CAPITOLUL I

ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMINI

1.1 NOIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITALE
FEMININ
1.2 UTERUL
1.3 MIJLOACE DE FIXARE sI SUSINERE A UTERULUI

CAPITOLUL II
NAsTEREA NATURAL LA TERMEN
2.1 NAsTEREA NATURAL LA TERMEN
2.2 MECANISMUL NAsTERII
2.3 LUZIA FIZILOGIC IMEDIAT POSTPARTUM

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE
3.1 ROLUL GENERAL AL ASISTENTEI MEDICALE

3.2 ROLUL SPECIFIC AL ASISTENTEI MEDICALE

3.3 NEVOILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI DUP
VIRGINIA HENDERSON

CAPITOLUL IV
PREZENTARE CAZURI
4.1 PREZENTARE CAZ NUMRUL I
4.2 PREZENTARE CAZ NUMRUL II
4.3 PREZENTARE CAZ NUMRUL III

ARGUMENT
Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale n prezentatie
craniana, longitudinala, pelvina, a unui fat ajuns la termen.

Daca nu se poate vorbi despre un istoric al nasterii din motive lesne de nteles, se poate
vorbi n schimb de o evolutie a nasterii, a cunoasterii acestui proces si al celor legate de el. Astfel,
nca din 1550 I. H. egiptenii cunosteau unele probleme legate de ginecologie, obstetrica, avort,
sarcini, menstruatie, boli particulare ale femeii si metode de tratament. De asemenea, aveau unele
metode de determinare a sarcinii si a sexului fatului.
n Grecia antica, femeile din Atena erau asistate la nastere de o moasa.
Medicii si moasele din acea vreme practicau palparea abdominala, examenul vaginal cu
specul vaginal, notau schimbarile cervixului si dilatatia.
Avortul era cu desavrsire interzis, fata de situatia din India, unde se considera ca nou-nascutul nu
are spirit chiar ctva timp dupa nastere, din care cauza, copilul era extras cu manevre foarte crude.
si cu toate ca astazi s-a ajuns la fertilizarea n vitro, ecografie, monitorizare electronica a
fatului si altele, nastere 11511t1917l a desi aparent att de fireasca ramne unul dintre marile
miracole ale naturii.
Aceasta lucrare de diploma cuprinde patru capitole n care urmaresc diferite stadii ale
nasterii, de la primele simptome ale acesteia pna la sosirea copilului pe lume.
Primul capitol al lucrarii de diploma cuprinde anatomia aparatului genital feminin. Din punct
de vedere anatomic m-am axat pe uter deoarece oul rezultat din fecundarea gametului feminin si
gametului masculin se grefeaza n cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte
pna ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.
n urmatorul capitol am descris nasterea de la primele simptome ale acesteia si pna la
sosirea copilului pe lume.
Capitolul trei al acestei lucrarii de diploma cuprinde rolul asistentei : (general si specific) si
nevoile fundamentale ale fiintei umane dupa Virginia Henderson.
n ultimul capitol am prezentat cele trei cazuri pe care le-am luat n urma stagiului efectuat
n Maternitatea Spitalului Municipal Onesti.

CAPITOLUL I
1.1 NOIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITAL
FEMININ
Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza
prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin
(ovulul) de catre gametul masculin (spermatozoidul). Oul rezultat se grefeaza n cavitatea uterina,
unde continua sa creasca si sa se dezvolte pna ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin
actul nasterii.
Aparatul genital feminin este format din:
a)

o parte externa:

vulva: reprezinta deschiderea nafara organelor genitale. Ea este constituita

din:

muntele lui Venus;

labiile mari;

labiile mici;

clitorisul;

b)

himenul;

glandele Bertholin;

glandele Skene;

bulbii vestibulari;

glandele anexe regionale;

perineul;

o parte interna:

vaginul - este un organ fibro-musculos cu lumenul turtit n sensul

antero-posterior. Are rol n copulatie si serveste drept canal la
trecerea fatului si anexelor sale n timpul nasterii. Datorita
elasticitatii sale are posibilitatea de a se deschide n cursul nasterii,
cnd peretii sai pot veni n contact cu peretii bazinului, pentru ca
dupa aceea sa revina la dimensiunile obisnuite. Vaginul are o
lungime de aproximativ 12 centimetri si diametrul de 2 centimetri ;

uterul - este un organ musculos cavitar, n care se dezvolta oul; la

sfrsitul sarcinii el expulzeaza fatul si anexele sale. Este un organ
nepereche, avnd o lungime la nulipare de 6,5 cm iar la multipare
7,8 cm; are un diametru transvers de 5 cm la baza si 3 cm n
portiunea medie a colului si un diametru antero-posterior de 2,5-3
cm.

trompele uterine - sunt doua conducte musculo-membranoase care

se ntind de la coarnele uterine pna la ovare; au o lungime de 1012 cm cu diametre care variaza pe traiectul lor ntre 2-4 cm pna la
6-8 cm.

ovarele - sunt organe pereche si determina caracterele sexuale

primare. Sunt situate n cavitatea pelviana pe peretele sau
posterior. Au diametrul longitudinal de 3 cm, latimea de 2 cm si
grosimea de 1 cm. Ele produc ovulele si au rol endocrin prin
secretia hormonilor sexual

1.2 UTERUL
Este organul n care se nideaza si se dezvolta produsul de conceptie si care produce expulzia
acestuia dupa dezvoltarea lui la termen.
FORMA: unui trunchi de con turtit n sens antero-posterior, avnd baza orientata n sus si
vrful trunchiat n jos. n partea mijlocie prezinta o ngustare numita istm, care l mparte n doua
portiuni diferite: corp si col. Este situat n regiunea pelviana pe linia mediana si prezinta raporturi
anatomice:

anterior - cu vezica urinara;

posterior - cu rectul;

inferior - se continua cu vaginul;

superior - cu organele intestinale si colonul;

lateral - cu ligamentele largi;

DIMENSIUNILE UTERULUI:

la femeia adulta nulipara, lungimea este de 6,5 cm si latimea la nivelul

fundului este de 4 cm, iar grosimea de 2 cm.

la femeia multipara aceste dimensiuni cresc cu aproximativ 1 cm;

lungimea 7,5 cm, latimea 5 cm si grosimea de 3 cm.

CONSISTENA UTERULUI:

este ferma, dar elastica usor de perceput la examenul ginecologic. El tinde

n timpul examinarii sa scape printre degete, ca un smbure de cireasa. n
sarcina, uterul devine mai moale, mai pastos.

GREUTATEA UTERULUI:

este n medie de 50-70 grame, fiind mai usor la nulipare (50-60 gr) dect
la multipare (60-70 gr).

este format din trei parti: corpul, istmul si colul.

1.corpul uterin- are aspectul unui con turtit antero-posterior caruia i se descriu doua fete si doua
margini:

fata anterioara - usor convexa este acoperita de peritoneu pna la istm,

unde acesta se reflecta pe vezica, formnd fundul de sac vezico -uterin.

fata posterioara - mai convexa, cu o creasta mediana este acoperita de

perioneu, care coboara pe istm si pe primii centimetri ai peretelui vaginal
posterior; apoi se reflecta pe rect formnd fundul de sac vagino-rectal
(Douglas). Este n raport cu ansele intestinale si colonul ileo-pelvin. Pe
marginile uterului se gasesc vasele uterine si se pot afla vestigii ale
canalului Wolff, cum este canalul Malpighi-Gartner.

marginea superioara sau fundul uterin - este ngrosata si rotunjita,

concava sau rectilinie la fete si net convexa la multipare.

2.istmul - continua corpul uterin si reprezinta o zona retractila a acestuia.

3.colul uterin - este mai ngust si mai putin voluminos dect corpul si are o forma de butoias cu
doua fete convexe si doua margini groase si rotunjite. Vaginul se insera pe col dupa o linie oblica ce
urca posterior insertia sa diviznd colul n portiunea supra si subvaginala.

1.3 MIJLOACE DE FIXARE sI DE SUSINERE

A UTERULUI
Sunt reprezentate de aparatul ligamentar, care este reprezentat prin:

ligamente largi;

ligamente rotunde;

ligamente utero-sacrate;

Ligamentele largi - sunt doua cute peritoneale de forma patrulatera, ntinse ntre marginile
uterului si pe peretii laterali ai excavatiei pelvine. Fiecare ligament este format din
doua foite peritoneale, una anterioara, alta posterioara. Acestea se continua una pe
cealalta la marginea superioara a ligamentului larg. n aceasta margine se gaseste
tuba uterina. Foita anterioara trece pe vezica si pe peretele anterior al pelvisului
formnd excavatia vezico-uterina. Foita posterioara coboara mai jos pna pe vagin,
apoi se reflecta pe ampula rectala si pe peretele pelvian posterior formnd
excavatia recto-uterina.

Ligamentul rotund - este un cordon conjuctivo-muscular pereche care pleaca de la unghiul

tubar al uterului strabate ligamentul larg, ncretiseaza vasele iliace externe si
patrunde n canalul inghinal, parcurge acest canal, iese din el prin orificiul subcutan
si se termina n tesutul grasos al muntelui pubelui si al labiilor mari. Lungimea lui
este de aproximativ 12 - 15 cm, iar grosimea de 4-7 mm.
STRUCTURA UTERULUI
Peretele uterului este format din trei tunici:

tunica seroasa (perimetrul) - este formata de foita peritoneala care mbraca

uterul.

tunica musculara (miometru) - are o grosime medie de 15 mm si este stratul

cel
mai bine reprezentat. Este format dintr-un manunchi de fire musculare netede
separate, dar n acelasi timp solidarizate ntre ele prin tesutul conjunctiv. Contine si
numeroase vase sangvine. Se considera ca miometrul este format din trei straturi:

stratul extern: contine fibre longitudinale si circulare.

stratul mijlociu: contine fibre anastomozate si se numeste

plexifor.

stratul intern: contine fibre longitudinale si circulare.

Fibrele circulare formeaza sfincterul istmului.

tunica mucoasa (endometrul) - adera strns la miometru fara ntreruperea unei

mucoase.
VASCULARIZAIA sI INERVAIA UTERULUI

- ARTERELE: irigatia arteriala a uterului este asigurata n primul rnd de artera uterina; n mica
masura participa si artera ovariana si artera ligamentului rotund

- ARTERA UTERIN are un diametru de 2-3 mm n afara sarcinii si de 5-6mm n timpul sarcinii.
Ea provine din artera iliaca interna de obicei printr-un trunchi comun cu ombilicala, la nivelul fosei
ovariene. Pe lnga artera uterina la irigarea uterului, mai participa si artera ovariana prin
anasotompozele tubo-ovariene precum si o artera de nsemnatate redusa artera ligamentului
rotund.

- VENELE pleaca din toate tunicile uterului si se aduna mai nti n niste canale speciale situate
n stratul plexiform al miometrului. Aceste canale sunt sapate n tunica musculara si se numesc
sinusuri uterine si peretele lor e redus la un endoteliu. n timpul sarcinii, ele se largesc
considerabil nct uterul devine un ,,mare burete''.
- LIMFATICELE: provin din trei retele:
-mucoasa;
-musculara;
-seroasa;
Ele se strng intr-o retea colectoare situata sub peritoneu - reteaua subseroasa.
Din aceasta se nasc trunchiuri colectoare care se ndreapta spre marginile uterului, apoi spre
diferite grupuri regionale de noduri limfatice.

INERVAIA UTERULUI
Este de natura organo-vegetativa, simpatica si parasimpatica.
Este asigurata de plexul utero-vaginal, emanatie a plexului hipogastric inferior cu
predominenta simpatica.
Plexul utero-vaginal se prezinta ca textura densa de fibre si ganglioni plasati n parametrii
ce anastompeaza contralateralele si cu plexurile vezicale si uterine.

GLANDELE MAMARE
Sunt n mod normal organe pereche, prezentnd la exterior areola mamara n centrul
acesteia gasindu-se mamelonul.
Greutatea lor variaza n functie de starea functionala: la nastere au 5 grame, la adulte 200
grame, iar la femei care alapteaza, aproximativ 500 grame. Greutatea ca si forma celor doi sni
sunt inegale.

APARATUL GENITAL FEMININ

CAPITOLUL II
NAsTEREA NATURAL LA TERMEN

2.1 NAsTEREA NATURAL LA TERMEN

Nasterea normala sau eutocica reprezinta expulzia fatului pe cai naturale n prezentatie

craniana, longitudinala si pelvina a unui fat care a ajuns la termen .

DIAGNOSTICUL CLINIC POZITIV se bazeaza pe elemente

furnizate de prezenta uterului gravid si a fatului n cavitatea uterina, fiind n marea majoritate a
cazurilor diagnostic de certitudine.
Interogatoriul precizeaza o amenoree de peste 28 de saptamni, marirea progresiva de
volum a abdomenului, prezenta miscarilor fetale.
La inspectia snilor se constata: pigmentarea areolei primare, schita de areola secundara,
tuberculii Montgomery, retea venoasa Haller evidenta. Se va aprecia conformatia mamelonului n
vederea procesului de lactatie.
Inspectia la nivelul abdomenului, va evidentia marirea sa de volum n totalitate, linia
mediana pigmentata, prezenta vergeturilor pe flancuri si pe coapse, deplisarea cicatricei
omblilicale, si miscarile active ale fatului.
Organele genitale externe prezinta o pigmentare accentuata a tegumentelor, culoarea
violacee a mucoasei vulvovaginale.
La nivelul membrelor inferioare putem constata la inspectie prezenta edemelor sau a
varicelor.
Palparea snilor va aprecia consistenta glandulara a acestora, iar la exprimarea
mamelonului aparitia colostrului.
Palparea abdomenului, la aceasta vrsta de sarcina este de o deosebita importanta,
deoarece evdentiaza caracterele uterului gravid si ale fatului n interiorul sau. Se va efectua o
palpare superficiala care va constata o formatiune ovoidala, contractila, pastoasa, cu axul mare
longitudinal de cele mai multe ori. Vom aprecia cu ajutorul panglicii metrice dimensiunile uterului
gravid (la termen naltimea fundului uterin este de 35-36 cm).
Palparea profunda se ncepe n regiunea hipogastrica si are drept scop evidentierea polilor
fetali. n 96 % din cazuri n hipogastru se percepe o formatiune dura, rotunda, regulata, mobile polul cefalic al fatului. La fundul uterin se constata o formatiune mai neregulata, de consistenta
inegala - polul pelvin. ntr-unul din flancuri se va palpa un plan dur, convex care leaga cei doi poli spatele fetal. n flancul opus se gasesc partile mici fetale.
Acultatia se percepe cu ajutorul stetoscopului obstetrical. Focarul de intensitate maxima a
BCF-urilor are un sediu fix, la jumatatea distantei dintre spina iliaca antero-posterioara si ombilic,
de aceeiasi parte cu spatele fetal.
La examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominala se va constata colul de
consistenta moale n totalitate, iar prin fundurile de sac vaginale laterale se pune n evidenta
prezentatia. nu se pune problema unui diagnostic diferential.
n situati exceptionale se poate face un diagnostic diferential cu un fibrom uterin gigant
sau un chist ovarian voluminos.

METODE PARACLINICE DE DIAGNOCTIC POZITIV

sunt utilizate
relativ rar: fonocardiografia (nregistreaza frecventa si ritmul cordului fetal), ultrasonografia si
examenul radiologic (permis numai dupa 36 saptamni, din cauza riscului de iradiere).
n ultimul trimestru de sarcina se fac mai multe investigatii: VDRL, examenul sumar de urina,
examenul secretiei vaginale, testul HIV, ecografie abdominala.

2.2 MECANISMUL NAsTERII

Nasterea se desfasoara de-a lungul unor fenomene succesive numite ,,perioade'' sau
,,fazele'' nasterii. Travaliul normal pentru primipare este de 8-10 ore, iar la multipare este de 6-8
ore.
Travaliul propriu-zis este precedat de un pretravaliu ce prezinta urmatoarele simptome:

contractii uterine dureroase, neregulate, mai ales noaptea;

scade presiunea n etajul abdominal superior si creste n pelvis;

eliminarea, uneori, a dopului gelatinos patat de snge;

colul moale se scurteaza si devine permeabil la deget;

Travaliul propriu-zis ncepe odata cu aparitia contractiilor uterine dureroase, ce modifica

colul. Semnele clinice ce anunta nceputul nasterii sunt:

contractiile uterine sistematizate, cu caracter progresiv si cu modificari ale colului

uterin;

eliminarea dopului gelatinos;

bombarea membranelor ce solicita orificiu uterin;

Travaliul cuprinde patru perioade:

1.perioda nti sau de dilatatie cervicala.

dureaza 8-10 ore la primipara si 6-8 ore la secundipara. Aceasta

perioada nu trebuie sa depaseasca 11-12 ore;

contractiile uterine dureroase, initial la 10-15 minute cresc progresiv

n frecventa, durata si intensitate producnd neliniste, agitatie, fiind
greu de suportat pentru gravida nevrotica sau fricoasa. n urma
contractiilor uterine dureroase, colul se nmoaie, se scurteaza, apoi se
sterge, iar doplu gelatinos cu striuri sangvine se elimina.

peretii colului sunt nglobati n segmentul inferior, formnd canalul

segmento-cervical, ce se destinde pasiv

n urma contractiilor uterine dureroase, cu canalul vaginal, formnd

canalul de nastere .

marginile orificiului uterin se subtiaza, se ntind, iar dilatatia

orificiului creste pna la 10 cm formnd dilatatia completa.

punga apelor bombeaza si membranele se rup la o dilatatie de 6-7

cm.

membranele se pot rupe spontan sau artificial. Spontan se pot rupe

prematur, nainte ca gravida sa intre n travaliu la o dilatatie a
orificiului uterin de 6 cm ; artificial, membranele se rup de catre
medic la o dilatatie de peste 6 cm; dupa 6 ore de membrane rupte
infectia amniotica este probabila, iar dupa 24 de ore este sigura.
Dupa ruperea spontana a membranelor, prezentatia fatului coboara,
lund contact cu canalul segmentocervical, pe care l destinde, iar ca
reflex se produce descarcarea unei noi cantitati de oxitocina.

2. perioada a doua sau de expulzie a fatului:

dureaza 30-45 minute la primipare si 15-20 minute la multipara.

de

ncepe odata cu dilatatia completa, cnd prezentatia este coborta pe

planseul pelviperineal, cu sau fara ruptura membranelor ; contractiile
uterine, la 2-3 minute, durnd 40-50 secunde, devin mai puternice si cu
eficienta mai mare. dupa un timp ele se nsotesc si de contractii reflexe
ale muschiilor abdominali si diafragmei, aparnd astfel contractiile
uterine expulzive.

fatul este mpins, prin canalul de nastere, caudal pna la ntroitul

vulvar.

presiunea exercitata pe planseul pelviperineal

screamat, ducnd la expulzia fatului n afara canalului de nastere.

induce

reflexul

3.perioada a treia sau de delivrenta a placentei si anexelor fetale dureaza 30 minute n

medie.
4.perioada a patra sau postpartum imediat cuprinde primele 24 de ore dupa nastere si
delivreta, cnd se consolideaza hemostaza. Supravegherea lauzei este obligatorie.
Travaliul se incheie odata cu expulzia placentei si consolidarea hemostazei.
Filiera pelvigenitala, ce trebuie strabatuta de produsul de conceptie, prezinta: strmtoarea
superioara (sau intrarea n pelvisul mic), excavatia (sau conductul), strmtoarea inferioara (sau
iesire din pelvis). Pentru a trece prin aceasta filiera osoasa, prezentatia executa trei timpi principali
sau timpii nasterii: angajarea, coborrea si dirijarea prezentatiei; fatul executa si unele miscari
suplimentare de orientare, flexie, rotatie interna si externa si nclinare laterala. Miscarile craniului si
ale trunchiului sunt asociate, trunchiul repetnd miscarile craniului.Cea mai frecventa prezentatie
este cea longitudinala craniana (96%).

CONDUITA N CURSUL TRAVALIULUI NORMAL

PERIOADA DE DILATAIE
n sala de nastere se urmareste evolutia travaliului dupa:

situatia dilatatiei colului uterin;

evolutia prezentatiei

aspectul lichidului amniotic;

dinamica uterina;

bataile cordului fetal;

Totul se consemneaza n foaia speciala de evolutie a travaliului (partograma).

PERIOADA DE EXPULZIE
ncepe cnd prezentatia apare la vulva. La aparitia primelor contractii expulzive, parturienta
se transporta la sala de expulzie, asezndu-se pe masa ginecologica.

n expulzie se urmaresc: dinamica uterina, progresiunea dilatatiei, starea fatului (BCFurile).

se face toaleta vulvoperineala si se pregateste cmpul operator, printr-o dezinfectie

larga suprapubiana, vulvoperineala, si a feteiposterointerioare a coapselor, prin

badijonare cu alcool iodat, septozol.

se izoleaza zona vulvo-perineala, cu cmpuri si ciorapi sterili. Se dezinfecteaza

minile si medicul se imbraca steril cu halat, masca si manusi.

se explica gravidei modul de coordonare a efortului expulziv, folosirea presei

abdominale, relaxarea ntre contractii. La aparitia contractiei uterine, parturienta va
inspira profund de 2-3 ori, urmand un efort expulziv de 15-30 secunde. Va repeta
aceasta de 2-3 ori n cursul fiecarei contractii. n pauzele dintre contractii i se va
administra oxigen. Expulzia va fi moderata, pentru a se cruta integritatea tesuturilor
moi. Craniul apare lent la orificiul vulvar, degajandu-se usor, dupa prealabila infiltrare
cu novocaina 1% (60-80 ml) a perineului. Daca este indicata epiziotomia, se
decoroneaza craniul de perineu.

La aparitia fetei, aspiram sau stergem secretiile bucofaringiene, pentru a preveni

aspiratia lor. Ne asiguram daca nu exista o circulara de cordon pericervical, iar daca exista se
sectioneaza rapid ntre doua pense, sau daca este larga, se da peste cap. Palmele se fixeaza pe
temporoparietalele craniului fetal si se face rotatia externa a craniului catre partea n care a fost
occipitul. Tragem n jos, degajnd umarul anterior apoi n sus si nainte, degajnd umarul posterior.
Dupa extragerea umerilor, trunchiul si membrele se degajeaza usor. Se aseaza fatul pe
masa pregatita special n imediata apropiere; se acorda primele ingrijiri fatului, dezobstrund cu o
sonda Nelaton caile respiratorii superioare. Se pune si se ligatureaza cordonul ombilical, cu un fir de
nylon sau de matase, care trebuie sa fie mai groasa pentru a nu taia cordonul ombilical, se leaga la
1,5 cm de insertia pe peretele abdominal. Se face un nod dublu sau mai bine un nod cu o ansa
deasupra, facnd un fel de capison. Suprafata sectionata a cordonului se sterge si se tamponeaza
cu o solutie antiseptica (alcool iodat, septozol), apoi se observa daca mai sngereaza. Cordonul mai
gros se leaga mai sus, astfel ca, n caz de sectionare, sa putem face a doua ligatura. Se panseaza
cu o compresa sterila suprafata de sectiune a cordonului ombilical, iar deasupra punem un
pansament steril uscat peste care tragem o fasa. Controlam daca nou-nascutul nu prezinta
malformatii. Se precizeaza starea nou-nascutului prin indicile APGAR. Se face profilaxia oftalmiei
gonococice, iar la fetite si a vulvitei, cu 2-3 picaturi de nitrat de argint solutie 1%. Se cntareste
nou-nascutul se arata mamei, dupa care se trimite n sectia de pediatrie.

CONDUITA N DELIVRENA PLACENTEI (PERIOADA A III

A)
Dupa nasterea fatului, cordonul ombilical sectionat, prins n pensa Kocher se
pune pe un cmp steril pe abdomenul mamei.
Se asteapta dezlipirea placentei 15-20 minute.
Expulzia placentei poate fi normala (fiziologica) sau anormala (patologica), cnd apar
complicatii. Expulzia normala a placentei se face n trei timpi: dezlipirea placentei, alunecarea
placentei, expulzia placentei din vagin.
Expulzia placentei din vagin poate fi:

spontana - cu decolarea si expulzia spontana a placentei si a anexelor sale, n afara

cailor genitale (membranele se pot rupe prin greutatea placentei putnd fi retinute
n uter).

naturala - cu decolare si expulzie spontana pna n regiunea cervicovaginala, de unde

nu se dezlipeste, apare hemoragia impunndu-se o interventie activa de decolare si
extractie manuala a placentei;

naturala dirijata prin administrare de ocitocice care decoleaza rapid placenta;

Daca nu apare sngerarea, expulzia placentei poate fi asteptata 45 minute - 1ora. Placenta
eliminata se examineaza cu atentie. Ne intereseaza forma, culoarea, integritatea lobilor si a
membranelor, prezenta infarctelor, locul de insertie a cordonului ombilical.

TEHNICA DIRIJRII MEDICAMENTOASE A EXPULZIEI

PLACENTEI
Se injecteaza intravenos o substanta ocitocica uteroton (Oxistin, Syntocinon,
Ergomet, Ocitocin), n momentul degajarii capului - la multipare sau a numarului anterior - la
primipare, sau dupa degajarea capului n prezentatie pelviana. Este obligatorie la marile multipare
cu uter hipoton.
Placenta dezlipita, datorita contractiilor uterine coboara n segmentul inferior. Se
verifica dezlipirea placentei apasnd podul palmei deasupra simfizei. Cnd cordonul ombilical nu se
ridica odata cu uterul, placenta este dezlipita. Se tractioneaza usor pe capatul prins n pensa,
aducndu-se placenta la vulva. Se trage n sus si se elimina la exterior. Placenta se primeste ntre
palme si printr-o miscare de rasucire extragem si membranele n totalitate.
Daca gravida pierde snge sau dezlipirea nu se face dupa 40-50 minute, se face
extractie manuala de placenta.

CONDUITA N PERIOADA DE CONSOLIDARE A

HEMOSTAZEI
(PERIOADA A IVA)
Se urmareste integritatea colului, vaginului, perineului. Se observa daca s-a
contractat uterul. Se face toaleta externa a lauzei. Se pune pansament vulvar steril si se tine lauza
n sala 2-4 ore, fiind atent supravegheat. Cnd cauza pierderilor de snge este atonia uterina se
administreaza ocitocice.Daca hemoragia nu nceteaza ne gndim la eventuale resturi n uter sau
solutii de continuitate nesaturate

2.3 LUZIA FIZIOLOGIC IMEDIAT POSTPARTUM

Lauzia este perioada ce urmeaza dupa nastere, caracterizata prin revenirea organismului
matern la echilibrul din stare de negraviditate.
Lauzia fiziologica imediata postpartum- urmeaza imediat dupa expulzia placentei din
cavitatea uterina si dureaza 2-4 ore.
Fenomenele care au loc n aceasta perioada sunt:

contractiile uterine;

retractia uterina;

hemostaza vaselor deschise de la nivelul zonei de insertie a placentei;

Aceste fenomene determina modificarea formei si consistentei uterului, care devine

globulos si dur, formnd globul de siguranta Pinard.
Conduita: n primele 2-4 ore ale lehuziei imediate, femeia ramne la sala de nastere,
supraveghindu-se clinic starea generala, tensiunea arteriala, pulsul, curba termica. Prin inspectia si
palparea uterului se apreciaza forma si consistenta sa. Prin inspectia organelor genitale externe si a
pansamentului steril vulvar, se observa cantitatea de snge eliminata la nivelul cailor genitale.
Sngerarea fiziologica n aceasta perioada este de 250-300ml. Este necesar sa se supravegheze
lauza foarte atent n acest interval de timp, pentru a putea interveni imediat n cazul aparitiei unei
complicatii hemoragice.

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE

3.1. GENERAL:

preia pacienta nou internata, verifica identitatea, toaleta personala, tinuta

de spital si o repartizeaza n salon, dupa informarea prealabila asupra
structurii sectiei si drepturile ce i revin ca pacienta

perzinta medicului pacienta pentru examinare si da informatii asupra starii

si simptomelor manifestate de aceasta, rezultatul monitorizarii,
tratamentul si ingrijirile acordate conform indicatiilor din foaia de
observatie

identifica problemele de ingrijire a pacientei, monitorizeaza functiile vitale,

stabileste prioritatiile pentru planul de ingrijire, evalueaza rezultatele
otinute pe care le inregistreza in dosarul de ingrijiri

pregateste pacienta pentru tehnicii specifice, pentru investigatii speciale

sau chirurgicale

administreza medicatia prescrisa de medic, recolteaza produse biologice

pentru examen de laborator

pregateste materialul si instrumentarul n vederea sterilizarii

pregateste echipamentul, instrumentarul si materialele sterile necesare

interventiei

efectueaza in scris si verbal preluarea-predarea fiecarei paciente si a

activitatii desfasurate n timpul serviciului, n cadrul raportului de tura

respecta reglementarile privind prevenirea, controlul si combaterea

infectiilor nosocomiale, a conditiilor igienico-sanitare, a circuitelor sanitare

organizeaza si desfasoara programe de educatie pentru sanatate

participa si/sau initiaza activitatii de cercetare n domeniul medical si al

ngrijirilor pentru sanatate

3.2. SPECIFIC:

N TRAVALIU:

sta lnga gravida asigurndu-i confortul psihoafectiv, oferindu-i siguranta;

urmareste TA, T, CUD, BCF-urile si n general evolutia travaliului;

executa examenul general sumar si obstetrical n lipsa medicului

(exceptnd tuseul vaginal );

urmareste cu precizie dinamica uterina, notnd ritmul, durata si intensitate

CUD.

ntre contractii asculta BCF-urile;

semnaleaza imediat medicului anomaliile de dinamica uterina sau

modificarile BCF-urilor;

N PERIOADA DE EXPULZIE:

cnd partea prezentatiei ncepe sa ntinda perineul, asez gravida pe masa

ginecologica;

pregateste cmpul operator dupa ce face o dezinfectie larga suprapubiana,

vulvoperineala si a fetelor posterointerne ale coapsei, cu solutie de alcool
iodat;

aseaza cmpurile sterile, izolnd regiunea vulvoperineala;

explica gravidei modul de executiei a efortului sustinut;

ajuta pe medic la nasterea pe care o asista;

daca i se va incredinta sa asiste o nastere, va respecta ntocmai regulile de

asepsie, astfel: isi spala minile cu trei perii sterile, cu apa sterila si sapun
timp de cinci minute pentru fiecare perie; prima perie folosind-o pna la
doua laturi de degete de plica cotului, a doua perie pna la jumatatea
antebratului, iar cu a treia perie va spala numai mna. Va avea grija ca sa
nu atinga obiectele din jur (nesterile), si ca apa de pe mini sa se scurga
spre cot si nu invers.

dupa aceasta minile se freaca cu o solutie diluata de alcool iodat, septozol

si alcool de 70 grade.

mbraca bluza si masca sterila;

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N DELIVRENA

PLACENTEI

n momentul cnd asteapta dezlipirea placentei, supravegheaza atent

parturienta urmarind starea generala, cantitatea de snge pierdut (maxim
300 ml), fiind pregatita pentru o extractie manuala a placentei;

verifica daca uterul este bine contractat;

verifica daca sa dezlipit placenta, prin apasare cu mna deasupra simfizei

pubiene (manevra KUSTNER);

extractia placentei se face numai dupa ce avem certitudinea decolarii

placentei (prin tractiune usoara);

ROLUL

ASISTENTEI
MEDICALE
CONSOLIDAREA HEMOSTAZEI

urmareste integritatea colului, vaginului, perineului;

se face toaleta externa a lauzei;

pune pansament vulvar steril si tine lauza 2-4 ore n sala;

administreaza ocitocice daca gravida are atonie uterina si prezinta

hemoragie;

in cazul unei hemoragii prezente, se anunta medicul imediat;

ROLUL

ASISTENTEI
IMEDIAT

MEDICALE

IN

LEHUZIA

supravegheaza functiile vitale: TA, P, curba termica;

palpeaza si inspecteaza uterul pentru a aprecia forma si consistenta sa;

inspecteaza pansamentul vulvar observnd astfel cantitatea de snge

eliminata la nivelul cailor genitale;

spune pacientei ca nu are voie sa doarma n aceste ore (2-4 ore) deoarece
este pericol de hemoragie prin vasodilatatie.

3.3 NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINEI UMANE

DUP VIRGINIA HENDERSON
1.

Nevoia de a respira si de a avea o buna circulatie.

2.

Nevoia de a se alimenta si hidrata.

3.

Nevoia de a elimina.

4.

Nevoia de a se misca si de a avea o buna postura

5.

Nevoia de a se odihni si dormi.

6.

Nevoia de a se dezbraca si imbraca.

7.

Nevoia de a avea o temperatura corporala n limite normale.

8.

Nevoia de a fi curat si de a-si proteja tegumentele.

9.

Nevoia de a evita pericolele.

10.

Nevoia de a comunica

11.

Nevoia de a se realiza.

12.

Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale.

13.

Nevoia de a se recreea.

14.

Nevoia de a nvata.

CAPITOLUL IV
4.1 CAZUL NR. I
PLAN DE INGRIJIRE
CULEGEREA DATELOR

NUME sI PRENUME: Florian Ana-Maria

DATA NAsTERII: 18.VI.1986
DOMICILIU: Dofteana; judetul: Bacau
NATIONALITATEA: romna
OCUPATIA: casnica
STAREA CIVILA: casatorita
RELIGIA: ortodoxa
GRUPA SANGVIN:01; RH:+
GRUPA SANGVIN A SOULUI:AII, RH:+
ALERGII: nu prezinta alergii la nici un medicament
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: I G I P, SARCIN 40 SPTMNI, FT VIU, MEMBRANE INTACTE,
PREZENTAIE CRANIAN, CONTRACII UTERINE DUREROASE DE INTENSITATE MODERAT
DATA INTERNRII: 12.II.2008
DATA LUARII N EVIDEN: 12.II.2008
STABILIREA LEGTURII CU PARTURIENTA: parturienta este o fire comunicativa si a raspuns la
toate ntrebarile pe care i le-am adresat.Datele au fost culese prin discutia cu parturienta n sala de
travaliu, din foaia de observatii si de la echipa medicala.
ASPECTUL TEGUMENTELOR: tegumente normal colorate (roz), integre. La inspectia snilor se
constat pigmentarea areolei mamare, la nivelul abdomenului se constata marirea sa n volum, linia
mediana pigmentata, miscari active ale fatului, prezenta vergeturilor pe coapse si pe flancuri.
POSTURA: pacienta sta n decubit lateral n pat, schimbndu-si des pozitia din cauza contractiilor
uterine dureroase de intensitate moderata
INALIMEA: 1,63cm.
GREUTATEA: 68 kg.
COMPORTAMENT IGIENIC: pacienta are o igiena corespunzatoare, este ingrijita, ordonata.
VIAA DE FAMILIE: parturienta locuieste la tara impreuna cu sotul si parintii acestuia intr-o casa
cu trei camere. Are 10 clase si pna a ramas nsarcinata a lucrat la un magazin ca vnzatoare.
ANTECEDENTE PERSONALE:
FIZIOLOGICE: menarha la 13 ani, cicluri de tip regulat la 28-30 zile,flux moderat,
N=0,
A=0
PATOLOGICE: neaga boli contagioase si interventii chirurgicale.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
Sotul sanatos, grupa sangvina AII, RH: +;

Mama sanatoasa;
Tatal sanatos
ISTORICUL BOLII: pacienta s-a internat n data de 12.II.2008 cu diagnosticul: IG I P, Sarcina 40
saptamni, fat viu, membrane intacte, prezentatie craniana, contractii uterine dureroase. A fost
luata n evidenta la medicul de familie din trimestrul al-II-lea de sarcina. A fost la control periodic la
medicul de familie.
UM: 5.V.2007
PMF: nu precizeaza
DPN:9.II.2008
CA: 106 cm.
IFU: 33 cm.
TA: 100/50 mmHg.
BCF=140b/minut pe linia spinoombilicala stnga
Diametele bazinului :
Anteroposterior= 20 cm
Bispinos = 24 cm.
Bicrest = 28 cm.
Bitrohanterian = 32 cm.