Boala Inflamatorie

COALA POSTLICEAL DIMITRIE CANTEMIR
TRGU MURE
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
PROIECT DE ABSOLVIRE
Coordonator tiinific :
PROF. CTAN MARIA
Absolvent:
VLAD DOREL VASILE
2016
COALA POSTLICEAL DIMITRIE CANTEMIR
TRGU MURE
ASISTENT MEDICAL GENERALIST
NGRIJIREA PACIENTEI CU BOAL INFLAMATORIE PELVIN
Coordonator tiinific :
CTAN MARIA
Absolvent :
VLAD DOREL VASILE
ISTORIC ................................................................................................................................pag.
CAPITOLUL I. DATE GENERALE DESPRE BOAL
1.1. Prezentarea noiunilor de anatomie i fiziologie ale aparatului afectat
1.1.1. Anatomia i fiziologia aparatului afectat ......................................pag.
1.2 Prezentarea teoretic a bolii
1. Definiie .......................................................................................pag.
2. Etiologie ........................................................................................pag.
3. Patogenie ........................................................................................pag.
4. Diagnostic clinic ( simptomatologia ) ............................................pag.
5. Diagnostic paraclinic .......................................................................pag.
6. Diagnostic diferenial ......................................................................pag.
7. Evoluie. Prognostic ........................................................................pag.
8.Tratament .........................................................................................pag.
CAPITOULUL II. NGRIJIRI GENERALE
Supravegherea pacientei din momentul internrii pn la externare i efectuarea tehnicilor impuse de
afeciune
2.1 Internarea pacientei n spital ...............................................................pag.
2.2 Asigurarea condiiilor de spitalizare ......................................................pag.
2.3 Asigurarea condiiilor igienice bolnavilor internai
a) Pregtirea patului i accesoriului ...................................................................pag.
b) Schimbarea lenjeriei de pat ............................................................................pag.
c) Asigurarea igienei generale i corporale ........................................................pag.
d) Efectuarea toaletei generale i pe regiuni a pacientei imobilizate .........pag.
e) Observarea poziiei pacientei n pat ....................pag.
f) Schimbarea poziiei pacientei i mobilizarea pacientei.............................pag.
g) Captarea eliminrilor........................................................................................pag.
2.4 Supravegherea funciilor vitale i vegetative...............................................pag.
2.5 Alimentaia pacientei ................................................................................pag.
2.6 Administrarea medicamentelor ..................................................................pag.
2.7 Recoltarea produselor biologice i patologice ............................................pag.
2.8 Pregtirea pacientei i efectuarea tehnicilor impuse de afectiune......pag.
2.9 Pregatirea preoperatorie si postoperatorie....................................................pag.
2.10 Educatie pentru sanatate.............................................................................pag.
2.11 Externarea pacientei
CAPITOLUL III. PREZENTAREA CAZURILOR DE BOAL
Cazul I Plan de ngrijire ...........................................................................................pag.
Cazul II Plan de ngrijire .........................................................................................pag.
Cazul III Plan de ngrijire .........................................................................................pag.
CAPITOLUL IV.
CONCLUZII ...............................................................................pag.
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................pag.
MOTIVAIA LUCRRII
Boala inflamatorie pelvin este considerat, n acest moment, una din bolile cele mai frecvente,
ntlnit n special la femeile tinere de vrst fertil. Prevenirea acestei boli este de importan
major, deoarece, nediagnosticat la timp sau tratat incomplet poate duce la infertilitate, sau poate
cauza complicaii grave.
Am ales aceast tem deoarece, n timpul stagiului petrecut n spital, am fost curios s aflu ct mai
multe informaii despre aceast boal, dei nu am facut practica pe o secie de ginecologie. Am avut
timp s aflu, din diferite discuii, numrul mare de femei diagnosticate cu boal inflamatorie pelvin.
Unele, diagnosticate la timp, sunt, n prezent, mmici.
n acelai timp, mi-am dorit s aprofundez cunoaterea legat de factorii etiologici precum i de
metode i tehnici ct mai eficiente de ngrijire i, nu n ultimul rnd, msuri profilactice.
Prin studierea acestor cazuri, am ajuns la un anumit nivel de nelegere i cunoatere a fiinei umane
i al modului n care se pot iniia i ntreine relaii interpersonale cooperante bazate pe respect ntre
membrii echipei de ngrijire i cel ngrijit.
Istoric
Desi nu se poate afirma cand si de catre cine a fost descoperita aceasta boala, exista, totusi, o
perioada aproximativa de cand a aparut Gonoreea si Chlamydia. Chlamydia si Gonoreea sunt
considerate a fi bacteriile care ar putea cauza Boala Inflamatorie Pelvina. Chlamydia a fost
descoperita in anul 1907 de catre Halberstaedter Von Prowazek, initial fiind cunoscut a fi un virus.
Mai tarziu, in anul 1963, a fost mai degraba recunoscuta ca fiind o bacterie si nu un virus. Inainte de
toate nu a fost considerata a fi o boala cu transmitere sexuala. In zilele noastre afecteaza foarte multe
persone si a devenit una dintre cele mai raspandite boli venerice din lume. In trecut, oamenii credeau
ca daca vor contacta aceasta infectie, credeau ca vor muri- dar, dat fiind faptului ca medicina a
evoluat enorm in ultimii ani, exista speranta ca pacientii sa poata lupta in fata acestei boli.
Totusi, contactata aceasta boala in timpul sarcinii, poate avea urmari serioase, si nu numai, poate fi
contactata de fat. In 1879, Albert Neisser un fizician german, dup o scar larg de experimente
medicale, a reusit sa descopere bacteria care cauzeaza Gonoreea- numita Neisseria gonorrhoeae In
anul 1940 tratamentul pentru combaterea acestei infectii a fost Penicilina pana in 1970. Pe langa
acest tratament, s-a mai introdus tratamentul cu Tetraciclina.
Neisser, a dat deasemenea, posibilitatea de a descrie toate caracteristicile morfologice ale bacteriei,
metodele de cretere i efectul asupra organismului. Comunitatea tiinific este recunoscuta pentru
deschiderea Neisseria gonoree. Gonoreea a dat de multe ori complicatii grave - prostatita gonoreala,
colecistita, anexita. Infecia se rspndete tot corpul, i dup organele sexuale, gonoree afecteaz
mucoasa ochiului, cauzand conjunctivita. Acum, medicina moderna este capabil s fac fa acestei
boli foarte repede. Cu toate acestea, principala dificultate nu este n tratamentul bolii, ci timpul util
de detectare.
Boala inflamatorie pelvin este un termen general care denumete infecia i inflamaia organelor
tractului genital feminin superior ( uter, uterine i ovare ). Aceasta este adesea, dar nu ntotdeauna, o
complicaie a unei boli cu transmitere sexual.
Numeroase femei cu boala inflamatorie pelvin nu prezint semne i simptome, motiv pentru care
nu urmeaz un tratament. Astfel, boala inflamatorie pelvin este depistat trziu, cnd femeia are
dificulti n a rmne nsrcinat, sau cnd sufer de durere cronic pelvin.
Infeciile ulterioare cu alte bacterii sunt des ntlnite. Dup un prim episod de boal inflamatorie
pelvin, 20 % din femei prezint infecii ulterioare, n interval de 2 ani.
Se estimeaz c 1,7 % din femei sufer de boal inflamatorie pelvin. Boala este cu siguran
subdiagnosticat, deoarece majoritatea femeilor nu sunt contiente de prezena bolii, fie datorit
lipsei simptomelor, fie pentru c nu cunosc cauza acestor simptome.
Boala inflamatorie pelvin netratat este o problem de sntate serioas, care are efecte pe termen
lung.
Adolescenii cu via sexual activ i femeile tinere adulte, care au cel mai ridicat risc de a face o
boal cu transmitere sexual, sunt considerai un grup cu risc nalt de a dezvolta o boal inflamatorie
pelvin.
CAPITOLUL I. DATE GENERALE DESPRE BOAL

1.1.1 Prezentarea noiunilor de anatomie i fiziologie aparatului afectat
Anatomia i fiziologia aparatului afectat
STRUCTURA PELVISULUI
Sacrul i coccisul sunt o prelungire a coloanei vertebrale rezultat din fuziunea celor cinci
vertebre sacrale i a celor patru vertebre coccigiene, legate printr-o articulaie de tip simfiz
(articulaia sacrococcigian) ce permite un oarecare grad de mobilitate.
Oasele coxale. Perechea oaselor coxale prezint trei componente : ilionul, ischionul i pubisul.
Prin unirea acestor componente se formeaz acetabulul, o cavitate n form de cup, n care ptrunde
capul femural.
Articulaiile oaselor pelvisului
Oasele pelvisului sunt unite prin patru articulaii :
- Dou articulaii cartilaginoase de tip simfiz articulaiile sacrococcigiene i simfiza pubian
aceste articulaii sunt nconjurate anterior i posterior de ligamente puternice.
- Dou articulaii sinoviale articulaiile sacroiliace acestea sunt stabilizate de ligamentele
sacroiliace, iliolombar, lombosacral, lateral, sacrotuberos i sacrospinos.
2. MUCHII PELVIENI cuprind :

a) Muchii peretelui pelvin lateral acetia trec n regiunea gluteal pentru a facilita rotaia i
aducia coapsei. Acetia includ muchii piriform, obturator intern i iliopsoas.
b) Muchii planeului pelvin, care sunt :
- Diafragma pelvian format din muchii coccigian i ridictor anal, alturi de fasciile
acestora inferioar i superioar.
- Ridictorul anal ( levator ani ) format de ctre pubococcigieni.
- Diafragma urogenital.
STRUCTURILE GENITALE
1. VAGINUL este un organ cavitar, fibromuscular, tubular, ce se ntinde de la vestibulul vulvei

pn la uter. n poziia dorsal de litotomie, vaginul este orientat posterior ctre sacru, dar axul su
este aproape orizontal n poziie vertical a corpului. Este ataat la extremitatea superioar de uter,
chiar deasupra cervixului. Spaiile dintre cervix i vagin sunt cunoscute sub numele de formixuri
vaginale ( anterior, posterior i lateral ).
Deoarece ataarea vaginului posterior se face la un nivel mai nalt dect anterior, peretele
vaginal posterior este cu aproximativ 3 cm mai lung dect cel anterior.
Vaginul este ataat de peretele pelvian lateral prin conexiuni fasciale endopelviene cu arcul
tendinos ( linia alb ).
Deschiderea vaginului poate fi acoperit de o membran sau nconjurat de un pliu de esut
conjunctiv, numit himen.
Vaginul se afl n relaie intim anterior cu uretra, colul vezical i regiunea trigonului i
poriunea posterioar a vezicii ; posterior cu corpul perineal, canalul anal, rectul inferior i fundul
de sac posterior.
Este compus din trei straturi : mucoasa, musculatura i adventicea.
Aportul sanguin al vaginului include artera vaginal i ramuri din artera uterin, rectal medie i
arterele ruinoase interne.
2. UTERUL este un organ fibromuscular ce cuprinde n partea inferioar cervixul i n partea
superioar corpul uterin.
a) Cervixul segmentul cervixului aflat n relaie cu vaginul este exocervixul ( portio
vaginalis ).
b) Corpul uterin variaz n mrime i form n funcie de statusul hormonal i al naterilor.
Corpul uterin este mprit n mai multe regiuni distincte :
- cavitatea endometrial caracterizeaz suprafaa mucoasei corpului uterin
- miometrul stratul muscular al uterului, alctuit din fibre musculare netede ntreptrunse, cu
dimensiuni ntre 1,5 i 2,5 cm.
- peritoneul acoper cea mai mare parte a corpului uterin i cervixul posterior, formnd
seroasa uterin.
Aportul sanguin al uterului este realizat de artera uterin, care se anastomozeaz cu artera
ovarian i cea vaginal.
Anexele uterului :
a) Tubele fallopiene sunt structuri cavitare pereche, ce reprezint terminaiile proximale
nefuzionate ale ductelor milleriene. Lungimea lor variaz de la 7 la 12 cm.
Funcii : preluarea ovulului, furnizarea mediului fizic pentru concepie, transportul i nutriia
ovulului fertilizat.
Tubele sunt mprite n mai multe regiuni : regiunea interstiial, istmul, ampula i fimbria.
Aportul sanguin al tubelor se realizeaz de ctre arterele uterine i ovariene.
b) Ovarele sunt structuri gonadale pereche. Variaz n dimensiuni pn la 5x3x3 cm. Variaiile
dimensiunilor sunt consecina produciei endogene de hormoni, care se modific cu vrsta i cu
fiecare ciclu menstrual. Substanele exogene, inclusiv contraceptivele orale sau medicaia de
inducere a ovulaiei, pot stimula sau suprima activitatea ovarian.
Fiecare ovar prezint o zon cortical i una medular. Zona cortical este format dintr-o
strom specializat i foliculi aflai n diferite stadii de evoluie. Medulara ocup o poriune mic a
ovarului i este compus din esut fibromuscular i vase sanguine.
Aportul sanguin al ovarului se realizeaz de ctre artera ovarian, care se anastomozeaz cu
artera uterin.
1.2 Prezentarea teoretic a bolii
1. Definiie
Boala inflamatorie pelvin este o infecie polimicrobian dat de un agent patogen transmis pe cale
sexual i const n colonizarea ascendent cu bacterii vaginale aerobe i anaerobe.
Boala inflamatorie pelvin este o condiie fr o definiie precis i poate include inflamaia oricrei
structuri anatomice : endometrul, oviductele, ovarele, peretele uterin, seroasa uterin i ligamentele
largi.
Salpingita este infecia i inflamaia unei trompe uterine sau a ambelor.
Anexitele sunt inflamaii ale trompelor i ovarelor.
Cand inflamaia cuprinde uterul, trompa i ovarele, se numete metroanexit.
Cervicita este inflamaia colului uterin.
Endocervicita i endometrita intereseaz cervixul i endometrul.
2. Etiologie
Boala inflamatorie pelvin poate fi cauzat de mai multe tipuri de bacterii, dar n majoritatea
cazurilor este vorba despre bacteriile responsabile de dou boli cu transmitere sexual frecvente :
gonoreea i chlamidioza.
Bacteria care provoac chlamidioza (chlamydia trachomatis) este responsabil pentru 50% din
cazurile de boal inflamatorie pelvin. Bacteria care cauzeaz gonoree (neisseria gonorrhoeae) este
responsabil pentru circa 14% din cazuri. Aproximativ 8% din femeile cu boal inflamatorie pelvin
sunt infectate cu ambele tipuri de bacterii.
Unele metode de contracepie pot crete riscul de apariie a bolii inflamatorii pelvine de exemplu
montarea unui dispozitiv intrauterin sau sterilet. n schimb, alte metode contraceptive precum
prezervativul i diafragma reduc acest risc. Folosirea doar a contraceptivelor orale nu ofer protecie
mpotriva bolilor cu transmitere sexual. Dar, acestea ofer o protecie indirect impotriva apariiei
bolii inflamatorii pelvine prin faptul c determin ingroarea cervixului, astfel nct bacteriile nu pot
ajunge cu uurin la tractul genital superior.
Uneori, bacteriile care provoac boala inflamatorie pelvin ajung n tractul genital n timpul naterii,
n urma unei ntreruperi de sarcin, sau a unui avort spontan, sau ca urmare a unei proceduri de
prelevare a unei probe de la nivelul uterului (biopsie endometrial). Rar, cauza infeciei care duce la
boala inflamatorie pelvin nu este identificat se crede c n aceste cazuri, bacteriile inofensive,
prezente n mod normal n vagin i colul uterin sunt responsabile pentru aceast boal.
3. Patogenie
Agenii patogeni implicai n infeciile genitale nalte pot s aparin:
Categoriei "agenilor cu transmisie sexual" ATS pot s determine infecii nalte, ca, de exemplu,
Neisseria gonorrhoeae sau Chlamidia trachomatis;
Florei oportuniste aerobe. Germeni "banali" aerobi: streptococ betahemolitic, streptococ B,
stafilococ Auriu, Escherichia Coli, Proteus mirabilis, Klebsiella.
Florei oportuniste anaerobe: bacteroides, b. perfringens.
Durerea este constant n formele acute ale BIP. Are sesdiul n abdomenul inferior i pelvis, iradiaz
nspre lombe i coapse. Este de obicei intens, este agravat de mers i calmat prin repaus.
Febra este de regul nalt = 39-40C, iar uneori este nsoit de frisoane.
Leucoreea poate fi prezent, fr a fi obligatorie. Aspectul le ucoreei poate s sugereze gonococia de
exemplu. Metro-ragiile sunt posibile.
Pot s coexiste semne funcionale de vecintate: greuri, vrsturi, constipaie, meteorism abdominal
(probnd iritaia peritoneal) sau polachiurie, disurie.
Examenul clinic al abdomenului poate pune n eviden prezena perito-nismului = oarecare
distensie abdominal i aprarea muscular cu sediul n hipogastru.
Tueul vaginal poate fi dificil, imposibil chiar, din cauza durerilor vii pe care le provoac.
Tentativele de delimitare i de mobilizare a uterului sunt dureroase. Fundurile de sac vaginale sunt
foarte dureroase. Durerea vie din zonele anexiale, de obicei bilateral, poate fi singurul element pe
care ni-l confer tueul vaginal n susinerea diagnosticului. Zonele anexiale pot fi uneori mpstate
sau una din ele poate fi ocupat de o formaiune destul de dificil de delimitat, care va evolua rapid
nspre constituirea unui piosalpinx sau a unui abces tubo-ovarian.
4. Diagnostic clinic ( simptomatologia)
Simptome :
-
durere n abdomenul inferior i pelvis
secreii vaginale abundente, cu miros neplcut
menstruaie neregulat
durere n timpul actului sexual
durere lombar
febr, oboseal, diaree sau vomitturi
miciune dureroas sau dificil
Primele semne constau n iritaie i n secreii vaginale anormale, survenind n 2-5 zile dup
infectare n cazul gonoreei i n 7-21 de zile n cazul chlamidiei. Numeroase femei prezint secreii
vaginale care nu se datoreaz unei boli cu transmitere sexual. Dar dac se observ o modificare n
aspectul secreiei (dac devine mirositoare sau este nsoit de prurit), n special la cteva zile dup
un contact sexual, se poate suspecta o boal cu transmitere sexual.
Boala inflamatorie pelvin se manifest printr-o durere abdominal surd, constant i prin accese
ocazionale de febr. n plus, poate aprea un disconfort sau chiar durere n raporturile sexuale. Dac
infecia atinge i endometrul pot aprea sngerri ntre menstrele normale.
Boala inflamatorie pelvin poate cauza semne i simptome minore sau poate fi asimptomatic. n
acest ultim caz, boala se datoreaz n mod frecvent unei infecii cu chlamydia.
Lipsa semnelor i simptomelor crete posibilitatea ca femeia s transmit chlamydia mai departe.
Totodat, n lipsa unui tratament adecvat, organele genitale pot fi grav afectate.
Un mare numr de femei cu boal inflamatorie pelvin prezint simptome discrete sau uoare ce nu
pot fi uor recunoscute ca fiind tipice pentru boala inflamatorie pelvin. n consecin, ntrzierea
stabilirii diagnosticului i instituirii tratamentului, contribuie probabil la instalarea sechelelor

inflamatorii la nivelul tractului genital superior.
5. Diagnostic paraclinic
Boala inflamatorie pelvin este adesea dificil de diagnosticat deoarece simptomele bolii sunt
variabile i pot fi greit considerate ca fiind datorate altor condiii medicale. De asemenea, nu exist
un test unic care s poat detecta boala inflamatorie pelvin.
n mod tradiional, diagnosticul de boal inflamatorie pelvin s-a bazat pe triada de semne i
simptome alctuit din durere pelvian, sensibilitate cervical i anexial i febr. Astzi, ns, se
tie c exist o larg varietate de semne i simptome ce apar la femeile cu boal inflamatorie
pelvin, ceea ce face ca boala inflamatorie pelvin s fie dificil de diagnosticat.
Pentru acurateea diagnosticului, trebuie stabilite criterii de diagnostic suficient de sensibile pentru
a depista cazurile uoare, dar i suficient de specifice pentru a evita administrarea de antibiotice la
femeile care nu sunt infectate.
Exist cazuri n care femeia poate dezvolta boala inflamatorie pelvin fr s prezinte nici un
simptom.
La examenul pelvin, pacientele cu boal inflamatorie pelvin prezint sensibilitate a organelor
pelviene, fie sensibilitate uterin simpl, fie asociat cu sensibilitate anexial. Sensibilitatea la
mobilizarea cervixului sugereaz prezena inflamaiei peritoneale, ce determin apariia durerii
atunci cnd peritoneul este ntins prin mobilizarea cervixului, anexa fiind tracionat odat cu
peritoneul pelvian. Uneori poate exista sensibilitate abdominal direct sau de rebound.
Evaluarea secreiilor tractului genital inferior, att vaginale ct i endocervicale, reprezint
factorul cheie n evaluarea pacientei cu boal inflamatorie pelvin (test pozitiv pentru gonoree sau
chlamydia).
Femeile cu boal inflamatorie pelvin prezint un numr crescut de leucocite
polimorfonucleare la examinarea microscopic a preparatului proaspt din secreiile vaginale sau n

secreia mucopurulent.
Deoarece un diagnostic incorect poate determina creterea inutil a morbiditii, la femeile cu
simptome severe se vor efectua teste speciale de diagnostic, cum ar fi :
- biopsia endometrial pentru confirmarea endometritei

- ultrasonografia sau alte teste radiologice pentru vizualizarea eventualelor abcese tubo-ovariene
- laparoscopia, pentru confirmarea salpingitei.
- nivelul proteinei C reactive i a vitezei de sedimentare a hematiilor este crescut (n caz de
boal inflamatorie pelvin, ambele sunt crescute)
6. Diagnostic diferenial
Diagnosticul diferenial se face cu apendicita mai ales la formele unilaterale ale bolii inflamatorii
pelvine, pe dreapta - sarcina ectopic, avortul n curs, endometrioza, hemoragiile la nivelul corpului
galben, chistul ovarian, torsiunea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinal, ocluzia intestinal,
limfadenita mezenteric, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale.
Evaluare
Examen abdominal i pelvin complet, ecografie pelvin n boala inflamatorie pelvin acut, se
sesizeaz ngroarea trompelor uterine peste 5 mm i lichid n fundul de sac Douglas.
Standardul de aur n diagnosticul bolii inflamatorii pelvine este considerat a fi laparoscopia,
deoarece permite vizualizarea organelor pelvice. Cu toate aceste, procedura este recomandat doar
n cazul n care rezultatele examenelor precedente (examen clinic, teste sanguine, culturi, etc.) sunt
neconcludente.
Pentru diagnosticul bolii inflamatorii pelvine se mai pot practica biopsierea esutului endometrial i
culdocenteza recoltarea de lichid din fundul de sac Douglas.
Se efectueaz hemoleucograma, urocultur, test de sarcin, coloraie Gram a secreiilor vaginale i
culturi de la nivelul: endocolului, rectului, uretrei, sngelui i lichidului peritoneal. Dac nu s-a fcut
recent, este recomandabil efectuarea testului Papa Nicolau.
7. Evoluie. Prognostic
Boala inflamatorie pelvin netratat poate produce cicatrici tisulare (aderente) ce pot cauza durere
pelvin cronic, sarcin ectopic i infertilitate.
Femeile cu risc de infecii pelvine care utilizeaz un dispozitiv intrauterin, pot fi sftuite s opteze
pentru o alt metod de contracepie pentru a reduce riscul de boal inflamatorie pelvin. n cazul
pacientelor nsrcinate, infectate cu HIV, sau care nu rspund la tratamentul cu antibiotice orale, se
recomand spitalizarea. Tratamentul const n administrarea de antibiotice intravenos, apoi pe cale
oral.
Dac tratamentul antibiotic iniial a vindecat infecia cauzat de boala inflamatorie pelvin, nu este
necesar un tratament de ntreinere. Cu toate acestea, este important s se tie cu siguran c infecia
a fost vindecat i acest lucru se poate afla printr-un control regulat efectuat de doctor.
8. Tratament
a.Tratamentul antibiotic principii generale
b.Tratament patogenic i simptomatic
Regimurile terapeutice pentru boala inflamatorie pelvin trebuie s acopere un spectru larg de
ageni patogeni, inclusiv Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis, bacterii facultativ Gramnegative, anaerobi i streptococi.
Boala inflamatorie pelvin i bolile cu transmitere sexual necesit un tratament medical prompt.
Daca este prezent orice simptom pelvin neobinuit sau durere, se recomand consultarea fr
amnare a unui doctor, chiar dac simptomele nu par a fi serioase.
Dup nceperea tratamentului medical pentru boala inflamatorie pelvin, doctorul va oferi
instruciuni specifice n legatur cu ngrijirea la domiciliu. Persoana afectat trebuie s respecte
aceste instruciuni i s vin la consultaiile recomandate de doctorul curant.
Se recomand urmtoarele msuri de tratament la domiciliu:
- ingestia unor cantiti mari de ap i consumul unei diete echilibrate, care ajut organismul
s lupte mpotriva infeciei
- odihn ct mai mult posibil, pn ce simptomele ncep s se amelioreze (de obicei dup
cteva zile), apoi reluarea treptat a activitilor zilnice.
- administrarea regulat de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS), precum
ibuprofen, pentru durere. Dac durerea nu se amelioreaz n primele 48 pana la 72 ore de la
nceperea tratamentului, este indicat un nou consult medical
- evitarea contactului sexual pn la terminarea tratamentului cu antibiotice, dispariia

complet a durerii i pn la restabilirea complet a strii de snatate. De asemenea, evitarea
contactului sexual pn cnd partenerul/partenerii nu a(u) terminat tratamentul administrat pentru o
boal cu transmitere sexual
- stabilirea i respectarea ntlnirilor cu doctorul. Doctorul curant va dori s fac un nou consult la
2-3 zile de la nceperea tratamentului cu antibiotice ca s se asigure ca acesta are efect. De asemenea
este necesar un alt consult dup alte 7-10 zile pentru a se vedea dac starea persoanei respective s-a
ameliorat i pentru discutarea despre metodele n care poate fi evitat o nou infecie. Mai poate fi
recomandat o consultaie la 4-6 sptmni pentru a se vedea dac vindecarea este complet
- contactarea medicului dac simptomele se agraveaz sau reapar.
Tratament patogenic i simptomatic
Alternativ tratamentului cu antibiotice se vor prescrie medicamente din clasa antiinflamatoare
nonsteroidiene(ibuprofen) Paduden, Brufen administrate oral, de dou ori pe zi.
De asemenea, tratarea durerii din abdomenul inferior i pelvis se face cu butilscopolamin
Scobutil de preferat administrat intravenos sau intramuscular, deoarece n administrarea oral se
absoarbe puin din intestin i are eficacitate sczut. Se vor administra 1-2 fiole/zi. De asemenea, se
pot folosi i supozitoare Scobutil.
n condiiile n care febra nu scade n cazul unei administrri corecte a antibioticului, se vor
administra antipiretice la nevoie.
Tratarea vrsturilor se va face cu antiemetice : Metoclopramid comprimate administrate oral de 2-3
ori/zi, fiole sau supozitoare n caz de vrsturi incoercibile.
CAPITOULUL II. NGRIJIRI GENERALE

Supravegherea pacientei din momentul internrii pn la externare i efectuarea tehnicilor
impuse de afeciune.
2.1. Internarea pacientei n spital
Internarea pacientei n spital
Internarea bolnavei cu BIP se face n clinica de obstretica si ginecologie cnd acesta ia primul
contact cu spitalul. Acest prim contact constituie un eveniment important n viata bolnavei deoarece
ea se desparte de mediul sau obisnuit si este nevoit sa recurga la ajutorul oamenilor straini
Internarea n spital a bolnavei se face pe baza buletinului de identitate, a biletului de trimitere
eliberat de: cabinet medical individual care recomanda internarea sau de la medicul din ambulatoriul
sau pe baza biletului de ransfer eliberat de alt spita. La internarea unor persoane gasite pe strada
identificarii lor, asistenta de serviciu va anunta imediat organele de politie.
Cazurile grave vor fi primite fara bilet de transfer sau trimitere, bolnavii internati fiind nscrisi n
registrul de urgenta. Acolo se completeaza foaia de observatie cu datele de identitate ale bolnavului
si datele anamnestice culese de la bolnav sau nsotitori
Dupa stabilirea diagnosticului nainte de a ajunge n sectia cu paturi, bolnava trece prin serviciul de
internare unde:
- va fi mbaiata si - daca e cazul deparazitata;
- hainele si obiectele persoanle vor fi nregistrate n vederea nmagazinarii pe perioada internarii.
-bolnava va fi imbracata cu camasa de noapte sau pijamele ,capot, papuci;
Bolnava astfel pregatita va fi dirijata pe sectia unde se prezinta la asistanta sefa sau registratorul
medical n vederea internarii.
O primire adecvata n sectie diminueaza stresul suferit de bolnava la internare si usureaza adaptarea
ei la mediul spitalicesc. Asistenta de salon introduce bolnava n salonul indicat, i face cunostinta cu
ceilalti bolnavi, o ajuta sa-si aranjeze obiectele n noptiera, o conduce pentru a cunoaste sectia,
prezentndu-i cabinetul asistentelor, sala de mese, grupul sanitar, ii aduce la cunstinta regulamentul
de ordine intreioara.
2.2. Asigurarea condiiilor de spitalizare
Scopul spitalizarii pacientei fiind vindecarea , se vor urmarii crearea unor conditii prielnice necesare
vindecariii si rididcarii fortei de aparare a organismului si scoaterea lui de sub eventuale influente
nocive ale mediului inconjurator.
Dupa repartizarea in salon ii fac cunoscut regulamentul de ordine interioara al spitalului, apoi ii
prezint sala de mese, toaleta sistemul de semnalizare din dreptul patului. Anturajul pacientei trebuie sa
fie cat mai protector si linistitor, trebuie sa semene cat mai mult cu anturajul lor, paturile sa fie
distantate pentru ca bolnavii sa nu se deranjeze reciproc. Ferestrele salonului sa fie prevazute cu
perdele colorate, zugraveala sa fie curata, mobilierul sa fie estetic, redus si usor lavabil, temperatura
camerei optima intre 18-200C.
Linistea este primordiala si asigura confortul pacientei,in acest scop, se vor inlatura toti excitantii
auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi cu efecte negative asupra sistemului nervos. Se evita caderea
obiectelor metalice, scartaitul usilor, personalul medical va purta papuci cu talpa moale, silentiosi.
Vor fi inlaturate dezinfectantele cu miros patrunzator, sticlele cu medicamente volatile se tin inchise,
plostile vor fi indepartate din salon. Salonul trebuie aerisit ori de cate ori este nevoie.
2.3 Asigurarea condiiilor igienice bolnavilor internai
a) Pregtirea patului i accesoriului
In conditiile spitalizarii patul reprezinta pentru fiecare bolnav mobilierul cel mai important din salon,
aici petercandu-si majoritatea timpului de boala si convalescenta.
Patul trebuie sa fie comod, de dimensiuni potrivite - 2m lungime, 80-90cm latime, 60 cm inaltime
pana la saltea, pentru a satisface atat cerintele de odihna ale pacientei, cat si pentru manipularea lui de
catre personalul de ingrijire (usor de manipulat si usor de curatat).
Patul este confectionat din tuburi usoare de metal vopsit in alb, pentru a se putea observa si cele mai
mici urme de murdarie. Partea sa principala este somniera metalica, confectionata din sarmp
inoxidabila, bine intinsa pe un cadru de fier si elastica. Accesoriile patului sunt : salteaua, 1-2 perne,
patura, lenjeria de pat, o musama si o aleza. Atat patul cat si accesoriile lui vor fi pastrate in conditii
de perfecta curatenie.
b) Schimbarea lenjeriei de pat
Schimbarea lenjeriei de pat are ca scop asigurarea conditiilor igienice si de confort ale pacientei.
Schimbarea lenjeriei de pat se face de obicei dimineta , inainte de curatirea salonului, dar dupa
masurarea functiilor vitale si efectuarea toaletei. Daca insa in cursul zilei se murdareste, schimbarea
ei trebuie facuta imediat, indiferent de orar si la nevoie de mai multe ori pe zi.
Materiale necesare: cearsaf de pat, cearsaf plic, fete de perna, patura, aleza, musama, sac de rufe
murdare.
Inainte de toate explic pacientei necesitatea si simplitatea tehnicii si fiind un pacient activ il ajut sa se
ridice pe marginea patului si sa ia loc pe un scaun sau fotoliu, in cazul in care este frig ii ofer o patura
cu care il invelesc.
Tehnica:
se asaza 2 scaune pe care se pune lenjeria
se ateaza perna pe scaun
se desface marginea lenjeriei si a paturii scotandu-le de sub saltea, se intoarce si marginea

cearsafului ce a protejat patura
se ridica patura indoind treimea dinspre picioarele patului, apoi pe cea dinspre capul patului si
pliata astfel in trei parti, se ridica din partea de mijloc pentru a se indoi si se asaza pe scaun
se ridica in acelasi mod cearsaful si patura, iar musamaua si aleza se ridica indoite in doua
se intinde cearsaful de pat care a fost impaturat in armonica, asezandu-l in treimea mijlocie. Cu
o miscare se intinde capatul dispre picioarele patului, se fixeaza la capete, introducandu-l sub
saltea
se asaza in treimea mijlocie musamaua si aleza care se fixeaza intinse perfect
se asaza cearsafzl se asaza patura si se fixeaza impreuna cu cearsaful sau separat sub saltea
se asaza perna infasata
se apropie noptiera de pat
c) Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientei

Asigurarea igienei generale si corporale este importanta n evolutia unei boli, de aceea asistenta
medicala trebuie sa fie foarte atenta cu respectarea regulilor de igiena.
De aceea, asistenta medicala are misiunea delicata de a controla n mod discret, de a ndruma si la
nevoie, de a efectua, atunci cnd este cazul toaleta de dimineata si seara. Astfel ea va ndemna
bolnava sa se autoingrijeasca . Daca este cazul va atrage atentia si asupra lenjeriei de corp sa fie tot
timpul curata si ngrijita.
Prin igiena pacientei se intelege ansamblul de tehnici si proceduri utilizate in scopul intretinerii
curateniei mucoaselor, tegumentelor si fanerelor ceea ce reprezinta in fond o modalitate de aparare a
organismului impotriva bolilor.
Igiena corporala a pacientei incepe inca de la internare, cand este imbaiat si la nevoie deperazitat, iar
in timpul spitalizarii bolnavul va face baie sau dus cel putin de doua ori pe saptamana. Cu aceasta
ocazie i se va schimba si lenjeria de corp. Baia generala va fi efectuata in mod obligatoriu si
inainteainterventiilor chirurgicaleca si inaintea externarii pacientei. Aceasta nu va depasii 15 minute.
se vor indeplinii urmatoarele conditii:
ferestrele si usile incaperii vor fi inchise
temperatura incaperii de cc 18-200C
materialele necesare sa fie asezate in ordine la indemana
lenjeria curata se asaza pe un radiator pentru a fi calda
se recomanda ca toaleta sa se faca inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat
Bolnavul este sprjinit pentru a patrunde in cada, se sapuneste, fiind in continuare spalat cu
ajutorul dusului mobil; bolnavul este ajutat sa iasa din cada si ajutat sa calce pe pardoseala, sa nu
alunece; se sterghe cu prosoape incalzite, se imbraca cu lenjeria pregatita si este condus la pat
Asistenta medicala raspunde de starea igienica a pacientei indiferent daca acesta si-o asigura singur,
acesteia revenindu-i sarcina de a-i pune la dispozitie materialul necesar si de a supraveghea modul in
care acesta isi efectueaza toaleta.
d) Efectuarea toaletei generale i pe regiuni a pacientei imobilizat
Starea de curatenie corporala este obligatorie la orice bolnav nefiind numai o necesitate a acestuia ci
pentru ca contribuie in mod efectiv la vindecarea sa. Obiectivele baii pertiale sunt: indepartarea de pe
suprafata pielii a stratului cornos, descuamat si impregnat cu secretiile glandelor sebacee ti sudoripare,
a resturilor de dejectii si a altor substanse straine care adera la piele. In cadrul efectuarii toaletei se au
in vedere urmatoarele:
ferestrele si usile incaperii vor fi inchise
temperatura incaperii de cca 18-200C
se va proteja patul pacientei cu un paravan, materialele necesare se vor aseza langa pat(manusi
de baie, savoniera cu sapun, lenjerie de corp incalzita, prosoape, papuci).
se va respecta ordinea de spalare a suprafetelor corporale: fata, urechile, gatul , membrele

superioare, fata anterioara a toracelui, abdomenul, suprafata posterioara a toracelui, regiunea
lombara, membrele inferioare, organele genitale si la urma regiunea anala.
bolnavul va fi dezbracat complet si acoperit de cearsaf si se va descoperii progresiv numai

partea care se va spala
se insista la pliuri, sub sani, in spatiile interdigitale, la coate si axile
se mobilizeaza articulatiile si se maseaza zonele predispuse escarelor
e) Observarea poziiei pacientei n pat

Comportamentul pacientei este important pentru ca de acesta depinde intreaga sa atitudine fata de
boala, tratament, ingrijire si in final fata de personalul medical. Aceasta depinde de o serie de
factori ca : grad de cultura,varsta, inteligenta cracter, mediu social, etc.
Comportamentul pacientei este diferit, de la totala acceptare a situatiei de bolnav si aprecierea pozitiva
a spitalului si a personalului medical, pana la anxietate, dezaprobare fata de orice act terapeutic. In
supravegherea comportamentului pacientei unul din lucrurile cele mai importante care trebuie
urmarite este pozitia pacientei care tradeaza nu numai o anumita starea patologica ci si gradul de
severitate al imbolnavirii. Expresia fetei poate traduce unele stari ca: anxiete, durere, deprimare,
optimism, indiferenta sau interes fata de boala sau mediu. Ea se modifica in functie de starea generala
a pacientei; iar durerea este unul din factorii primordiali care influenteaza pozitia pacientei. Durerea
are drept efect suferinta, iar bolnavul prin adoptarea unor anumite pozitii incearca sa o minimalizeze.
De aceea el i-a pozitii antialgice, cu sustinerea partii dureroase, iar faciesul sau adreseaza grimase,
geme, are maxilarele crispate. Bolnavul este agitat, cauta o pozitie care sa-i calmeze durerea, are
transpiratii, extremitatile se pot raci. Bolnavul ocupa in pat o pozitie activa, pasiva sau fortata si in
functie de indicatii si necesitati.
Pozitia activa este caracteristica bolnavilor in stare mai buna, pozitia lor in pat fiind identica cu cea a
unui om sanatos. Ei se misca singuri, neavand nevoie de ajutor. Pozitia pasiva este caracteristica
bolnavilor in stare grava, adinamici, care si-au pierdut forta fizica. Acesti bolnavi necesita ajutor
pentru orice fel de miscare. Pozitia fortata este caracteristica prin atitudini neobisnuite, determinate de
afectiunea de baza a bolnavilor sau impuse de tratament.
f) Schimbarea poziiei bolnavulei i mobilizarea bolnavei
Daca bolnavul mentine timp indelungat aceasi pozitie, acesta este predispus la aparitia unor
complicatii(escare de decubit, tromboze, embolii) care-i impiedica procesul de vindecare. Pentru
prevenirea aparitiei acestora se recomanda schimbarea pozitie pacintului si mobilizarea lui cat mai
precoce.
Pacientul va fi incurajat sa se miste in pat, sa se intoarca singur de pe o parte pe alta, sa-si miste
picioarele, mainile, sa se ridice in pozitie semisezand pentru a pregatii sculatul din pat precoce.
In afara complicatiilor, toti operatii se vor ridica din pat in seara zilei sau a doua zi dimineata. Aceasta
manevra simpla este benefica si datorita faptului ca favorizeaza amplitudinea respiratorie, ventilatia
pulmonara, tusea si expectoratia, accelereaza reluarea tranzitului intestinal si influenteaza in mod
pasiv psihicul pacientei. Ridicarea se face treptat, intai la marginea patului, isi balanseaza gambele,
face un pic de gimnastica respiratorie si spijinit , fara sa exagereze de prima data, face cativa pasi. Se
va tine cont si de ceea ce spune pacientul daca vrea sa mai mearga sau sa se opreasca. Starea generala
nu este o piedica, nici starea de slibiciune, nici deshidratarea, nici obezitatea, ci dimpotriva la
persoanele cu antecedente de flebita, plimbarea va avea loc cat mai repede posibil. Natura sau
complexitate operatiei nu impiedica ridicarea din pat precoce, care nu va fi amanata din cauza
drenurilor, sondelor sau perfuziilor.
g) Captarea eliminrilor
Captarea dejectiilor este importanta atat pentru mentinerea in perfecta stare de igiena pacientii cat si in
vederea imbogatirii datelor necesare in vederea stabilirii diagnosticului. In vedera captarii dejectiilor
patul se protejeaza cu musama si aleza iar in caz de murdarire va fi schimbat ulterior.
Captarea fecaleleor: materiile fecale sunt resturi alimentare supuse procesului de digestie si
eliminate din organism defecatie. Captarea lor se face in plosca sau bazinet. Plosca se tine de maner si
se tine intotdeauna acoperita, fie cu capacul propriu, fie cu un servet. Dupa defecare toaleta se face cu
hartie igienicam sau prin spalare. Bazinetul este scos din salon, apoi se aeriseste salonul si bolnavul se
spala pe maini.
Captarea urinei: urina este o solutie apoasa prin care sunt eliminate substante inutile si toxice
rezultate din metabolism. Colectarea urinei se face in vase speciale numite urinare. Se mai poate folosi
si plosca. In cazul in care este necesara captarea urinei pe 24 ore, pentru unele analize de laborator,
se face in recipiente cilindrice gradate de 2-4l.
Captarea varsaturilor: prin varsatura se intelege evacuarea continutului stomacal prin caile
digestive pe gura. In timpul varsaturilor bolnavul va fi sustinut, in cazul in care este in decubit dorsal
capul va fi intors spre partea dreapta si i se va oferi tavita renala. Se va determina cantitatea de
varsatura si nu se va arunca pana medicul nu va fi informat.
2.4 Supravegherea funciilor vitale i vegetative
Urmarirea functiilor vitale este o sarcina foarte importanta pentru asistenta medicala, att pentru a
urmari evolutia boli, ct si pentru a urmari evolutia tratamentului deoarece unele medicamente pot
influenta aceste functii. Ele vor fi masurate de doua ori pe zi (dimineata si seara) si vor fi notate n
foaia de observatie.
Respiratia - nevoia omului de a capata oxigenul din mediul inconjurator, necesar proceselor de
oxidare din organism si de a elimina dioxid de carbon rezultat din arderilor celulare.
Scop;-precizarea diagnosticului
-apreciera evolutiei bolii
-recunoasterea complicatiilor
Temperatura corpului (valori normale 36-37 C) prezinta modificari importante n cazul unei
bolnave cu BIP.
Scop:descoperirea unor modificari patologice.

Pulsul este senzatia de soc perceputa la palparea unei artere superficiale comprimata incomplet p un
plan rezistent,dur..Masurarea pulsului are drept scop obtinerea de informatii privind starea anatomofunctionala a inimii si vaselor.
Un adult sanatos are 60-80 pulsatii\minut.
Tensiunea arteriala presiunea exercitata de sngele circulant asupra peretilor arteriale, prezinta si ea
unele modificari. Valorile normale la un adult sanatos sunt cuprinse ntre 115-140/70-90 mmHg.
2.5 Alimentaia pacientei
Alimentatia bolnavei cu boala inflamatorie pelvina este o alimentatie activa cu regim alimentar
normal.Se recomanda un consum suficient de lichide 1,5-2L\zi si o dieta bogata in legume si fructe,
care sa asigure un aport marit de vitamine. De asemenea se recomada produse lactate in special iaurt
care mentine echilibrata balanta microorganismelor intravaginale si pentru cresterea rezistentei la
infectii acizi grasi omega3 care stopeaza procesul inflamator(ulei de in, nuci, peste)
2.6 Administrarea medicamentelor
n spital medicamentele sunt prescrise de medicul curant fiind consemnate n rubrica ,,tratament,,
din foaia de observatie, cu data calendaristica, forma de prezentare (fiola, tablete) doza pe 24h, calea
de administrare, doza unica si orarul.
Medicamentele sunt substante de origine minerala, animala, vegetala sau chimica de sinteza,
transformate prin operatii farmaceutice ntr-o forma de administrare ( comprimat, fiola ) folosita
pentru prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor.
La indicatia medicului asistenta medicala administreaza medicamentele, prescrise, tinnd cont de
regulile de administrare a medicamentel.

Regimurile terapeutice pentru boala inflamatorie pelvin trebuie s acopere un spectru larg de
ageni patogeni, inclusiv Neisseria gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis, bacterii facultativ Gramnegative, anaerobi i streptococi.
Boala inflamatorie pelvin i bolile cu transmitere sexual necesit un tratament medical prompt.
Daca este prezent orice simptom pelvin neobinuit sau durere, se recomand consultarea fr
amnare a unui doctor, chiar dac simptomele nu par a fi serioase.
Dup nceperea tratamentului medical pentru boala inflamatorie pelvin, doctorul va oferi
instruciuni specifice n legatur cu ngrijirea la domiciliu. Persoana afectat trebuie s respecte
aceste instruciuni i s vin la consultaiile recomandate de doctorul curant.
Se recomand urmtoarele msuri de tratament la domiciliu:
- ingestia unor cantiti mari de ap i consumul unei diete echilibrate, care ajut organismul
s lupte mpotriva infeciei
- odihn ct mai mult posibil, pn ce simptomele ncep s se amelioreze (de obicei dup
cteva zile), apoi reluarea treptat a activitilor zilnice.
- administrarea regulat de medicamente antiinflamatoare nonsteroidiene (AINS), precum
ibuprofen, pentru durere. Dac durerea nu se amelioreaz n primele 48 pana la 72 ore de la
nceperea tratamentului, este indicat un nou consult medical
- evitarea contactului sexual pn la terminarea tratamentului cu antibiotice, dispariia
complet a durerii i pn la restabilirea complet a strii de snatate. De asemenea, evitarea
contactului sexual pn cnd partenerul/partenerii nu a(u) terminat tratamentul administrat pentru o
boal cu transmitere sexual
- stabilirea i respectarea ntlnirilor cu doctorul. Doctorul curant va dori s fac un nou consult
la 2-3 zile de la nceperea tratamentului cu antibiotice ca s se asigure ca acesta are efect. De
asemenea este necesar un alt consult dup alte 7-10 zile pentru a se vedea dac starea persoanei
respective s-a ameliorat i pentru discutarea despre metodele n care poate fi evitat o nou infecie.
Mai poate fi recomandat o consultaie la 4-6 sptmni pentru a se vedea dac vindecarea este
complet
- contactarea medicului dac simptomele se agraveaz sau reapar.
Opiuni de medicamente
Tratamentul sufer diverse modificri pe masur ce se inventeaz noi antibiotice sau pe masur ce
bacteria ce a determinat infecia devine rezistent la antibioticele vechi. Ghidurile de tratament
elaborate de Centrele de Control i de Prevenie a Bolilor recomand unul din urmatoarele regimuri
medicamentoase:
- pacient neinternat, regimul A:
Ofloxacin sau levofloxacin cu sau fr metronidazol. Ofloxacina se administreaz sub forma de
tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile. Levofloxacina se administreaz sub form de tablete, o
data pe zi, timp de 14 zile. Aceste medicamente nu se folosesc la femeile nsarcinate.
Metronidazolul, sub form de tablete, de doua ori pe zi, timp de 14 zile. Este contraindicat consumul
de alcool in timpul administrrii de metronidazol.
pacient neinternat, regimul B.
Unul din urmtoarele trei cefalosporine este folosit n asociere cu doxiciclina:
Ceftriaxona plus doxiciclina - Ceftriaxona se administreaz o dat, sub forma de injecie
intramuscular. Doxiciclina se administreaz sub form de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile.
Doxiciclina este contraindicat la gravide. De asemenea se recomand evitarea expunerii prelungite
la soare n timpul tratamentului cu doxiciclin
Cefoxitina se administreaz o singura dat, sub forma unei injecii intramusculare. Probenecid se
administreaza sub form de tablete, administrat in priz unic, n momentul injeciei. Doxiciclina
se administreaz sub form de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile.
Alta cefalosporin, precum ceftizoxim sau cefotaxim plus doxiciclin, cu sau fr metronidazol.
Cefalosporinele se administreaz o singur dat, sub forma unei injecii intramusculare. Doxiciclina
se administreaz sub form de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile. Metronidazolul este sub
form de tablete, de dou ori pe zi, timp de 14 zile.
- pacient internat. Unele femei au nevoie de internare pentru tratarea bolii inflamatorii
pelvine. n spital, antibioticele sunt iniial administrate pe cale intravenoas timp de cel puin 24 de
ore, apoi sunt administrate pe cale oral, tratament care poate fi continuat la domiciliu dup
externarea din spital.
- pacient internat, tratament intravenos, regim A: Cefotetan se administreaz intravenos la
fiecare 12 ore sau Cefoxitin plus doxiciclin. Cefoxitinul se administreaz intravenos la fiecare 6
ore. Doxiciclina se administreaz intravenos sau sub form de tablete la fiecare 12 ore. Dupa cel
putin 24 ore de tratament antibiotic intravenos, se administreaz antibiotice orale (doxiciclina sau
clindamicina)
- pacient internat, tratament intravenos, regim B
-clindamicina
- gentamicina
Clindamicina se administreaz intravenos la fiecare 8 ore. Gentamicina se administreaz intravenos
la fiecare 8 ore sau o dat pe zi.
Dup cel puin 24 de ore de tratament antibiotic intravenos, se administreaz antibiotice orale
(doxiciclina sau clindamicina).
1. Endocervicita cu Neisseria gonorrhoeae

- Ceftriaxon 125 mg intramuscular ( doz unic ) sau
- Ofloxacin 400 mg oral (doz unic ) sau
- Cefixim 400 mg oral (doz unic ) sau
- Ciprofloxacin 500 mg oral (doz unic ).
2. Endocervicita cu Chlamydia trachomatis
- Doxiciclin 100 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau
- Azitromicin 1 gr oral (doz unic ) sau
- Ofloxacin 300 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau
- Eritromicin baz 500 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile sau
- Eritromicin etilsuccinat 800 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile
2.7 Recoltarea produselor biologice i patologice
Inainte de orice recoltare se pregatesc materialele necesare recoltarii, se pregateste psihic si fizic
pacientul, se informeaza despre scopul si modul de efectuare a recoltarii.
Recoltarea sangelui pentru examene de laborator, se face dimineata, a jeun, prin punctie
venoasa. Cele mai frecvente examinari la bolnavii cu colecistectomie sunt:
VSH : viteza de sedimentare a hematiilor, se recolteaza prin punctie venoasa, intr-o seringa de 2ml
0,4ml citrat de Na 3,8% si se completeaza cu 1,6ml de sange. Valorile normale :- la barbati: 110mm/ora, 7-15mm/2ore
- la femei: 2-13mm/ora, 12-17mm/2 ore
Supravegherea VSH-ului este indicata, deoarece valorile sale indica evolutia bolii.
HEMOGRAMA: - se recolteaza 2ml sange pe substanta anticoagulanta, EDTA 1% sau 2 ml sange pe
2 picaturi de heparina, prin punctie venoasa.
Valorile normale:
-
leucocite:4200-8000/mm3
hematii: barbati- 4,5-5,5mil/mm3
femei- 4,2-4,8mil/mm3
trombocite: 150.000-400.000/mm3
hematocrit: 41-46%
hemoglobina: 13-15g%
Pentru examinari biochimice recoltarea sangelui se face prin punctie venoasa, cu sau fara
substanta anticoagualnta, recoltandu-se 5-10ml sange dimineata a jeun.

UREE SANGVINA: valori normale: 20-40mg%
ACID URIC: valori normale: 2-6mg%
CREATININA: valori normale: 0,6-1,2mg%
COLESTEROL: valori normale: 180-280mg%
TRIGICERIDE: valori normale: 600-800mg%
BILIRUBINA TOTALA: valori normale: 0,6-1mg%

BILIRUBINA DIRECTA: valori normale: 0,1-0,4mg%
GLICEMIE: valori normale: 80-120mg%
TESTE DE CITOLIZA- TRANSAMINAZELE- valori normale:
TPG: 2-16UI
TGO: 2-20UI
FOSFATAZA ALCALINA: valori normale: 2-4 U Bodansky
FOSFATAZA ACIDA: valori normale: 0,04-0,6 U Bodansky
SIDEREMIE: valori normale: 100-160/100ml, se face prin recoltare direct in eprubeta cu ac de
platina.
AMILAZEMIE: valori normale: 8-32 U.W
ELECTROFOREZA: valori normale: PROTEINE TOTALE: 75_10g%
ALBUMINBA: 40-50g%
REZERVA ALCALINA: valori normale: 58-65volum%, se recolteaza 5-10ml de sange in sticlute
heparinizate.
FIBRINOGENUL: valori normale: 200-400 mg%, se recolteaza 4,5ml sange pe 0,5ml citrat de Na
3,8%
TIMP DE PROTROMBINA: valori normale: TIMP QUICK: 12-14
TIMP HOWELL: 130-230
-
se recolteaza 4,5ml sange pe 0,5ml oxalat de K

Examinarile care se fac din urina sunt:
examen sumar de urina: se recolteaza din prima emisie urinara de dimineata cand urina este mai
concentrata, dupa toaleta organelor genitale externe. Se recolteaza 100-150ml de urina in recipient
curat, dezinfectant
determinarea bilirubinuriei se face cu ajutorul probei Rosin, folosind ca reactiv alcool iodat
2.8 Pregtirea pacientei i efectuarea tehnicilor impuse de afectiune

Spltura vaginal nseamn introducerea unui curent de lichid (ap sau soluie
medicamentoas) n vagin, curent de lichid care, dup ce va spla pereii vaginali se va evacua
pe lng canul.
Scop: terapeutic, pentru ndeprtarea coninutului vaginal, dezinfecie local, calmarea
durerilor, reducerea proceselor inflamatorii.
Materiale necesare :
1. De protecie : - paravan, prosop
- muama, travers, cearaf
- tvi renal
- pens porttampon
2. Sterile : - mnui de cauciuc
- tampoane de vat
- canula vaginal
- irigator
- bazinet
Medicamente: 2 litri soluie medicamentoas, dup caz : ap oxigenat, soluie cloramin,
soluie permanganat de potasiu 1:2000, oxicianur de mercur 1:4000.
Pregtirea psihic i fizic a pacientei
Pregtirea psihic : Pacienta este informat asupra tehnicii i a necesitii efecturii
splturii vaginale.
Pregtirea fizic :Se izoleaz patul cu un paravan ; patul va fi protejat cu muama i travers.
Pacienta va fi aezat n poziie ginecologic, apoi i se introduce bazinetul sub bazin. Se spal
organele genitale externe cu ap i spun. Splarea organelor genitale externe se poate face i cu
tampoane de vat montate pe pensa porttampon.
Splarea organelor genitale externe se va face dinspre simfiza pubian spre anus, pentru a
evita contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea anal.
Tehnic:
Asistenta se spal pe mini cu ap i spun, apoi mbrac mnuile sterile. Se adapteaz
canula la tubul irigatorului. Verific temperatura soluiei, apoi scoate aerul din irigator. Cu
blndee, introduce canula n vagin i deschide robinetul irigatorului. Scoate canula nainte ca
irigatorul s se goleasc i penseaz tubul irigatorului. Canula va fi pus n tvia renal.
Dup terminarea splrii, asistenta scoate bazinetul i examineaz lichidul de spltur ; la
indicaia medicului, acesta va fi trimis la laborator.
Dup scoaterea bazinetului, asistenta va usca regiunea genital i cea anal.
ngrijiri ulterioare :
Asistenta va ndeprta materialele folosite i va aranja patul, apoi va ndeprta paravanul.
Pacienta va fi ajutat s se mbrace i va fi aezat ntr-o poziie comod.
Se va nota n foaia de observaie tehnica i aspectul lichidului de spltur.
Pregatire pentru VSH
Materiale:
- sterile
- seringa de 2ml uscata
- solutie de citrat de Na 3,8%
- ace pentru punctia venoasa
- nesterile
- stativ si pipete Westergreen
- pernuta, musama, eprubete, tavita renala, garou, vata
- solutii dezinfectante
- alcool 70
Pacient :
- pregatire psihica :
- i se explica cu 24 ore inainte, necesitatea efectuarii examinarii
- pregatire fizica :
- se anunta sa nu manance
- sa pastreze repaus fizic
Executie :
1. asistenta se spala pe maini cu apa si sapun,
2. imbraca manusi de cauciuc sterile
3. aspira in seringa 0,4ml citrat de Na 3,8%
4. punctioneaza vena fara garou si aspira sange pana la 2ml (1,6ml)
5. retrage acul si aplica tampon cu alcool
6. scurge amestecul sange-citrat in eprubeta si omogenizeaza lent
7. aseaza eprubeta in stativ
8. se asigura o pozitie comoda in pat
9. se supravegheaza pacientul
Pregatirea produsului pentru laborator:
1. se completeaza buletinul
2. se eticheteaza produsul
3. se aspira cu pipeta Westergreen pana la gradatia 200 si se aseaza in stativ pe dopul de
cauciuc, in pozitie strict verticala (cand examenul se face la patul bolnavului).
2.9 Pregatirea preoperatorie si postoperatorie

Participarea asistentului medical la efectuarea laparoscopiei
Laparoscopia sau celioscop ia reprezint explorarea cavit ii peritoneale cu ajutorul unui laparoscop
introdus prin peretele abdominal, printr-un trocar.
Scop/indicaii:
-examinarea direct a suprafeei ficatului, splinei, colecistului, cilor biliare extrahepatice,
tubului digestiv, organelor genitale i pereilor abdominali;

-
efectuarea unor intervenii cu minim disconfort post operator.
Materiale necesare:
-cmpuri i mnui sterile;
-medicamente sedative: fenobarbital, meprobamat , atropin; seringi, ace pentru
administrare;
-materiale de dezinfecie: tinctur de iod i tampoane;
- bisturiu, pense hemostatice;
-laparoscop;
-antibiotice, ser fiziologic;
-tavi renal;
-aparat pentru pneumoperitoneu;
-materiale pentru anestezic.
Pregtirea pacientului
-se anun pacientul, se explic modul de desfsurare a examenului;
-pacientul este sfatuit ca n ziua dinaintea examenului s consume regim hidric;
-seara i dimineaa se face clisma evacuatorie;
cu 30 minute nainte de examen se administreaz fenobarbital o fiol sau 400mg meprobamat si
0.5mg atropin;
-se ndeprteaz pilozitatea abdominal;
-se transport pacientul n sala de examen.
Participarea asistentului medical la procedur
-pacientul este aezat n decubit dorsal;
-se fixeaz pe mas;
-medicul realizeaz anestezie peridural sau general;
-se efectueaz pneumoperitoneul prinintroducerea a 3-6 litri CO2, pan se atinge o presiune de 12
mm Hg dupa care acul se retrage;
- la locul inepturii se face o incizie prin care se introduce un trocar cu diametrul de 8
-12 mm;
- prin trocar, dup scoaterea mandrenului, se introduce laparoscopul;
-se inspecteaz cavitatea abdominal;
-pentru biopsie medicul introduce nc un trocar prin care se introduce o pens lung sau un
electrocauter;
-dup terminarea manevrelor, se scot laparoscopul i pens de manevr, se elimin CO2

din cavitatea peritoneal, se ndeprteaz canulele trocar
.
Se sutureaz plgile prin care trocarele au fost introduse, apoi se panseaz.
n timpul interveniei, asistentul medical:
-servete medicului materialele solicitate;
- primete materialele folosite;
- primete probele recoltate.
ngrijirea pacientului dupa procedur
-se mbrac;
-se trimite la salon;
-nu mnnc 2 ore, consum numai lichide;
-se pune pung cu ghea;
-daca pacientul nu are scaun, se face clism;
-firele de sutur se ndeprteaz a cincea zi;
-se msoar T, TA, puls.
2.10 Educatie pentru sanatate
Educatia pentru sanatate reprezinta sub aspectul educationall, procesul de informare, formare si
dezvoltare a omului tanar si adult in domeniul sanatatii, procesul inzestrairii idividului, cunostinte,
atitudini si obosnuinte privind sanatatea.
Sanatatea este o stare de bine complet, fizic, mental si social si nu consta doar i n a b s e n t a b o l i i
s a u a i n f i r m i t a t i i . S a n a t a t e a e s t e u n p r o c e s d i n a m i c a f l a t i n t r - o continua
remaniere(OMS) .Sanatatea este o stare in care nevoile umane sunt indeplinite in mod autonom sinu
se limiteaza doar la absenta bolii sau a infirmitatii (V. Henderson).Sanatatea este o stare de echilibru
bio-psiho-social, cultural si spiritual, stare deautonomie si independenta, fara a fi egala cu
absenta bolii sau a infirmitatii. Este o stare dinamica ce da posibilitatea unui organism
de a ramane in echilibru cu mediul intern si extern.
2.11 Externarea pacientei
Momentul plecarii bolnavei din spital este stabilit de medicul curant si sef de sectie. Asistenta aduce
toate documentele referitoare la bolnav pe care le va pune la dispozitia medicului de salon.
Asistenta va fixa cu bolnavul ora plecarii, pentru a-i putea asigura alimentatia pna n ultimul
moment. Asistenta cu 2-3 zile naintea iesirii din spital, va anunta familia bolnavului si va da
explicatiile primite de la medic, cuprinse n biletul de iesire. Va lamurii n special prescriptiile
referitoare la tratamentul medicamentos, daca bolnavul si-a nsusit n mod corespunzator tehnicile
necesare pentru tratamentul la domiciliu si va insista ca la data indicata sa se prezinte la control.
Asistenta va nsoti bolnava pna la magazia cu efecte, unde o va ajuta sa primeasca hainele si va lua de
la bolnava efectele spitalului. nainte de externare asistenta medicala va verifica, daca bolnava are biletul
de iesire si retetele pentru tratamentul prescris .
CAPITOLUL III. PREZENTAREA CAZURILOR DE BOAL

Cazul I Plan de ngrijire
ANEXA I
CULEGEREA DATELOR
DATE FIXE : Numele i prenumele: A.I
Vrsta : 22 ani
Sexul : F
Domiciliul : Trgu - Mure
Data internrii : 01.05.2010
Data externrii :05.05.2010
DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: Anexit acut bilateral
Motivele internarii: durere accentuat n etajul abdominal inferior, greuri, vrsturi, subfebril.
DIAGNOSTICE SECUNDARE: DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: Nu mai prezinta acuze
ISTORICUL BOLII: Bolnava afirm c n seara zilei de 26.05.2012 are greuri, vars n cursul
nopii i dimineaa are febr 37,4 C ; acuz stare general rea, cu durere puternic n toat zona
inferioar a abdomenului ; se prezint la un consult medical i rmne internat pentru investigaii i
tratament.
MANIFESTRI DE DEPENDEN : alterarea confortului din cauza durerii, alimentatie
insuficienta calitativ si cantitativ, cunostinte insuficiente, pierderea stimei de sine, hipertermie
Problemele bolnavei sunt urmatoarele
1. dureri
2. insomnie
3. temperatura corpului crete peste limitele normale;
4. dificultate n alimentaie i hidratare;
5. transpiraii abundente.
Anexa I
NEVOIA DEFICITARA DIAGNOSTIC
OBIECTIVE INTERVENII
DE NGRIJIRE
EVALUARE
NEVOIA A-SI PROTEJA
Alterarea
Pacienta s
- instuim pacienta
Pacienta respect
TEGUMENTELE
aintegritii
neleag c
s ii spele
indicaiile primite
regiunea anal
i are grij de
dup fiecare
igiena sa personal
tegumentelor din
cauza metroragiei,
manifestat prin
iritaia
tegumentelor
trebuie s se
autongrijeasc
pentru a
prevenii
infeciile
scaun , iar
tergerea cu hrtie
igenic s se fac
dinspre vulv spre
anus
- instruiesc
pacienta s
pstreze o igien
local, prin splare
extern cu ap i
sapun , uscarea
regiunii
- s foloseasc
tampoane, s evite
chiloii foarte
strni sau din

fibre sintetice
- daca nu prezint
lipotimii i ameeli
o invit s fac du
- asigur
schimbarea
lenjeriei de corp i
de pat ori de cte
ori este nevoie
- o sftuiesc s
evite irigaiile
vaginale care
acioneaz asupra
colului
hipersensibil i
declaneaz
contracii uterine
care pot determina
sngerri
abundente
NEVOIA DE A EVITA
Alterarea
Pacienta i
- fac evaluarea
Pacinta i acuz
PERICOLELE
activitii sexuale
partenerul ei
motivelor care au
partenerul de
dispareunie, din
determinat
via de cauza
cauza luesului,a
demonstreze
scderea
sifilisului i
inflamaie
nelegere i
libidoului
refuza a mai avea
manifestat prin
acceptare a
disconfort fizic i
cauzelor
psihic n relaia
sexual, repulsie
fa de partener.
- pacienta pe
parcursul acestei
inernri a aflat c
este diagnosticat
o relaie cu el
cu sifilis i refuz
s mai aib vreo
legtur cu
partenerul de
via pe care l
nvinuete de
starea sa
- ncerc s
evaluez
comunicare ntre
parteneri, a
perceperii de a
face fa situaiei
dificile,
nelegerea
reciproc, sprijin
afectiv
- sftuiesc cuplul
c buna
comunicare este
esenial
POSTURA
cauza durerilor
cauzele
lomboabdominale durerii , s
manifestat prin
respecte
nelinite, stare de
sfaturile date.
agitaie, poziie
incomod.
ortostatismul
au scazut incet n
prelungit
intensitate iar
- observ
localizarea
durerii,
persistena ei
- analizez factorii
cauzatori:
oboseal, stres,
alimentaie
insuficient,
deshidratarea
- linitesc
pacienta i i
explic ca aceste
fenomene sunt
temporare i pot
fi combatute
- sftuies pacienta
s se odihneasc
mai mult, s
desfoare
activiti care o
relaxeaz
- s evite
alimentele care
pot s dea reactii
alergice
- administrez la
indicaia
apoi au disprut
n urma
interveniilor i a
tratamentului
antispastic
medicului
antispastice: Nospa f 3x1/zi,
Diazepam f 1
seara
antiiflamatorepiroxicam tb
Supravegherea functiilor vitale

DATA
01.05.2010
02.05.2010
T.A.
110/60
130/65
PULS
80
85
RESP
17
20
TEMP
37,1 oC
37,6 oC
DIUREZA
600ml
700ml
SACUN
1
1
03.05.2010
04.05.2010
05.05.2010
120/58
135/75
140/70
78
75
86
17
20
18
37,5 oC
37,4 oC
37,6 oC
600ml
600ml
1200ml
1
1
Examen de laborator
Examen cerut
Mod
de Rezultate
recoltare
Valori normale
Hemoglobina (HB)
SV (Snge 7,7g/dll
venos)
14 18 g/dl
Ht (Hematocrit)
SV (Snge 35,8%
venos)
36 42%
Leucocite
SV (Snge 8800 mm3

venos)
4000 8000/mm3
VSH
(Viteza
sedimentare
hematiilor)
Colesterol
de SV (Snge 8
a venos)
SV (Snge 150
venos)
6 13 mm
< 190 mg/dl
Uree
SV (Snge 23mg/100ml
venos)
20 50 mg/dl
Creatinina
SV (Snge 0.7
venos)
0.6 - 1,0 mg/dl
Acid uric
SV (Snge 2
venos)
2,4 - 6.0
4.6 - 8.0
Urina PH
Urina
5.3
1015-1022
Densitate
SV (Snge 10*12
venos)
Albumina
SV (Snge Slab-pozitiv
venos)
3,5-5g/dl
70-120mg/100ML
Glucoza
SV (Snge absenta
venos)
Leucocite
SV (Snge 15
venos)
0-15
2-12 mm/h
Hematii
SV (Snge 10-12
venos)
Epiteliale
SV (Snge Absente
venos)
Examen urina
Culoare
galbena,
albumina
absent
15-50/hpf
Alimentatia pacientei
PERIOADA
REGIM
ALIMENTE PERMISE
01.05.2010
Se recomanda regim
hipercaloric,
hiperglucidic,hipoprotetic
Fulgi de ovaz, fructe de padure uscate
02.05.2010
Lichide (apa,ceai, supe)
03.05.2010
2 000 cal/zi, cu aport redus

de ap (500 - 700 ml/zi), cu
sare i potasiu n cantitate
redus
diet uor digerabila
04.05.2010
diet uor digerabil
Lactate , finoase, legume carne slab fiart
Investigatii paraclinice
Supe de legume, piureuri de legume, lactate
Data
1.05.2010
Examene curente
Colposcopia
Pregatirea pentru examen

Materiale necesare:
Ingrijiri dupa examen

Nu necesit ingrijire special,
- specul vaginal;
procedura dureaz 15 minute.
- pense posttampon lungi;
Dac s-a facut biopsie pot
- pense pentru col;
aprea sngerri vaginale.
- pense pentru biopsie;
Se recomand:
- chiurete pentru col;
- tampoane de vat, comprese, mese;

- materiale de dezinfectaie soluii
necesare
explorrii
suplimentare
(colposcopie lrgit) acid acetic 3%,

lam,
spatule
pentru
recoltarea
- flacon cu fixator pentru biopsie;

- aparat de electrocoagulare.
Pregtirea pacientei:
- examenul se execut pe un col
netraumatizat motiv pentru care se
evit:
- toaleta vaginal, raportul sexual cu 5
zile nainte examinrii;
explorri
endouterine
(chiuretaje,
histroscopie, histerosalpingografie)
- biopsia cervical;
-
examinarea
se
face
la
femeile
menstruate n zile 8-13 ale ciclului; la

femeile
monitorizarea
pierderilor;
-
interzicerea
contactului
sexual pn la vindecarea
-
interzicerea
folosirii
tampoanelor intravaginale.
secreiilor;
igienice
absorbantelor
locului de biopsie;
soluie de lugol;
-
folosirea
menopauz
medicul
recomand 7 zile administrarea a 25

gr/zi ethinyl estradiol pentru a asigura
troficitatea mucoasei;
- examenul nu e traumatizant;
- se informeaz pacienta cu privire la

derularea procedurii.
Participarea asistentului medical la
efectuarea examenului
-
pacienta
este
aezat
pe
masa
ginecologic;
- se monteaz speculul (nu se folosete
lubrifiant);
- se observ i se recolteaz secreie
vaginal;
- se observ colul;
- se terg secreiile cu un tampon de
vat, eventual cu ser fiziologic, se
examineaz colul;
- se badioneaz colul cu acid acetic 3%,
(testul
Hinselmann)
evidenierea
15-30
permite
secunde
imaginilor modificate;
- n continuare se face testul Lahm
Schiller care const n aplicarea soluiei
Lugol. Evideniaz zone care nu fixeaz
iodul i numesc zone iod negative i
care atest o leziune;
- mucoas normal se coloreaz n

castaniu
interpretarea
imaginilor
colposcopice se face de catre medic;

Asistentul medical
-
urmrete
pacienta
timpul
examenului;
- servete medicului materialele de care
are nevoie;
- preia produsele recoltate (secreii,
fragmente de esut);
- pregtete probele pentru expedierea
la laborator.
2.05.2010
Histeroscopie
Scop/indicaii:
-
- examenul se poate efectua
diganosticarea
endometru,
uterului
cancerului
polipilor
fibromatos,
de i ambulator, excepie fcnd
intrauterini, cazurile n care se practic

malformaiilor intervenii;
uterine;
- pacienta este inut sub
- identificarea cauzelor n: sngerri supraveghere;

anormale interne, infertilitate, avorturi - este avertizat c poate
spontane repetate;
prezenta dureri sub form de
- biopsia de endometru;
crampe i uoar sngerare 1-
- mici intervenii chirurgicale.
2 zile;
Materiale necesare:
- specul vaginal sau valve vaginale sterile;
dac
sngerarea
este
important, se asociaz febr
- histerometru, histeroscop, dilatatoare i durerile abdominale, se

anun medicul.
pentru col;
- pense pentru col;
- material pentru anestezie local,
regional sau general n funcie de
scop;
- soluie dezinfectant, comprese, pense
porttampon;
- flacoane pentru fragmentele recoltate;
- mnui de unic folosin.

Pragtirea pacientei
- la femeile menstruate se recomand
efectuarea examenului n zile 8-14 ale
ciclului;
- recomandarea nu e valabil n urgene
i la femeile care iau contraceptive
orale;
- la femeile n menopauz se recomand
administrarea de etinilestadiol cu 8-10
zile naintea examenului sau se pune un
ovul de prostaglandin pentru a uura
dilatarea colului. Nu mnc cel puin 8
ore;
- se ndeprteaz pilozitatea vulvar, se
face toaleta extern i eventual vaginal;
- pacienta se aeaz pe mas n poziie
ginecologic;
- se anun c procedura dureaza
aproximativ 30 minute.
Participarea la procedur
- medicul monteaza speculul i face
dezinfecia local (extern i vaginal):
- se efectueaz anestezia local. Daca e
nevoie de anestezie general se cere
sprijinul medicului anestezist:
-
msoar
cavitatea
uterin
cu
dilatarea
colului
cu
histerometru:
-
realizeaz
dilatatoare de dimensiuni progresive:
- introduce histeroscopul mai nti n

col apoi n cavitate, manevra fiind
urmrit pe monitor:
- pentru vizualizare, cavitatea uterin
trebuie destins prin introducerea unui
lichid transparent sau gaz:
-
asistena
urmrete
permanent
pacienta;
-
sub
supraveghere,
administreaz
anestezicul intrevenos;
-
servete
primete
materialele
necesare efecturii examenului. Trimite

materialele la laborator.
Tratament medicamentos
MEDICAMENTE
MOD DE ADMINISTRARE
Metronidazol
2X1/zi oral
Ibuprofen
Cefalexim
Paracetamol
Clorom 1%
3X1/zi oral
500 mg/8 ore i.v
2X1/zi oral
Vulvo-vaginal
Cazul II
Cazul I Plan de ngrijire
ANEXA I
CULEGEREA DATELOR
DATE FIXE : Numele i prenumele: B.A
Vrsta : 25 ani
Sexul : F
DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: Metroanexit dreapta cu reacie pelviperitoneal.
Motivele internarii: durere acut n fosa iliac dreapt, metroragie moderat, febr, dureri lombare
cu miciuni dese, dureroase
DIAGNOSTICE SECUNDARE: DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: Nu mai prezinta acuze
ISTORICUL BOLII
Pacienta afirm c n urm cu dou zile ncep dureri lombare, miciuni dese cu durere ; face
febr i frison. n cursul nopii apare durere accentuat n fosa iliac dreapt i uoar sngerare,
motiv pentru care se prezint la un consult medical i rmne internat pentru investigaii i
tratament. Ne atrage atenia c a nscut n urm cu trei luni, dar nu mai alpteaz (i-a reluat viaa
sexual).
Probleme: durere, deshidratare, disconfort fizic, anxietate
MANIFESTRI DE DEPENDEN :
1. dureri
2. somn perturbat
6. mictiuni frecvente
Nevoia
Nevoia de a-si
mentine
tegumentele
curate
Diagnostic
Nursing
Alterarea
igienei
corporale,
cauzata de
leucoree
manifestata
prin prurit
Obiective de
ingrijire
Pacienta sa
prezinte
tegumente
curate in 24
de ore
Interventii
-
Risc de
Prevenirea
Ajutam pacienta sa isi pastreze

tegumentele curate prin asigurarea
igienii corporale adecvate.
Toaletam zonele intime ale
pacientei
O sfatuiesc cum sa isi pastreze
tegumentele integre
Administrez ovule vaginale care
sa combata pruritul pacientei
Evaluare
Pacienta nu mai
prezinta leucoree si
prurit
-se administreaza Cefuroxim 1gr/12 ore i.v. -pacienta nu acuza
Nevoia de a
evita
complicatiile
Nevoia de a se
odihni si
dormi
complicatii
datorita
infectiei
manifestata
prin
agravarea
procesului
inflamator
complicatiilor
combaterea
procesului
inflamator
combaterea
hipertermiei
-combaterea
infectiei
urinare
Disconfort
fizic
datorita :
-durerii in
fosa iliaca Asigurarea
si zona
unui confort
lombara
fizic adecvat
manifestata
prin somn
perturbat
-se monteaza acteter venos, pe care se

administreaza o perfuzie cu Glucoza 5%
-se recolteaza probe biologice pentru VSH,
hemoleucograma
-se monitorizeaza functiile vitale, in
special temperatura si tensiune arteriala
-se face bilant ingesta-excreta
-se administreaza
antipiretice(algocalmin,paracetamol)tablete
-administram antispastice, antalgice si
antiinflamatoare
-asigurarea unei pozitii cat mai comode in
pat cu aplicatii calde in regiunea lombara si
suprasimfizar
-asigurarea orelor de somn si odihna
necesare prin repaus la pat cu administrare
de Diazepam-1tb/seara
-efectuarea toaletei vulvo-vaginale la pat
cu solutie calduta Clorom 1%, dupa
izolarea patului de restul salonului
-monitorizam frecventa mictiunilor
-pacienta va fi condusa in sala de
tratamente pentru efectuarea pentru
efectuarea tuseului vaginal si a unui
examen clinic general, cu palpare
abdominala
-pacienta isi va administra ovule
vaginale(Cervugid) dupa efectuarea
toaletei intime cu apa calduta si bicarbonat
de sodiu conform rezultatului FCV
-recomandam aplicarea unui tampon zilnic
pentru a nu murdari lenjeria
disconfort in
timpul
administrarii lente
a antibioticului
-pacienta nu
prezinta frison sau
stare de
dezhidratare
-durerea lombara
este usor
ameliorata, in fosa
iliaca stanga,
durerea persista la
examenul local si
abdominal
-pacienta nu se
poate obisnui cu
disconfortul
administrarii
intravaginale a
ovulelor
-nu mai prezinta
decat leucoree
moderata
Rezultatul frotiului
vaginal :
Trichomonas,
Candida
Haemophilus,
absent, C II
inflamator,
moderate hematii
-in cursul noptii
pacienta reuseste sa
se odihneasca
-frecventa
mictiunilor scade
usor

DATA
05.08.2010
06.08.2010
T.A.
150/65
156/68
PULS
90
93
RESP
20
22
TEMP
37,8 oC
38,6 oC
DIUREZA
600ml
800ml
SACUN
1
1
07.08.2010
08.08.2010
09.08.2010
154/65
164/75
145/60
89
83
80
21
25
22
38,5 oC
38,2 oC
37,7 oC
700ml
600ml
1200ml
Examen cerut
Mod
de Rezultate
recoltare
Valori normale
Hemoglobina (HB)
SV (Snge 7,9g/dll
venos)
14 18 g/dl
Ht (Hematocrit)
SV (Snge 34,8%
venos)
36 42%
Leucocite
SV (Snge 8600 mm3

venos)
4000 8000/mm3
VSH
(Viteza
sedimentare
hematiilor)
de SV (Snge 13
a venos)
6 13 mm
Colesterol
SV (Snge 130
venos)
< 190 mg/dl
Uree
SV (Snge 24mg/100ml
venos)
20 50 mg/dl
Creatinina
SV (Snge 0.7
venos)
0.6 - 1,0 mg/dl
Acid uric
SV (Snge 2
venos)
2,4 - 6.0
Urina PH
Urina
4.6 - 8.0
5.3
1015-1022
Densitate
SV (Snge 10*12
venos)
Albumina
venos)
3,5-5g/dl
70-120mg/100ML
Glucoza
SV (Snge absenta
venos)
Leucocite
SV (Snge 10000
venos)
0-15
1
1
2-12 mm/h
Hematii
SV (Snge 10-12
venos)
15-50/hpf
Epiteliale
SV (Snge Absente
venos)
Examen urina
Culoare
galbena,
albumina
absent
Esccherichia
Coli prezenta
PERIOADA
REGIM
ALIMENTE PERMISE
05.08.2010
Se recomanda regim
hipercaloric,
06.08.2010
07.08.2010

de ap (500 - 700 ml/zi), cu
redus
diet uor digerabila
08.08.2010
diet uor digerabil
Data
05.08.2010
Examene curente
Colposcopia

Materiale necesare:

- specul vaginal;
- pense pentru col;
Se recomand:

necesare
explorrii
suplimentare

lam,
spatule
pentru
recoltarea

evit:
explorri
endouterine
(chiuretaje,
- biopsia cervical;
-
examinarea
se
face
la
femeile

femeile
monitorizarea
pierderilor;
-
interzicerea
contactului
-
interzicerea
folosirii
secreiilor;
igienice
absorbantelor
locului de biopsie;
soluie de lugol;
-
folosirea
menopauz
medicul


-
pacienta
este
aezat
pe
masa
ginecologic;
lubrifiant);
vaginal;
- se observ colul;
examineaz colul;
(testul
Hinselmann)
evidenierea
15-30
permite
secunde

castaniu
interpretarea
imaginilor

Asistentul medical
-
urmrete
pacienta
timpul
examenului;
are nevoie;
fragmente de esut);
la laborator.
06.08.2010
Histeroscopie
Scop/indicaii:
-
diganosticarea
endometru,
uterului
cancerului
polipilor
fibromatos,

uterine;

spontane repetate;
2 zile;
Materiale necesare:
dac
sngerarea
este

anun medicul.
pentru col;
- pense pentru col;
scop;
porttampon;

Pragtirea pacientei
ciclului;
orale;
ore;
ginecologic;
-
msoar
cavitatea
uterin
cu
dilatarea
colului
cu
histerometru:
-
realizeaz

urmrit pe monitor:
-
asistena
urmrete
permanent
pacienta;
-
sub
supraveghere,
administreaz
-
servete
primete
materialele

Cazul III
Anexa I
MEDICAMENTE
MOD DE ADMINISTRARE
Metronidazol
2X1/zi oral
Ibuprofen
Cefalexim
Paracetamol
Clorom 1%
ANEXA I
3X1/zi oral
500 mg/8 ore i.v
2X1/zi oral
Vulvo-vaginal
Cazul I
Plan
de
ngrijire
CULEGEREA DATELOR
DATE FIXE : Numele i prenumele: B.U
Vrsta : 28 ani
Sexul : F
DIAGNOSTICUL DE INTERNARE: Anexit acut stnga
Displazie col uterin. Suspiciune carcinom in situ
Motivele internarii: stare general alterat, subfebrilitate, leucoree rozat cu aspect de spltur de
carne, urt mirositoare, durere accentuat n etajul abdominal inferior, vrsturi, constipaie.
Diagnostic la internare: Boala Inflamatorie Pelvina
DIAGNOSTICE SECUNDARE: - Carcinom
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: Carcinom malign
ISTORICUL BOLII
Bolnava afirm c n cursul serii a nceput durere violent n partea stng a abdomenului inferior,
este subfebril 37,6C. tie c are o ran pe col, dar nu a respectat indicaiile medicului privind
tratamentul medicamentos ; de circa 6 luni prezint ntre menstruaii leucoree abundent, urt
mirositoare i de circa 2 luni, leucoree rozat. Din acest motiv, se prezint la un consult de
specialitate i rmne internat pentru investigaii i tratament.
MANIFESTRI DE DEPENDEN : alterarea integritatii tegumentelor, inapetenta, anxietate,
hipertermie
1. dureri
2. somn perturbat
6. constipatie
NEVOIA DEFICITARA
DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENII

DE NGRIJIRE
EVALUARE
NEVOIA DE A FI
Alterarea
Pacienta s
- instuim pacienta s ii Pacienta respect
CURAT, INGRIJIT SI
confortului, a
neleag c
spele regiunea anal
DE A-SI PROTEJA
integritii
TEGUMENTELE
tegumentelor din
cauza
metroragiei,a
manifestat prin
iritaia
tegumentelor,
igien defectuas.
trebuie s se
autongrijeasc
pentru a
prevenii
infeciile
indicaiile primite i a
dup fiecare scaun , iar grij de igiena sa

tergerea cu hrtie
igenic s se fac
dinspre vulv spre anus
- instruiesc pacienta s
pstreze o igien local,
prin splare extern cu
ap i sapun , uscarea
regiunii
- s foloseasc
tampoane, s evite
chiloii foarte strni
sau din fibre sintetice
- daca nu prezint
lipotimii i ameeli o
invit s fac du
- asigur schimbarea
lenjeriei de corp i de
pat ori de cte ori este
nevoie
personal
- o sftuiesc s evite
irigaiile vaginale care
acioneaz asupra
colului hipersensibil i
declaneaz contracii
uterine care pot
determina sngerri
abundente
NEVOIA DE A EVITA
Alterarea
Pacienta i
- fac evaluarea
Pacinta i acuz
PERICOLELE
activitii sexuale
partenerul ei
motivelor care au
partenerul de via de
dispareunie, din
determinat scderea
cauza sifilisului i ref
cauza luesului,a
demonstreze
libidoului
a mai avea o relaie c
inflamaie
nelegere i
manifestat prin
acceptare a
disconfort fizic i
cauzelor
psihic n relaia
sexual, repulsie
fa de partener.
- pacienta pe parcursul
acestei inernri a aflat
c este diagnosticat
cu sifilis i refuz s
mai aib vreo legtur
cu partenerul de via
pe care l nvinuete de
starea sa
- ncerc s evaluez
comunicare ntre
parteneri, a perceperii
de a face fa situaiei
dificile, nelegerea
reciproc, sprijin
afectiv
- sftuiesc cuplul c
buna comunicare este
esenial
- sftuiesc pacienta s
consulte un medic
specialist
dermatovenerolog
pentru instituirea unui
tratament
corespunztor
NEVOIA DE A SE
Alterarea
Pacienta s
- nv pacienta s
Durerile
MISCA SI A AVEA O
confortului din
neleag
evite ortostatismul
lomboabdominale au
BUNA POSTURA
cauza durerilor
cauzele
prelungit
scazut incet n intensi
lomboabdominale durerii , s
manifestat prin
respecte
nelinite, stare de
sfaturile date.
- observ localizarea
durerii, persistena ei
agitaie, poziie
- analizez factorii
incomod.
cauzatori: oboseal,
stres, alimentaie
insuficient,
deshidratarea
- linitesc pacienta i i
explic ca aceste
fenomene sunt
temporare i pot fi
combatute
- sftuies pacienta s
se odihneasc mai
mult, s desfoare
activiti care o
relaxeaz
- s evite alimentele
care pot s dea reactii
iar apoi au disprut n
urma interveniilor i
tratamentului antispa
alergice
- administrez la
indicaia medicului
antispastice: No-spa f
3x1/zi, Diazepam f 1
seara antiiflamatorepiroxicam tb

DATA
10.08.2010
11.08.2010
T.A.
110/60
130/65
PULS
80
85
RESP
17
20
TEMP
37,1 oC
37,6 oC
DIUREZA
600ml
700ml
SACUN
1
1
12.08.2010
13.08.2010
14.08.2010
120/58
135/75
140/70
78
75
86
17
20
18
37,5 oC
37,4 oC
37,6 oC
600ml
600ml
1200ml
1
1
Examen de laborator
Examen cerut
Mod
de Rezultate
recoltare
Valori normale
Hemoglobina (HB)
SV (Snge 7,7g/dll
venos)
14 18 g/dl
Ht (Hematocrit)
SV (Snge 35,8%
venos)
36 42%
Leucocite
SV (Snge 8800 mm3

venos)
4000 8000/mm3
VSH
(Viteza
sedimentare
de SV (Snge 8
a venos)
6 13 mm
hematiilor)
Colesterol
SV (Snge 150
venos)
< 190 mg/dl
Uree
SV (Snge 23mg/100ml
venos)
20 50 mg/dl
Creatinina
SV (Snge 0.7
venos)
0.6 - 1,0 mg/dl
Acid uric
SV (Snge 2
venos)
2,4 - 6.0
Urina PH
Urina
Densitate
SV (Snge 10*12
venos)
4.6 - 8.0
5.3
1015-1022
3,5-5g/dl
Albumina
venos)
Glucoza
SV (Snge absenta
venos)
70-120mg/100ML
0-15
Leucocite
SV (Snge 15
venos)
Hematii
SV (Snge 10-12
venos)
2-12 mm/h
15-50/hpf
Epiteliale
SV (Snge Absente
venos)
Examen urina
Culoare
galbena,
albumina
absent
PERIOADA
REGIM
ALIMENTE PERMISE
10.08.2010
Se recomanda regim
hipercaloric,
11.08.2010
12.08.2010

de ap (500 - 700 ml/zi), cu
redus
diet uor digerabila
13.08.2010
diet uor digerabil
Investigatii paraclinice
Data
10.08.2010
Examene curente
Colposcopia

Materiale necesare:

- specul vaginal;
- pense pentru col;
Se recomand:

necesare
explorrii
suplimentare

lam,
spatule
pentru
recoltarea

evit:
explorri
endouterine
(chiuretaje,
- biopsia cervical;
-
examinarea
se
face
la
femeile

femeile
monitorizarea
pierderilor;
-
interzicerea
contactului
-
interzicerea
folosirii
secreiilor;
igienice
absorbantelor
locului de biopsie;
soluie de lugol;
-
folosirea
menopauz
medicul


-
pacienta
este
aezat
pe
masa
ginecologic;
lubrifiant);
vaginal;
- se observ colul;
examineaz colul;
(testul
Hinselmann)
evidenierea
15-30
permite
secunde

castaniu
interpretarea
imaginilor

Asistentul medical
-
urmrete
pacienta
timpul
examenului;
are nevoie;
fragmente de esut);
la laborator.
11.08.2010
Histeroscopie
Scop/indicaii:
-
diganosticarea
endometru,
uterului
cancerului
polipilor
fibromatos,

uterine;

spontane repetate;
2 zile;
Materiale necesare:
dac
sngerarea
este

anun medicul.
pentru col;
- pense pentru col;
scop;
porttampon;

Pragtirea pacientei
ciclului;
orale;
ore;
ginecologic;
-
msoar
cavitatea
uterin
cu
dilatarea
colului
cu
histerometru:
-
realizeaz

urmrit pe monitor:
-
asistena
urmrete
permanent
pacienta;
-
sub
supraveghere,
administreaz
-
servete
primete
materialele

MEDICAMENTE
MOD DE ADMINISTRARE
Metronidazol
2X1/zi oral
Ibuprofen
Cefalexim
Paracetamol
Clorom 1%
3X1/zi oral
500 mg/8 ore i.v
2X1/zi oral
Vulvo-vaginal
Concluzie
Boala inflamatorie pelvin (anexita, salpingita, metroanexita) este o infecie ce poate implica uterul,
trompele uterine, ovarele i cavitatea pelvin i poate duce la apariia abceselor tubo-ovariene. n
cazul bolii, pot fi considerai factori de risc: parteneri sexuali multipli, metode contraceptive ce nu
sunt bariere in calea germenilor, instrumentaie transvaginal a colului si uterului i, de asemenea,
prezena bolilor cu transmitere sexual, istoric de boli inflamatorii pelvine Diagnosticul se stabilete
in funcie de o serie de criterii.
Criterii majore
Trebuie luate in calcul toate aceste trei criterii, simultan: sensibilitate la nivelul zonei abdominale
inferioare cu sau fr rebound, sensibilitate la mobilizarea colului uterin i sensibilitate la nivelul
anexelor uterine. n plus, trebuie eliminate oricare alte cauze care pot da aceast simptomatologie.
ndeplinirea acestor criterii majore este suficient pentru nceperea tratamentului.
Diagnosticul diferenial se face cu apendicita, sarcina ectopic, avortul septic, endometrioza,
hemoragiile la nivelul corpului galben, chistul ovarian, rsucirea anexelor uterine, boala inflamatorie
intestinal, limfadenita mezenteric, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale.
Tratamentul de elecie pentru boala inflamatorie pelvin dureaz aproximativ 2 sptmni i const
n administrarea unui antibiotic cu spectru larg, care omoar mai mult de un tip de bacterii. Dac
este administrat adecvat, antibioticul distruge bacteriile ce provoac boala inflamatorie
pelvin.Tratamentul antibiotic prompt poate preveni sau diminua severitatea complicaiilor bolii
inflamatorii pelvine. Tratamentul este nceput chiar dac persoana respectiv ndeplinete numai
criteriile minime de diagnostic al bolii inflamatorii pelvine, cu sau fr alte simptome.
Pentru prevenirea reinfectrii, partenerii sexuali trebuie s fie de asemenea testai pentru boli cu
transmitere sexuala (in principal pentru gonoree si chlamydia), chiar dac au sau nu simptome.
Orice infecie trebuie tratat imediat.Uneori este necesar mai mult de o cur de tratament antibiotic
pentru a se vindeca o boal inflamatorie pelvin.
Se pot lua msuri de prevenire a dezvoltrii unei boli inflamatorii pelvine prin folosirea de
prezervative, ca protecie mpotriva bolilor cu transmitere sexual.
Am observat c practic aceast afeciune a organelor genitale feminine nu ine cont de vrst,
familie, religie. Din cauze mai mult sau mai puin importante (igien intim precar, lehuzie,
indiferen), ea aduce femeia la medic ntr-o stare general relativ alterat, cu un confort fizic alterat
de durere uneori violent. Am observat c dac este urmat un tratament medicamentos i se respect
regulile de igien intim, vindecarea este de 100%. Restul va depinde doar de felul n care fiecare
femeie va nelege importana ngrijirii trupului ei i respectul care trebuie acordat acestuia. Am mai
putut observa c i familia soul, implicit joac un rol destul de important.
n unul dintre cazuri, cu toate c simptomele anexitei au adus femeia la medic i practic au
salvat viaa unei mame a doi copii, totui diagnosticul de cancer aduce o umbr n viaa fiecrui om.
Pacienta n prezent e bine, cu o evoluie postoperator favorabil ; psihic mai are momente de
depresie, ns familia i este alturi. Am inut legtura cu ea pentru c orice asistent se ataeaz ct
de puin de fiecare pacient n parte i, pentru scurt timp, devin o familie.
Atentie, deci, femei de orice vrst, religie sau profesie : cu o igien riguroas, o via
echilibrat sexual, control de specialitate periodic, evitarea frigului i a umezelii, putem evita astfel
de boli. Este destul de uor de ce s ajungem pe un pat de spital, cnd putem sta cu familia?
BIBLIOGRAFIE
1. Novak - Ginecologie, Autor Johnatan S. Berek, Editura medical Callisto, 1999

2. Manual de obstetric i ginecologie pentru cadre medii Autori Lemnete I., Rdulescu I. , Editura
medical Bucureti, 1975
3. Dicionar de termeni pentru asisteni medicali,
Autor Titiric L.,
Editura Viaa Medical
Romneasc, Bucureti, 2000

4. Bazele medicinei de familie, Autor Adrian Restian, Editura Medical Bucureti
5. Inflamaiile i infeciile ginecologice manualul Merck de diagnostic i tratament, Ediia a XVII,
2002 Autori Mark H. Beers, Robert Berkow
6. Ghid de nursing, Autor Titiric Lucreia,
Editura Viaa Romneasc, Bucureti, 2007
7. Urgente medico-chirurgicale- Lucretia Titirca

8. Breviar de explorari functionale- Lucretia Titirca
9. Farmacologie manual pentru nvmntul postliceal,
Davila, Bucureti, 2005
Autor dr. Mioara Mincu, Editura Carol

Boala Inflamatorie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Boala Inflamatorie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COALA POSTLICEAL DIMITRIE CANTEMIR

NGRIJIREA PACIENTEI CU BOAL INFLAMATORIE PELVIN

CAPITOLUL I. DATE GENERALE DESPRE BOAL

2. MUCHII PELVIENI cuprind :

1. VAGINUL este un organ cavitar, fibromuscular, tubular, ce se ntinde de la vestibulul vulvei

1.2 Prezentarea teoretic a bolii

durere n abdomenul inferior i pelvis

secreii vaginale abundente, cu miros neplcut

durere n timpul actului sexual

febr, oboseal, diaree sau vomitturi

miciune dureroas sau dificil

stabilirii diagnosticului i instituirii tratamentului, contribuie probabil la instalarea sechelelor

Femeile cu boal inflamatorie pelvin prezint un numr crescut de leucocite

polimorfonucleare la examinarea microscopic a preparatului proaspt din secreiile vaginale sau n

- biopsia endometrial pentru confirmarea endometritei

- evitarea contactului sexual pn la terminarea tratamentului cu antibiotice, dispariia

CAPITOULUL II. NGRIJIRI GENERALE

2.2. Asigurarea condiiilor de spitalizare

se asaza 2 scaune pe care se pune lenjeria

se ateaza perna pe scaun

se desface marginea lenjeriei si a paturii scotandu-le de sub saltea, se intoarce si marginea

se asaza in treimea mijlocie musamaua si aleza care se fixeaza intinse perfect

se asaza perna infasata

se apropie noptiera de pat

c) Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientei

ferestrele si usile incaperii vor fi inchise

temperatura incaperii de cc 18-200C

materialele necesare sa fie asezate in ordine la indemana

lenjeria curata se asaza pe un radiator pentru a fi calda

se recomanda ca toaleta sa se faca inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat

ferestrele si usile incaperii vor fi inchise

temperatura incaperii de cca 18-200C

se va respecta ordinea de spalare a suprafetelor corporale: fata, urechile, gatul , membrele

bolnavul va fi dezbracat complet si acoperit de cearsaf si se va descoperii progresiv numai

se insista la pliuri, sub sani, in spatiile interdigitale, la coate si axile

se mobilizeaza articulatiile si se maseaza zonele predispuse escarelor

e) Observarea poziiei pacientei n pat

Scop:descoperirea unor modificari patologice.

a.Tratamentul antibiotic principii generale

1. Endocervicita cu Neisseria gonorrhoeae

substanta anticoagualnta, recoltandu-se 5-10ml sange dimineata a jeun.

BILIRUBINA TOTALA: valori normale: 0,6-1mg%

se recolteaza 4,5ml sange pe 0,5ml oxalat de K

2.8 Pregtirea pacientei i efectuarea tehnicilor impuse de afectiune

2.9 Pregatirea preoperatorie si postoperatorie

tubului digestiv, organelor genitale i pereilor abdominali;

efectuarea unor intervenii cu minim disconfort post operator.

-dup terminarea manevrelor, se scot laparoscopul i pens de manevr, se elimin CO2

2.11 Externarea pacientei

CAPITOLUL III. PREZENTAREA CAZURILOR DE BOAL

NEVOIA A-SI PROTEJA

strni sau din

refuza a mai avea

Supravegherea functiilor vitale

SV (Snge 8800 mm3

< 190 mg/dl

0.6 - 1,0 mg/dl

Fulgi de ovaz, fructe de padure uscate

Lichide (apa,ceai, supe)

2 000 cal/zi, cu aport redus

diet uor digerabil

Lactate , finoase, legume carne slab fiart

Supe de legume, piureuri de legume, lactate

Pregatirea pentru examen