
electoral, vor functiona comisii electorale judetene si, respectiv, a municipiului
Bucuresti, care se aproba, in componenta similara, de catre comisia electorala
centrala.
Art. 77. - Votul se exercita personal.
Art. 78. - (1 ) Alegerile au loc in acelasi timp pentru organele de conducere ale
Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, precum si pentru cele ale caselor de
asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti.
(2) Nu pot face parte din organele de conducere ale caselor de asigurari de sanatate:
ministrii, secretarii de stat, directorii din ministere, primarii, prefectii si asiguratii
cu functii de conducere in sindicat.
Sectiunea a 3-a
Serviciul medical al casei de asigurari de sanatate

16

Art. 79. - Serviciul medical al casei de asigurari de sanatate elaboreaza si verifica

documentatia privind acordarea si controlul serviciilor furnizate din punct de
vedere medical pentru protejarea asiguratului. De asemenea, controleaza
corectitudinea certificatelor medicale de boala, oportunitatea masurilor de
recuperare, ingrijirea la domiciliu si calitatea serviciilor de sanatate.
Art. 80. - (1) In cadrul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate functioneaza un
serviciu medical format din 7 medici, care este condus de un medic-sef.
(2) In cadrul caselor de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti,
serviciul medical este format din 2-5 medici, in raport cu numarul asiguratilor, si
este condus de un medic-sef.
Art. 81. - Consiliul de administratie al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si
al casei de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti numeste pe
seful serviciului medical. Conditiile de numire se stabilesc prin statut.
CAPITOLUL VII
Controlul
Sectiunea 1
Controlul de gestiune
Art. 82. - Controlul de gestiune al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al
caselor de asigurari de sanatate judetene si a municipiului Bucuresti se face anual
de catre Curtea de Conturi.
Sectiunea a 2-a
Controlul serviciilor medicale
Art. 83. - Casa Nationala de Asigurari de Sanatate impreuna cu Colegiul Medicilor
din Romania organizeaza comisii de controi al serviciilor medicale care se acorda
asiguratilor.
Art. 84. - Controlul are ca scop verificarea indeplinirii parametrilor calitatii
serviciilor medicale, potrivit criteriilor elaborate de Casa Nationala de Asigurari de
Sanatate si de Colegiui Medicilor din Romania.
Sectiunea a 3-a
Arbitrajul
Art. 85. - (1) Casa Nationala de Asigurari de Sanatate impreuna cu Colegiul
Medicilor din Romania organizeaza Comisia Centrala de Arbitraj.
(2) Comisia Centrala de Arbitraj este formata din 2 arbitri delegati de catre Casa
Nationala de Asigurari de Sanatate, respectiv de catre Colegiul Medicilor din
Romania.
(3) Presedintele Comisiei Centrale de Arbitraj va h un arbitru acceptat de ambele
parti.
Art. 86. - (1 ) Arbitrii pot fi medici, juristi sau economisti, acreditati si inregistrati
de Ministerul Justitiei.
(2) Regulamentul de activitate a arbitrilor se stabileste de catre Ministerul Justitiei,
cu avizul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate si al Colegiului Medicilor din
Romania.
Art. 87. - Hotararile Comisiei Centrale de Arbitraj sunt obligatorii atat pentru casele
de asigurari de sanatate, cat si pentru Colegiul Medicilor din Romania.
CAPITOLUL VIII
Dispozitii tranzitorii si finale

17

.Art. 88. - (1) Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 1998, cu exceptia
prevederilor referitoare la functionarea caselor de asigurari de sanatate ca institutii
publice autonome, care intra in vigoare la data de 1 ianuarie 1 999.
(2) In perioada 1 ianuarie 1998 - 1 ianuarie 1999 in vederea asigurarii resurselor
umane, materiale si financiare pentru functionarea intregului sistem de asigurari
sociale de sanatate, Ministerul Sanatatii, cu avizul unei comisii constituite din cate
un reprezentant al Ministerului
Sanatatii, al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, al Ministerului Finantelor, al
Colegiului Medicilor din Romania si al Colegiului Farmacistilor din Romania,
organizeaza, in cadrul si pe structura directiilor sanitare judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, structurile functionale necesare.
(3) In perioada prevazuta la alin. (2), Ministerul Sanatatii indeplineste atributiile
prevazute de prezenta lege pentru Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, iar
directiile sanitare judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, indeplinesc
atributiile caselor de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului
Bucuresti.
(4) Colectarea contributiilor pentru asigurarile sociale de sanatate, precum si a altor
fonduri, in perioada prevazuta la alin. (2), se face de catre Ministerul Finantelor,
prin directiile teritoriale de specialitate, si se evidentiaza intr-un cont separat. Din
totalitatea fondurilor colectate, 80% vor fi administrate de catre Ministerul
Sanatatii, iar 20% se vor constitui intr-un fond de rezerva al Casei Nationale de
Asigurari de Sanatate.
Art. 89. - Retelele sanitare apartinand altor ministere isi vor adapta functionarea la
prevederile prezentei legi.
Art. 90. - (1 ) Fondul initial de asigurari sociale de sanatate se formeaza din
contributia angajatorilor si din contributia angajatilor.
(2) Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate datorata de angajator este de
5% si se formeaza din:
a) 2% reprezentand contributia reglementata de Ordonanta Guvernului nr. 22/1992
privind finantarea ocrotirii sanatatii, aprobata prin Legea nr. 114/1992 ;
b) 3% raportat la fondul de salarii.
(3) Contributia pentru asigurarile sociale de sanatate a asiguratului se constituie
astfel:
a) 5% din veniturile salariale, in cazul asiguratilor care au calitatea de angajat;
b) 5% din venitul impozabil, in cazul asiguratilor care lucreaza pe baza de
conventie civila;
c) 5% din venitul impozabil al liber-profesionistilor;
d) 4% din venitul agricol impozabil, anual declarat de catre persoane fizice care nu
au calitatea de angajat si care nu se incadreaza in prevederile lit. c);
e) 4% din drepturile individuale ale pensionarilor si ale somerilor. Din momentul
inceperii colectarii, drepturile de pensie, de ajutor de somaj si de alocatie de sprijin
se majoreaza cu 4%.
(4) Contributia stabilita potrivit prevederilor alin. (3) lit. a), b) si c) se deduce din
impozitul pe salariu, respectiv din impozitul pe venit.
(5) Cota de contributie initiala pentru persoanele asigurate in conditiile art. 55 este
de 5%.

18

(6) Ministerul Finantelor, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si Ministerul

Sanatatii vor elabora norme metodologice pentru aplicarea prevederilor acestui
articol, in termen de 30 de zile de la intrarea in
vigoare a legii. Aceste norme metodologice se vor publica in Monitorul Oficial al
Romaniei.
Art. 91. - In teritoriile neacoperite cu medici sau cu personal sanitar, pentru
asigurarea serviciilor medicale, consiliile locale pot acorda stimulente in natura si
in bani.
Art. 92. - Activitatea de invatamant si de cercetare din cadrul spitalelor cu sectii
clinice, care sunt finantate prin sistemul de asigurari sociale de sanatate, poate
beneficia de o finantare suplimentara direct de la bugetul de stat.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 10 iulie 1997, cu
respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei .
Norme legislative privind ingrijirile medicale la
domiciliu; HG privind activitatile de voluntariat
in domeniul serviciilor de ingrijire la domiciliu
pentru persoane varstnice.
In prezent, tara noastra se confrunta cu un dezechilibru intre numarul salariatilor si
numarul pensionarilor, in sensul ca, datorita, in primul rand, politicii de stimulare a
pensionarii timpurii de dupa 1990, a crescut rapid numarul de pensionari, in timp ce
numarul salariatilor a scazut, mai ales prin emigrarea tinerilor in afara granitelor tarii.
In acest context, imbatranirea populatiei accentueaza o problema resimtita deja in
societatea romaneasca: persoanele varstnice au nevoie de ingrijire medicala si
asistenta personala cu mult peste resursele de care dispun atat ei insisi, cat si sistemul
de asigurari si de asistenta sociala.
In domeniul protectiei sociale a populatiei, Consiliul Europei a adoptat, la 3 mai
1996, Carta Sociala Europeana, care vizeaza dreptul la protectia sanatatii, la
securitatea sociala si medicala, cat si dreptul de a beneficia de servicii sociale. Carta a
fost semnata de Romania la 15 mai 1997 si a fost ratificata prin legea nr. 74/1999.
Potrivit art. 23 al Cartei, care reglementeaza dreptul persoanelor varsnice la protectie
sociala, statele semnatare ale Cartei se angajeaza sa promoveze masuri care sa
permita persoanelor varsnice sa duca o existenta independenta in mediul lor obisnuit,
atat timp cat doresc si cat este posibil, masuri privitoare in primul rand la ingrijirea
sanatatii persoanelor varstnice si la serviciile de sanatate de care acestea au nevoie.
Una dintre cele mai importante masuri guvernamentale intreprinse in acest sens de
tara noastra in domeniul asistentei sociale a persoanelor varstnice consta in elaborarea
unui cadru juridic coerent, care sa tina seama de normele europene.
19

Astfel, a fost adoptata Legea nr. 17/2000 privind asistenta sociala a persoanelor
varstnice. Sunt considerate persoane varstnice, in sensul legii, persoanele care au
implinit varsta de pensionare stabilita de lege. De prevederile acestei legi beneficiaza
persoanele varstnice aflate, potrivit art. 3 din lege, intr-una din urmatoarele situatii:
nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei persoane; nu are locuinta si nici
posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit prin resursele financiare proprii; nu
realizeaza venituri proprii sau acestea sunt insuficiente; nu se poate gospodari singura
sau necesita ingrijire specializata; se afla in imposibilitate de a-si asigura nevoile
socio-medicale, datorita bolii ori a starii fizice sau psihice.
Asistenta sociala se acorda la cererea persoanei varstnice interesate, a
reprezentantului legal al acesteia, a instantei judecatoresti, a personalului de
specialitate din cadrul consiliului local , a politiei, a organizatiei pensionarilor, a
unitatilor de cult recunoscute in Romania sau a organizatiilor neguvernamentale care
au ca obiect de activitate asistenta sociala a persoanelor varstnice.
Dreptul la asistenta sociala se stabileste pe baza unei anchete sociale care se
elaboreaza luandu-se in considerare toate datele privind afectiunile ce necesita
ingrijire speciala, capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale
vietii cotidiene, conditiile de locuit, precum si veniturile efective sau potentiale
considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vietii. Nevoile
persoanelor varstnice care si-au pierdut total sau partial autonomia, nevoi ce pot fi de
natura medicala, sociomedicala, psihoafectiva, se stabilesc pe baza grilei nationale de
evaluare a nevoilor persoanelor varstnice. Grila nationala de evaluare a nevoilor
persoanelor varstnice a fost aprobata prin HG nr. 886/2000 si cuprinde criteriile de
incadrare in grade de dependenta. Dependenta, potrivit art. 1 alin. 3 din HG nr.
886/2000, reprezinta situatia unei persoane care, urmare a pierderii autonomiei din
cauze fizice, psihice sau mentale, necesita ajutor semnificativ si/sau ingrijire pentru a
realiza activitatile de baza ale vietii cotidiene. In vederea incadrarii in grade de
dependenta, se realizeaza o evaluare a statusului functional, senzorial si psihoafectiv
al persoanei varstnice. Pe baza analizei situatiei sociale, economice si medicale a
persoanei varstnice, prin ancheta sociala se propune masura de asistenta sociala
justificata de situatia de fapt constatata.
Serviciile comunitare care se asigura in baza Legii nr. 17/2000 constau in: ingrijire
temporara sau permanenta la domiciliu; ingrijire temporara sau permanenta intr-un
camin pentru persoane varstnice; ingrijire in centre de zi. Serviciile comunitare care,
potrivit legii, sunt asigurate persoanelor varstnice la domiciliu constau in servicii
sociale (vizand in principal prevenirea marginalizarii si sprijinirea reintegrarii

20

sociale), servicii sociomedicale (vizand ajutorul pentru realizarea igienei personale,

adaptarea locuintei la nevoile persoanei varstnice) si servicii medicale (sub forma
consultatiilor si ingrijirilor medicale la domiciliu, consultatii stomatologice,
administrarea de medicamente, acordarea de materiale sanitare si de dispozitive
medicale). Organizarea serviciilor sociale si sociomedicale revine consiliilor locale si
sunt asigurate fara plata persoanelor varstnice care nu au venituri sau ale caror
venituri sunt mai mici de 5 ori decat nivelul net lunar luat in calcul pentru o persoana
singura. Serviciile medicale susmentionate sunt acordate in baza reglementarilor
legale in vigoare privind asigurarile sociale de sanatate, respectiv in baza legii nr.
95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si a Contractului Cadru din 2006
privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari
sociale de sanatate pentru anul 2007, aprobat prin HG nr. 1842/2006 si modificat de
HG 634/2007. Medicamentele de care pot beneficia asiguratii, deci implicit si
persoanele varstnice, sunt cuprinse in Lista de medicamente aprobata prin Ordinul
Presedintelui CNAS nr.578/2006 si modificata prin Ordinul Presedintelui CNAS nr.
124/2007. Potrivit prevederilor art. 95 din Contractul-cadru pe anul 2007, procentul
de compensare a medicamentelor prevazute in sublista A este de 90% din pretul de
referinta, pentru cele cuprinse in sublista B - este de 50%, iar pentru cele cuprinse in
sublista C - este de 100%. Pretul de referinta este pretul cel mai mic corespunzator
unitatii terapeutice aferente aceleiasi forme terapeutice si pentru fiecare concentratie.

In vederea asigurarii ingrijirilor medicale la domiciliu pentru persoanele in varsta,

consiliile locale pot angaja personal de ingrijire specializat. Autorizarea persoanelor
fizice si juridice care acorda servicii de ingrijiri la domiciliu este reglementata de
Normele privind organizarea si functionarea ingrijirilor la domiciliu, precum si
autorizarea persoanelor juridice si fizice care acorda aceste servicii, aprobate prin
Ordinul nr. 318/2003. Potrivit art. 4 din Norme, beneficiaza de ingrijiri medicale la
domiciliu persoanele cu afectiuni acute si/sau cronice, care prezinta un anumit nivel
de dependenta si o capacitate limitata de a se deplasa la o unitate sanitara in vederea
asigurarii ingrijirilor ambulatorii recomandate de medici. Ingrijirea la domiciliu se
efectueaza numai la indicatia medicilor, iar furnizorii de ingrijiri medicale au

21

obligatia de a comunica medicului care a recomandat aceste servicii situatia evolutiei

starii de sanatate a pacientului ingrijit.
Ingrijirea persoanelor virstnice in camine reprezinta o masura de asistenta sociala care
se dispune numai cu titlu de exceptie. Accesul unei persoane varstnice in camin se
face avandu-se in vedere urmatoarele criterii de prioritate: necesita ingrijire medicala
permanenta deosebita, care nu poate fi asigurata la domiciliu; nu se poate gospodari
singura; este lipsita de sustinatori legali sau acestia nu pot sa isi indeplineasca
obligatiile datorita starii de sanatate sau situatiei economice si a sarcinilor familiale;
nu are locuinta si nu realizeaza venituri proprii. In cadrul caminelor pentru persoane
varstnice se asigura conditii corespunzatoare de gazduire si de hrana, ingrijiri
medicale, recuperare si readaptare, activitati de ergoterapie si de petrecere a timpului
liber, asistenta sociala si psihologica. Serviciile medicale asigurate in camin constau
in: consultatii si tratamente la cabinetul medical, in institutii medicale de profil sau la
patul persoanei imobilizate; servicii de ingrijire-infirmierie; asigurarea
medicamentelor; asigurarea cu dispozitive medicale; consultatii si ingrijiri
stomatologice. Persoanele varstnice care dispun de venituri proprii si sunt ingrijite in
camine, precum si sustinatorii legali ai acestora, au obligatia sa plateasca lunar o
contributie de intretinere, stabilita pe baza costului mediu lunar de intretinere. In
cazul persoanelor virstnice care nu au venituri si nici sustinatori legali, contributia de
intretinere este asigurata din bugetele locale sau judetene, dupa caz.
Caminele de batrani se incadreaza in categoria unitatilor de asistenta medico-sociale,
a caror organizare, functionare si finantare este reglementata de Normele din 2 aprilie
2003, aprobate prin HG nr. 412/2003 si prin Instructiunile nr.1 din 28 iulie 2003 de
aplicare a acestor Norme.
O masura speciala de protectie sociala luata de statul roman a fost aceea de a
subventiona de la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale, asociatiile si
fundatiile romane care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala. In acest
sens, a fost adoptata Legea nr. 34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si
fundatiilor romane cu personalitate juridica, care infiinteaza si administreaza unitati
de asistenta sociala. Potrivit Normelor Metodologice din 2001 de aplicare a
prevederilor Legii nr. 34/1998, pot beneficia de subventii asociatiile si fundatiile
romane care acorda de cel putin 12 luni servicii de asistenta sociala in cadru
organizat, respectiv printr-o unitate de asistenta sociala. Serviciile de asistenta sociala
acordate de aceste asociatii si fundatii sunt subventionate daca indeplinesc
urmatoarele conditii: se incadreaza in liniile de subventionare prioritare in domeniul

22

asistentei sociale; se desfasoara intr-un spatiu adecvat sau la domiciliul persoanelor

asistate; sunt utilizate si alte resurse pentru acordarea serviciilor de asistenta sociala.
O prevedere importanta a legii nr. 17/2000, cu caracter de protectie a persoanelor
varstnice, este reprezentata de art. 30 din lege, potrivit caruia persoana varstnica va fi
asistata, la cererea sa ori din oficiu, dupa caz, in vederea incheierii unui act juridic de
instrainare, cu titlu oneros sau gratuit, a bunurilor ce-i apartin, in scopul intretinerii si
ingrijirii sale, de un reprezentant al autoritatii tutelare a consiliului local in a carui
raza teritoriala domiciliaza persoana virstnica respectiva.
Prin Legea nr. 16/2000 a fost infiintat Consiliul National al Persoanelor Varstnice,
organism autonom, consultativ, de interes public, avand drept atributii: sprijinirea
institutiilor statului in aplicarea recomandarilor Adunarii Mondiale a Persoanelor
Varstnice; urmarirea aplicarii reglementarilor legale privind persoanele varstnice si
sesizarea organelor competente despre abaterile constatate; avizarea proeictelor de
acte normative care privesc persoanele varstnice; sprijinirea organizarii asociative a
persoanelor varstnice si a participarii lor active la viata sociala. In teritoriu,
functioneaza consilii judetene ale persoanelor varstnice. Pentru solutionarea pe plan
local a problematicii persoanelor varstnice, in cadrul fiecarei directii de munca,
solidaritate sociala si familie judeteana, este desemnata o persoana care asigura
colaborarea permanenta cu consiliile judetene ale persoanelor varstnice

Unul dintre cele mai importante acte normative in domeniul protectiei sociale este
reprezentat de Legea nr. 47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala (care la
data intrarii sale in vigoare a abrogat Legea 705/2001 privind sistemul national de
asistenta sociala). In conformitate cu prevederile art. 4 din Legea nr. 47/2006,
principiile care stau la baza functionarii sistemului de asistenta sociala sunt:
universalitatea (potrivit careia fiecare persoana are dreptul la asistenta sociala in
conditiile legii); respectarea demnitatii umane (potrivit careia fiecarei persoane ii este
garantata dezvoltarea libera si deplina a personalitatii); solidaritatea sociala (conform
careia comunitatea participa la sprijinirea persoanelor care nu isi pot asigura nevoile
23

sociale); subsidiaritatea (potrivit careia, in situatia in care persoana sau familia nu isi
poate asigura integral nevoile sociale, intervin colectivitatea locala si structurile ei
asociative si, complementar, statul). Pentru asigurarea aplicarii politicilor sociale in
domeniul protectiei populatiei (inlcusiv a persoanelor varstnice), consiliile locale si
consiliile judetene infiinteaza si organizeaza in subordinea lor servicii publice de
asistenta sociala.
Privitor la jurisdictia sistemului national de asistenta sociala, decizia de stabilire a
dreptului la servicii sociale si prestatii sociale poate fi contestata la comisia de
mediere sociala. Comisia de mediere sociala este obligata a se pronunta in termen de
cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii, printr-o decizie, aceasta din urma
decizie putand fi atacata, la randul sau, in termen de 30 de zile de la data emiterii,
potrivit prevederilor legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Chiar daca, in ceea ce priveste legislatia in materie de protectie sociala, s-au facut
progrese considerabile si s-a elaborat un cadru legislativ adecvat pentru protectia
sociala a persoanelor varstnice, cea mai importanta problema cu care ne confruntam
ramane cea a punerii in practica a tuturor instrumentelor de protectie sociala create,
deoarece sunt evidente disfunctionalitatile existente in prezent in sistemul de protectie
sociala a varstnicilor.
Avand in vedere faptul ca, si in cazul tarilor dezvoltate, protectia varstnicilor nu este
adaptata in totalitate nevoilor acestora, pe plan national se impune cu prioritate
asigurarea protectiei sociale in general, si a asistentei sociale a persoanelor varstnice
in special, pentru ca persoanele varstnice sa poata beneficia de securitatea sociala
necesara
Factorii care influieneaz decizia de meninere la domiciliu
- Starea pacientului, respectiv boala de care sufer i gravitatea acesteia.
- Tolerana familiei i gradul de cooperare al acesteia.
- Existena i eficiena serviciilor de ngrijiri la domiciliu.
Starea pacientului
Aceasta se apreciaz de ctre medic care decide, cu acordul pacientului, locul unde va fi
tratat.
Asistentul medical va face o apreciere a strii de sntate i a posibilitii sale reale de a
implementa planul de ngrijire i va conlucra cu medicul la luarea deciziei.
Tolerana familiei i gradul de cooperare
n geriatrie, ca i n pediatrie, dialogul se poart n mare msur cu familia care trebuie
astfel abordat i educat nct s realizeze un climat de via familial normal ducnd la
reuita aciunilor de ngrijire. Se face o apreciere a situaiei familiale a vrstnicului:
1. Dac are familie:
- Ce fel de familie natural sau de substituie (prieteni, vecini).
24

- Care sunt raporturile cu familia.

- Care este climatul din familie.
- Ce poziie ocup n familie.
- Familia este nchegat i are funciile pstrate sau prezint carene morale i de
solidaritate.
- Exist suspiciuni de abuzuri contra vrstnicului.
- Care este situaia material a familiei.
- Care este nivelul de cunotine i de deprinderi igienico-sanitare.
- Mediul urban sau rural.
- Care este nivelul de dependen al vrstnicului.
- Care este gradul de cooperare al familiei pentru a nelege, a accepta i a aplica
tratamentul i ngrijirile recomandate.
2. Dac nu are familie:
- Este abandonat i triete singur sau se izoleaz voluntar.
- Este celibatar, divorat sau este vduv.
- Care este situaia s material.
- Care este nivelul su de cunotine.
- Este nc n activitate i n ce msur aceasta depete capacitatea s de efort.
- i-a pstrat capacitatea de autoservire.
- Care este nivelul su de dependen.
- Care este gradul su de cooperare pentru a nelege, a accepta i a aplica
tratamentul i ngrijirile necesare.
- Care este gradul de risc pentru posibile abuzuri contra s.
Existena i eficiena serviciilor de ngrijiri la domiciliu.
n general, majoritatea persoanelor vrstnice (70% - 75%), i manifest dorina de a fi
ngrijii la domiciliu. Pentru ca s se poat rspund acestei dorine este necesar s fie
organizate servicii de sntate comunitare care s asigure o larg gam de ngrijiri,
inclusive ngrijiri de recuperare funcional a celor cu handicapuri i ngrijiri paliative a
celor aflai n faz terminal.
Aceast orientare a ngrijirilor spre comunitate a fcut posibil meninerea vrstnicului n
mediul su natural de via i reducerea cheltuielilor la nivelul instituiilor cu paturi. n
timp sau extins incluznd i alte categorii: bolnavi cronici, bolnavi psihici, bolnavi cu
diferite handicapuri, .a. Astfel c a aprut ca necesar dezvoltarea i formarea
corespunztoare a
celor care acord ngrijiri la domiciliu.
Iniial, primul tip de ngrijiri a fost
ajutorul - menajer, apoi s-a dezvoltat ajutorul - infirmier i
ajutorul - ngrijiri de sntate specific.
Echipa de ngrijiri la domiciliu este format din:
1. Profesionitii de sntate:
- medicul
- reeaua formal compus din:
ajutorul - menajer,
ajutorul - infirmier,
asistenta medical,
kinetoterapeutul

25

 asistenta social.
Asistentul medical i asistenta social sunt considerate organizatoare de servicii de
ngrijire(evalueaz nevoile)
Neprofesionitii:
- reeaua informal compus din:
membrii de familie (natural sau de substituie),
benevolii sau voluntarii,
biserica,
grupurile asociative (ONG-urile,
alte asociaii non-profit).
Organizarea serviciilor de ngrijiri geriatrice la domiciliu
n occident, finanarea acestor servicii are surse multiple:
- comunitatea i instituiile sociale,
- organizaiile non-guvernamentale i alte grupuri asociative non-profit,
- biserica,
- casele de asigurri sociale de sntate,
- persoana vrstnic prin sistemul co-plat dac are un venit propriu,
- familia persoanei vrstnice dac acesta exist i este abordabil.
Avantajele ngrijirilor geriatrice la domiciliu
Prin organizarea serviciilor de ngrijiri la domiciliu, n structura serviciilor de sntate se
produc o serie de mutaii:
- o parte din acestea se dezvolt,
- altele rmn la acelai nivel,
- altele se reduc.
Avantajele ngrijirilor la domiciliu sunt de necontestat i au efecte pozitive att asupra
strii de sntate a persoanelor care beneficiaz de aceste ngrijiri ct i asupra
furnizorilor i instituiilor implicate i anume:
- Asigur mplinirea dorinei persoanelor vrstnice de a fi ngrijit ntr-un mediu care-I este
familiar.
- Consolideaz relaiile familiale i solidaritatea cu vrstnicul.
- Optimizeaz funcionalitatea asistenei din instituiile geriatrice prin degajarea paturilor
i a fondurilor.
- ngrijirile la domiciliu au un pre de cost de 20 de ori mai mic dect cele din instituiile
cu paturi. Prin transferul ngrijirilor spre comunitate:
se reduce numrul spitalelor,
scade numrul zilelor de spitalizare,
crete numrul spitalizrilor alternative,
asistena medical devine asisten medico-social i ngrijiri ngrijiri de sntate care
sunt mai adaptate nevoilor pacienilor vrstnici.
- Ofer locuri de munc.
- Determin apariia i dezvoltarea unor metode noi de a mbunti viaa vrstnicilor i
de a realiza dezideratul de mbtrnire calitativ.
CENTRELE DE ZI
Funcioneaz pe principiul creelor pentru copii respectiv, persoana vrstnic este adus
dimineaa de ctre unul din membrii de familie la acest centru unde i se asigur toate
condiiile pentru a se simi bine plus societatea altor persoane vrstnice.

26

Cnd aparintorul se ntoarce de la serviciu vine la acest centru i-l ia acas. Aceste
centre sunt necesare n primul rnd pentru persoanele n vrst care nu pot fi lsate
singure acas din cauza riscului de a provoca accidente casnice involuntare sau alte
evenimente neplcute.
VIII.3.6. MASA CALDA LA DOMICILIU
Se poate asigura prin servirea unei mese calde mai ales persoanelor vrstnice care triesc
singure i au un grad redus de autoservire.
Aceasta se realizeaz prin:
- aa numitele mese calde pe roi
- prin nfiinarea unor cantine n imediata apropiere a comunitii n care triesc persoane
vrstnice.
REEAUA DE SOCIALIZARE
Realizeaz contactul vrstnicului cu societatea i facilitarea participrii acestuia la viaa
cetii.
1. Cluburi geriatrice care au o importan deosebit n creterea calitii vieii vrstnicilor
prin implicarea lor n activiti de grup acionnd n primul rnd asupra celui mai cumplit
duman al btrneii: singurtatea.
2. Cercuri de terapie ocupaional care au ca rezultat reducerea impactului pe care-l are
asupra vrstnicului retragerea din activitate i meninerea unui nivel acceptabil al
funciilor sale fizice i psihice ct i a contactului cu societatea.
Se are n vedere i reducerea sentimentului de inutilitate pe care-l are persoana vrstnic
datorit schimbrilor de ordin bio-psiho-sociale ce survin n aceast etap a vieii sale.
Norme de etica si deontologie in ingrijirea la domiciliu
Practicarea profesiunii in sistem privat.
Ingrijirile la domiciliu
Art. 47. - Asistentii medicali generalisti, moasele si asistentii medicali exercita
profesia in regim salarial si/sau independent.
Art. 48. - Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical care isi
desfasoara activitatea in calitate de titular sau asociat al unui cabinet de practica
medicala pot furniza ingrijiri medicale la domiciliu, daca sunt autorizati in acest
sens,
in
conformitate
cu
prevederile legale privind organizarea si functionarea ingrijirilor la domiciliu.
Art. 49. - Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical sunt obligati
sa comunice medicului care a recomandat aceste servicii situatia evolutiei starii
de sanatate a pacientului ingrijit.
Art. 50. - Asistentul medical generalist, moasa si asistentul medical chemati intro familie ori colectivitate trebuie sa respecte regulile de igiena si de profilaxie,
in exercitarea profesiei
NGRIJIRILE MEDICALE LA DOMICILIU

27

Serviciile de ingrijire medicala la domiciliu sunt servicii oferite, la recomandarea

medicului, de echipe multidisciplinare alcatuite din asistente medicale, kinetoterapeuti,
logopezi, infirmiere si asistenti sociali, persoanelor dependente de domiciliu, temporar
sau permanent.
Serviciile de ingrijire medicala la domiciliu sunt destinate in mod special pacientilor
care, la recomandarea medicului specialist, dupa externarea din spital au nevoie de
continuarea ingrijirii medicale. Prin serviciile de ingrijire la domiciliu pacientii primesc
ingrijiri medicale de calitate, obtinand recuperearea starii de sanatate acasa, intr-un mediu
familiar si confortabil.
Pacientii pot fi indrumati spre serviciile de ingrijire la domiciliu si de catre medicul
de familie sau de medicul de specialitate din policlinica, prevenind internarea in spital.
Familia pacientului beneficiaza de asemenea de aceste servicii, prin limitarea
problemelor aparute in viata de familie atunci cand un membru al familiei este bolnav sau
nu se poate auto-ingriji. In plus, personalul medical invata membrii familiei sa efectueze
ei insisi anumite tipuri de ingrijire, permitandu-le sa aiba un rol activ in ingrijirea celor
dragi.
OBIECTIVELE INGRIJILOR MEDICALE LA DOMICILIU
Sa creasca gradul de independenta al pacientului in mediul familial prin furnizarea de
servicii calificate de ingrijire medicala si prin educatia pacientului si a apartinatorilor.
Sa asigure legatura dintre pacient si medic pe perioada tranzitiei pacientului din spital
in mediul familial.
Sa reduca anxietatea si frustrarile pacientului si familiei generate de boala.
TIPUL SREVICIILOR DE INGRIJIRE MEDICALA LA DOMICILIU
SERVICII MEDICALE:
-evaluarea starii de sanatate a pacientului.
-monitorizarea parametrilor fiziologici temperatura, tensiune arteriala, puls, respiratie,
diureza , scaun.
-toaleta pacientului cu probleme medicale.
-administrarea medicametelor pe cale orala, injectii intramusculare si intravenoase,
perfuzii.
-masurarea glicemiei cu glucometrul.
-recoltarea probelor pentru laborator.
-alimentatia artificiala.
-ingrijirea plagilor, escarelor, stomelor, fistulelor, drenajelor.
-sondaj vezical cu sonda permanenta sau cu scop evacuator.
-terapia durerii.
-educatia pacientilor si a familiei.
GIMNASTICA MEDICALA:
-kinetoterapie.

28

TERAPIA VORBIRII:
-logoterapie.
EVALUARE SI INTERVENTIE SOCIALA:
-anchete sociale
INGRIJIRI DE TIP INFIRMIER:
-asigurarea igienei corporale.
-ajutor la mobilizare, hranire.
-preparare de mancare.
MASURI DE CONTROL AL INFECTIEI LA DOMICILIU
In cursul ingrijirilor la domiciliu, atat pacientii cat si apartinatorii trebuie sa se apere
de infectii.
Pasii de mai jos ajuta pacientii sa se vindece si evita complicatiile:
1. Apartinatorii implicati in ingrijirea unui pacient trebuie sa se spele pe maini cu
apa calda si sapun inainte si dupa acordarea ingrijirilor.
2. Persoana care, in timpul ingrijirii, intra in contact cu fluidele eliminate de pacient
(de exemplu in cursul golirii unei pungi colectoare de urina, schimbarii lenjeriei
meurdare) trebuie sa poarte manusi, eventual imbracaminte de protectie, pentru a
preveni contaminarea.
3. Rufele murdarite cu secretii, urina, fecale, trebuie schimbate cat mai repede
posibil. Rufele murdarite se colecteaza in saci de plastic si se spala separat de alte
haine. Apa de spalat trebuie sa aiba o temperatura de cel putin 50-60 grade C si in
ea trebuie adaugat un pahar de inalbitor. Dupa folosire, punga de plastic in care sau colectat rufele trebuie stropita cu solutie de cloramina 3-5% si aruncata in
vasul de gunoi sau, daca este posibil, trebuie arsa. Oala de pat si plosca pentru
urina trebuie golite imediat dupa utilizare, spalate si pastrate curate.
4. Ingrijitorul care are o raceala nu ar trebui sa ingrijeasca pacientul. Daca acest
lucru nu este posibil, ingrijitorul va purta o masca de protectie.
5. pansamentele folosite in ingrijire se colecteaza intr-o punga de plastic si se
stropesc cu solutie de cloramina 3-5%. Punga se leaga, se pune intr-o a doua
punga de plastic si se arunca in vasul de gunoi sau, daca este posibil, se ard.
MASURI DE SIGURANTA LA DOMICILIU PENTRU VARSTNICI
1. Mentineti holurile si scarile luminate, folositi lampi sau becuri de veghe.
2. Mentineti covoarele, podelele si scarile in conditii bune, pastrati podelele curate
dar neceruite, fixati covoarele in cuie si nu folositi covorase.
3. Folositi banda antiderapanta in vana sau in cabina de dus. Cand faceti dus, stati
asezati pe un scaun de plastic.
4. Mentineti cablurile electrice si prizele in bune conditii de functionare. Nu intindeti
cabluri in zonele circulate, renuntati la cablurile deteriorate si nu supraincalziti
prizele.

29

5. folositi tigai usoare la gatit. Nu lasati servete sa atarne deasupra aragazului sau
sobei.
6. Puneti obiectele frecvent utilizate in locuri la care se ajunge usor.
7. Evitati sa va urcati pe scari sau scaune daca aveti tulburari de echilibru.
8. Nu ridicati obiecte grele.
9. Efectuati controale oftalmologice periodice.
10. Purtati pantofi pe masura, inchisi la spate, cu toc jos si care nu aluneca.
11. Tineti telefonul la indemana, cu numerele de telefon de urgenta notate la vedere.
12. Tineti produsele toxice, de curatat, departe de locurile unde se pastreaza si se
prepara mancarea.
PREVENIREA ACCIDENTELOR CLASICE
1. Nu tineti chibriturile la indemana copiilor, nu aruncati chibriturile in cosul de
gunoi.
2. Supravegheati continuu o cratita in care fierbe ceva.
3. Nu turnati apa peste uleiul fierbinte.
4. Nu fumati in pat sau cand stati intinsi.
5. Nu supraincarcati circuitele electrice.
6. Nu lasati sa se ude cablurile electrice.
7. Nu folositi benzina sau alte lichide inflamabile in spatii inchise.
8. Pastrati numarul de telefon al pompierilor aproape de telefon. Faceti-va un plan
de evacuare pentru zi si noapte.
SFATURI PENTRU APARTINATORI
1. Fiti bland cu pacientul.
2. Amintiti-va ca sunteti apartinator, nu magician: nu puteti face minuni, oricat de
mult ati dori.
3. Gasiti-va un loc retras unde sa va relaxati cat de des posibil.
4. Oferiti sprijin, incurajati si laudati pe cei pe care ii ingrijiti. Invatati sa acceptati
laudele.
5. Va veti simti neajutorati la un moment dat datorita suferintei pe care o vedeti.
Acceptati acest lucru fara rusine.
6. Schimbati-va adesea rutina.
7. In fiecare zi incercati sa va concentrati asupra lucrurilor bune ca re se intampla in
acea zi.
8. Fiti plin de resurse, fiti creativi. Incercati noi abordari in activitatile zilnice.
Prevenirea escarelor si a efectelor acestora
Cauza directa a escarelor este presiunea. Escarele apar la mentinerea prelungita a
pacientului in pat sau in scaunul cu rotile, datorita impiedicarii circulatiei normale in
zonele supuse unei presi uni.
FACTORII IMPLICATI IN APARITIA ESCARELOR LA PACIENTII CU LEZIUNI
ALE MADUVEI SPINARII

30

Pierderea sensibilitatii si a miscarilor voluntare

Pierderea sensibilitatii impiedica pacientul sa primeasca avertismente in legatura cu
expunerea la presiune prelungita. Pacientul nu este numai incapabil sa simta disconfortul,
ci din cauza imobilitatii este incapabil sa si schimbe pozitia.
Pierderea controlului vasomotor
Tulburarile circulatorii produc o scadere a rezistentei tisulare la presiune. Presiunea impl
ica ischemie, de aceea escarele apar cu usurinta. Desi sistemul vasomotor nu va fi
niciodata normalizat, unele ameliorari pot
sa apara cand activitatea reflexa a maduvei isi revine.
EFECTUL POSTURILOR
Escarele apar in special la nivelul proeminentelor os oase care sunt supuse la presiune, in
pozitie de d.d. sau sezand. Cele mai vulnerabile zone sunt: sacrul, trohanterele,
tuberozitatile ischiatice, genunchii, fibulele,maleolele, calcaiele, si metatarsienele 5.
Occiputul si coatele sunt de asemenea implica te la pacientii cu leziuni cervicale. Daca
pacientul are aplicat un dispozitiv de imobilizare, escarele pot de asemenea sa se dezvolte
la nivelul coastelor, apofizelor spinoase, si spinele iliace anterioare si posterioare.
Escarele pot de asemenea sa apara cu usurinta sub alte dispozitive de imobilizare ca:
orteze sau corsete aplicate pe segmentele paralizate.
PATOLOGIE
Primul stadiu
Se caracterizeaza prin tulburari tranzitorii ale circulatiei evidentiate prin eritem si edem.
Daca presiunea este indepartata, inflamatia dispare in 48 h.
Al doilea stadiu
Se caracterizeaza prin aparitia leziunilor la nivelul straturilor superficiale ale tesutului
cutanat. Apare staza vasculara si eritemul si congestia nu dispar la exercitarea presiunii
digitale. Leziunile pielii sau dezvoltarea unor flictene sunt urmate de necroza superficiala
si ulceratii.
Al treilea stadiu
Se caracterizeazsa prin necroza profunda si adeseori intinsa cu distrugerea tesutului
subcutanat, a fasciilor, muschilor si oaselor. Daca infectia se extinde la nivelul osului, va
aparea periostita si osteomielita, avand ca
urmare distructia articulara si formarea de osificari ectopice. Netratate, aceste leziuni
majore duc in general la septicemie si deces.
Aparitia bursitelor
O bursita poate sa apara la nivelul tuberozitatii ischiatice, datorita pozitiei prelungite in
sezand. Tesuturile inconjuratoare sunt rapid implicate daca apare infectia, si o foarte mica
solutie de continuitate poate fi adesea
singurul semn vizibil al unei cavitati care ajunge pa na la nivelul bursei inflamate, si de
obicei pana la os.
PREVENIREA ESCARELOR
Unde nu exista presiune, acolo nu vor aparea escare
Prevenirea escarelor consta prin urmare in eliberarea de sub presiune a proeminentelor
osoase in asociere cu corecta pozitionare a pacientului.

31

INTOARCEREA PACIENTULUI
Pacientul este intors la fiecare 3 ore, atat in timpul zilei cat si noaptea, folosind pozitiile
de d.d. si d.l.
De asemenea alaturi de prevenirea efectelor presiunii prelungite, intoarcerea regulata
previne s taza urinara.
Cele mai susceptibile arii, acolo unde proeminentele osoase sunt superficiale, trebuie sa
fie eliberate de sub presiune prin aranjarea pernelor. La fiecare intoarcere zonele de
electie sunt inspectate, pielea este verificata
si toate cutele cearsafurilor sunt indreptate. Orice semn de presiune locala, chiar minor,
este un avertisment important. Roseata care nu diminua la presiune, punctele septice,
contuziile, tumefactiile, indurarile, exprima
pericolul aparitiei unor escare. Orice presiune tr ebuie indepartata de pe zonele implicate,
pana cand acestea sunt vindecate.
De exemplu, daca la nivelul sacrului exista semne de roseata, se va folosi pozitia de
decubit lateral pana la disparitia semnelor.
Dispozitivul de tractiune Guttman se va aplica atunci cand este indicata tractiunea
cervicala. Acest dispozitiv permite mentinerea unei tractiuni cervicale continue in timpul
intoarcerii pacientului. O piesa frontala asigura sprijinul capului in pozitia de d.l.
Daca paturile Egerton nu sunt disponibile, pacientul poate fi asezat pe paturi cu saltele
segmentate din cauciuc spongios. Spatiile dintre segmente sunt modificate in functie de
statura pacientului astfel incat proeminentele osoase sa nu fie supuse la presiune. Pozitia
de d.v. este in mod special indicata atunci cand escarele sunt prezente in regiunile
trohanterice, pe ischioane sau sacru. In aceasta pozitie trebuie sa ne asiguram ca degetele
de la picioare, genunchii, crestele iliace si zona genitala nu sunt supuse la presiune.
Daca nu exista nici saltele de cauciuc, se pot folosi suluri din 5-6 paturi rulate impreuna
strans. Sistemul de aparare al organismului este astfel conceput incat sa faciliteze
vindecarea escarelor. Diversele tipuri de paturi folosite vor fi adaptate in functie de
nevoile fiecarui pacient.

32

33