1

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ

1. Organele genitale externe (vulva)
Totalitatea organelor genitale externe alcatuiesc vulva, care este compusa din
urmatoarele formatiuni :
labiile mari ;
labiile mici ;
vestibulul ;
himenul ;
glandele Bartholin ;
clitorisul.
Tot aici se afla si formatiunea anatomica numita muntele lui Venus.

ORGANELE GENITALE LA FEMEIE

1.1 Muntele lui Venus numit si muntele pubian, este o regiune anatomica
situata deasupra simfizei pubiene, acoperita cu par si avand sub tegument un strat mai
abundent de grasime.
Perii pubieni se termina in partea superioara dupa o linie orizontala (sistem
pilos feminin).
1.2 Formatiunile labilare : sunt plici tegumentare. In functie de dimensiuni
se delimiteaza labiile mari si labiile mici.
Labiile (labiile mari) sunt 2 cute tegumentare avand o forma ovoida alungita,
acoperite cu par pe fata lor externa, fata lor interna are aspect de mucoasa si prezinta
numeroase glande sebacee care secreta smegma vuivara.
Labiile mici sunt doua repliuri cutanate cu aspect de mucoasa, care sunt
situate in interioarul labiilor mari, fiind acoperite in mare parte de acestea.
Himenul este un sept membraniform care inchide intrarea in vagin. Prezinta un
orificiu a carui forma poate fi : inelara, cribiforma (ciuruit), semilunara. Prin orificiul
himenului se scurge in afara sangele menstrual. La primul raport sexual himenul se
rupe in mai multe locuri, dand nastere dupa cicatrizare la carunculii himenali ; ia
nastere, rupturile se accentueaza si mai mult, lasand cateva resturi numite carancul
mirtiformi.
Glandele Bartholin, in numar de doua, sunt situate la baza labiilor mari, de
fiecare parte cate una. Fiecare glanda are un canal excretor care trece prin baza labiilor
mici si al carui orificiu extern se deschide in santul dintre labii si himen, santul nimfohimenal. Rolul glandei este de a secreta un lichid filant care lubrifiaza organele
genitale externe.
1.3 Organele erectile ale vulvei, prin structura si functionalitatea lor,
participa la crearea unei senzatii placute si realizarea actului sexual. Sunt reprezentate
de clitoris corpusculii tactili speciali ai labiilor mici (corpusculi ai voluptatii) si bulbii
vestibulari.
Bulbii vestibulului denimure data de Kobelta sunt organe erectile
imperfect dezvoltate, situate pe partile laterale ale deschiderii vaginului in baza
labiilor mici, reprezentand formatiuni analoage cu corpul spongios al uretrei de la
barbat.
2. Organele genitale interne

Organele genitale interne cuprind :

vaginul ;
uterul ;
tuba ;
uterina ;
ovarul
intre care exista o stransa corelatie fiziologica.
Ele ocupa cea mai mare parte a pelvisului (micul bazin), strabatand perineul,
pana la vulva.
2.1 Vaginul este un organ cavitar care se intinde de la colul uterin la vulva.
Lungimea sa este variabila intre 7 si 9 centimetri.
Peritoneul este o seroasa intraabdominala, peritoneul parietal captuseste
cavitatea peritoneala in care se afla organele abdominale pelviene.
2.2 Uterul. Este un organ musculos, cavitar, nepereche, asezat in mijlocul
bazinului mic, intre vezica si rect. Are rolul de a primi in cavitatea sa ovulul fecundat,
sa-l protejeze, sa-l nutreasca in timpul dezvoltarii sale si sa-l elimine la exterior cand a
ajuns la maturitate. Uterul are forma de para, extremitatea superioara mai lata din care
pleaca trompele uterine se numeste corpul uterin, iar cealalta inferioara mai stramta se
numeste colul uterin (cervix).

Dimensiunile uterului la femeia care nu a nascut (nupilara) sunt de 18

centimetri lungime, 4 centimetri latime si 2-2,5 centimetri grosime ; la multipare,
uterul are 8-9 centimetri lungime, 5-6 centimetri latime si 3 centimetri grosime.
Fundul uterului partea craniala a uterului, mai inalta, ce prezinta dinainte
inapoi insertia celor doua tube uterine, ligamentele utero-ovariene ligamente rotunde.
Corpul uterin usor turtit anteroposterior cu o fata ventrala plana (fata
vezicala si o fata dorsala fata intestinala).
Istmul uterin: este partea care in sarcina desparte corpul de colul uterin.
Deschis in a doua jumatate a sarcinii sub denumirea segment, resprezinta un reper
important in efectuarea inciziei operatiei cezariene. Colul uterin este lung de
aproximativ 3 centimetri; el se subimparte in doua subportiuni: una superioara,
supravaginala si alta caudala, proeminand in vagin, reprezentand partea vaginala a
colului. Cavitatea uterina este mai larga in partea superioara, reducandu-se spre col,
unde da nastere canalului cervical ce comunica cu vaginul. El comunica cu vaginul
prin orificiul uterin extern punctiform la virgine si transversal cu margini neregulate
citiceale la multipare.
a. la virgine ;
b. la secundipare ;
c. la multipare.

Uterul primeste si fixeaza blastocistul in endometrul (ovoimplantatia)

transformat estrogeno-progestativ ; asigura hranirea si dezvoltarea oului lipsit de
rezerve nutritive in cele 9 luni (280 zile) de gestatie.
2.3 Tubele uterine (salpinga, trompa), in numar de doua, cate una de fiecare
parte a uterului, sunt conducte in forma de trompeta ce se intind intre uter si ovar.
Ele conduc ovulul capatat spre uter, adapostesc intalnirea garnetului feminin
(ovulul) cu cel masculin (spermatizoidul) si permite fecundarea in treimea exterioara a
sa (a uneia dintre ele). Fiecare tuba are lungimea de 10-12 centimetri. Descriptiv
prezinta patru parti: interstitiala (in peretele uterin), istmica (3-4 centimetri), ampulara
de 7-8 centimetri si pavilionara in forma de palnie cu fimbrii de 1,5-2 centimetri.
2.4 Ovarele sunt glande perechi, cu dubla functie excretorie (gametogeno, de
producere a celulelor germinate feminine-ovulul). Ele determina caracterele sexuale
principale si secundare ale femeii si au rol deosebit in constructia endocrina a acesteia.
Sunt situate in interiorul abdomenului, in cavitatea pelvina, de o parte si de alta a
uterului in retrouterin. Ele sunt fixate pe organele vecine prin ligamente (tubo-ovarian,
utero-ovarian, lombo-ovarian, mezo-ovarian) si prin formatiuni vasculonervoase
(artera ovariana, venele utero-ovariene, vase limfatice si nervi simpatici peri
vasculari), toate acoperite de peritoneu.
Fiecare ovar contine la nastere aproximativ 400.000 de foliculi din care, pe
parcursul activitatii ovariene, se vor matura doar 300-400 foliculi primari ce vor
ajunge sa fie ovulati, restul degenereaza. Dezvoltarea foliculului si a ovarului se face
sub influenta foliculostimulinei (FSH) produsa de hipofiza.
3. Glandele anexe ale aparatului genital feminin
Glandele lui Bartholin sunt echivalente glandelor lui Cowper de la barbat, in
numar de doua, in forma ovoida, ele au marimea unui bob de mazare si sunt situate de
o parte si de alta a orificiului vaginal.
Glandele periuretrale sau glandele Skene, mai numeroase, sunt situate in
apropierea uretrei.
Glandele vestibulare sunt mici, foarte numeroase, sunt dispuse pe mucoasa
orificiului vaginal, secretia (participand la lubrifierea orificiului vaginal).
Glandele mamare sunt in mod normal organe pereche prezentand la exterior
areola mamara, in centrul acesteia gasindu-se mamelonul. Greutatea lor variaza in
functie de starea lor functionala : la nastere au greutatea de 5 g, la adulte 200 g, iar la
femeile ce alapteaza aproximativ 500 g. greutatea ca si forma celor doi sani sunt
inegale.

Mamelonul este o proeminenta cilindrica sau conica, cu varful rotunjit si baza

latita. La virgine el poate sa nu fie reliefat, in timp ce la femeia ce alapteaza poate
ajunge la 2 cm. De forma variabila, turtit, invaginat, ombilicat sau despicat, prezinta la
suprafata sa 15-20 pori galactofori prin care se deschid canalele galactofore in numar
de 15-25. Fiecare canal galactofor aduna secretia unui lob glandular, inainte de a
ajunge la mamelon, canalul prezinta o dilatatie sinusul lactifer in care se
acumuleaza latele in intervalul celor doua alaptari. Structurat glanda este formata din
15-20 lobi, fiecare lob fiind alcatuit la randul sau din lobuli, rar acestia din acini
glandulari. Secretia laptelui apare la 2-5 zile dupa nastere, ea putand fi stimulata sau
inhibata la nevoie.
Menstruatia : consecinta coloratiilor neuro-hormonale la femeie, este reprezentata
de o hemoragie asociata cu necroza superficiala a mucoasei uterine, care se produce
ciclic, incepand cu pubertatea si sfarsind cu menopauza, constituind expresia activitatii
genitale feminine.
In realitate sunt mai multe cicluri, care converg si se conditioneaza reciproc: ciclul
hiptalmo-hipofizar, ciclul ovarian cu ciclul exocrin si endocrin, ciclul uterin
(endometrial), ciclul vaginal, ciclul mamar si ciclul genital.
Ciclul endometrial:
Modificari ciclice ale endometrului. Mucoasa uterina este divizata in doua straturi
cu caracteristici anatomice si evolutive diferite:
startul profund sau bazal, ce nu sufera nici o modificare de-a lungul ciclului
menstrual, este format din partea profunda a tubilor glandulari si a corionului.
Stratul superficial, numit si functional, care prezinta importante modificari in
cursul ciclului menstrual.
Ciclul menstrual se poate imparti in 3 faze: proliferativa, secretorie si menstruala.
PARTICULARITATI DE INGRIJIRE A BOLNAVELOR CU AFECTIUNI
GINECOLOGICE
Pot fi tratate pe cale chirurgicala sau conservatoare.
Ingrijirile pre si postoperatorii sunt identice cu ale oricariu bolnav care urmeaza a fi
operat pentru afectiuni abdominale cu mici interventii mai speciale.
- cel mai important tratament repausul la pat
o in afectiunile inflamatorii acute repaus absolut
o repausul se pastreaza pina la terminarea perioadei acute a bolii
o in afectiunile insotite de metroragii repaus ob ligatoriu
o patul trebuie sa aiba musama, traversa din cauza hemoragiilor si
scurgerilor, iar schimbarea lor la timp sunt sarcini elementare de ingrijire
7

o toaleta zilnica se face la pat, cu pondere la organele genitale

o adesea bolnava ajunge la spital cu toaleta nefacuta , plina de singe sau
secretii purulente, toaleta acestor bolnave se face numaidupa ce au fost
vazute de medic si a dat indicatiile corespunzatoare, toaleta se face cu
substante dezinfectante caldute, manusi de baie, imbracate deasupra
manusilor de protectie din cauciuc
o spalarea suprafetelor se face unidirectional de sus in jos
o baia la pat se face fractionat, dezvelind numai suprafetele necesare,
reacoperindu-le imediat dupa terminare
o in peroiada acuta a afectiunilor ginecologice spalaturile vaginale sunt
interzise , mai tirziu se vor face doar a indicatia medicului
o alimentatia se va face cu mare atentie
o in perioada de debut a proceselor inflamatorii scade pofta de mincare
o In starile febrile se administreaza cantitati mari de lichide , pentru
stisfactia senzatiei de sete, se voar administra lichide nutritive, reci, din
abundenta
o Regimul dietetic alimente usor digerabile, cu continut caloric crescut
o Necesarul de vitamine se asigura prin alimente corespunzatoare , plus
medicatie
o Se urmareste atent tranzitul intestinal
In perioada acuta se evita administrarea purgativelor
Se va face clisma evacuatorie sau supozitoare
Dupa atenuarea semnelor de inflamatie se va administra laxative
o Se urmareste
febra
Cantitatea si aspectul scurgerilor
Cantitatea si aspectul hemoragiei
Felul si localizarea durerilor
Sensibilitatea sinilor
Tulburarile de mictiune
Pruritul vulvar
Unele manifestari psihice
Atributiile asistentei
Ajuta la examinare
Aseaza bolnava pe masa ginecologica
Face toaleta locala, la nevoie sondaj vezical
Pregateste materialele necesare
Ajuta medicul
Asigura si dirijeaza lumina artificiala
Efectueaza spalatura vaginala la indicatia medicului
Urina se pastreaza
Recolteaza secretia vaginala pentru frotiuri, face insamintarile pe
medii
8

 Pregateste si asista la examinarile colposcopice

Administreaza medicatia pescrisa
O importanta mare in tratament o reprezinta agentii fizici
Atentie deosebita la aplicatiile reci nu se mentin mult timp,
daca nu sunt suportate se anunta medicul imediat
EXPLORARI PARACLINICE SI DE LABORATOR IN GINECOLOGIE
HISTEROMETRIA
- masoara cavitatea uterina
- precizeaza directia acesteia
- nu se face in sarcina
COLPOPUNCTIA punctia fundului de sac douglas
- indicatia pentru precizarea diagnosticului in sarcina extrauterina, piosalpinx,
hidrosalpinx
Punctia fundului de sac Douglas este o varianta a punctiei intraperitoneale, prin
care se realizeaza o legatura intre cavitatea peritoneala si mediul exterior prin
intermediul unui ac de punctie
Scopuri:
explorator - confirmarea prezentei unei colectii patologice
- stabilirea naturii colectiei (puroi, sange, ascita)
terapeutic - evacuarea colectiei de lichid
- introducerea de substante medicamentoase

Materiale necesare :
- ac de punctie diam. 2 mm , lung 12 14 cm, montat pe seringa de 20 ml
valve vaginale
pensa de fixat colul uterin
pense lungi cu tampoane
cateter de metal ptr. golirea vezicii urinare, sonde vezicale
irigator ptr. spalatura vaginala
eprubete sterile , uscate, etichetate ptr. recoltarea probelor de laborator
manusi sterile de cauciuc

iodat
-

materiale ptr. dezinfectia locala permanganat de potasiu sol. 0,2-0,3 %, alcool

materiale de protectie a mesei pe care se efectueaza punctia
tavita renala
medicamente : anestezice

Pregatirea bolnaveii si executarea punctiei

- se anunta bolnava si i se explica necesitatea tehnicii
- punctia se executa in sala de tratamente pe masa ginecologica
- bolnava isi goleste vezica urinara / sondaj vezical
- asezarea bolnavei in pozitie ginecologica
- spalatura vaginala cu sol. de permanganat de potasiu
- se trece la efectuarea punctiei medic + 2 asistente
- spalare pe maini cu apa si sapun
- medicul introduce valvele vaginale si descopera larg colul uterin, apoi fixeaza cu
pensa de col buza superioara a colului si trage uterul in sus ptr. a descoperi cat mai
mult fundul de sac posterior
- o asistenta tine valvele departatoare
- cealalta asistenta va fixa pensa de col si deserveste medicul cu instrumentele
necesare
-in primul rand acul de punctie montat pe seringa
- dezinfectia locului de punctie cu alcool - locul punctiei : in dreapta / stanga colului
uterin si usor inapoia acestuia , urmarind sa se ajunga in regiunile parauterine
- anestezie locala
- efectuarea punctiei si recoltarea colectiei prin aspiratie cu ajutorul seringii

- dupa golirea fundului de sac se retrage acul, se badijoneaza locul punctiei cu un

tampon cu alcool dupa care se indeparteaza , atat pensa de col cat si valvele
- se transporata bolnava la pat, se supravegheaza pulsul, TA, pansamentul
Examinarea lichidului extras
examen macroscopic aspectul si continutul, cantitatea lichidului extras ;
- 2 probe in eprubete sterile se trimit la laborator ; din lichidul purulent se fac
insamantari pe medii de cultura si sunt imediat depozitate la termostat ptr.
identificarea germenului si executarea antibiogramei ;
10

Actul punctiei, natura , cantitatea lichidului extras, numele medicului notate in foaia
de observatie
EXAMENUL SECRETIEI VAGINALE
- conditii de recoltare
o nu se fac inainte irigatii vaginale
o nu se introduc medicamente local
o este interzis contactul sexual 48 de ore inainte
SUPRAVEGHEREA SCURGERILOR FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE
ALE ORGANELOR GENITALE EXTERNE
Femeia prezinta o scurgere vaginala fiziologica , cu dubla origine, vaginala si
cervicala - leucoree fiziologica redusa, nu se scurge din vagin, nu pateaza lenjeria.
Cresterea cantitativa a acesteia sau modificarea ei - leucoree patologica
abundenta , cantitate variabila, iritanta
Se vor analiza :
a) cantitatea - variabila de la cativa ml( in infectii cronice)-cateva sute de ml( in
infectii acute gonococice)
b) culoarea alb-laptoasa-in leucoreea femeilor tinere
- galben-verzui- infectii gonococice
- rosie apoasa sau cafenie tumori ale organelor genitale
c) aspectul - seroasa sau mucoasa
- muco-purulenta sau purulenta
- sanguinolenta
d) ritmul
Recoltarea scurgerilor
tampon de tifon (nu vata !) fixat cu un pansament in T , aplicat la
vulva bolnavei
- tamponul cu secretie se pastreaza intr-o tavita renala acoperita cu
capac
- tavita renala = curata, uscata, fara substante dezinfectante
adaugate !
- se prezinta medicului la vizita , manuirea tamponului se face cu ajutorul penselor
( ! niciodata cu mana)
- dupa examinare, nu se arunca la cos ! , el se va arde !
- felul si cantitatea scurgerilor se noteaza in foaia de observatie

11

RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALE

Recoltarea secretiilor vaginale, a secretiilor uretrale la femei, a secretiilor din
colul uterin se face direct din produsul care se scurge din uretra / col uterin , cu ansa
de platina.
Materiale necesare: - specule vaginale
- anse de platina sau pipete Pasteur
- 2-3 lame de sticla
- lampa de spirt
- eprubete sterile
- creion dermatograf
- manusi sterile
1. Pregatirea fizica si psihica a bolnavei :
se anunta bonava si se explica necesitatea , importanta, si inofensivitatea tehnicii
cu 2 zile inainte repaus terapeutic si sexual
pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in pozitie ginecologica pe masa
ginecologica
toaleta organelor genitale externe cu apa calduta, evitarea oricarei substante dezinfectante
si a sapunului !
2. Efectuarea tehnicii :
spalarea pe maini cu apa si sapun
se imbraca manusile de cauciuc sterile
se indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga
se flambeaza ansa de platina si se recolteaza separat din vagin, uretra si colul uterin
ansa se flambeaza dupa fiecare recoltare !
produsul recoltat din col, sau uretra sa nu vina in contact cu peretii vaginului ( acesta
are flora proprie)
se noteaza vizibil -provenienta produsului recoltat ,
- nr buletinului de analiza
- tipul examinarii
3. Ingrijirea bonavei dupa tehnica
bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa ginecologica
sa se imbrace
va fi condusa in salon si ajutata sa se instaleze comod in pat
- se fac examene
o bacteriologice
examinarea bacteriologica
- cate 2 frotiuri pe lame de sticla , separat ptr. fiecare produs recoltat trimise la laborator
- notare pe lama : provenienta produsului ( secretie vaginala sau secretia colului
uterin, ultima e sterila in mod obisnuit)
- lamele insamantate se trimit la laborator ptr efectuarea examinarii dupa diferite
coloratii

12

- insamantari pe medii de cultura direct la locul si in momentul recoltarii ( medii

cultura functie de germenii cautati)
Ex microscopic :
Tip I - epitelii si lactobacili( secretie normala)
Tip II epitelii, lactobacili, rari bacili gram- negativi sau leucocite
Tip III epitelii, f. rari lactobacili, f. frecventi bacili gram- negativi, coci grampozitivi si negativi,
frecvente leucocite
Tip IV rare epitelii, lactobacili absenti, f. frecvente leucocite, f. abundenta flora
mixta , Trichomonas vaginalis prezent.
o citologice
o parazitologice
examinari parazitologice
- punerea in evidenta Trichomonas vaginalis se utilizeaza secretiile ramase pe manusa de
cauciuc dupa tuseul vaginal,( mai ales cele din fundul de sac vaginal)
- se executa frotiuri uscate la aer
- daca se pot examina imediat se fac preparate native intre lama si lamela , lama fiind
preincalzita
- daca secretia este prea vascoasa = produsul de pe vf. ansei se amesteca cu o picatura de ser
fiziologic in mediul fluid protozoarul se misca mai activ = mai usor recunoscut
- ! parazitul se cauta si in uretra secretia uretrala se exprima dinspre vagin cu indexul , pe
lama de sticla dupa toaleta meatului urinar cu sol. oxicianura de mercur 1/5000.
- din reg. vulvara se mai pun in evidenta ouale de Enterobius vermicularis
o pentru depistarea candidozei
examinari micologice
- recoltari din vagin din depozitele cremoase , albe, cu aspect de pseudomembrane / orice se
abundenta
- recoltare pe lama ptr. frotiu nativ si colorat si examinari directe intre lama si lamela
. Reorganizarea locului de munca :
materialele utilizate se pregatesc ptr sterilizare si se transporta la serviciul de
sterilizare
o testul PAPA NOCOLAU
depisteaza cancerul de col si corp uterin
se recolteaza din fundul de sac posterior, din endocol si de la
nivelul jonctiunii epiteliului pluristratificat pavimentos al sacului
cu epiteluil unistratificat cilindric endocervical
TASTUL LAHM-SCHILLER testul cu lugol
- detecteaza starile precancaroase ale colului uterin
COLPOSCOPIA
- examenul endoscopic al colului uterin, biopsia de col, biopsia de endometru
- consta in prelevarea unui fragment de tesut pentru examenul histopatologic
Colposcopia - metoda de examinare ginecologica executata cu ajutorul colposcopului
ptr. depistarea leziunilor precanceroase ale colului uterin
13

Colposcop = aparat optic prevazut cu un sistem de iluminat propriu si asezat pe un

support. Sistemul optic este format dintr-o lupa binoculara adaptabila distantei oculare
si cu puteri diferite de marire, cu care se obtin imagini marite (sistem microscopic).
Sistemul de iluminat este format dintr-o lampa spctrala de sodium sau dintr-o lampa
cu vapori de mercur, cu o lumen axiala puternica.
Materiale necesare:

Materialele necesare efectuarii toaletei organelor genitale externe;

Specule vaginale cu valve;

Pense vaginale drepte si curbe;

Spatula ginecologice;

Tampoane de vata;

Tifon;

Solutii de Lugol 1%; solutie de acid acetic 3%;

Nitrat de argint 5%;

Lame pentru frotiuri;

Alcool medicinal.
Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare
1.Se pregatesc toate materialele si instrumentele necesare.
Pregatirea bolnavei
Se va efectua o sustinuta munca de educatie sanitara, pentru ca toate femeile sa se
supuna acestei examinari.
Se asaza bolnava pe masa ginecologica in pozitie corespunzatoare.
Se efectueaza toaleta organelor genitale externe.
Cu ajutorul valvelor vaginale se pune in evidenta colul uterin.
Se badijoneaza colul uterin cu o solutie de acid acetic 3% (pentru a face mai vizibile
eroziunile cervicale).
Se sterge colul uterin cu un tampon uscat si se badijoneaza cu solutie Lugol;
mucoasa colului se coloreaza in brun.
Medicul efectueaza examinarea colului uterin; se fac recoltari de secretie pentru
frotiuri pe lame.
Ingrijirea bolnavei dupa tehnica
Bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masa ginecologica.
Bolnava nu necesita o ingrijire deosebita dupa examinare.
Reorganizarea locului de munca

Se curata instrumentele folosite, se dezinfecteaza si se asaza in cutiile in care se

vor steriliza.

Probele recoltate se eticheteaza si se transporta la laborator.

ATENTIE!
Colposcopia este o metoda de examinare deosebit de utila pentru descoperirea
leziunilor precanceroase ale mucoasei colului uterin, modificarilor determinate
de sarcina, proceselor inflamatoare etc.
14

- endometrul se recolteaza prin metoda chiuretajului uterin

CELIOSCOPIA
- endoscopie a cavitatii pelvine dupa instituirea pneumoperitoneului
- permite
o punctia unor formatiuni chistice ovariene
o Localizarea sediului obstructiei tubare
o Precizarea cauzelor unor dureri pelvine
INSUFLATIA UTERO-TUBARA
- evidentiaza permeabilitatea trompelor prin inducerea unui gaz
- se face intre zilele 8 si 12 a ciclului
- dupa administrare de sedativ
HISTEROSALPINGOGRAFIA
= evidentierea radiologica a uterului si trompelor uterine prin introducerea unei
substante de contrast in cavitatile lor.

interventie intrauterina cu precautie + asepsie ca orice alta interventie

chirurgicala ginecologica
subst. de contrast : iodipin, lipiodol, Omnipac sau Ultravist
introducerea substantei - aparat Schultze seringa de 20 ml legata la o canula
uterina, detasabila, printr-o piesa intermediara cu manometru (controleaza presiunea
substantei de contrast introduse)
Materiale necesare : - valve vaginale
- pensa uterina
- histerometru
- aparat Schultze
- tampoane pe porttampoane
- substanta dezinfectanta ptr. spalatura vaginala
- irigator
- substanta de contrast
Pregatirea pacientei si efectuarea examenului
- se efectueaza intre zilele 7- 18 ale ciclului menstrual
- clisma evacuatorie cu 2-3 ore inainte ptr a elibera rectul si colonul sigmoid
- administrare 1 fiola papaverina + 1 tableta de Romergan
- spalatura vaginala cu antiseptic
- badijonarea colului uterin cu tinctura de iod
- bolnava asezata pe masa radiologica , in poz. ginecologica
- se aplica valvele ptr. evidentierea colului uterin
- se introduce substanta de contrast cu ap. Schultze, sub control radiologic, cu
presiune de 100-200 mmHg
- se executa radiografia
- se indeparteaza ap. Schultze
- se spala uterul si vaginul
- pacienta ramane la pat inca jumatate de ora
15

- daca se va repeta radiografia la 24 ore, nu va primi medicamente care sa

influenteze interpretarea imaginilor
- acest examen se face sub protectie cu antibiotice
Contraindicatii afectiuni inflamatoare locale ;
- febra ;
- hemoragii abundente ;
- sarcina.
ECOGRAFIA
- examen de ultrasunete ce evidentiaza tumori, sarcina asociata cu fibrom uterin
INVESTIGATII GENETICE
- determinarea cromatinei sexuale cu disgenezii gonadice si intersexualitate
- determinarea cariotipului in aceleasi afectiuni, in plus in sterilitatea primara si
amenoreea primara
CURBA TERMICA
- curba temperaturii bazale creste dupa ovulatie
III. CURBA MENOTERMICA SI OVULATIA. (METODA
CONTRACEPTIVA)
Metode de planificare familiala
Metode de planificare familiala naturale

metoda amenoreei de lactatie

metode bazate pe recunoasterea perioadei fertile

metoda calendarului (Ogino- Knaus)

metoda ovulatiei (a mucusului cervical, Billing)

metoda temperaturii bazale

metoda simpto-termica
Metode de bariera:

prezervativul

diafragmul cu spermicid

spermicidul

cupola cervicala
Metode hormonale

Contraceptive hormonale combinate (estro progestative)

Contraceptive orale combinate (COC)- monofazice
- multifazice

Contraceptive injectabile combinate

Contraceptive numai cu progestativ

Dispozitivul intrauterin( steriletul)

DIU cu cupru

DIU cu progestativ
Sterilizarea chirurgicala voluntara
16


Masculina / vasectomie

Feminina / ligatura tubara

Contraceptia de urgenta
EXAMINAREA PARACLINICA A SINULUI
- termografia
o cu raze infrarosii
o se bazeaza pe propietatea tesutului malign de a avea o temperatura
crescuta fata de tesuturile sanatoase vecine
- mamografia
o metode de screening
- galactografia
o injectarea unei substante de contrast in unul din canalele galactofore cu
ajutorul unui ac bont introdus prin orificiul mamelonar care prezinta
scurgeri patologice
- examen citologic al scurgerilor mamelonare
- citologia
- RMN
- Ecografie
SPALATURA VAGINALA
Spalatura vaginala = introducerea in vagin a unui curent de apa sau solutii
medicamentoase cu care se spala peretii vaginului si care se evacueaza apoi pe langa
canula.
Spalaturile vaginale pot fi dupa temperatura :
spalaturi vaginale reci (pana la 20 C)
- spalaturi vaginale caldute ( 35 - 37 C)
- spalaturi vaginale calde ( 45 - 50 C)
Scop : terapeutic
indepartarea continutului vaginal , dezlipirea exsudatelor patologice de pe peretele
vaginului
dezinfectia locala in preajma interventiilor chirurgicale , ginecologice si
obstetricale
calmarea durerilor
reducerea proceselor inflamatoare
Materiale necesare :
- irigator de sticla utilizat numai ptr. spalaturi vaginale, cu stativ ;
- canula vaginala sterila, de sticla sau ebonita, 15-20 cm, usor incurbata in unghi
obtuz, varful bombat, prevazut cu orificii ;
- tavita renala ;
- plosca ;
- musama si aleza ;
17

- paravan ptr. izolarea bolnavei ;

manusi sterile ;
vata hidrofila ;
prosoape curate ;
apa fiarta / ceai de musetel indepartarea exsudatelor vaginale ;
sol. diluata permanganat de potasiu 1 : 20 000 (usor roz) pentru dezodorizare,
dezinfectare;
solutie de oxiceanura de mercur 1:4 000 si solutie de sublimat 1 %pentru
dezinfectie;
sulfat de zinc si alaun dublu de sodiu si potasiu in parti egale un vf. cutit / 1l
apa astringent
solutiile medicamentoase din flacoanele farmaceutice sau cele preparate pe loc
se incalzesc la temperatura dorita iar inaintea utilizarii se verifica din nou temperatura
lor.

1. Pregatirea bolnavei
se anunta bolnava si i se explica necesitatea tehnicii si modul ei de efectuare
spalatura se efectueaza in sala de tratamente , pe masa de examinare, in poz.
ginecologica / in salon , pe pat, in aceiasi pozitie, dar izolarea cu paravan a patului de
restul salonului
- pacienta in decubit dorsal, genunchii flectati, coapsele indepartate
- sub ea se asaza musamaua , traversa si plosca
- paturile se impaturesc la picioarele bolnavei, iar bolnava se acopera , lasand
accesibila doar reg. vulvara
- spalare cu apa si sapun a org. genitale
- in cazul spalaturilor calde , reg. vulvara se acopera cu un strat de vaselina
2. Efectuarea tehnicii
- spalare pe maini cu apa si sapun
- se adapteaza canula pe tubul irigatorului
- se verifica temperatura apei sau solutiei medicamentoase
- se goleste de aer , lasand sa curga apa din tubul irigatorului in plosca, asezand
irigatorul la o inaltime de 50-75 cm fata de simfiza pubiana
- se indeparteaza cu degetele mainii stangi labiile mari si mici, descoperind orificiul de
intrare al vaginului
- cu cealalta mana se deschide robinetul si cu afluxul de apa se introduce canula in
vagin
- canula se introduce inautru prin miscari de rotatie, pana la o adancime de 10-11 cm
cand va intampina rezistenta fundului de sac posterior al vaginului
- se spala bine aceasta regiune si se plimba apoi canula pe toata suprafata vaginului
- presiunea apei sa nu fie prea mare !
- se scoate canula din vagin inainte ca irigatorul sa se goleasca complet, cu pensarea
tubului si depunearea lui in tavita renala
18

- se usuca regiunea genitala a bolnavei cu vata si prosoape curate

- se indeparteaza plosca , aleza si musamaua
- se imbraca bolnava
- se aseaza bolnava comod in pat , se indeparteaza paravanul, se aeriseste salonul.
3. Examinarea lichidului de spalatura
- va fi examinat si daca prezinta continut patologic : flocoane mari de mucus, puroi,
cheaguri de sange va fi prezentat medicului
- se pregateste ptr. laborator daca medicul solicita acest lucru, completand formularele
de recoltare
EDUCATIE PENTRU SANATATE A FEMEII
- sanatatea femeii are importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social
- educatia incepe de la virste foarte tinere
- in prima copilarie si la virsta prescolara imbolnavirea este posibila prin patrunderea
germenilor direct in caile genitale in timpul jocului, in locuri murdare
- perioada prepubertara este caracterizata de dezvoltarea , extrem de rapida cind pot
aparea primele preocupari sexuale
- pubertatea este perioada critica
- fetita trebuie sa fie informata asupra factorilor care accentueaza starea de
discomfort
- perioada de activitate genitala se intinde pina la incetarea progresiva a functiei
aparatului genital, marcata de menopauza
- contraceptia si planificarea familiala trebuie sa fie cunoscute de catre femei
- sarcina reprezinta o etapa importanta in viata femeii
- perioada de premenopauza este o noua etapa critica in viata femeii
- de asemenea trebuie invatata cum sa examineze sinul

EXAMINAREA PACIENTEI CU AFECTIUNI GINECOLOGICE

- cuprinde
o interviul
virsta are importanta deosebita
ocupatia
antecedente heredo-colaterale
antecedente personale
o examenul clinic general
culoarea tegumentelor
paloare in anemii
galben ca paiul posibil cancer
aspect general
19

 conformatie
repartizarea tesutului adipos
inaltimea
repartizarea pilozitatii
examenul abdomenului
examenul genital
se goleste vezica urinara si rectul
examenul sinului
o examenul ginecologic
o examene paraclinice si de laborator
SEMNE SI SIMPTOME
(manifestari de dependenta)
Durerea
- apare in
o afectiuni ginecologice inflamatorii
o sarcina patologica
o dismenoree
o dispareunie (durere in timpul actului sexual)
- localizata in
o hipogastru
o fosele iliace
- iradiaza in
o vulva
o vagin
o uneori catre lomba
- intensitatea este proportinala cu leziunile gasite
- poate fi
o supraacuta de intensitate mare
sarcina ectopica rupta
perforarea pisalpinxului
torsiune unei tumori
o acuta
inflamatii genitale
iminenta de avort
fibrom uterin
o subacuta
in unele tumor
o cronica
inflamatii cronice
tulburari de statica uterina
o periodica
20

 manifestata pre sau menstrual

Hemoragia
- cauze
o endocrine
o dismetabolice
o dupa tratamente hormonale
o boli de singe
- aspect
o rosu deschis
avort
fibrom
o rosu inchis negricios
sarcina extrauterina
o rosu spalacit, fetid
cancer
- ritm
o discontinuu
cancer
fibrom
inflamatii
sarcina extrauterina
o insotit de durere cu caracter colicativ in
sarcina extrauterina
avortin curs de efectuare
Leucoreea
- scurgere vaginala albicioasa sau galbuie
- cantitatea poate creste inainte sau postmenstrual
- in cantitate redusa e fiziologica
- aspectul este un bun indicador pentru cauza care a produs-o
- in trichomonioza
o spumoasa
o aerata
o cu miros de varza Murata
o insotita de prurit
- in gonoree
o abundenta
o cremoasa
o verzuie
o insotita de prurit
- in candidoza
o grunjoasa
o de consistenta si culoarea iaurtului
- in cancer genital
o rozata
21

o fetida
o cu aspecto de spalatura de carne
- in vaginita diabetica
o abundenta
o cu depozite albe
o prurit intens
- in vaginita senila
o moderata, subtire, uneori mucopurulenta, fetida
o asociata cu pririt si mici cheaguri
- in cervicovaginita
o nespecifica
o moderata
o fara pririt
Modificari ale ciclului menstrual
- tulburari de
o flux - sau
o ritm poli sau oligomenoree
- absenta ciclului amenoree primara sau secundara
Tulburari sexuale
- vaginism constrictie involuntara a vaginului cu reflex de recul sau aparare
care face imposibil actul sexual
- dispareunia intilnita in vaginita, inflamatii pelviene sau de origine psihica
- frigiditate absenta orgasmului
Alte simptome
- pruritul poate fi intilnit la persoanele in virsta
PROBLEME
- alterarea confortului in legatura cu durerea si scurgerile vaginale
- teama de operatie mutilanta, sterilitate, tehnici invazive
- deficit de cunostinte in legatura cu ovulatia si functia sexuala, transmiterea bolilor
sexuale, simptomele cancerului
- deficit de autoingrijire in legatura cu igiena perineala
- perturbarea conceptului de sine in legatura cu scimbarea schemei corporale, cu
transmiterea bolilor sexuale
- disfunctie sexuala in legatura cu schimbarea schemei corporale
- alterarea nutritiei
- lezarea integritatii tegumentelor in legatura cu pruritul
- alterarea eliminarilor intestinale - constipatia
- alterarea eliminarilor urinare - polakiuria, incontinenta
OBIECTIVE
- sa nu prezinte durere
- sa se poata odihni
- sa-si exprime temerile, mihnirea
22

sa vorbeasca deschis despre operatie si limitarile impuse

sa demonstreze cunoasterea simptomelor de cancer
sa enumere bolile cu transmitere sexuala si sa identifice simptomele acestora
sa cunoasca mecanismele ovulatiei si manifestarile insotitoare
sa-si mentina regiunea perineala curata
sa nu prezinte leziuni cutanate
sa mentina o stare de nutritie adecvata
sa discute despre noua sa imagine corporala
sa demonstreze intelegerea , acceptarea modificarilor functiei sexuale

INTERVENTII
- asistenta
o asigura linistea si confortul prin
calmarea durerilor cu medicamente recomandate de medic, in
functie de cauza si intensitate
instruirea pacientei asupra mecanismului durerii, a caracterului, a
necesitatii anuntarii in cazul in care se accentueaza
o incurajeaza pacienta si o informeaza cu privire la
modificarile ce pot avea loc in organismul sau si combaterea
acestora
manifestarile legate de ovulatie, stare de discomfort
modalitati de prevenire a infectiilor secundare in contaminarea cu
germenii din regiunea anala
o instruieste pacienta cu privire la semnele si simptomele cancerului, cu
tehnica autoexaminarii sinului
o explica modul de transmitere pe cale sexuala a unor boli, implicatita
acestora asupra starii de sanatate prezente si viitoare
o informeaza pacienta cu privire la principalele manifestari ale bolilor
transmise sexual, importanta consultarii medicului, protectia
partenerului, tratarea si a ei si a partenerului
o instruieste pacienta asupra metodelor de contraceptie in afectiunile care
influienteaza sarcina sau care sunt influientate de sarcina , cit si a
mijloacelor de protectie sexuala
o explica importanta alimentatiei pentru organism
o supravegheaza si noteaza cantitatea de lichide si alimente ingerate
o asigura necesarul zilnic pentru mentinerea greutatii in limite normale
o isi rezerva timp pentru discutii cu pacienta dindu-i posibilitatea
sa vorbeasca despre imaginea sa corporala
despre posibilitatea reluarii activitatii de reintegrare
o incurajeaza pacienta cu privire la evolutia bolii, o ajuta sa accepte
anumite limite
combate temerile privind satisfactia sexuala
pierderea feminitatii dupa anumite interventii

23

o incurajeaza pacienta cu colpectomie (interventie chirurgicala constand

din rezecarea unei portiuni din vagin), ajutind-o sa accepte limitele
impuse de boala
o incurajeaza relatiile cu familia , ajuta membrii familiei sa inteleaga
pacienta
o combate teama legata de investigatii
o obtine colaborarea
o insoteste pacienta la explorari
o administreaza sedative cind este nevoie la indicatia medicului
o observa singerarea cantitate, aspect, ritm, legatura cu alte manifestari
o supravegheaza vindecarea unor leziuni
o combate cauzele care determina tulburari ale eliminarilor urinare
INGRIJIREA PACIENTEI CU INFLAMATII GENITALE
- inflamatiile genitale cuprind
o afectiuni ale
vulvei
vaginului
uterului
trompelor
peritoneului pelvin
- desi localizate la niveluri diferite ale aparatului genital , ele au cauze si unele
manifestari comune
- cel mai adesea,inflamatiile sunt procuse de
o gonococi
o streptococi
o stafilococi
o germeni anaerobi
o bacili Koch
o paraziti
PACIENTA CU VULVOVAGINITA
- sunt inflamatii ale mucoasei vulvare , vaginale produse de agenti infectiosi,
chimici, mecanici, alergici
- sunt favorizate de lipsa de igiena, carenta de estrogeni
- agentii patogeni fac parte din cei transmisi pe cale sexuala
- manifestari de dependenta
o leucoree
o prurit vulvovaginsal
o arsuri
o vaginism
o dispareunie
24

o
o
- probleme
o
o
o

modificari ale mucoasei vulvare si vaginale

se asociaza cu tulburari urinare

posibila infectie
alterarea imaginii de sine in legatura cu bolile transmise sexual
deficit de cunostiinte in legatura cu evolutia bolii si eventualele
complicatii
o posibila alterare a integritatii tegumentelor si mucoaselor in legatura cu
leziunile determinate de scurgeri si pririt
o alterarea vietii sexuale in legatura cu posibilitatea transmiterii bolilor in
timpul actului sexual
- obiective
o sa nu prezinte semne de infectie, scurgeri
o sa exprime cresterea stimei de sine
o sa verbalizeze cauzele bolilor
o sa mentina o buna igiena locala
o sa exprime grija fata de partener ca posibila sursa de infectie
- interventii
o incurajeaza cresterea ingestiei de lichide
o asigura o dieta echilibrata
o asigura odihna
o instruieste pacienta
sa se aseze intr-o pozitie care sa favorizeze drenarea secretiilor
sa nu foloseasca tampoane intravaginale
sa nu faca irigatii intravaginale fara indicatie medicala
sa pastreze o igiena locala corespunzatoare
sa poarte lenjerie de bumbac
sa evite traumatizarile regiunii
sa anunte medicul orice semne ce anunta o recidiva
sa se prezinte la control medical periodic
o informeaza pacienta cu privire la
posibilitatea de reinfectie si de transmitere a bolii
tratament si modul de aplicare
necesitatea repausului sexual pe durata tratamentului
o apreciaza nivelul de suferinta a persoanei diagnosticate cu boala
transmisa sexual
o isi rezerva timp pentru a discuta cu pacienta
PACIENTA CU BOALA INFLAMATORIE PELVINA
- boala inflamatorie pelvina cuprinde infectii ale uterului, anexelor si peritoneului
pelvin
- cauze
o determinante
25

agenti patogeni transmisi in timpul actului sexual sau a unor

investigatii
dupa manevre abortive
dupa interventii chirurgicale
o favorizante
nerespectarea masurilor de asepsie si antisepsie
lipsa de igiena
tampoane vaginale neschimbate mai mult de 4 ore
leziuni de grataj
debilitate fizica generala
diabet
manifestari de dependenta
o durere in hipogastru sau in fosa iliaca
o senzatie de greutate
o leucoree prezenta sau absenta
o febra in formele acute
o tulburari urinare
o balonare
o greturi, varsaturi
o influientarea tranzitului intestinal
o tulburari menstruale
o oboseala
o indispozitie
probleme
o alterarea confortului din cauza durerii
o deficit de cunostiinte in legatura cu evolutia, complicatiile si ingrijirile
ulterioare
o alterarea vietii sexuale in legatura cu bolile transmise sexual si cu
durerea
o potential de deficit de voum lichidian in legatura cu greturile si
varsaturile
obiective
o pacienta
sa exprime diminuarea sau disparitia durerii
sa demonstreze cunostiinte despre cauzele , evolutia si
complicatiile bolii
sa-si mentina volumul de lichide in limite normale
sa explice necesitatea intreruperii relatiilor sexuale pe perioada
tratamentului
interventii
o asistenta
se preocupa de asigurarea conditiilor de odihna si relaxare ,
cresterea confortului
repaus fizic
26

pozitie relaxanta
ajutor din partea familiei
calmarea durerii cu antalgice
igiena locala
apreciaza nivelul de cunostiinte al pacientei si gradul de
anxietate
discuta cu pacienta
posibilitatea aparitiei unor complicatii
o durere cronica
o sterilitate
o sarcina ectopica
riscul alterarii sanatatii prin parteneri sexuali multiplii
informeaza pacienta cu privire la
bolile transmisibile sexual si prevenirea acestora
importanta tratamentului si controlul medical
importanta cresterii aportului de lichide in caz de febra,
varsaturi
administreaza tratamentul cu antibiotice si antiinflamatoare
conform prescriptiei medicale
monteaza la nevoie perfuzie endovenoasa
instruieste pacienta
sa evite ortostatismul prelungit, frigul, umezeala
sa combata constipatia deoarece favorizeaza congestia
pelvina
sa poarte lenjerie de bumbac
sa nu introduca tampoane intravaginale
masoara temperatura, pulsul, tensiunea arteriala, inregistreaza
valorile

INGRIJIREA PACIENTEI CU PROLAPS GENITAL

- reprezinta coborirea organelor genitale ca urmare a slabirii mijloacelor de sustinere
si de suspensie
- coborirea este mai mult sau mai putin accentuata realizind diferite grade de prolaps
o gradul I
uterul coboara in interiorul vaginului
colul nu se evidentiaza in vulva
coboara peretele anterior al vaginului, antrenind vezica si peretele
posterior si rectul
o gradul II
uterul este coborit
colul apare la vulva intre cistocel si rectocel
o gradul III
27

uterul iese in afara vulvei ca o tumora acoperita de mucoasa

vaginala violacee, congestionata
cauza principala ruptura de perineu in urma nasterilor
manifestari de dependenta
o senzatie de greutate si tractiune dureroasa in hipogastru, iradiata in
plicile inghinale
o senzatie dureroasa in lombe
o se accentueaza la efort
o se diminueaza in decubit dorsal
o tulburari urinare
incontinenta la efort, apoi in ortostatism
mai tirziu retentie , disurie, polakiurie
o tulburari intestinale
constipatie
incontinenta gazelor sau a materiilor fecale in situatia in care este
interesat sfincterul anal
o leucoree
cind se asociaza leziuni ale colului
probleme
o alterarea imaginii corporale din cauza coboririi uterului
o alterarea stime de sine scaderea demnitatii din cauza incontinentei
urinare, a tulburarii actului sexual, posibila alterare a relatiilor familiare
o alterarea confortului din cauza durerii, incontinentei, leucoreei
o alterarea eliminariloe intestinale
o posibila alterarea a starii de sanatate din cauza leziunilor asociate
o deficit de cunostiinte in legatura cu operatia
obiective
o pacienta trebuie
sa-si mentina o buna igiena locala
sa nu prezinte semne de infectie , leziuni asociate
sa elimine normal
sa creasca stima de sine
sa accepte operatia
sa demonstreze cunoasterea autoingrijirii dupa operatie
interventii
o asistenta
previne aparitia prolapsului prin
apararea perineului la nastere
ingrijirea corecta a plagii perineale
impiedicarea relaxarii planseului pelviperineal postpartum,
mobilizind lauza precoce si sfatuind-o sa contracte si sa
relaxeze voluntar musculatura pelviperineala

28

instruirea lauzei sa nu forteze planseul prin sedere in

pozitie sezinda in primele zile de la nastere
instruieste pacienta cu privire la mentinerea igienei locale,
prevenirea incontinentei
spalarea repetata
uscarea regiunii
folosirea tampoanelor absorbante
evitarea efortului fizic si a ortostatismului prelungit
evitarea alimentelor care produc gaze si constipatie
observarea cantitatii si aspectului leucoreei
informarea medicului
sfatuieste pacienta sa se prezinte la medic , sa accepte interventia
chirurgicala
asigura pregatirea preoperatorie si ongrijirea postoperatorie
instruieste pacienta cu privire la ingrijirea postoperatorie
sa evite efortul fizic
sa evite ortostatismul prelungit si pozitia sezind
sa evite relatiile sexuale timp de 6-8 saptamini

INGRIJIREA PACIENTEI CU AFECTIUNI TUMORALE ALE APARATULUI

GENITAL
- tumorile genitale reprezinta formatiuni chistice sau solide , bengne sau maligne
localizate la nivelul aparatului genital feminin
- se dezvolta lent la inceput, fara simptome, apoi pe masura ce cresc apar tulburari
menstruale, leucoree, durere
- cele mai frecvente sunt
o fibromul uterin
o chistul ovarian
o cancerul ovarian
o leziuni precanceroase
o cancerul de col
- culegere de date
o apar de obicei dupa 30 de ani
o cancerele ovariene se intilnesc si in perioada prepubertara si la
climateriu
o pentru cancerul de col factorii de risc sunt
parteneri sexuali multiplii
debutul vietii sexuale inainte de 17 ani
tabagismul
carente de vitamine
nivel socio-economic scazut
- manifestari de dependenta
29

o singerarea are caracteristici diferite in functie de tumora

in fibrom
menoragie prelungita
cu cheaguri in formele submucoase
pot apare si tulburari menstruale metroragii care sa
determine anemie
in cancerul de col
singerari reduse cantitativ
intermitente la contactul sexual sau dupa spalaturi vaginale
in chistul de ovar
apare mai rar menometroragia
mai frecvent amenoree, hipomenoree, dismenoree
o durerea
se manifesta ca o jena, tensiune in abdomenul inferior
insotita de febra, greturi, varsaturi in torsiunea de chist
in cancer apare in formele avansate putind fi continua sau
intermitenta
o leucoreea
este prezenta in cancer, apare inaintea singerarii si este de obicei
neglijata
poate avea aspect caracteristic
o alte manifestari
tulburari urinare
disurie
polakiurie
nicturie
tulburari digestive
constipatie
colici intestinale
tenesme rectale
scadere in greutate
- probleme
o deficit de cunostinte
o anxietate in legatura cu investigatiile si cu diagnosticul
o teama in legatura cu interventia
o posibila alterare a relatiilor sexuale din cauza tratamentului, scaderii
libidoului dupa interventie, dispareuniei determinata de scaderea
androgenilor
o posibila alterare a imaginii de sine din cauza operatiilor mutilante
histerectomie, anexectomie
- obiective
o este necesar ca pacienta

30

 sa cunoasca si sa inteleaga importanta controlului medical

periodic
sa cunoasca tehnica investigatiilor
sa accepte diagnosticul
sa participe la pregatirea preoperatorie, la ingrijirea
postoperatorie
sa poata reveni la o viata a cuplului normala
sa accepte limitarile
sa accepte noua imagine corporala
sa-si poata indeplini rolul obisnuit
- interventii
o pentru depistarea precoce a afectiunilor tumorale , asistenta sfatuieste
femeia sa se prezinte periodic la control ginecologic si la primele semne
de boala
o pentru scaderea anxietatii si a fricii legate de operatie
cistiga increderea pacientei
o incurajeaza
insoteste pacienta
ajuta pacienta sa accepte operatia
faciliteaza prezenta familiei
ajuta familia sa inteleaga starea psihologica a pacientei
o asigura supravegherea postoperatorie pentru prevenirea complicatiilor
o explica recomandarile medicale efectuate la externare cu privire la
evitarea efortului fizic, ridicarea greutatilor
evitarea relatiilor sexuale 6-8 saptamini
igiena locala
controlul medical
continuarera tratamentului in functie de boala
chimioterapie
radioterapie
tratament hormonal
CAZ CLINIC

Date generale despre pacient.

Nume Prenume: M. F.
Vrsta: 44 ani
Sex: feminin
Starea civila: cstorita, are un biat de 20 ani
Obisnuinte: fumeaz 6-8 igri pe zi, cafea consuma 2-3/ zi
Nu este alergica la nici un medicament
31

Nu are proteze
Grupa sanguina: A II, Rh +
Antecedente personale: menarha la 14 ani, ciclu cu flux normal, 1 sarcina, 6
avorturi, sarcina extrauterina operata, gastrita.
Diagnostic de internare: Neoplasm de col uterin stadiul IB, confirmat prin
examen clinic si examenul histopatologic, la care se evidentiaza un carcinom
epidermoid cu celule mari cheratinizate.
naintea operaiei pacienta este supusa unei tratament radioterapic prin aplicarea
de Curieterapie uterovaginala.
naintea interveniei chirurgicale pacienta este supusa unor examinri
paraclinice.
Intervenia consta prin: Histerectomie abdominala radicala cu anexectomie
bilaterala.
APLICAREA PROCESULUI DE NURSING
Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulaie
Pacienta prezint cai respiratorii superioare libere si integre, toracele este normal
conformat, sonoritate pulmonara, murmur vezicular, respiraie normala, ampla, cu o
frecventa de 18 respiraii/ minut. Mucoasa respiratorie este umeda cu secreii reduse.
Zgomote cardiace egale, ritmice, bine btute, 75 pulsaii/ minut, tensiunea
arteriala este de: TA=130/80 mmHg.
Tegumentele sunt calde, prezint o coloraie roza.
2. Nevoia de a se hidrata si a se alimenta
Bolnava servete mesele , de obicei cu un orar regulat. Prezint mucoase de
culoare roza, fara ulceraii, gingiile sunt aderente la dini. Masticaia este uoara,
digestia lenta si nestingherita.
Ii plac prjiturile, fursecurile si portocalele, consuma zilnic aproape 1800-2000
ml lichide, prin consum de cafea, supe, apa minerala, etc.
Pacienta are o greutate de 70 kg, la o inaltime de 1,62 m
3. Nevoia de a elimina
Pacienta prezint miciuni spontane nedureroase cu o frecventa de 3-4 /zi, avind
culoare galbena cu aspect clar-transparent si o diureza de 1300-1400 ml pe 24 de ore.
Tranzitul intestinal este normal.
4. Nevoia de a se mica si a avea o buna postura
Pacienta este o fire linitita, prezint o coordonare armonioasa a miscarilor, este
o persoana politicoasa, ii place sa vorbeasc mult.

32

Dup operaie este a dinamica, se simte mai slbita, nu are forta fizica totala, sta
in pat mai mult si citete. Refuza sa se ridice din pat , singura , din cauza fricii de a nu
cade
5. Nevoia de a se odihni si a dormi
Pacienta doarme bine, somnul este odihnitor, problema este ca adoarme greu.
Are un somn zilnic de 6-7 ore. Problema este ca si in spital adoarme mai greu, acuzind
semne de iritabilitate.
6. Nevoia de a se mbrac si a se dezbrac
Pacienta afirma ca ii place sa poarte vestimentaie eleganta, se machiaz. Se
mbrac adecvat mediului ambiant si al mediului social. In spital are vestimentaie
proprie.
7. Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.
Este o persoana curata , ngrijita, face dus zilnic, este foarte preocupate de
aspectul ei fizic. Pielea este curata , unghiile sunt curate.
8. Nevoia de a menine temperatura corpului in limite normale
Pacienta prezint tegumente caldute cu transpiraii minime. Afirma ca ii place
anotimpul vara. Temperatura ei normala se ncadreaz intre valorile 36,2 - 36,9 C .
9. Nevoia de a evita pericolele
Se adapteaz mediului in care traieste si lucreaz, tie sa evite pe cat posibil
situaiile conflictuale ce pot surveni. Se adapteaz uor unor situaii noi.
Despre starea sa actuala de sntate, despre boala ei cunoate puin, este
ngrijorata si vrea sa tie la ce se poate atepta.
10.Nevoia de a comunica
Doamna G. F. Este o persoana uor sociabila, vorbete cu plcere despre ea,
despre familia ei, despre locul ei de munca. Ii place va vorbeasc despre Marea
Neagra, oraul Constanta fiind oraul ei natal.
11.Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri si valori, de a
practica religia
Nu se las aa de uor convinsa in luarea unor decizii.
Este de religie ortodoxa, este o persoana cu frica lui Dumnezeu. Se roag zilnic
pentru sntatea ei si a familiei sale. Dorete mult sa se vindece.
12.Nevoia de a fi preocupat in vederea realizrii
Afirmativ din spusele ei releva ca este mulumita de ceea ce a realizat pina la
momentul respectiv in viata ei. Dorete ca cit mai repede posibil sa poat pleca acas
sa se intilneasca cu familia.

33

13.Nevoia de a se recrea
Ii plac emisiunile informative la TV, dintre telenovele are puine preferine. tie sa
gteasc bine. Urmareste cu nerbdare emisiunea Dansez pentru tine.
14.Nevoia de a invata cum sa-ti pstrezi sntatea
Pacienta se intereseaz de boala ei, se adreseaz cu ncredere, pentru informaii
personalului medical care se ocupa de ngrijirea sa.
Culegerea datelor cuprinde date pre si post operator, datele sunt obinute direct
de la pacienta prin intermediul unui dialog, efectuat in ziua 3 postoperator.
In urma culegeri datelor chiar din ziua internrii, am stabilit urmtoarele nevoi
alterate:
1.
2.
3.
4.

Nevoia de a se odihni si a dormi

Nevoia de a se mica si a avea o buna postura
Nevoia de a se hidrata si a se alimenta
Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a proteja tegumentele si mucoasele.

S-au gsit urmtoarele probleme de dependenta:

1.
2.
3.
4.
5.

Incomoditate, disconfort
Durere
Alterarea tegumentelor si a fanerelor
Gastrita greata, vrsturi, dureri localizate epigastric
Refuz de a se mobiliza

34

Nr.
crt.

Problema
identificata

1.

Disconfort

2.

Durere

as princ tamas s

Obiective

Intervenii

Evaluare

Pacienta
sa Intervenii
- Pacienta este
beneficieze de un autonome
linitita in cursul
confort psihic si se
asigura zilei.
fizic adecvat.
condiii
de - Dup 5 zile post
microclimat
operator
se
(lumina
de sisteaz
veghe,
salon administrarea de
aerisit, etc.)
sedative i.m. .
- se discuta cu Adoarme
pacienta
in linitit,
repede,
vederea
are un somn
identificrii
odihnitor.
cauzelor, crend
astfel o senzaie
de bine pacientei
- se faciliteaz
contactul cu alte
paciente
avind
acelai diagnostic
si cu membrii
familiei
Intervenii
delegate
administrez
tratamentul
prescris
de
medic,
anxiolitice
(alprazolam)
tablete, sedative
(midazolam)
injectabil.
Pacienta
sa Intervenii
- Pacienta declara
resimt scderea autonome
ameliorarea
intensitatii dureri - se ncurajeaz durerii
in
in urmtoarele 1-2 pacienta
in decursul a 24 de
35

as princ tamas s

zile .

descrierea durerii ore.

si sa sesiseze
momentul
de
remisei sau de
exacerbare
- se manifeste
totodat
intelegere fata de
suferina
pacientei
- asigur confortul
pacientei
prin
aezarea ei intr-o
poziie
confortabila
,
poziie antalgica
care
sa
nu
deranjeze
operaia
Intervenii
delegate
administrez
medicaia
prescrisa
cu
respectarea
orarului si a
dozei prescrise,
medicaie
antalgica
(Tramadol,
Algifen

metamizol)
pe
cale injectabila

- Pacienta sa nu
acuze dureri la
mobilizare
in
vederea efecturi
unor
necesitai

Intervenii
autonome
- explic pacientei
ca durerea este
temporara si cer

- Pacienta nu
acuza
dureri
locale
in
urmtoarele 2-3
zile.
36

fiziologice.

3.

Alterarea
tegumentelor
si a fanerelor

Pacienta
sa
prezinte tegumente
intacte si plaga
chirurgicala sa fie
curata.
- Pacienta sa fie
capabila
sa
efectueze ngrijiri
personale, igiena
personala.

- Pacienta sa nu
prezinte
as princ tamas s

putina rbdare,
curaj si intelegere
din partea ei
pentru
asigurarea
confortului este
rugata sa susine
locul
inciziei
chirurgicale
in
timpul tusei, a
exerciiilor
respiratorii
efectuate sau la
ridicarea din pat
- aplic metode de
stimulare locala,
cutanate,
prin
aplicarea
de
ageni fizici local
(gheata).
Intervenii
autonome
- pansez plaga
chirurgicala
in
condiii
de
asepsie
- aplic comprese
sterile pe plaga
- ajut pacienta in
efectuarea igienei
personale
ncurajez
pacienta
in
progresele
obinute
- golesc zilnic, la
nevoie
punga
colectoare de la
cateterizarea
vezicala, notez

Plaga
chirurgicala este
curata,
nu
prezint semne de
focar infecios
Pacienta
efectueaz singur
igiena personala
dup 2-3 zile

- Pacienta
prezint

nu

37

complicaii
cutanate, urinare.

cantitatea urinei complicaii.

in
foaia
de
observaie
a
pacientei, la fel si
aspectul,
cantitatea zilnica
este de 500- 800
ml in primele 2
zile
Intervenii
autonome
- ajut pacienta in
vederea recoltrii
urinii, se cere
colaborarea ei
- ajut pacienta in
efectuarea
toaletei
in
vederea asigurri
unui grad de
igiena riguros atit
local
cit
si
general

Pacienta
sa Intervenii
prezinte o stare de autonome
echilibru fizic si - asigurarea unei
psihic.
atmosfere plcute
, se cere acceptul
pacientei
in
vederea
efecturii oricrei
tehnici
de
ngrijire
se
explica
necesitatea
tubului de dren si
a altor manopere
efectuate
as princ tamas s

Pacienta
prezint o stare de
echilibru fizic si
psihic
dup
efectuarea
interveniilor
propuse.

38

4.

Refuz de a se - Pacienta sa se
mobiliza
mobilizeze cat mai
repede posibil.

- Pacienta sa fie
capabila sa fac
as princ tamas s

- ajut pacientul in
alimentaia
sa
explicind
rolul
alimentaiei
sntoase
in
vindecarea boli,
asigurind
o
reechilibrare
hidroelectrolitica
normala, bogata
in minerale si
vitamine
Intervenii
delegate
- la indicaia
medicul se face
reechilibrarea
hidroelectrolitica
a pacientei pe
cale parenterala
(i. v.), in primele
doua zile dup
operaie. Astfel
se
monteaz
perfuzii
glucozate
cu
adugare
de
vitamine si in
mod
preventiv
antibiotice
Intervenii
autonome
- ajut pacienta la
schimbarea
poziiei in pat
- masez uor
regiunile
predispuse
la
escare
efectuez

- Pacienta se
ridica singura la
marginea patului.

- Pacienta se
plimba singura in
39

plimbri,
in salon.

5.

singura exerciii active si

pasive la nivelul
articulaiilor
ncurajez
pacienta sa se
ridice
la
marginea patului,
si sa fac citeva
pai
Intervenii
autonome
- explic pacientei
necesitatea
mobilizri
- invat pacienta
cum sa tuseasca,
sa protejeze cu
mina plaga
- ajut pacienta sa
se ridice din pat
si sa efectueze
citiva pai
- ncurajez
pacienta in
progresele fcute
Intervenii
delegate
- pacienta va
primi antalgice,
la nevoie
Gastrita
Diminuarea Intervenii
varsaturi,
simptomatologiei. autonome
greturi, dureri Respectarea - se instituie
retrosternale dietei prescrise.
regim alimentar
- se recomanda
mese mici la
intervale scurte
- asigurarea unei
atmosfere calme
in timpul serviri
as princ tamas s

salon
la
un
interval de 2-3
zile
de
la
stabilirea
interveniilor.

- Pacienta nu mai
prezint
dureri
abdominale,
greuri,
arsuri
retrosternale.
- Respecta cu
strictee regimul
dietetic indicat.

40

meselor
- pacientul va fi
informa t de
nesesitatea
respecteri
regimului si a
medicaiei
prescrise
- sustin fruntea
pacientului
in
timpul
vrsturilor
- educaie pentru
sntate
Intervenii
delegate
- sa efectuat
bariupasaj
naintea operaiei
administrez
medicaia
indicata
de
medic, antiacide,
inhibitori
ai
enzimei
protonice
antisecretolitice,
pansamente
gastrice,
antiemetice, etc.
PREGATIREA PREOPERATORIE
Aspecte generale
- interventia chirurgicala reprezinta un eveniment deosebit in viata
pacientei
- este resimtita ca un soc sau ca o agresiune perceputa constient sau
inconstient
- pacienta va manifesta
as princ tamas s

41

o sentimente pozitive
disparitia durerii
ameliorare sau disparitia simptomelor
perspectiva de vindecare
o sentimente generate de neadaptare
anxietate
frica de suferinta
teama de mutilare
Comportamentele pacientei
Regresia
Agresivitatea

Negarea realitatii

Izolarea in sine
Comportament
hiperton

Bolnava se comporta ca un copil dependent, care se lasa

in voia celor care o ingrijesc
Bolnava este permanent nemultumita, neincrezatoare, i
se pare ca nu este la fel de bine ingrijita, considera ca
are nevoie de mai multe ingrijiri si atentie
Intilnita mai ales la bolnavele cu cancer, care refiza sa
accepte diagnosticul, sentimentul e resimtit l intreaga
familie
Apare anxietatea si pare parca a spune faceti ce vreti
dar scapati-ma
Pare ca stie tot, ca are foarte mult curaj, dar ascunde o
mare neliniste

- este foarte important ca asistenta sa cunoasca toate aceste comportamente

- probleme deosebite ridica femeile diagnosticate cu cancer

INTERVENTII CHIRURGICALE PENTRU AFECTIUNI

GINECOLOGICE
- afectiunile ginecologice care pot fi tratate chirurgical sunt numeroase
o tumori ale aparatului genital
o infectii ginecologice
o tulburari de statica uterina
- intreventiile asupra aparatului genital se pot efectua
o pe cale abdominala
o pe cale vaginala
o pe cale perineala
o mixte
as princ tamas s

42

Interventii pe cale abdominala

- inerventii conservatoare
o in care organele se pastreaza si continua sa-si indeplineasca
functia
rezectia partiala de ovare
restabilirea permeabilitatii trompei, implantare sau
reimplantare de trompa
- interventii mutilante
o in care se elimina organele
o functia este eliminata sau grav afectata
o interventiile mutilante sunt
extirparea ovarelor
extirparea trompelor
extirparea anexelor
indepartarea uterului, care poate fi subtotatala , totala
sau largita
Interventii pe cale joasa vaginala sau perineala
- operatii restauratoare
o pentru prolaps genital si ruptura de perineu
colporafie - Sutur chirurgical a vaginului
colpoperineorafie - sutur a vaginului i a uterului
ambele
- interventii mutilante
o histerectomie
o colpectomie suprimarea vaginului cu imposibilitatea
raportului sexual
- chiuretajul uterin
- interventii pe vagin si vulva
PREGATIREA PREOPERATORIE PENTRU INTERVENTIILE PE CALE
ABDOMINALA
- bilantul preoperator
o cuprinde examinari curente
HL
grup sanguin, Rh
probe renale
glicemie
VSH
TS,TC
as princ tamas s

43

 Coagolograma
Examen urina
Examen radiologic toracic
EKG
Examen al secretilor vaginale
o in functie de virsta si de tarele biologice existente
fibrinogen
colesterol
o in cazul cancerului genital
cind se pune problema unei interventii largite se face o
investigare mai amanuntita
o ca in alte interventii abdominale alimentatia din ziua
preoperatiei este usor digerabila, seara nu maninca
se face clisma seara si dimineata
- ingrijirile specifice
o tratarea unei eventuale infectii, incepind cu mai multe zile
inainte de operatie
o corectarea anemiei, la nevoie se fare transfuzie
o in cancerul de col uterin este indicat ca inainte de operatie sa
se faca tratamen cu cobalt pentru securitatea oncologica, in
scopul diseminarii bolii
- pregatirea locala
o incepe cu o zi inainte
o cu o seara inainte se indeparteaza pilozitatea pubiana
o se face baie generala
o se imbraca cu lenjerie curata
o regiunea pe care se face incizia se dezinfecteaza cu alcool si
se acopera cu comprese sterile
o in dimineata interventiei se masoara TA, temperatura, se
indeparteaza lacul de pe unghii, nu se machiaza
o inainte de intrarea in sala goleste vezica, se poate monta sonda
permanenta
o se face spalatura vaginala
PREGATIREA PREOPERATORIE PENTRU INTERVENTIILE PE CALE
JOASA
- bilantul preoperator si ingrijiri specifice
o identice
o atentie deosebita se acorda tratarii secretiilor vaginale
as princ tamas s

44

o se fac spalaturi repetate a cavitatii vaginale cu solutii

antiseptice
- toaleta locala
o indepartarea pilozitatii
o splarea regiunii
INGRIJIREA POSTOPERATORIE
obiective specifice
- sa aibe respiratie normala
- sa si pastreze functia cardio-circulatorie la nivel corespunzator
- sa se mentina bilantul hidro-electrolitic
- sa elimine normal
- sa fie capabila sa accepte noua sa imagine corporala
asistenta trebuie sa urmareasca
- facies
o modificarea poate informa complicatii imediate
o paloare exagerata- hemoragie interna, prabusirea circulatiei
o cianoza asfixie
o buze uscate - deshidratare
- temperatura
o usor scazuta imediat dupa interventie
o poate creste pina la 380C in prima zi
o mentinerea temperaturii peste 380 sau aparitia febrei in zilele
urmatoare semn de infectie
- respiratia
o ampla si rara imediat dupa operatie, datorita anesteziei
o poate deveni usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si a
anxietatii
o revine la normal la 24-48 ore dupa operatie
o mentinerea unui ritm alert complicatie pulmonara
o respiratie zgomotoasa obstructie
o mobilizrea precoce are un rol important in prevenirea
complicatiilor
- puls
o cresterea frecventei si scaderea volumului semnele prabusirii
circulatiei sau hemoragiei in primele ore
o in urmatoarele zile se va corela cu temperatura
o se verifica aspectul membrelor inferioare
- tensiunea arteriala
as princ tamas s

45

o
o
- diureza
o
o
o

este in directa corelatie cu pulsul

se urmareste culoarea unghilor, buzelor, tegumentelor

nu sufera modificari importante

prima mictiune apare dupa 6 ore de la interventie
se poate instala retentia de urina de la inceput, sau poate fi
secundara dupa indepartarea sondei
o se evidentiaza prin lipsa eliminarii si aparitia globului vezical
o se anunta medicul, se sondeaza
o la bolnava cu sonda
se verifica permeabilitatea sondei
se evita cudarea
dupa indepartare , se verifica golirea vezicii din 4 in 4
ore, in conditile unui aport normal de lichide
o infectia urinara favorizata de sondaj poate fi prevenita prin
respectarea conditiilor de asepsie si aplicind un ungvent
antibiotic in jurul meatului urinar
- starea abdominala
o poate prezenta o usoara tensiune a peretelui abdominal, chiar o
hiperestezie superficiala, moderata si dureri in primele 2-3 zile
dupa operatie
o combaterea balonarii se face prin mobilizare precoce, prin
stimularea peristaltismului
o la nevoie se aplica tubul de gaze, care nu se mentine mai mult
de 2 ore
o la indicatia medicului , se administreaza Miostin
- restabilirea tranzitului intestinal
o este o problema care trebuie sa fie urmarita permanent
o dupa o perioada de pareza intestinala postoperatorie , bolnava
incepe sa emita gaze, dupa 48-72 ore dupa interventie apare
primul semn
o dupa aparitia gazelor, alimentatia poate fi mai abundenta si
variata
o fac excaptie bolnavele operate pe perineu si vagin, ele primesc
mai multe lichide si semilichide, se intirzie eliminarea
scaunului pentru a nu forta suturile
- combaterea durerii
o este importanta in primele zile
o pentru calmare si asigurare a cel putin 8-10 ore de somn se
administreaza analgezice , tranchilizante si barbiturice
as princ tamas s

46

- supravegherea pansamentului
o incepe imediat dupa iesirea din sala
o se urmaresta sa nu singereze, sa se mentina uscat
o in cazul tubului de dren, se urmareste permeabilitatea, se
noteaza cantitatea
- reluarea alimentatiei
o se va face cu prudenta, fara sa se aplice o dieta severa
o administrarea de lichide se poate incepe imediat ce au incetat
varsaturile si va consta in prima zi din ceai, apa, limonada,
zeama de compot, aproximativ 300 ml
o a 2 zi poate sa primeasca supa strecurata, lichide dulci aporox.
1000 ml/24 ore
o dupa aparitia scaunului, se adauga brinza de vaci, iaurt,
smintina, carne fiarta
o in continuare alimentatie completa, variata, vitaminizanta
- mobilizarea
o trebuie efectuata cit mai precoce, diminueaza frecventa
complicatiilor venoase, evita escarele si favorizeaza cresterea
amplitudinii respiratorii
o va fi ridicata din pat a 2 zi cu atentie
o mobilizarea se face progresiv
o virsta inaintata sau interventia dificila nu constituie nici o
contraindicatie
PREVENIREA COMPLICATIILOR POSTOPERATORII
- complicatii pulmonare
o prin exercitii respiratorii, imediat ce este posibil
o tuse asistata si tapotaj
o la nevoie asezare in pozitie adecvata
- complicatii tromboembolice
o trebuie depistate la timp
o supraveghere atenta a membrelor inferioare
o masaj in sensul circulatiei de inoarcere
o la nevoie tratament cu anticoagulante , la indicatia medicului
- infectia
o se previne la nivelul plagii prin pansament aseptic
o in cazul interventilor pe cale vaginala se spala perineul cu
solutie sterila de citeva ori pe zi si dupa fiecare eliminare
o zona se mentine uscata
as princ tamas s

47

o se controleaza tampoanele perineale

o se descrie culoarea, cantitatea si mirosul secretiei drenate
o tratament cu antibiotice, la indicatia medicului
- externarea bolnavei
o trebuie sa reprezinte un bilant al ingrijirilor acordate

EXERCITIU
Stabiliti planul de ingrijire pentru urmatorul caz:
Doamna C. M. , in virsta de 40 ani, de profesie vinzator, s-a internat cu
diagnosticul RUPTURA VECHE DE PERINEU , in vederea interventiei
chirurgicale.
La internare acuza dureri abdominale despre care afirma ca au aparut in
urma cu 1 an, cu intensitate redusa, pentru ca apoi sa se accentueze si sa se
asocieze cu mictiuni frecvente, usoara incontinenta la efort. Are 2 nasteri,
ultima cu 11 ani in urma, cind afirma ca a fost taiata si cusuta. Nu a avut
probleme pina la aparitia durerilor. Nu sufera de alte boli. Are conditii bune
de locuit, lucreaza intr-un magazin, sta multa vreme in ortostatism.
Medicul a informat-o ca va fi operata peste 3 zile.

Doamna P.I. 36 de ani, se interneaza in spital cu diagnosticul CANCER DE

COL UTERIN STADIU II/III.
Afirma ca pierde singe de ~ 10 zile, acuza dureri in etajul inferior al
abdomenului, stare de oboseala. Este casatorita, 3 copii de virsta scolara, are
conditii bune de locuit, nu foloseste contrraceptive, a avut 7 avorturi, este
casnica, fumeaza 10 tigari pe zi.
Este palida, elimina singe in cantitate moderata, are o jena permanenta, ca si
cum ar trebui sa elimine scaunul, este anxioasa, nu se poate odihni, mereu
trista, se comunica greu cu ea, preocupata de operatie si familie.

GHID PENTRU PLAN DE INGRIJIRE A BOLNAVEI CU

HISTERECTOMIE
as princ tamas s

48

DG. DE
NURSING
1. Deficit de
cunostiinte
privind perioada
preoperatorie

OBIECTIVE

2. Posibila
alterare a ritmului
cardiac din cauza
singerarii

Pacienta sa
isi poata
controla
pierderile de
singe
determinate
de operatie

as princ tamas s

Pacienta sa
fie informata
despre
procedurile
preoperatorii

INTERVENTII

MOTIVATIA
ACTIUNILOR
Teama si
preocuparea
pacientei
privind
intrebarile fara
raspuns vor
afecta
recuperarea
psihica a
bolnavei, vor
influienta
evolutia
postoperatorie

- observarea reactiei
pacientei privind
interventia
chirurgicala si
pregatirile
preopratorii
- clarificarea oricarei
neintelegeri legate
de consecintele
operatiei, de
intreruperea vietii
sexuale
- bolnava va fi
informata ca dupa
interventie va intra
in menopauza
artificiala
- acordam timp
bolnavei pentru a
pune intrebari legate
de viata de cuplu,
sa-si exprime
temerile
- sustinerea morala a
pacientei si
partenerului ei, a
membrilor familiei
- se masoara functiile Pierderile de
vitale din 4 in 4 ore
singe
- se verifica
diminueaza
tampoanele vaginale
volumul
din 4 in 4 ore
circulator in
- se recolteaza singe
interventile
pentru hemoglobina,
largite,
hematocrit pentru a singerarea este
depista anemia
apreciabila
- se observa faciesul,
prin lezarea

49

tegumentele,
unghile

3. Posibila
alterare a irigarii
tesuturilor
periferice din
cauza repausului
la pat,
tromboflebite

4. Durere legata
de incizia
operatorie. Stare
de discomfort

as princ tamas s

plexurilor
venoase
pelviene
Pacienta sa
- se observa
Manipularea si
nu prezinte
membrele inferioare traumatizarea
semne de
la nivelul moletului
vaselor
tromboflebita
(aparitia de zone
sanguine
rosii, temperatura
pelvine in
locala ridicata,
timpul
induratie de-a
operatiei
lungul venei, dureri
predispune
severe)
pacienta la
- se observa eventuala tromboflebita.
discordanta intre
Durerile
temperatura si puls
postoperator
- se mobilizeaza cit
inhiba
mai curind posibil
activitatiile
- se fac masaje ale
normale si
membrelor
maresc riscul
inferioare in sensul tromboflebitei
circulatiei de
intoarcere
- exercitii pasive si
active ale
membrelor
inferioare
Pacienta sa
- Informatii despre
Accentuarea
invete sa-si
modul de producere a
durerii faca
controleze
durerii, despre
pacienta sa nu
durerea.
medicamentele
fie capabila sa
Pacienta sa
antialgice, despre ritm
se ridice din
exprime
de admnistrare, efect
pat, reduce
cresterea
- Observarea durerii
volumul
confortului.
preoperatorii la una
respirator,
doua ore dupa
favorizeaza
administrarea
complicatiile
medicamentelor
de imobilizare.
- administrarea de
Calmarea
analgezice inainte de
durerii este
mobilizare
importanta
50

5. Posibila
infectie in
legatura cu
interventia
chirurgicala

6. Deficit de
cunostinte in
legatura cu
autoingrijirea
dupa externare

as princ tamas s

- invatarea pacientei sasi comprime cu palma

plaga operatorie cind
tuseste si cind isi
schimba pozitia in pat
- Asezarea intr-o
pozitie care sa relaxeze
musculatura si sa
diminueze durerea
Pacienta sa - supravegherea plagii
se vindece cu
operatorii,
minim de
pansamente aseptice
confort si
- controlul
fara infectie
tampoaneor
perineale pentru a
observa culoarea,
cantitatea, mirosul,
igiena locala
- supravegherea plagii
operatorii,
pansamente aseptice
Pacienta sa - sa educe pacienta si
fie capabila
familia
sa respecte
- contactul sexual va
restrictiile
fi permis dupa 4-8
privind
saptamini
efortul fizic,
- efortul fizic sa fie
activitatea
limitat, nu urca scari
sexuala, dieta
1-2 saptamini, apoi
se acomodeaza
treptat
- se limiteaza la
munca grea in
gospodarie, nu
ridica obiecte grele
4 saptamini
- se administreaza 2
litri de lichide pe zi
- consuma un regim
alimentar bogat in

pentru a ajuta
pacienta sa
coboare cit
mai repede din
pat, evitind
complicatiile.

Infectarea
plagii creste
perioada de
spitalizare,
discomfortul
pacientei,
scade
increderea in
vindecare si in
echipa de
ingrijire.
Pentru
recuperarea
completa si
prevenirea
complicatiilor,
femeia care a
suferit o
histerectomie
trebuie sa stie
la ce schimbari
sa se astepte,
de ce ingrijiri
va avea nevoie
cind merge
acasa.

51

7. Perturbarea
Pacienta sa
imaginii
dovedeasca
corporale/imaginii adaptare la
de sine dupa
imaginea
interventie din
corporala
cauza pierderii
modificata
uterului,
prin absenta
evidentiata prin
plinsului si a
perceptia propriei dificultatilor
persoane ca fiind
psihice
lipsita de
feminitate

proteine
- se anunta medicul
daca are febra, daca
refacerea este lenta
- se administreaza
analgezice pentru
calmarea durerilor si
controlul durerii
- discutii de
Histerectomia
incurajare
este o operatie
- familia prietenii sa
mutilanta
inteleaga nevoia
insotita de
femeii de a-i simti
tulburari
alaturi
emotionale
- sprijinirea femeii sa
mai ales la
si mentina puterea
tinere,
de atractie
preocuparea
- discutii cu sotul
pentru
pentru a identifica
sterilitate,
perceptia acestiua
pentru
despre interventie
pierderea
- impartasirea
atractiei
sentimentelor de
sexuale
teama, nesiguranta
indiferent de
persoanelor din
virsta, teama
anturaj
de cancer.

PACIENTA CU MASTECTOMIE
- reprezinta extirparea sinului
- poate fi
o simpla doar sinul
o radicala sinul impreuna cu ganglionii limfatici din tesuturile
inconjuratoare
PREZENTARE GENERALA
- fiecare femeie trebuie sa cunoasca citeva notiuni
o boala apare cu precadere intre 40-60 de ani

as princ tamas s

52

o cu cit e depistata mai devreme , cu atit snele de vindecare sunt

mai mari
o autopalparea sistematica poate depista boala in faze incipiente
o aminarea prezentarii la medic scade sansele de vindecare
- semnele de alarma
o prezenta unei tumori la sin e nedureroasa
o aparitia unei secretii prin mamelon, mai ales daca e
sangvinolenta si intr-o singura parte
o modificarea conturului sinului, retractia pielii sau a
mamelonului, aspect de coaja de portocala
o prezenta unui nodul in axila
- asistenta medicala trebuie sa instruiasca femeia cum se face
autoexaminarea
o femeia se aseaza in picioare in fata oglinzii, vizualizeaza sinii
din fata si profil
o se poate observa la primul examen o usoara asimetrie sau
diferenta de dimensiune fara nici o semnificatie patologica
o se observa daca nu exista o bombare sau o retactie a pielii
o se exercita o usoara presiune in jurul mamelonului, pentru a
provoca o eventuala secretie neobservata
o se face palparea propiu-zisa, tordeauna cu mina opusa sinului
examinat
o dupa ce sinul a fost examinat , se palpeaza axila si apoi la
celalalt sin
Primii trei pasi se concentreaz asupra
1. Pasul 1: Se face inspectia snilor n fata oglinzii, cu bratele dea lungul corpului. Se insist asupra unor aspecte neobisnuite,
cum ar fi o zon proeminent, retractia pielii, escoriatiile,
mrirea n volum a snilor, orice modificare n aspectul unui
nerv. Se verific existenta unei scurgeri mamelonare, a unor
modificri n pozitia i aspectul mamelonului

as princ tamas s

53

2. Pasul 2: Cu minile ridicate deasupra capului, se examineaz

snii n oglind, urmrindu-se aceleasi obiective ca la pasul 1.
Se prind
palmele la i
se preseaz,
cutndu-se
modificri.
aceleasi

3. Pasul 3: Cu minile pe solduri, se apas puternic i se

inspecteaz snii. Se nclin usor corpul spre oglind, n timp ce
umerii i coatele se oricrei proeminente sau depresiuni
cutanate.

Urmtorii pasi urmresc modificrile de consistent ale snului

Pasul 4: Cu bratul stng ridicat i mna stng pe ceaf, se

examineaz snul stng folosind mna dreapt. Cu degetele ntinse,
ncepnd de la marginea extern, se preseaz ferm n cercuri mici,
miscndu-se n Mna n jurul snului n cercuri din ce n ce mai
mici pn cnd se atinge mamelonul. Se stoarce usor mamelonul
pentru a vedea dac apare vreo scurgere. Trebuie acordat atentie

as princ tamas s

54

zonei dintre sn i axil, precum i zonei axilare. E important s se

examineze fiecare parte a snului. Se repet procedura pentru snul
drept.

Pasul 5: n pozitia culcat, cu bratul stng sub cap i cu o pern

sau un prosop sub umrul stng, se examineaz snul stng cu mna
dreapt, folosindu-se aceeasi miscare circular descris mai sus. Se
inverseaz procedura, folosind mna stng pentru snul drept.

PREGATIREA PREOPERATORIE
- pacienta trebuie sa fie informata asupra operatiei
- va si familia pregatita
INGRIJIRI POSTOPERATORII
Urmareste
- restabilirea functiilor cardio-respiratorii
o se urmaresc functiile vitale
o se administreaza antibiotice, vitamine, sedative la prescriptia
medicului
o se vor consuma lichide si alimente in masura in care sunt
tolerate de restabilirea peristaltismului
- asigurarea odihnei si confortului
as princ tamas s

55

o durerea si disconfortul se vor reduce treptat

o asezarea pacientei in pozitie de decubit dorsal sau semisezind
o se vor pune perne sau prosoape pentru a tine cotul mai sus decit
umarul, mina mai sus decit cotul, incheieturile relaxate, in
pozitie functionala
o cind se vor efectua miscari cu bratul afectat acesta va fi sprijinit
cu mina opusa, in timpul tusei, se va duce mina la partea
afectata
o se administreaza medicamente pentru calmarea durerii
o se vor efectua exercitii active si pasive ale membrelor inferioare
pentru a preveni complicatiile circulatorii
ingrijirea plagii
o se verifica pansamentul sa nu singereze
o se verifica pulsul
o pacienta va fi invatata sa accepte si sa-si priveasca operatia
recuperarea functionala a bratului
o in primele zile se invata pacienta cum sa faca miscarile pentru
reluarea functiilor bratului
adaptare psiho-sociala
o rezarvarea de timp pentru discutii cu pacienta
o ea trebuie inteleasa cu orice reactie va avea
o se evalueaza starea emotionala, starea de somnolnta sau
insomnie
pregatirea pacientei pentru externare
o familia e pregatita sa ajute pacienta
o pacienta stie sa examineze zona operata
o stie sa ingrijeasca zona operata
o stie sa previna edemul bratului, sa doarma si sa stea cu bratul
ridicat
GHID PENTRU INTOCMIREA PLANULUI DE INGRIJIRE A
BOLNAVEI CU MASTECTOMIE
PROBLEMA

1. anxietatea,
teama de
desfigurare, de
cancer si de
moare

as princ tamas s

OBIECTIVE
Pacienta sa fie
informata asupra
operatiei, a
eventualelor
efecte

INTERVENTII
- incurajarea
pacientei si
familiei
- sustinerea
morala

MOTIVATIA
ACTIUNILOR
- teama de
desfigurare
adinceste
starea de
anxietate

56

postoperatorii, sa
isi exprime
temerile, sa
discute deschis

2. posibila
alterare a
ritmului si
frecventei
respiratorii si
circulatorii,
posibil
dezechilibru
hidroelectrolitic

as princ tamas s

Pacienta isi va
relua toate
functiile la
normal

- va fi
- pacienta
informata
lasata sa
despre
infrunte
operatie,
singura
localizarea
suferinta se va
izola
inciziei
- va fi
informata cu
durata
internarii,
durerea
postoperatorie
- va fi
informata cu
privire la
procurarea
unei proteze
- se vor
urmarifaciesul
, tegumentele
- se va
administra
lichide prin
perfuzie , apoi
oral la
indicatia
medicului
- se efectueaza
bilantul hidric
- se urmareste
tubul de dren
se urmareste
culoarea, se
masoara
cantitatea
- singerarea
interoperatori
e este
importanta

57

3. alterarea
confortului
datorita durerii si
traumei
postoperatorii

as princ tamas s

Pacienta isi va
- se aseaza
controla durerea
bolnava in
si discomfortul se
decubit dorsal
va reduce treptat
sau cu
toracele usor
ridicat, cotul
se va sprijini
pe perne mai
sus decit
umarul, mina
mai sus cedit
cotul
- efectuarea
miscarilor cu
bratil operat
se va face cit
mai repede
- se va controla
contractura
muschilor,
prezenta
tonusului, a
sensibilitatii
- ridicarea din
pat a 2 zi dupa
operatie
- se urmareste
plaga pentru a
sesiza aparitia
singerarii,
infectiei,
hematomului
- se
administreaza
antialgice la
indicatia
medicului mai
ales inainte de
mobilizare si
de inceperea

- bolnava sa fie
relaxata
- sa stea in
pozitie
comoda
- calmarea
durerii da
curaj
- aparitia
complicatiilor
poate
accentua
efectul
traumei
operatorii
- pozitia
bratului
previne
edemul

58

durerilor
- nu se fac
injectii in
bratul afectat
- se fac exercitii
respiratorii si
eliminarea
secretiilor
bronsice
4. alterarea
posibila a starii
psihice din cauza
pierderii sinului

as princ tamas s

Pacienta isi
exprima
sentimentele de
utilitate si
incredere, este
capabila sa
discute despre
operatia suferita

- discutii
repetate cu
bolnava
- incurajarea ei
- antrenarea
familiei in
sustinerea ei
- pacienta va fi
ajutata sa-si
priveasca
operatia si sa
se adapteze la
noua imagine

- daca ramine
singura se
gindeste mult
la boala si
diagnostic
- este foarte
preocupata de
imaginea ei si
de reactia
partenerului,
de viata in
momentele
intime

59

BIBLIOGRAFIE

1. Beldean Luminia, Gal Gherghinica, Seuchea Monica, Procesul de nursing

aspecte teoretice i practice, Editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 1999
2. Beldean Luminia, Coldea Liliana, Helju Alina, Aspecte nursing n afeciuni ale
aparatului digestiv i renal, Editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2000
3. Beverly Witter du Gas, Introduction aux soins infirmiers Les Editions HRW
Lte, Montral, 1980
4. Clocotici Lucreia, Profesia de asistent medical, Editura Info-Team, 1995
5. Coldea Liliana, Beldean Luminia, Aspecte nursing n afeciuni ale aparatului
locomotor, Editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2001
6. George Julia B., Nursing Theories, The Base for Professional Nursing Practice,
New Jersey, 1985
7. Huber A., Karasek Kreutzinger, Les techniques de soins infirmiers, Lamarre,
Paris, 1990

as princ tamas s

60