Ingrijirea Lauzei

CUPRINS
CAPITOLUL I……………………………………………………………pag 1
CAPITOLUL II…………………………………………………………..pag 7
CAPITOLUL III …………………………………………………………pag 8
CAPITOLUL IV………………………………………………………...pag 11
CAPITOLUL V ………………………………………………………...pag 21
CAPITOLUL VI………………………………………………………...pag 41
BIBLIOGRAFIE…….………………………………………………….pag 89
MOTTO
Maternitatea! Această Dumnezeiască sarcină pentru care femeile işi dau

viata, cel mai sublim lucru, cel mai groaznic chin, care ridică femeia mai
presus de orice.
În faţa femeii, care-şi dă viaţa aşa din senin pentru viaţa altuia, ar trebui
să se închine toată măretia omenească!
MEMORIU EXPLICATIV
Populaţia viitorului este direct dependentă de sănătatea copiilor de

astăzi.
De la procreare la naştere, mama are nobila răspundere de îngrijire a

propriului ei copil, dar pentru o reuşită perfectă, pe lângă instinctui ei şi
nemărginita dragoste pe care i-o poartă, trebuie să fie ajutată de cei care din
mare pasiune s-au instruit în acest sens.
Femeia gravidă este supravegheată şi sfătuită de medic în momente

bine stabilite ale sarcinii, dar în permanenţă alături de ea sunt asistentele şi
infirmierele de obstetrică şi ocrotire care o pot îndruma şi îi pot efectua
demonstraţii practice.
Deşi naşterea este considerată ca un proces fiziologic, în condiţii total

fiziologice travaliul reprezintă o solicitare considerabilă a întregului
organism; de aceea, viitoarea mamă va fi relaxată fizic şi psihic, cu
convingerea că la majoritatea femeilor acest act se desfăşoară normal.
Mi-am ales această temă din dorinţa de a ajuta mamele să fie sănătoase,
pentru a avea copii sănătoşi.
CAPITOLUL I
ANATOMIA ŞI FIZIOPATOLOGIA A.PARATULUI

GENITAL FEMININ
1. ORGANELE GENITALE EXTERNE
Organele genitale externe se găsesc amplasate în zona perineală, fiind

cunoscute în mod obișnuit sub denumirea de vulvă şi sunt reprezentate de
formațiunile labiale (labiile = buzele mari şi mici) şi aparatul erectil (clitoris
şi bulbii cavernoşi).
Formațiunile labiale sunt formate din pliuri cutanate situate în părţile

laterale ale vulvei, formând labiile mari şi labiile mici.
Labiile mari, cu o lungime de aproximativ 8 cm şi o lăţime de 2 cm,

delimitează părţile extreme ale vulvei. La exterior sunt acoperite de piele
păroasă, iar pe faţa internă de o mucoasă lipsită de pilozitate cu numeroase
glande. În structura labiilor mari se găsesc ţesuturi adipoase bine
vascularizate, glande sebacee şi sudoripare.
Extremităţile labiilor mari, unite pe linia mediană, formează comisura

anterioară şi posterioară. Comisura anterioară se continuă cu o zona cutanată
proeminentă, rotunjită, denumită "Muntele lui Venus", având formă
triunghiulară cu baza sus şi vârful în jos, în mod obişnuit acoperită cu păr.
Comisura posterioară se găseşte la câţiva centimetri de orificiul anal.
Labiile mici (nimfele) sunt situate între labiile mari, paralel cu acestea
şi acoperite de ele. Au o culoare roz-roşie şi o lungime de cca. 3 cm, iar
lăţimea de 1 cm. Labiile mici mărginesc între spaţiul denumit vestibul
vaginal, la nivelul căruia se deschid glande mari, numite "glandele Bartholin".
Acestea secretă un lichid vâscos care în timpul excitaţiei sexuale lubrefiază
orificiul vaginal, uşurând actul sexual.
La limita dintre orificiul vaginal şi vestibulul vaginal se găseşte

himenul. Acesta se prezintă ca o diafragmă mucoasă formată din ţesut
conjunctiv şi fibre elastice.
Himenul prezintă variaţii individuale ca formă (semilunar, bilobat,

hiperforat, ciuruit), dimensiuni, grosime, structură şi rezistenţă.
În mod obişnuit himenul cu o consistenţă normală se rupe la primul

contact sexual, producându-se o mică hemoragie şi o senzaţie de uşoară
durere. Porţiunea himenului care s-a cicatrizat după rupere formează
"carunculii himenali".
Aparatul erectil este reprezentat de clitoris şi bulbii cavernoşi ai

vaginului. Clitorisul este un organ erectil unic, amplasat pe linia mediană, în
partea antero-posterioară a vulvei şi având o formă cilindrică. În urma unei
excitaţii eficace, clitorisul intră în erecţie, fiind sediul senzaţiilor de voluptate
la femeie.
Bulbii vestibulului sau bulbii vulvari, numiţi impropriu bulbi vaginali,

sunt situaţi pe părţile laterale ale deschiderii vaginului. Lungimea lor este de
aproximativ 3 cm, iar lăţimea de cca. 1 - 1,5 cm.
2. ORGANELE GENITALE INTERNE
Organele genitale interne sunt: ovarele, trompele uterine, uterul şi

vaginul.
Ovarul este glanda sexuală pereche, care are o funcţie gametogenă şi

endocrină, producând ovule şi hormoni sexuali. Ovarele sunt situate în micul
bazin, în cavumul retrouterin, adică în compartimentui cavităţii pelviene, aflat
în apropierea ligamentelor largi. Fiecare are o greutate de 6 - 8 gr şi o lungime
de 4 cm şi o lăţime- de 3 cm şi o grosime de 1 cm. La exterior ovarull este
acoperit de epiteliu cubic sau turtit, dedesubtul căruia se găseşte o pătura
subţire, albicioasă, rezistentă formată din fibre conjunctive - albugineea
ovarului. Acest înveliş constă dintr-o substanţă corticală şi una medulară.
În substanţa corticală se află nişte vezicule "foliculii de Graff ", care

constituie unitatea histofuncţională a ovarului şi care se pot prezenta în
diferite stadii de prezentare, forma iniţială fiind foliculul primordial, format
dintr-o celulă centrală, numit ovocit, din care se va forma ovulul. Numărul
foliculilor primordiali în perioada activităţii genitale este cca. 400 - 500, câte
unul, în fiecare lună, în tot timpul perioadei fertile a femeii ajungând la
maturitate, începând de la pubertate. Substanţa medulară se găseşte sub cea
corticală, fiind înconjurată de aceasta. Are un rol important în buna
funcţionare a ovarului şi în secreţia de hormoni.
Sintetizând, funcţiile ovarului sunt:
- funcţia gametogenă, ilustrată de formarea periodică, începând
de la pubertate şi până la menopauza a ovulelor.
- funcţia hormonală, ilustrată de secreţia de hormoni sexuali,
specifice (foliculina şi progesteronul) ca şi a unor heterohormoni (hormoni

androgeni).
Trompele uterine sunt 2 conducte musculo-membranoase care se întind

de la coarnele uterine până la ovare. Are o formă tubulară cu lungimea de
aproximativ I O - 12 cm, reprezentat de 4 segmente: infundibulul, porţiunea
ampulară, istmul şi porţiunea uterină. Are rol de a conduce ovulele de la
suprafaţa ovarului până în cavitatea uterină şi de a permite "spermatozoizilor
intrarea în contact cu ovulul. Fecundarea are loc în interiorul trompei uterine.
Extremitatea externă a „trompei, sub formă de pâlnie, se prinde de ovar prin
ligamentul tubovarian, iar extremitatea internă este în contact cu corpul uterin.
Uterul reprezintă un organ musculos, cavitar în care se dezvoltă oul,

fiind aşezat în partea mediană a cavităţii pelviene, situat între vezica urinară şi
rect. Are forma unui trunchi de con turtit în sens antero-posterior având rolul
de a menţine ovulul fecundat care pătrunde în trompă prin orificiul uterin, de
a-i asigura buna dezvoltare şi de a produce expulzarea fătului la sfârşitul
perioadei de graviditate.
Uterul se prezintă aproximativ ca o pară turtită cu porţiunea mai mare

în partea superioară. La femeia adultă neînsărcinată, uterul are o lungime de
6 - 8 cm, lărgime de 5 cm, grosime de 2 - 3 cm şi o greutate medie de 50 - 70
gr.
Porţiunile cele mai importante ale uterului sunt:
 porţiunea superioară, cea mai largă, se mai numeşte şi corp uterin.

 porţiunea inferioară, mai îngustă, numită şi col uterin, se continuă cu
vaginul, proeminând în interiorul acestuia. Colul uterin se deschide în
vagin prin orificiul colului uterin, care la femeile multipare este rotund
şi cu marginile netede.
Ca structură, peretele uterin are o grosime de cca. 1 cm la exterior, fiind

acoperit de peritonea, ce formează tunica seroasă, sub care se găseşte tunica
musculară bine dezvoltată, sub tunica musculară se găseşte tunica mucoasă,
care căptuşeşte cavitatea uterină. Prin poziţia sa, uterul este bine protejat de
şocuri, lovituri şi trepidaţii, datorită suspensiei sale cu ajutorul unor ligamente
elastice ce asigură un oarecare grad de mobilitate. În timpul sarcinii, uterul
creşte cu aproximativ 7 ori faţă de dimensiunile obişnuite. Colul uterin
închide cavitatea uterină şi împiedică pătrunderea microbilor in¬vagin; în
cavitatea uterină.
Vaginul se prezintă ca un canal musculo-membranos, cu o lungime de
8 - 14 cm şi o lărgime de cca. 3; cm. El comunică în partea de sus cu uterul
prin intermediul colului uterin, iar în partea de jos este limitat spre exterior de
himen sau de resturile acestuia. Mucoasa vaginală este lipsită de glande, totuşi
pe suprafaţa sa se filtrează permanent un lichid care conţine glucoză. Datorită
unor bacterii în mod normal în vaginul femeii sănătoase, glucoza este
descompusă în acid lactic. Se creează astfel mediul unui acid care face
inofensiv o mare parte din bacteriile care pătrund în vagin.
3. PERINEUL
Perineul este regiunea care închide în partea inferioară bazinul şi este

format din muşchi, fascii, vase şi nervi. Perineul nu este un organ sexual. El
îndeplineşte o funcţie importantă în timpul naşterii deoarece datorită supleşei
sale este posibilă dilatarea orificiului vaginal la trecerea capului fătului.
Uneori perineul se rupe în timpul naşterii.
4. GLANDELE MAMARE
Mamelele (sânii) sunt organe glandulare, aşezate de o parte şi de altă a

sternului în regiunea toracică anterioară. Rudimentarea la bărbaţi fără o
activitate secretorie, prezintă o importanţă deosebită la femeie, dezvoltându-se
progresiv, începând din perioada pubertăţii până la vârsta adultă.
Dimensiunile mamelelor prezintă mari variaţii individuale, crescând mult în
perioada de sarcină şi alăptare.
Aproximativ în mijiocul mamelelor se găseşte situat mamelonul

variabil ca dimensiuni şi formă. Pe vârful mamelonului se deschid prin mici
orificii 15 - 25 duete lactifere. Mamelonul are o culoare roz-brun.
Areola mamară se prezintă ca un inel în jurul mamelonului, are

dimensiuni de cca. 2,5 cm şi pe suprafaţa ei se găsesc tuberculii lui Morgagni,
îşi măresc volumul fiind numiţi tuberculii Montgomery. Secreţia glandelor
sebacee şi sudoripare protejează pielea împotriva macerării în timpul suptului.
Greutatea mamelei variază în funcţie de vârsta şi starea fiziologică.

Există uneori evidente diferenţieri de evolutie, greutatea celor 2 mamele
nefiind totdeauna egală. Consistenţa la adolescente şi la femei tinere, nulipare
este mai fermă şi clasică.
După sarcini şi alăptare consistenţa devine moale, fiască. Corpul

mamelei este format dintr-un parenchim glandular cu un sistem foarte
ramificat de canalicule şi o stromă formată din ţesut conjunctiv adipos.
În perioada pubertăţii, mamela are o dezvoltare bruscă, odată cu

organele genitale, dezvoltare care interesează atât parenchimul, cât şi stroma.
În perioada menopauzei, mamela prezintă un proces de atrofiere

treptată, sânii devenind mai mici, mai duri, pielea zbârcindu-se.
CAPITOLUL II
SARCINA
DEFINITIE: Este intervalul în care organismul genitorului feminin

suferă modificări complexe ce vor face posibilă nidarea oului, tolerarea lui din
punct de vedere imunologic, cât şi creşterea şi dezvoltarea organismului fetal,
până când va fi în măsură să-şi desfăşoare existenţa autonomă, în raport cu
mediul ambiant.
Sarcina este pentru mama o suprasolicitare la care aceasta se adaptează

printr-o serie de modificări de natura hormonală şi ale tuturor organelor şi
sistemelor.
Modificările endocrine sunt profunde dar nu au nici o influenţă

negativă asupra mamei.
După modul de adaptare al organismului femeii la noile condiţii create

de starea de graviditate şi după felul cum evoluează sarcina, avem:
- sarcină fiziologică;
- sarcină patologică
Perioada de sarcină, este împărţită în 3 trimestre şi impune

dispensarizare cu controale la termen, bine stabilite astfel: în primele 6 luni de
sarcină, gravida se consultă lunar, în lunile a-VII-a şi a-VIII-a de sarcină de 2
ori pe lună, iar în luna a-IX-a săptămânal, gravida este văzută de medic. În
acest fel se determină starea de sănătate a gravidei, precum şi selecţionarea
gravidelor cu risc obstetrical crescut.
CAPITOLUL III
NAŞTEREA
1.Definiţie: Naşterea reprezintă eliminarea spontană, naturală a fătului

şi anexelor sale din uter la sfârşitul evoluţiei sarcinii.
Naşterea se mai poate realiza artificial ( extragerea fătului din uter prin
intervenţii obstetricale sau prin cezariană).
Naşterea pe căi naturale în mod spontan poate fi:
 naştere normală (eutocică) sau o naştere patologică (distocică)

 naşterea la termen (matură la 9 luni) şi naştere prematură (în
lunile 7 - 8) şi o naştere postmatură după 9 luni.
 naştere spontană (naşterea se realizează prin forţele intrinseci) şi
o naştere provocată care poate fi o intervenţie medico-
chirurgicală sau criminală.
 naştere unică (monofetală) şi o naştere multiplă (gemeni,
trigemeni, cvadrigemeni)
 naştere pe căi genitale şi pe căi chirurgicale (naştere prin
cezariană)
2. Fazele naşterii
După modificările morfologice şi funcţionale ale uterului, naşterea are

următoarele faze:
- faza 0 - absenţa contractilităţii musculaturii netede uterine, col închis

rigid. Durează 36-38 săptămâni.
- faza 1 - are loc prepararea uterului pentru instalarea şi derularea
travaliului cu următoarele modificări la nivelul miometrului şi colului:
- înmuierea
- maturarea colului
- creşterea frecvenţei contracţiilor uterine nedureroase
- excitabilitatea miometrului
- faza 2 - în care CUD produc dilatarea colului, coborârea prezentaţiei

şi naşterea fătului.
- faza 3 - caracterizată prin involuţia uterului şi restabilirea fertilităţii.
Clasic, naşterea a fost împărţită în 4 perioade:
- perioada 1 (dilatarea colului);
- perioada 2 ( expulzia fătului);
- perioada 3 (expulzia placentei şi anexelor);
- perioada 4 ( de consolidare şi hemostază).
3. Nou-născutul
Definiţie: nou-născutul este copilul de la 0 la 28 zile, deosebit de

copilul de alte vârste prin anumite particularităţi anatomice, funcţionale şi
biochimice, precum şi printr-o patologie caracteristică.
Caracteristicile nou-născutului sunt:
 talia 48 - 52 cm; valori sub 47 cm indică prematuritatea;

 greutatea variază între 3.000 - 3.250 g la băieţi; 2.800 - 3.000 g la fete.
Nou-născuţii cu greutatea între 2.500- 2.800 g se numesc subponderali,
iar cei cu greutatea sub 2.500 g prematuri.
 Capul nou-născuţilor reprezintă V4 din lungimea totală. Perimetrul

cranian măsoară 34 cm;
 Gâtul este scurt;
 Toracele are formă de trunchi de con;
 Membrele inferioare şi superioare sunt scurte şi egale între ele;
 Pielea are o culoare roz-roşiatică şi este acoperită cu o substanţă grasă,
numită vernix cazeosa, care se resoarbe spontan în 24 - 48 ore; pe
tegumente se observă peri subţiri numiţi lanugo, care dispar după
câteva săptămâni.
CAPITOLUL IV
LĂUZIA
1.Definitie:
Lăuzia se defineşte ca fiind perioada de timp cuprinsă între naştere şi

apariţia menstruaţiei, perioada în care dispar fenomene generale şi locale
incluse de starea de gestaţie. Practic lehuzia ia sfârsit când echilibrarea
organismului matern permite instalarea unei noi sarcini.
2.Clasificare
Lăuzia poate fi împărţită în următoarele perioade:
 lăuzia imediată sau primele 24h după naştere, este perioada în care
atenţia trebuie îndreptată către posibilele complicaţii.
 lăuzia propriu-zisă cuprinde primele 10 - 14 zile după naştere. Este
perioada în care atenţia este centrată spre involuţia fiziologică a
uterului şi către lactaţie.
 lăuzia tardivă durează 6 - 8 săptmâni. În această perioadă are loc
reluarea activităţii hormonilor genitali. În mod arbitrar se poate alege ca
limită a acestei perioade apariţia primei menstmaţii care are loc după
aproximativ 45 zile.
 lăuzia îndepartată durează mai mult de 45 zile de la naştere. În această
perioadă alăptarea prin modificări hormonale pe care le determină
condiţionează reluarea ciclicităţii menstruale şi a ovulaţiei. Practic
lehuzia îndepărtată durează până la restabilirea completă a
organismului matern. Aceasta nu înseamnă că o nouă gestaţie nu poate
avea loc dacă organismul matern nu este complet refăcut. În lăuzia
imediată, lăuza este obosită, adinamică şi somnoroasă din cauza
efortului fizic intens din travaliu şi expulzie. Frecvent se remarcă o
ascensiune febrilă fiziologică.
În această perioadă este nevoie de o supraveghere atentă, mai ales când

există o patologie asociată de sarcină. Dacă în timpul celor 9 luni de gestaţie
au loc modificări profunde în organismul femeii, care se adaptează dinamic,
hormonal şi metabolic, în lehuzie asistăm la o veritabilă revenire a tuturor
elementelor hipertrofiate de sarcină.
Organismul mai clădeşte într-un singur sector lactaţia, această. funcţie

nepunând în joc doar glanda mamară, ea influenţând toate funcţile endocrine.
În lăuzia fiziologică există 2 probleme:
- - modificări generale
- - modificări locale (generale) ale organismului.
Lăuzia trebuie atent supravegheată, deoarece lehuzia fiziologică se

transformă foarte uşor în lehuzie patologică. Procesul de evoluţie se
repercutează. şi asupra imunităţii mamei, în această perioadă, fiind prezentă
alergia puerperală.
3. Modificări generale în lăuzie
După naştere normală ( eutocică), lăuza se simte bine şi chiar dacă este
obosită, buna dispoziţie revine în câteva ore. O lăuză sănătoasă îşi
îmbunătăţeşte starea generală de la o zi la altă.
Tegumentele prezintă deseori semnele supradistensiei prin vergeturi,

care din violacee cum apar în sarcină, se transformă în linii albe-sidefii,
lucioase. Pigmentaţia de la nivelul feţei (cloasma gravidică) şi liniei albe
abdominale şi genitale dispar treptat.
Imbibiţia tisulară caracteristică sarcinii şi întreţinută hormonal,
retrocedează, creându-se condiţii scăderii în greutate şi ameliorării cantitative
şi calitative a ţesutului celular subcutanat. Greutatea corpului scade şi datorită
eliminarii conţinutului uterin, făt, lichid amniotic, placentă.
Sistemul muscular şi articular se eliberează din modificările de

sarcină prin scăderea cantitativă de relaxină (hormon placentar), estrogeni şi
progesteron. Pereţii abdominali îşi recapătă treptat tonicitatea. Uneori poate
rămâne o dehiscenţă a musculaturii abdominale cu caracter tranzitoriu şi care
poate fi corectată prin gimnastică medicală.
Respiraţia eliberată de stânjenirea uterului gravid, devine amplă şi

lentă.
Aparatul cardio-vacular prezintă modificări în sensul revenirii la

starea anterioară gravidităţii. Hemodinamica normală se restabileşte în cursul
primei săptămâni de lăuzie. V olumul sanguin, care creşte uşor imediat după
naştere, se corectează progresiv. Pulsul este bradicardic în primele 2 - 3 zile,
apoi revine la normal. Tensiunea arterială revine la valori normale de
dinaintea sarcinii. Hemoglobina şi hematocritul scad la valori mai mici decât
cele anterioare, în special datorate pierderii sanguine din timpul naşterii.
Leucocitele cresc imediat după naştere (1.000 - 1.200/mm), reluându-şi
valorile normale după 2 - 3 zile. VSH-ul şi fibrinogenul, uşor crescute în
sarcină, se menţin peste valori normale încă 10 - 12 zile.
Aparatul digestiv
Apetitul este normal, iar senzaţia de sete este uşor accentuată.

Constipaţia (fenomen obişnuit în sarcină) persistă prin atonia tubului digestiv.
Hemoroizii, dezvoltaţi exagerat, cedează treptat după naştere, de obicei în
primele zile.
Aparatul excretor este mascat prin poliurie şi transpiraţie. Calicele,
bazinetele, uşor dilatate în sarcină, revin la normal în 2 - 3 săptămâni, aşadar
urografia nu este indicată în această perioadă. Dacă în primele 7 - 8 zile se
observă urme fine de albumină sau chiar acetonă în urină, acestea nu au
semnificaţie patologică.
În primele zile vezica urinară poate fi atonă. Transpiraţia persistă cca. 2

săptămâni.
Sistemul nervos. Labilitatea neuropsihică este caracteristică în lăuzie,

existând chiar tendinţe spre stări depresive. Treptat, această labilitate va fi
dominată de intestinul matern care modifică fundamental comportamentul
femeii. Reluarea activităţii psihice normale este condiţionată de mai mulţi
factori: reluarea ciclurilor menstruale, evoluţie favorabilă a sugarului,
reintegrarea în familie şi societate.
Metabolismul are caracteristici catabolice în primele zile, apoi revine la

normal. Glicemia uşor crescută în sarcină, revine la normal în câteva zile.
Lipidele prezintă o uşoară creştere în cadrul revenirii organismului la normal.
4. Modificări locale (pelvi - genitale) în lăuzie
Planşeul pelviperineal, care în timpul naşterii a fost mult destins şi

relaxat, îşi recapătă treptat forma şi rezistenţa.
Persistă însă o relaxare a hiatusului genital şi o slăbire a diafragmului

urogenital, iar fanta vulvară rămâne între-deschisă (beantă). Din cauza
involuţiei lente de la nivelul parametrelor pelviene, un control genital efectuat
la sfârşitul lăuzei arată o mobilitate exagerată a uterului.
Datorită greutăţii uterului, în post-partum se instalează o retroversiune

uterină, care se poate redresa sau rămâne definitiv.
4.1. Modificarea organelor genitale externe
Vulva îşi reia tonicitatea, edemul dispare, iar orificiul vulvar se reface
chiar a 2-a zi, vulva rămânând însă beantă.
Inelul himenal la primipare prezintă după naştere rupturi profunde ale

căror cicatrici se numesc carunculi himenali.
Vaginul supradestins în timpul naşterii, revine treptat la dimensiuni

apropiate celor dinainte de naştere, iar micile leziuni vaginale se cicatrizează.
Epiteliul vaginal îşi pierde parţial pliurile. Uneori apare o cădere a peretelui
anterior la vaginului, care se poate accentua, mai ales dacă nu se efectueaza o
perineografie corectă. Pot exista modificări de troficitate şi de lubrefiere a
vaginului, influenţate de diferiţi factori (alăptare, progestaţie, estrogeni).
4.2. Modificarea organelor genitale interne
Uterul. Revenirea la starea normală a uterului se numeşte involuţie

uterină. Aceasta se produce printr-un proces foarte rapid în primele 2
săptămâni după naştere, apoi mai lent, interesând volumul, greutatea,
consistenţa, structura, situarea şi funcţiile uterine. Involuţia apare la nivelul
colului uterin. Înaintea naşterii, uterul este situat în întregime intrapelvin şi
are o greutate de 60 g, iar înaintea naşterii înălţimea uterului măsurată de la
simfiză (IFU) este de 30 - 35 cm şi o greutate de 1.500g. În tot timpul
involuţiei, uterul rămâne pe linia mediană sau uşor spre dreapta şi este
imobilizat. Segmentul inferior al uterului involuează rapid, dispărând în
câteva zile, în locul lui reconstituindu-se istmul uterin, adică porţiunea
intermediară între corp şi col.
Refacerea colului începe imediat după naştere. Orificiul intern al

colului se include treptat, fiind bine închis după 12 zile. Orificiul extern este
complet restabilit abia la sfârşitul lăuziei. Canalul cervical se reconstituie
imediat după naştere şi în primele 4 - 5 zile îşi reia lungimea normală, în
aceeaşi perioadă apărând şi glande noi care secretă mucus.
Endometrul involuează în mai multe faze, proliferarea lui începând din

ziua a 25-a sub efectul stimulării estrogenice.
Primul ciclu endometrial, încheiat cu prima menstruaţie, este în

majoritatea cazurilor un ciclu anovulator. Pot exista şi excepţii, fiind posibilă
şi o ovulaţie în acest prim ciclu, putându-se stabili o nouă sarcină. Prima
menstruaţie, se consideră o simplă hemoragie, care apare uneori în ziua 20 -
25 de lehuzie. Apare o pierdere de sânge puţin abundentă şi care durează 2 - 3
zile. Este considerată fiziologică şi se numeşte mica menstruaţie.
Apariţia primei menstruaţii are loc la femeile care nu alăptează după

cca. 6 - 8 săptămâni de lăuzie, reintrând în funcţie gonadostatul, prolactina,
stimulată prin supt, inhibă eliberarea FSH - LH. Neexistând prolactina FSH -
LH reintră în circuit şi susţine reluarea ciclurilor menstruale. La femeile care
alăptează, se constată o amenoree (85% din cazuri) sau menstruaţii neregulate
pe toată durata alăptării.
Trompele uterine, ovarele, ligamentele largi şi rotunde îşi revin treptat

la dimensiunile normale în cca. 2 săptămâni.
5. Supravegherea clinică a lăuzei
Considerând naşterea şi lăuzia ca fiind fiziologice, lăuza nu trebuie

privită ca o bolnava. Într-o lăuzie fiziologică trebuie urmărite foarte atent,
metodic şi ştiinţific următoarele elemente:
Involuţia uterină. Scăderea în fiecare zi a fundului uterin cu 1 - 1,5 cm

constituie un indiciu preţios. Caracteristicile involuţiei fiziologice sunt:
- o involuţie de cca. 1 cm/zi;

- uterul să fie dur şi nedureros.
După expulzia placentei, uterul se află la nivelul ombilicului uşor

deviat spre dreapta. În primele zile după naştere există contracţii accentuate
ale musculaturii uterine, care duc la eliminarea unor cheaguri de sânge. Ele
pot fi accentuate de supt datorită eliberării de ocitocină.
În ziua a 6-a de lăuzie, fundul uterin se găseşte la jumatatea distanţei

dintre ombilic şi simfiza pubiană, iar în a 12-a zi nu se mai poate palpa
deasupra simfizei, devenind organ pelvin. Uterului i se reduc diametrele atât
transversal, cât şi longitudinal. Tuşeul vaginal efectuat în ziua a 14-a de
lăuzie, găseşte uterul cât o portocală. Uterul cântăreşte la naştere între I.OOO
şi 1.300 g, în ziua a 8-a de lăuzie cântăreşte 750 g; în ziua a 15-a de lăuzie
300 g, la sfârşitul lăuziei 60 - 70 g.
În anumite situaţii apare un uter "fals" subinvoluat:
- când uterul aparţine unei mari multipare;
- când este sediul unei tumori (fibrom uterin);
- când a existat o sarcină gemelară;
- când lăuza nu a avut scaun sau nu a urinat, uterul este dislocat în sus,
palpându-se mai înalt.
Uterul subinvoluat, asociat cu lohii modificate şi febră, trădează

existenţa unei infecţii.
Lohiile sunt secreţii ale organelor genitale care apar după naştere şi
durează tot timpul lăuziei, schimbându-şi treptat cantitatea, culoarea şi
mirosul.
Modificarea lor cantitativă şi calitativă constituie unul din primele

simptoame patologice.
Cantitatea lor este variabilă, de la caz la caz, în medie fiind de 1.000 -
1.500 g. Mirosul lohiilor este fad caracteristic, spre deosebire de lohiile
infecţiei puerperale deci patologice, este fetid.
Compoziţia este următoarea: sânge, ser,. apă, resturi de cheaguri, celule

deciduale, albumine, grăsimi, clorură de sodiu, fosfaţi alcalini, săruri de
calciu, fier, produse de secreţie şi de descuamaţie din canalul cervical şi din
vagin, vemix cazeosa, lichid amniotic, germeni saprofiţi, sau chiar patogeni,
proveniţi din căile genitale inferioare.
În primele 2 - 3 zile sunt sanguinolente şi conţin sânge necoagulat,

fragmente de
ţesut degenerate, plasmă, cantitatea lor fiind de 100 - 400 g.
În primele 4 - 5 zile, lohiile sunt serosanguinolente, iar în zilele 6 - 1 O

devin seroase, pentru ca după ziua a 1 O-a să capete o nuanţă gălbuie. După 3
săptămâni de la naştere, lohiile se reduc cantitativ până la dispariţie, luând
aspect de secreţie alb- lăptoasă.
Un aspect particular îl constituie pierderea de lobii în cantitate mare,

abundent, uneori cu aspect de sânge proaspăt, care apare după supt.
Aceste caractere ale lohiilor (culoare, cantitate şi miros), reprezintă

elementele după care se pot aprecia procesele fiziologice sau patologice din
interiorul uterului.
Pulsul este bine bătut, cu o frecvenţă de cca. 70 bătăi/min. Accelerările

nu au o semnificaţie patologică. Trebuie avute în vedere bolile asociate
sarcinii pentru a diagnostica corect o eventuală tahicardie. Dacă au loc
pierderi considerable de sânge la naştere, frecvenţa pulsului poate fi crescută
timp de câteva zile, apoi se normalizează. Accelerarea pulsului are caracter
permanent în perioada lăuziei, constituind un semnal de alarmă, indicând o
posibilă infecţie puerperală sau o stare anemică pronunţată.
Tensiunea arterială trebuie foarte atent supravegheată de lăuzele care

au prezentat în timpul naşterii o HTA indusă de sarcina în travaliu. La aceste
femei pot apărea crize de HTA în lăuzia imediată, urmate apoi chiar de
fenomene eclampsice.
Tensiunea arterială poate scădea ameninţător urmată de lipotimie, la

lăuzele care au pierdut mult sânge la naştere şi la care din cauza unei anemii
preexistente, tensiunea arterială nu poate fi menţinută la valori optime.
Temperatura Imediat după naştere, lăuza este cuprinsă de o senzaţie

de frig, marcată de "frisonul fiziologic". În primele zile se pot înregistra
creşteri febrile neînsemnate, iar în zilele 3 - 4 de lăuzie se poate observa o
creştere termică mai accentuată dată de angorjarea sânilor ("furia laptelui").
Această stare cedează relativ uşor şi spontan. O febră mai mare de 38°C
şi care durează mai mult de 24 ore, se interpretează ca o infecţie puerperală.
Diureza trebuie supravegheată cu atenţie primele zile ale lăuziei din

cauza modificării aparatului urinar în timpul sarcinii şi datorită afectării
vezicii urinare în timpul naşterii. Astfel, cantitatea de urină eliminată în
primele 48 ore după naştere, trebuie colectată. O retenţie de urină poate fi
înşelătoare, deoarece globul vezical poate fi luat drept uter. De obicei o atonie
vezicală apare după naşteri lungi şi dificile.
Dacă după încercările de evacuare vezicală prin mijloace conservatoare,

lăuza nu urinează, se va recurge la sondajul vezical. În general în primele zile
după naştere, lăuza prezintă poliurie (1.500 - 2.000 ml/zi).
Tranzitul intestinal se va relua în principiu în zilele 2 - 3 după naştere.
Constipaţia nu trebuie să îngrijoreze, ea fiind frecventă după atonia intestinală
din sarcină.
Nereluarea tranzitului intestinal după epuizarea mijioacelor uzuale de

provocare a scaunelor ( excepţie fac laxativele care nu se recomandă în
lăuzie), eventual asociate cu meteorism abdominal sau febră, duce la
suspiciunea unei patologii abdominale.
În cazul reluării tranzitului intestinal, trebuie urmărită frecvenţa şi

caracterul scaunului.
Plăgile perineale necesită o îngrijire foarte atentă, pentru obţinerea

unei cicatrizări rapide şi eficiente.
Perineorafiile şi epiziorafiile sunt rupturi perineale nesuturate, sunt în

pericol de a se infecta dacă nu sunt îngrijite, din cauza secreţiilor vaginale
septice şi apropierii de rect, unde întâlnim flora microbiană. a tubului
digestiv, precum şi condiţiile de igienă îndoielnică.
Orice modificare a unei plăgi perineale ( edem, hematom), trebuie luate

în considerare imediat.
Sânii şi lactaţia
Cea mai particulară şi mai durabilă manifestare a lăuziei, o constituie

secreţia lactată. În ultimele luni de sarcină, sânii secretă colostrul, bogat în
proteine şi imunoglobuline.
Lactogeneza începe în timpul naşterii şi creşte rapid în lăuzia propriu-

zisă, atingând cantitatea maximă (800 - 1.800 ml/zi) în zilele 8 -10. Procesul
lactaţiei este întreţinut de supt şi poate dura 6 - 8 luni. Suptul mamelonului
favorizează modelarea acestuia, apariţia secreţiei lactate şi formarea unui glob
uterin eficace.
În zilele 2 - 3 după naştere apare "furia laptelui", manifestată prin
nelinişte, indispoziţie, cefalee, sete pronunţată, jenă dureroasă în mişcarea
braţelor din cauza reacţiei ganglionilor axilari, sâni turgescenţi şi foarte
sensibili, puls tahicardie, greaţă şi vărsături, temperatură (37,5 - 38°C ). Pielea
sânilor se destinde şi devine lucioasă.
Durata "furia laptelui", ajungând la 3 - 4 zile.

CAPITOLUL V
INGRIJIRI ACORDATE IN LAUZIE IN TIMPUL

SPITALIZĂRII
1. NOTIUNI GENERALE DE NURSING
"Nursingul este o artă, deci necesită devotament exclusiv, pregătire

temeinică, ca orice pictură sau sculptură. Ce este mai mult: să ai de a face cu
pânza de pictură, sau cu marmura, faţă de a avea de-a face cu organismul viu,
templul lui Dumnezeu!"
Florence Nightingale
A. Definiţia nursing-ului
Definitia OMS
Nursingul este o parte importantă a sistemului de îngrijire a sănătăţii

cuprinzând promovarea sănătăţii, prevenirea bolii şi îngrijirea persoanelor
bolnave (fizic, mental, psihic, handicapaţi), de orice vârstă, în toate unităţile
sanitare, aşezări comunitare şi în toate formele de asistenţă medicală.
Definitia VIRGINIEI HENDERSON
Nursingul, înseamnă să ajuţi individul, fie acesta bolnav sau sănătos,

să-şi afle calea spre sănătate sau recuperare, sa-l ajuţi să-şi folosească fiecare
acţiune pentru promovarea sănătăţii sau recuperării, cu condiţia ca acesta să
aibă tăria, voinţa sau cunoaşterea necesară pentru a o face să acţioneze astfel
încât acesta să-şi poată purta singur de grijă cât mai curând posibil.
B. Definitia asistentei medicale
Asistenta medicală este o persoană care a parcurs un program complet

de formare, aprobat de Consiliul Asistenţilor Medicali, a trecut examenele
stabilite, îndeplineşte standardele Consiliului Asistenţilor Medicali şi este
autorizată să practice această profesie aşa cum este definită de Consiliul
Asistenţilor Medicali în concordanţă cu pregătirea şi experienţa sa.
"Codul pentru asistenții medicali" descrie 4 responsabilităţi care

definesc direcţiile importante în aplicarea îngrijirilor şi anume:
 promovarea sănătăţii
 prevenirea înbolnăvirilor
 restaurarea sănătăţii
 înlăturarea suferinţei
Rolul esenţial al asistentului medical constă în ajutarea persoanei

bolnave sau sănătoase să-şi menţină sau să-şi recâstige sănătatea (sau să o
ajute în ultimele sale clipe), prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi
îndeplinit singură, dacă ar fi avut forţa, voinţa sau circumstanţele necesare.
Asistentul medical trebuie să îndeplinească aceste funcţii, astfel încât

pacientul, să-şi recâştige independenţa cât mai repede posibil. Sarcinile
asistentului medical sunt reprezentate de:
 menţinerea sănătăţii
 prevenirea înbolnăvirilor
 recuperarea
 asistarea bolnavilor în urma efectuării tratamentului Aceste sarcini sunt
desfăşurate conform unui plan de îngrijire.
Se cunosc 3 planuri de îngrijire:
- îngrijiri primare (menţinerea şi promovarea sănătăţii)

- îngrjiri secundare (tratarea bolnavului după necesităţi şi prevenirea
agresiunilor sau a altor înbolnăviri)
- tehnici terţiare (recuperarea bolnavilor, reintegrarea şi adaptarea

acestora la noua stare de sănătate în vederea satisfacerii la un nivel
optim a nevoilor sale).
C. Nevoile fundamentale
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor

14 nevoi fundamentale cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi
spirituale ale individului.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson, asistenta

trebuie să ştie că, o nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a
fiinţei umane pentru a-şi asigura starea de bine, în apărarea fizică şi mentală.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. Nevoia de a respira;
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata;
3. Nevoia de a elimina;
4. Nevoia de a se mişca, a păstra o bună postură;
5. Nevoia de a dormi, a se odihni;
6. Nevoia de a se înbrăca şi dezbrăca;
7. Nevoia de a-şi menţine temperatura corpului în limite normale;
8. Nevoia de a fi curat, a-şi proteja tegumentele;
9. Nevoia de a evita pericolele;
10.Nevoia de a comunica;
11.Nevoia de a acţiona după credinţele şi valorile sale;
12.Nevoia de a se realiza;
13.Nevoia de a se recrea;
14.Nevoia de a învăţa.
D. Procesul de îngrijire
DEFINITIE: Este o metodă organizată şi sistematică care permite

organizarea şi acordarea de îngrijiri individualizate.
Demersul de îngrijire este centrat pe reacţii particulare ale fiecărui

individ sau grup de indivizi, la o modificare reală sau potenţială de sănătate.
Demersul de îngrijire mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din
diferite etape, logic coordonate, având ca scop obţinerea unei bune stări a
pacientului.
Procesul de îngrijire presupune 5 etape:
1. Culegerea datelor
2. Analiza şi înterpretarea datelor
3. Planificarea îngrijirilor (obiective)
4. Realizarea interviului (aplicarea în practică)
5. Evaluarea
1. Culegerea datelor este un proces continuu, de la sosirea pacientului

în spital şi pe tot parcursul îngrijirilor.
Informaţiile culese pot fi:
 date relativ stabile:
- informaţii generale (nume, vârstă, sex, stare civilă)
- caracteristici individuale (rasă, limba vorbită, religie, cultură,

ocupaţie)
- gesturi personale şi obiceiuri (alimentaţie, ritm de viaţă)

- reţeaua de susţinere (familie, prieteni)
- elemente biografice legate de sănătate (boli anterioare, sarcini,

intervenţii chirurgicale, avorturi, accidente)
- elemente fizice şi reacţionale (proteze, grupa sangvină, alergii,

dezinfecţii senzoriale)
 date variabile
- stare fizică (temperatură, tensiune arterială, puls, respiraţie, apetit,

eliminare, somn, miscare, reacţii alergice, inflamaţii, reacţii la
medicamente).
2.Analiza şi interpretarea datelor permit punerea în evidenţă a

problemelor specifice de dependenţă şi a surselor ce le-au generat.
Analiza datelor se face prin examinarea lor, clasificarea lor ( date de

independenţă, care permit satisfacerea autonomă a nevoilor şi date de
dependenţă), stabilirea problemelor de îngrijire şi recunoaştere a priorităţilor.
Analiza presupune, de asemenea, regruparea datelor la fiecare din cele

14 nevoi.
Interpretarea datelor înseamnă a da un sens, a explica originea sau

cauza problemei de dependenţă, adică, a defini sursele de dificultate.
Analiza şi interpretarea datelor vor conduce asistenta la stabilirea

diagnosticului de îngrijire.
3.Planificarea îngrijirilor înseamnă stabilirea unui plan de intervenţie,

prevederea etapelor, a mijioacelor de desfăşurare, ca şi a precauţilor care
trebuie luate. Planul de intervenţie permite asistentei să judece urgenţele şi
importanţa problemelor de dependenţă, putând astfel să decidă priorităţile pe
care să le respecte.
În planul de îngrijire se stabilesc obiectivele.
Un obiectiv de îngrijire poate fi definit astfel: descrierea unui

comportament pe care-l asteptăm de la pacient, un rezultat pe care dorim sa-1
obţinem în urma intervenţiilor.
4.Realizarea interviului constituie întrevederea, dialogul, discuţia cu

pacientul, care se desfăşoară în intimitate între asistentă şi pacient şi au drept
scop ajutarea pacientului să-şi menţină sau recapete independenţa sau un
oarecare nivel al acesteia.
5.Evaluarea constă în analiza rezultatului obţinut ( dacă intervenţiile au

fost adecvate, dacă s-a obtinut rezultatul dorit sau nu) şi dacă au aparut noi
date în evoluţia stării pacientului.
2. NURSING SPECIAL
A. Îngrijirile medicale în lăuzie
Reluarea activitătii
Se recomandă mobilizare precoce după naştere, dar progresiv, deoarece

femeia are nevoie de odihnă. Lăuza va fi imobilizată la 6 - 8 ore după naştere,
făcând plimbări scurte.
Mobilizarea precoce este absolut fundamentală deoarece:
- previne boala trombo-embolică.
- uşurează involuţia organelor genitale.
- favorizează o mai bună evacuare a vezicii urinare.
- stimulează evacuarea intestinală.
- are un accentuat efect psihic favorabil.

Chiar din prima zi, lăuza va fi încurajată să se ridice de 2 - 3 ori din pat,
să-şi facă toaleta, să ia masa.
Din ziua a 2-a se recomandă respiraţii adânci, mişcări ale mâinilor şi

picioarelor, masaje ale membrelor. Lăuza poate merge la secţia de nou-născuţi
pentru a-şi vedea copilul, la secţia de alăptare pentru a începe alăptarea
copilului.
Femeia are nevoie de odihnă prelungită în această perioadă de

restabilire. Astfel ea se va odihni în pat, câteva ore dimineaţa şi după-amiaza.
Deşi lăuza trebuie să se trezească în timpul nopţii pentru alăptare, este necesar
ca somnul dintre 2 treziri să fie odihnitor, de aceea se pot administra sedative
uşoare. Sunt contraindicate eforturile mari.
Mobilizarea precoce poate fi completată de anumite mişcări de

gimnastică uşoară, necesare pentru redarea elasticităţii musculare generale,
mai ales a muşchilor abdominali şi a perineului, relaxaţi şi destinşi în sarcină.
Este evident efectul favorabil asupra involuţiei uterine şi a complicaţiilor sale.
De asemenea creşte pofta de mâncare şi asigură cu somn liniştit şi adânc.
Începând din ziua a 2-a a lăuziei, gimnastica se face în fiecare zi, timp
de 15 - 20 minute, dimineaţa la aer curat. În general se vor efectua mişcări de
înviorare, mişcări de respiraţie profundă, mişcări pentru întreţinerea muşchilor
abdominali şi ai perineului.
 Microclimatul
O atenţie deosebită trebuie acordată mediului ambiant al lăuzei. Camera

trebuie să fie caldă, luminoasă şi aerisită, iar comportamentul celor din jur să
inspire lăuzei optimism şi încredere. Personalul medical trebuie să aibă o
atitudine caldă.
Vizitele la nou-nascut trebuie restrânse la cca. 1 oră/zi, pentru ca
pacienta să nu obosească. Nu va fi acceptat nici un vizitator care are o infecţie
acută a căilor respiratorii, sau care prezintă vreun simptom de boală
contagioasă.
 Asigurarea tranzitului intestinal
Constipaţia foarte frecventă, trebuie depistată şi mai ales combătută. În

mod normal, prima evacuare intestinală, după naştere se face între 24 - 36 h,
fără nici o intervenţie.
Dacă până în ziua a 3-a, lăuza nu a avut scaun spontan, se

administrează supozitoare cu glicerină, laxative uşoare sau se face o clismă
evacuatoare cu apă călduţă, la care se adaugă ulei de parafină sau apă calduţă
cu săpun lichid.
Pentru menţinerea evacuării intestinale se prescrie regim alimentar

bogat în substanţe celulozice şi lichide. Nu se administrează purgative saline
(sulfat de magneziu) pentru că astfel se pierde multă apă prin tubul digestiv
(diaree) şi scade secreţia de lapte.
O altă problema în lăuzie, o pot constitui hemoroizii, favorizaţi de

constipaţie şi de congestie venoasă de la sfârşitul sarcinii. Criza hemoroidală
se poate declanşa pe un perineu deja edemaţiat. Se pot folosi aplicaţii
(pomezi) antihemoroidale şi antiinflamatoare. Regresiunea fenomenului
dureros are loc în câteva zile, dar cea a hemoroizilor mult mai lent.
 Tulburarile de mictiune
În retenţia urinară (atonia vezicală) se încearcă evacuarea vezicii pe

cale naturală, prin aşezarea lăuzei pe un vas cu apă caldă, aplicarea locală a
unor comprese calde, mobilizare precoce sau administrare de ocitocine. Dacă
nu s-a declanşat evacuarea vezicii, se efectuează un sondaj vezical în condiţii
de maximă asepsie.
Este posibilă şi o incontinenţă urinară, vindecarea este spontană, în

câteva zile sau săptămâni ajutată de vitamina B şi kinetoterapie.
În caz de persistenţă a incontinenţei urinare, trebuie să ne asigurăm că

nu există o fistulă. În acest caz o intervenţie chirurgicală nu este justificată
decât după 6 luni de la naştere.
 Toaleta vulvo-perineală
După examinarea perineului pe masa ginecologică, se face toaleta

vulvoperineală. Obligatoriu se fac 2 - 3 toalete/zi ( dimineaţa, seara şi
totdeauna după evacuarea vezicii urinare şi/sau a rectului).
Se începe cu masajul blând al uterului pentru a-l goli de cheaguri sau

lohii.
În cazuri speciale (sângerări suspecte, infecţii puerperale) se poate

examina colul uterin cu ajutorul valvelor pentru a urmări leziunile acestuia,
pentru prelevarea de lohii în vederea lohioculturii. Îndepărtarea lohiilor este
necesară, deoarece ele constituie un mediu de cultură bun pentru agenţi
patogeni.
În continuare se curaţă uşor perineul cu soluţie antiseptică

(permanganat de potasiu 1/5.000, cloramină 1 %, rivanol 1/4.000). Se poate
continua prin curăţare cu apă oxigenată, sau cu soluţie de Eozină 2%. Zona
curăţată trebuie să rămână uscată, după care se aplică un tampon steril.
Niciodată nu se aplică pe plăgi, pomezi sau substanţe care conţin un vehicul
gras, deoarece acesta antrenează macerări şi dehiscenţe ale plăgii.
Asistenta medicală va explica mamei necesitatea ca plaga perineală să
fie permanent curată şi uscată. Femeia este autorizată să facă uneori duşuri,
însă băile vor fi interzise atâta timp cât există o sângerare pe cale vaginală.
Firele de mătase sau aţă aplicată la nivelul tegumentului se scot a 5-a zi

de lăuzie. Se atrage atenţia mamei că trebuie să evite mişcările bruşte de
abducţie a membrelor inferioare timp de 2 - 3 zile.
 Regimul alimentar
La 2 ore după naştere, dacă totul merge bine, lăuza poate să înceapă
realimentarea cu lichide dulci pentru compensarea energiei pierdute (sucuri,
ceaiuri).
În prima zi se recomandă o alimentaţie lichidă, începând din ziua a 2-a

se poate trece la o alimentare completă, cât mai variată, bogată în carne, fructe
şi zarzavaturi.
Nu se recomandă în primele zile de lăuzie: ceapă, usturoi, mezeluri,

conserve, alcool, cafea, tutun şi condimente. Plusul necesar pentru alăptare
este de aproximativ 800 calorii/zi. Dacă pe lângă alimentaţia obişnuită, se
administrează zilnic 750 ml lapte, atunci va fi acoperit nu numai consumul de
energie dintre cele 2 treziri, de aceea se pot administra şi 2/3 din plusul
necesar de calorii pentru această perioadă.
O atenţie crescută în această perioadă trebuie acordată medicaţiei.

Majoritatea medicamentelor trec în lapte şi pot fi nocive pentru nou-născut.
Se recomandă suplimentarea medicamentoasă cu fier în cazul anemiilor, acest
tratament fiind prelungit timp de o lună. Anti-inflamatoarele se vor folosi pe
cale intrarectală (supozitoare). Se vor folosi antibiotice doar în cazuri
extreme, de preferat cele care nu sunt dăunatoare nou-născutului ( Penicilina,
Ampicilina). În cazul în care lăuza prezintă o infecţie puerperală şi necesită
tratament antibiotic complex, alăptarea este interzisă.
Avantajele suptului raţional sunt:
a) pentru mamă:
- actul suptului duce la o bună involuţie prin mecanism reflex;
- profilaxia bolii trombo-embolice prin eliminarea stazei pelviene cu

contracţia uterului;
- formarea mamelonului;
- suptul la ore fixe protejează mamelonul;
- evacuarea laptelui din sân constituie un stimulent pentru secreţia de

prolactină.
b) pentru nou-născut
- se formează reflexul suptului;
- colostrul este bogat în hormoni, anticorpi şi enzime, fiind un

stimulator biologic;
- colostrul este un purgativ foarte bun, duce la eliminarea meconiului cu
favorizarea acţiunii febrei intestinale;
Pot exista sisteme nepatologice care influenţează alăptarea:
 lapte insuficient: singura posibilitate de a dovedi acest lucru este

cântărirea copilului înainte şi după fiecare supt timp de 24 ore
(proba suptului). Dacă copilul nu ia în greutate mama va fi sfătuită
să consume mai multe lichide.
 exces de lapte: în acest caz, sugarul prezintă scaune nedigerate,
uneori urme de sânge în scaun, sau când sânii rămân plini cu lapte.
Tratamentul este reducerea timpului de alăptare, laptele rămas în
sâni trebuie îndepărtat.
 mameloane dureroase: fisurile mamelonare nu sunt cauzate de un
supt viguros, mai ales la femeile care nu şi-au pregatit mamelonul în
perioada antenatală. Tratamentul constă în utilizarea unei tetine de
cauciuc care se aplică pe areola mamară.
Există şi contraindicaţii ale alăptării:
 contraindicaţii absolute: existenţa unei leziuni tuberculoase (mai ales

pulmonar).
O contraindicaţie este prezenţa unei tulburări psihice acute, existând

riscul accentuarii unei psihoze care poate duce la pruncucidere.
 contraindicaţii relative, depind de starea mamei:

o - antecedente tuberculoase;
o cardiopatii, nefropatii, anemii;
 orice afectare semnificativă a stării generale
 contraindicaţii legate de condiţii locale ale sânilor:
o mamelon complet ombilicat, impracticabil;
o antecedente de abces al sânului în cursul unei alăptări anterioare.
C. Rolul asistentei medicale
Este fundamentală activitatea asistentei medicale în primele zile de

lăuzie, ea fiind prima persoană care poate sesiza eventualele riscuri sau
complicaţii apărute.
Lăuza va fi riguros supravegheată indiferent dacă rămâne în sala de

naşteri sau în salon. Asistenta medicală este cea care va supraveghea:
• asigurarea ambianţei din salon (microclimat, liniște, vizite limitate);
• asigurarea mobilizării precoce şi treptate a lăuzei în vederea prevenirii

complicaţiilor. Lăuza va fi strict supravegheată, ştiind riscul la
lipotimie pentru primele mobilizări;
• asigură urmărirea parametrilor fizici şi fiziologici, care prin modificări

devin semnale de alarmă: aspectul general şi comportamentul lăuzei,
facies, puls, tensiune arterială, respiraţie, temperatură, diureză, tranzit
intestinal, lohii.
Există riscul unei hemoragii secundare, şi pentru a o depista, asistenta

medicală trebuie să stie:
 hemoragia se produce mai întâi în uter pe care îl umple de cheaguri şi

apoi se exteriorizează.
 urmăreşte involuţia uterină, palpând volumul şi consistenţa uterului,
globul de securitate trebuie să formeze o masă regulată, dură, de
dimensiunile unui pepene mic, iar manevra nu trebuie să exteriorizeze
cheaguri. Orice creştere în volum a uterului, orice ramolire precoce a
acestuia, orice expulzie abundentă de cheaguri sanguine semnalează
hemoragia intra-uterină. asigură toaleta vulvo-perineală zilnică;
 supraveghează instalarea secreţiei lactate;
 sfătuieşte, educă lăuza cu privire la igiena personală generală şi locală,
igiena vestimentaţiei, a alimentaţiei, a lactaţiei.
Este foarte importantă atitudinea asistentei medicale în relaţia cu lăuza; ea

trebuie să inspire încredere şi optimism, astfel încât lăuza să i se adreseze în
minim de timp pentru orice particularitate a stării ei.
D. Regimul alimentar al lăuzei
În cursul sarcinii şi alăptării, organismul femeii trece printr-o serie de

transformări structurale şi funcţionale. Toate aceste transformări impun
măsuri care să menţină sănătatea organismului matern şi cea a viitorului copil.
Un rol important revine alimentaţiei. În prima jumătate a sarcinii. nevoile
calorice sunt cu 5 - 10% mai mari faţă de cele ale femeii negravide, pentru că
în a 2-a jumătate procentul să ajungă la 15 - 20%. În timpul lactaţiei creşterea
nevoilor calorice poate depăşi 30%.
Regimul indicat în lăuzie este unul hipercaloric, el regenerând

ţesuturile, restabilind metabolismul normal şi completând pierderile. Pentru
femeia care alăptează se apreciază un necesar de plus 40 g proteine peste raţia
femeii negravide, fiind vorba de proteine cu valoare energetică mare: lapte (1
litru lapte furnizează 600 calorii, iar la femeia care alăptează se recomandă
1/3 - 3/4 1 lapte pe zi), brânzeturi, ouă, carne, peşte.
Raţia proteinelor cu valoare biologică mare trebuie să reprezinte 60 -

65% din cantitatea totală de proteine, restul acoperindu-se cu proteine
vegetale, evitându-se cele din leguminoasele uscate (fasole, mazăre, linte),
acestea provocând balonări postprandiale provocate de conţinutul mare de
celuloză.
Lipidele nu se recomandă în cantităţi mari deoarece suprasolicită.

Funcţiile ficatului şi predispune la acidoză. Cele mai importante surse de
lipide sunt: untul, margarina, smantana, carnea grasa, branzeturi grase, nucile,
alunele.
Glucidele vor acoperi 55 - 57% din totalul caloric necesar. Acestea

reprezinta 400 - 425 g glucide/zi. Nu se recomandă consumul exagerat de
glucide, deoarece predispune la obezitate şi diabet. Cele mai daunatoare sunt
concentratele de glucide (zahar, produse zaharoase, gemuri) iar cele
recomandabile sunt cele provenite din cereale, fructe şi legume.
În cursul alăptării creşte nevoia de săruri minerale în special Ca, P, Fe

care nu poate fi acoperită decât prin suplimentarea raţiei cu lapte, brânzeturi,
ouă, carne, ficat, spanac, roşii, salată verde.
Creşte de asemenea nevoia de vitamine, femeia care alaptează trebuie

să consume alimente ce conţin vitamine din toate grupele. Dintre legume,
cartofii reprezintă 250 - 300 g/zi, rădăcinoasele 250 - 280 g/zi, leguminoasele
vor fi administrate în cantităţi mici.
Fructele se vor consuma în cantităţi de cel puţin 300 - 350 g/zi.
Se vor consuma mese dese şi de volum scăzut. Se evită alimentele prea

grase, prea condimentate, afumăturile, alimentele prea sărate, conservele de
carne, peşte, alcoolul şi cafeaua, deoarece irită mucoasa digestivă producând
hipersecreţie de suc gastric.
După naştere se dau alimente uşor digerabile ( sucuri de fructe, cafea cu

lapte, bulion de legume), din ziua a 3-a se va trece la un regim mai consistent.
Vor fi evitate alimentele care trecând în laptele matern u imprimă un gust
neplăcut care pot produce sugarului tulburări digestive, nervozitate, nelinişte (
ceapa, usturoiul, cafeaua, alcoolul).
Este important ca femeia care alăptează să respecte orele de masă şi

repartiţia caloriilor / mese.
Masticaţia se va face lent şi îndelungat. Se vor evita emoţiile de orice

fel în timpul mesei şi se va respecta obligatoriu repausul după masă.
E. Educaţia pentru sănătate a lăuzei

Încă din perioada sarcinii, femeia trebuie să acumuleze un minim de
cunoştinţe privitoare la transformările ei în lăuzie. Aceste noţiuni pot fi
îmbogăţite de asistenta medicală de salon în primele zile după naştere. Ele
trebuie să privească mai ales lactaţia, elemente de planificare familială,
sexualitatea.
Lactaţia implică anumite cunoştinţe ale lăuzei care vin din perioada
sarcinii sau îi sunt oferite în spital. Lactaţia presupune:
 igienă riguroasă a sânului;

 cunoştinţe despre toxicitatea unor substanţe care se elimină prin
secreţie lactată
 declararea antecedentelor care pot contraindica alăptatul
 dorinţa mamei de a alăpta şi educaţia ei în sensul asigurării unui copil
robust, şi a unei relaţii cât mai calde cu propriul copil.
Lăuza trebuie să stie că lactaţia este pentru ea un element fiziologic

care-i sporeşte echilibrul fizic şi hormonal, ea trebuie educată cu privire la
menţinerea secreţiei lactate.
Planificarea familială nu este o "modă", ci trebuie considerată ca unul

din elementele de protecţie matern-infantilă, iar în sens mai general, de
protecţie a sănătăţii publice; aceasta însemnând şi forma de anticipare a
femeii şi dreptul pentru fiecare copil de a se naşte dorit şi de a trăi acceptat de
părinţii săi.
Planificarea familială nu înseamnă o scădere a natalităţii, prin ea

înţelegându-se:
 casatorie în momentul cel mai oportun al cuplului.

 condiţii de viata bune.
 verificarea şi completarea cunoştinţelor de igienă generale, genitală şi
sexuală.
 corectarea unor eventuale stări patologice pentru asigurarea unui
potenţial biologic de bună calitate: informații despre riscul de sarcină la
femeia cu o boală gravă, efectuarea tratamentului sterilitații/fertilitații
 spațierea sarcinii in timp pentru a permite revenirea organismului
matern la conditii optime
 reglementarea nașterii in scopul evitării conflictelor psiho-sociale care
ar putea destrăma familia
Sexualitatea
Raporturile sexuale pot fi autorizate din săptămâna a-III-a de lehuzie.

Totuşi protecţia lehuzei faţă de o infecţie şi necesitatea menţinerii unei igiene
riguroase permite reluarea raporturilor sexuale numai după 6 săptămâni de la
naştere. În caz de epiziotomie sau ruptură de perineu trebuie controlată
cicatrizarea înainte de a permite reluarea raporturilor sexuale. Cicatrizarea
post-epiziotomiei poate fi pentru un anumit timp, relativ dureroasă în cursul
unui raport sexual. Această durere va disparea în câteva săptămâni. Chiar
dacă în lăuzia tardivă persistă mici scurgeri vaginale, acestea nu trebuie să
împiedice raporturile sexuale. În acest sens, o toaletă vaginală printr-o uşoară
irigare înainte de raporturile sexuale, poate satisface nevoia de igienă.
Etapele fiziologice ale actului sexual ( excitaţie, platou, orgasm,

rezoluţie) sunt încetinite şi mai puţin intense dar vor reveni la nivelul lor
anterior în 2 - 3 luni.
Pe plan clinic, în lăuzie nivelul activităţii sexuale este deseori scăzut

datorită oboselii, durerilor, fricii de a nu leza perineul, uscăciunii vaginale.
Scăderea sexualităţii femeii poate fi explicată prin apariţia copilului, ceea ce
determină avansarea pe primul plan a personalităţii de mamă, înaintea
personalităţii de parteneră. Această reacţie este normală, dar nu trebuie să
ameninţe echilibrul cuplului.
Această perioadă reprezintă o etapă delicată pentru numeroase cupluri

şi presupune o întărire a încrederii şi înţelegerii mutuale între cei 2 parteneri.
Nu este întotdeauna uşor să se facă distincţie între instinctul matern şi cel
sexual. Acest echilibru trebuie găsit pentru ca naşterea să nu fie un factor de
îndepărtare în cadrul cuplului, ci unul de apropiere.
Contraceptia
Alăptarea poate fi considerată un rnijioc contraceptiv, dar care nu

exclude total riscul apariţiei unei sarcini. Apariţia unei sarcini în lăuzia
tardivă nu este de dorit, în ideea restabilirii complete a femeii, şi în general nu
este acceptată de cuplu. Este convenabil să se aplice o metodă contraceptivă,
care va fi aleasă ţinând cont de contraindicaţii medicale, de alăptare şi de
dorinţa cuplului. Această contracepţie este provizorie şi va fi revăzută la
examenul medical la mamei, la sfârşitul perioadei de lăuzie. Alegerea metodei
contraceptive este limitată, deoarece multe dintre acestea nu pot fi utilizate.
Între naştere şi prima menstruaţie nu sunt utilizabile:
 metode de abstinenţă periodică (metoda calendarului şi metoda

măsurării temperaturii) din cauza imposibilităţii cunoaşterii primei
ovulaţii.
 diafragmele din cauza relaxării ţesutului vaginal.
 dispozitivele intrauterine din cauza fragilităţii crescute a peretelui
uterin.
 estrogenii în doze mari, deoarece afectează lactaţia.
Pot fi utilizate:
 prezervative masculine: rata de eşec = 5 - 10%.

 spermicidele (geluri, ovule): rata de eşec= 5 - 10%.
 coitul întrerupt: rata de eşec = 20%.
 pilula contraceptivă în absenţa alăptării, începând din ziua a 25-a după
naştere. Este cea mai eficace metodă: rata de eşec= 0%.
După prima menstruaţie se pot folosi toate metodele contraceptive

păstrând 3 rezerve:
 diafragma trebuie verificată şi schimbată dimensiunea ei.

 steriletul este interzis 3 - 6 luni după operaţia cezariană.
 metoda de abstinenţă periodică trebuie recalculată deoarece după o
sarcină pot surveni uneori modificări ale ciclului menstrual şi ale
perioadei de ovulaţie.
CAPITOLUL VI
CAZURI CLINICE
I. CULEGEREA DATELOR
DATE FIXE:
Identitatea: D.G
Data naşterii: 21 mai 1992
Naţionalitate: română
Religie: ortodoxă
Alergii: --
Deficienţe: --
DATE VARIABILE:
Domiciliul: Carpaţi Nr. 59
Starea civilă: casatorită
Ocupaţia: vânzătoare
Locul de muncă: S.C. NICU S.R.L.
Condiţie de viaţă: satisfăcătoare
DATA INTERNĂRII: 03.03.2017, ora 12:30
SERVICIUL: Obstretică - Ginecologie, Drobeta Turnu Severin, salonul

MOTIVUL INTERNĂRII: C.U.D. (contracţii uterine dureroase)
MEDIC: dr. T.A.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: sarcină

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
- diabet: --
- HTA: --
- boli nervoase: --
- cancer: --
ANTECEDENTE PERSONALE: Bolile infecto-contagioase ale

copilăriei.
ANAMNEZA GENERALĂ: Pacienta prezintă respiraţie lentă şi amplă

(16 - 17 resp/min) apetit bun, sete normală, tranzit intestinal regulat, micţiuni
normale şi spontane. Tegumentul prezintă vergeturi violacee-albe, sidefii şi
lucioase. Pigmentaţia de la nivelul feţei ( cloasma gravi di că), liniei albe
abdominale şi genitale dispare treptat.
Edemele discrete din timpul sarcinii s-au intensificat în travaliu şi în

lăuzia imediată, dar încep să se resoarbă treptat. Lăuza nu a consumat în
timpul sarcinii alcool, tutun sau cafea.
ANAMNEZA GINECO-OBSTETRICALĂ: Pacienta a fost internată la

Spitalul Drobeta Turu Severin, secţia Obstetrică-ginecologie, pentru naştere şi
îngrijiri în lăuzia imediată. Prezintă gestaţie I, parturienţă I, cu sarcină clinică
la termen, făt unic viu, membrane intacte, travaliu normal, bazin eutocie.
Menarha s-a instalat la vârsta de 13 ani, cu cicluri menstruale regulate,
nedureroase. Femeia nu a folosit metode contraceptive, nu a prezentat infecţii
venerice şi mei intervenţii chirurgicale ginecologice.
EVOLUTIA SARCINII: Gravida s-a prezentat la control periodic,

undei s-au efectuat investigaţii de specialitate şi i s-a recomandat respectarea
unui regim de viaţă corespunzător sarcinii (alimentaţie, igienă corporală şi
vestimentară). În cadrul investigaţiilor paraclinice s-au efectuat următoarele
analize: hemograma, grup sanguin, Rh (şi la soţ), ionograma sanguină,
glicemie, uree sanguina, examen sumar de urină, examenul secreţiei vaginale,
examen echografic al abdomenului, RBW ( efectuat la începutul sarcinii şi în
săptămâna 28).
Gravida nu a folosit medicamente în timpul sarcinii şi acuză insomnie

şi astenie. În acest caz i s-au recomandat plimbări în aer liber, repaus fizic şi
psihic. Tensiunea arterială nu a prezentat modificări patologice, fiind de
120/70 mmHg, pulsul a fost variabil (60 - 70 bătăi/min), temperatura axilară
36,8 - 37,1°C, greutatea a evoluat normal ( cca 1 Kg. în plus pentru fiecare
lună de sarcină). I s-au administrat preparate pe bază de fier, deoarece
hemoglobina sa situat în limite puţin inferioare normalului, iar în trimestrul II
de sarcină s-a efectuat vaccinarea antitetanică.
SURSE DE MANIFESTĂRI
Nr. NEVOI PROBLEMA DE
DIFICULTATE DEPENDENŢĂ
Nevoia de a
1. respira nu prezintă
2. Nevoia de a bea şi
nu prezintă
a mânca
- diminuarea peristaltismului - absenţa
intestinal scaunelor la
Nevoia de a - alimentaţia săracă în câteva zile
3.
elimina constipaţie reziduuri - flatuenţă
- imobilitate -crampe
- lipsa exerciţiilor fizice abdominale

- lipsa de cunoaştere a
efectelor unor alimente şi
alterarea ritmului lichide asupra inimii şi - edeme albe şi
Nevoia de a se moi ale ţesuturilor
4. cardiac şi a vaselor sangvine
mişca şi a menţine membrelor
supeioare şi
o bună postură circulaţiei - lipsa de cunoaştere a inferioare
efectelor benefice ale
activităţii fizice
- slăbiciune
5. Nevoia de a dormi
şi a se odihni epuizare durere - oboseală
Nevoia de a se
6. îmbrăca şi nu prezintă
dezbrăca
Nevoia de a
menţine
7. temperatura nu prezintă
corpului în limite
normale
SURSE DE MANIFESTĂRI
DIFICULTATE DEPENDENŢĂ
Nevoia de a fi
Dificultate în neputința
-oboseală,
8. curat, îngrijit şi de acordarea -durere, acordării îngrijirilor
a-şi proteja -slăbiciune igienice
îngrijirilor igienice
tegumentele
Nevoia de a evita
9.
nu prezintă
pericolele
Nevoia de a
10. comunica cu nu prezintă
semenii
Nevoia de a
11. acţiona după

nu prezintă
credinţele şi
valorile sale
Nevoia de a fi
12. ocupat în vederea nu prezintă
realizării
Refuzul de a fi - neparticiparea
activă (reacţie -stare depresivă, la activităţi
Nevoia de a se negativă faţă de -slăbiciune, recreative,
13.
recrea îndeplinirea unor -oboseală, - refuzul
activităţi recreative) -lipsa interesului acrivităţilor fizice
14. Nevoia de a învăţa nu prezintă

PRIMA ZI
II. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
1. Nevoia de a respira: nu prezintă nici o problemă
1. Nevoia de a bea şi mânca: nu prezintă nici o problemă
1. Nevoia de a elimina:
PROBLEMĂ: constipaţie
SURSE DE DIFICULTATE:
- diminuarea peristaltismului intestinal
- alimentaţia săracă în reziduuri
- imobilitate
- lipsa exerciţiilor fizice
MANIFESTĂRI DE DEPENDENTĂ:
- absenţa scaunelor de câteva zile
- flatulenţă
- crampe abdominale
4. Nevoia de a se mişca şi mentine o bună postură:
PROBLEMĂ: alterarea ritmului cardiac şi al circulaţiei
- lipsa de cunoaştere a efectelor unor alimente şi lichide asupra

inimii şi vaselor sanguine.
- lipsa de cunoastere a efectelor benefice ale activităţii fizice.
-edeme albe şi moi ale ţesuturilor membrelor superioare şi

inferioare.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni:
PROBLEMĂ: epuizare
SURSE DE DIFICULTATE: durere
- slăbiciune
- oboseală
6.Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: nu prezintă nici o problemă.
7.Nevoia de a mentine temperatura corpului în limita normală. nu

prezintă nici o problemă.
8.Nevoia de a fi curat, îngriiit şi de a-şiproteia tegumentele:
PROBLEMĂ: dificultate în acordarea îgrijirilor igienice
- oboseală
- durere
- slăbiciune
-neputinţa acordării îngrijirilor igienice.

9.Nevoia de a evita pericolele: nu prezintă nici o problemă.
10. Nevoia de a comunica cu semenii: nu prezintă nici o problemă.
11.Nevoia de a actiona după credintele şi valorile sale: nu prezintă nici

o problemă.
12.Nevoia de a fi ocupat în vederea realizării: nu prezintă nici o

problemă.
13.Nevoia de a se recrea:
PROBLEMĂ: refuzul de a fi activă (reacţie negativă faţă de

îndeplinirea unor activităţi recreative).
- stare depresivă
- slăbiciune
- oboseală
- lipsa interesului
- neparticiparea la activităţi recreative
- refuzul activităţilor fizice.
14.Nevoia de a învăta: nu prezintă nici o problemă.

III. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
1. PROBLEMA: constipaţie
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: alterarea eliminării intestinale
OBIECTIVE:
- lăuza să aibă scaune la 1 - 2 zile, de consistenţă normală
- tranzitul intestinal să fie în limite normale
2. PROBLEMA: circulaţie inadecvată
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: alterarea circulaţiei (bradicardie şi

tegumente modificate, datorită irigării insuficiente a pielii)
OBIECTIVE: lăuza să prezinte circulaţie normală
3. PROBLEMA: imobilitate
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: tulburări ale mersului
OBIECTIVE: lăuza să aibă tonus muscular corespunzător activităţii

depuse
4. PROBLEMA: nelinişte şi irascibilitate
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: agitaţie, iritaţie, neîncredere, frică
OBIECTIVE: lăuza să beneficieze de siguranţa psihică pentru

înlăturarea stării de anxietate.
5. PROBLEMA: oboseală şi epuizare
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: facies şi tegumente palide, ceea ce

exprimă tristete
OBIECTIVE: lăuza să fie odihnită, cu tonus fizic şi psihic bun
6. PROBLEMA: dificultate în acordarea îngrijirilor igienice
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: alterarea confortului
OBIECTIVE: lăuza să prezinte tegumente şi mucoase curate
7. PROBLEMA: refuzul activităţilor recreative
DIAGNOSTIC DE ÎNGRUIRE: dificultate în a lua decizii şi a controla

evenimentele
OBIECTIVE: lăuza să-şi recapete încrederea şi stima de sine, să fie

conştientă de propria sa valoare şi competenţă.
IV. APLICAREA ÎN PRACTICĂ
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE

După naştere, lăuza este ţinută
Supravegherea sub observaţie în sala de naşteri Lăuza nu prezintă
lăuzei în sala de
naşteri. încă 2 ore. Se efectuează complicaţii
Transportul controlul uterin
lăuzei de la sala Se schimbă lenjeria lăuzei şi se
de naşteri în ajută să se îmbrace, se
salon. Pregătirea lăuzei transportă lăuza cu căruciorul în Lăuza a fost pregătită
şi transportul ei în şi dusă în salon fără a
salon. salon pentru a se evita
eccidente, supravegând-o apărea complicaţii.
permanent.
P=70 bătăi/min
Supravegherea Se măsoară P, TA şi R de două
Îngrijirea lăuzei T.A.=80/120 mmHg
funcţiilor vitale ori pe zi (dimineaţa şi seara)
R=l 7 resp./min
Pierderea de sânge
Se observă în permanenţă
este de cca 1. 400 ml
Supravegherea pansamentul vulvar (ritmul şi Uterul involuează,
funcţiilor cantitatea pierderii de sânge) şi diureza este de cca
vegetative tonusul uterin prin palpare. Se 1.200 ml iar
măsoară T° C şi diureza. T = 37,5°C
Lohiile au culoare
Supravegherea Se urmăreşte pansamentul brun - roşcată şi sunt
lohiilor vulvar
inodore
Se efectuează toaleta externă
Lăuza să prezinte
vulvo - perineală cel puţin de
tegumente şi
două ori/zi cu apă sterilă şi
mucoase curate Lăuza prezintă
Dificultate în a-şi soluţii antiseptice. Se aplică
tegumente şi
acorda pansamente sterile pentru
mucoase curate
protejarea regiunii şi absorbţia
lohiilor. Lăuza foloseşte duşul
pentru igiena corporală
Se instruieşte lăuza să se spele
pe mâini şi să se dezinfecteze
cu soluţii antiseptice. Se spală
Lăuza să-şi înainte şi după fiecare supt şi se
îngrijiri igienice menţină igiena şterge cu un prosop curat, după Lăuza efectuează
sânilor în vederea fiecare supt mamelonul se unge corect igiena sânilor
alăptării cu Lanolină, deoarece colostrul
secretat de glanda mamară se
usucă pe mamelon, favorizând
apariţia fisurilor.
Se asigură un regim hidro -

zaharat şi lactat ( cantitate mare
de lichide pentru compensarea
Respectarea Lăuza respectă
Alimentaţie energiei pierdute la naştere).
regimului regimul alimentar
inadecvată Alimentaţia va fi completă şi
alimentar recomandat
variată, bogată în carne (pentru
proteine şi Fe), fructe şi legume,
nu se admit alimente ce conţin
ceapă, usturoi şi condimente. Se
vor evita grăsimile, alcoolul,
tutunul şi cafeaua. Este necesar
un plus de 800 cal/zi.
În primele 5 - 6 ore după
naştere, lăuza va fi în repaus
absolut la pat, după care începe
mobilizarea. La început va fi Lăuza nu prezintă

Lăuza să se
Imobilitate mobilizeze cât ajutată să se ridice din pat şi va nici o problemă la
fi însoţită la toaletă. Se poate mobilizare
mai precoce plimba în jurul patului şi poate
face mişcări active şi pasive.
I se efectuează masaje ale
membrelor.
Se administrează un regim de
curăţare (iaurt, telemea, brânză
de vacă, legume cu celuloză
Lăuza să aibă fină: cartofi, morcovi, salată
Tranzitul intestinal
tranzit intestinal de legume crude).
Constipaţie
Se administrează lichide în nu s-a reluat.
normal
cantitate suficientă (supe, sucuri
naturale, ceaiuri).
Se efectuează masaje şi
gimnastică abdominală.
Se reduc sarea şi grăsimile din Circulaţia revine la
Circulaţie Lăuza să ai bă alimentaţie. Se efectuează
normal dispărând
sanguină circulaţie masaje şi exerciţii pasive sau
hiperpigmentaţia
inadecvată corespunzătoare active pentru favorizarea
circulației feţei şi sânilor
Se manifestă răbdare şi
înţelegere faţă de problemele
expuse de lăuză. Se menajează
Lăuza să
pudoarea lăuzei în cazul
Nelinişte şi beneficieze de Lăuza este echilibrată
irascibilitate manevrelor medicale ( clisme, psihic.
siguranţa psihică recoltări de lohii, toalete locale).
Se încurajează lăuza să-şi
pentru înlăturarea
exprime liber sentimentele
stării de anxietate.
legate de starea sa.
Se ajută lăuza să-şi schimbe
poziţia la fiecare 2 ore, să facă
mici plimbări prin salon, fără să
Lăuza să aiba o
Postura Lăuza are o postură
inadecvată obosească, se fac masaje ale
postură normală aproape normală.
membrelor inferioare, se face
toaleta regiunilor expuse la
escare
Se identifică cauza oboselii
Lăuza să fie ( emoţia acumulată înainte şi în
Stare de oboseală timpul sarcinii, evoluţia Lăuza este liniştită
odihnită, cu tonus
şi epuizare travaliului). Se conştientizează fizic şi psihic.
fizic şi psihic bun
lăuza asupra, beneficiilor şi
eficacităţii odihnei.
Se observă orice formă de
Refuzul Lăuza să-şi interes pentru o anumită Lăuza îşi recapătă
activităţilor recapete respectul activitate, încurajând lăuza în treptat încrederea în

şi încrederea de
recreative efectuarea ei. Se notează orice sine
sine
schimbare de comportament.
A DOUA ZI
II. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
1. PROBLEMĂ: constipaţie;
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: scaune la 1 - 2 zile, în cantitate mică şi

de consistenţă uscată;
OBIECTIV: reluarea tranzitului intestinal;
2. PROBLEMĂ: postură inadecvată;
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: tulburări ale mersului;
OBIECTIV: lăuza să prezinte tonus muscular adecvat activităţii depuse;
3. PROBLEMă: insomnie;
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: somn modificat calitativ şi cantitativ;

OBIECTIV: lăuza să beneficieze de un număr de ore de somn
corespunzător;
4. PROBLEMĂ: dificultate în acordarea îngrijirilor igienice;
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: carenţe igienice;
OBIECTIV: lăuza să prezinte tegumente şi mucoase curate;
5. PROBLEMĂ: dezinteres în îndeplinirea activităţilor recreative;

DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: refuz în îndeplinirea activităţilor
recreative
OBIECTIV: lăuza să prezinte o stare de bună dispoziţie.

III APLICAREA ÎN PRACTICĂ
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Se măsoară P, TA şi R P = 70 bătăi/min
Supravegherea de două ori pe zi T.A.= 80/130 mmHg
funcţiilor vitale ( dimineaţa şi seara) şi
R = 18 resp./min
se notează în F.O.
Se observă în
Pierderea de sânge
permanenţă este de cca 1.200 ml
Îngrijirea lăuzei Supravegherea pansamentul vulvar şi Uterul involuează,
funcţiilor vegetative tonusul uterin prin diureza fiind de cca
1.000 ml iar
palpare. Se măsoară
T = 37,8°C.
temperatura şi diureza.
Se urmăreşte Lohiile au culoare

Supravegherea lohiilor brun - roşcată şi sunt
pansamentul vulvar. inodore.
Se ajută lăuza să-şi

schimbe lenjeria de
corp şi se efectuează
toaleta vulvo-perineală
cu soluţii antiseptice
Dificultate în a-şi Lăuza să prezinte (Rivanol 1/4.000, Lăuza prezintă
acorda îngrijiri tegumente şi mucoase KMn04 1/5.000, tegumente şi
igienice curate. Cloramină 1 %o). Se mucoase curate
aplică comprese sterile
pentru protejarea
regiunii şi absorbţia
lohiilor
Se instruieşte lăuza
să-şi efectueze toaleta
sânilor înainte şi după
Alăptarea nou- Realizarea alăptării fiecare supt. Se ajută Lăuza alăptează
născutului corecte a copilului femeia să ia poziţia corect copilul.
corectă alăptării şi i se
arată poziţia ţinerii
copilului la sân.
Se administrează un
Lăuza să aibă tranzit regim de curăţare cu

Tranzitul nu s-a
intestinal în limite lichide în cantităţi
Constipaţie
suficiente, se aplică pe reluat.
fiziologice abdomen comprese
calde
Se fac masaje ale
membrelor inferioare şi
Lăuza să aibă o postură Lăuza are o postură
Postură inadecvată exerciţii fizice, se
normală adecvată
admit mici plimbări
prin salon fără a obosi.
Se crează o atm. calmă
în salon, se identifică
cauzele problemei, se
oferă lăuzei o cană cu
Lăuza să beneficieze lapte înainte de culcare, Lăuza doarme mult
Insomnie
de somn corespunzător se învaţă practicarea mai bine
tehnicilor de relaxare şi
efectuarea exerciţiilor
respiratorii înainte de
culcare.
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE •.
Se observă ce activităţi Lăuza participă la

Dezinteres pentru Lăuza să prezinte o
îi plac lăuzei, se
asigură mediul unele activităţi
activităţi recreative stare de bună dispoziţie corespunzător, nu se

recreative.
suprasolicită lăuza
A TREIA ZI
1. PROBLEMĂ: constipaţie
DIAGNOSTIC DE ÎNGRUIRE: scaune la 1 - 2 zile, în cantitate mică şi

de consistenţă uscată
OBIECTIV: reluarea tranzitului intestinal
2. PROBLEMĂ: însomnie
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: somn modificat calitativ şi cantitativ

OBIECTIV: lăuza să aibă somn corespunzător
3.PROBLEMĂ: dificultate în acordarea îngrijirilor igienice

DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: carenţe igienice
OBIECTIV: lăuza să prezinte tegumente şi mucoase curate.

III. APLICAREA ÎN PRACTICĂ

funcţiilor vitale (dimineaţa şi seara) şi
se notează în F.O. R = 16 resp./min
Se observă în Pierderea de sânge

Îngrijirea lăuzei permanenţă este de cca 1. OOO ml
Supravegherea pansamentul vulvar şi Uterul involuează,
palpare. Se măsoară 1.500 ml iar
temperatura şi diureza. T = 37,1°C.
Se urmăreşte Lohiile sunt inodore,
Supravegherea lohiilor pansamentul vulvar. şi sanguinolente.
Se efectuează toaleta
vulvo-perineală cu
Dificultate în a-şi Lăuza să prezinte soluţii antiseptice şi se Lăuza prezintă
acorda îngrijiri tegumente şi mucoase aplică comprese sterile tegumente şi
igienice. curate. pentru protejarea mucoase curate
lohiilor.
Asigurarea tranzitului Se efectuează clismă Tranzitul se reia

Constipaţie
intestinal normal evacuatorie simplă
Se creează o atmosferă
Lăuza să beneficieze calmă în salon, se oferă Lăuza doarme mai
Insomnie
de somn corespunzător lăuzei o cană cu lapte bine
cald înainte de culcare
A PATRA ZI
1. PROBLEMĂ: insomnie
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: somn necorespunzător calitativ şi

cantitativ
OBIECTIV: lăuza să aibă somn adecvat


Îngrijirea lăuzei Supravegherea de două ori pe zi T.A.= 70/l30mmHg
se notează în F. O. R = 16 resp./min

permanenţă este de cca 500 ml
funcţiilor vegetative tonusul uterin prin diureza este de cca
temperatura şi diureza. T = 37°C.
Lohiile sunt
Supravegherea lohiilor Se urmăreşte
inodore, şi
pansamentul vulvar.
sanguinolente.
vulvo-perineală cu
Dificultate în a-şi Lăuza să prezinte Lăuza prezintă
soluţii antiseptice şi se

acorda îngrijiri tegumente şi mucoase tegumente şi
pentru protejarea
curate. regiunii şi absorbţia

igienice.
lohiilor, lăuza face duş mucoase curate
zilnic.
calmă în salon, se
Lăuza să beneficieze recomandă exerciţii de

Insomnie relaxare înainte de Lăuza doarme bine
de somn corespunzător culcare, se
adiministrează un
sedativ uşor.
A CINCEA ZI
1. PROBLEMĂ: dificultate în acordarea îngrijirilor igienice


Supravegherea de două ori pe zi T.A.= 80/l30mrnHg
se notează în F.0. R = 19 resp./min

Îngrijirea lăuzei
pansamentul vulvar şi Uterul involuează,
Supravegherea
tonusul uterin prin diureza este de cca
funcţiilor vegetative
palpare. Se măsoară 1. 900 ml iar
Supravegherea lohiilor Se urmăreşte Lohiile sunt inodore,

pansamentul vulvar. seroase
Lăuza să prezinte Lăuza prezintă

Dificultate în a-şi
tegumente şi mucoase vulvo-perineală şi se tegumente şi
acorda îngrijiri
aplică comprese sterile.
igienice curate. mucoase curate
Lăuza face duş zilnic.
V. EVALUARE FINALĂ
În urma celor 5 zile de internare, după naştere, lăuza se simte foarte

bine. Şi-a reluat activităţile fizice prin mobilizare treptată şi gimnastică.
Starea generală este bună, neavând complicaţii.
Se recomandă:
 evitarea emoţiilor
 evitarea surmenajului psihic
 evitarea fumatului
 consult periodic la MEDICUL DE FAMILIE
 alimentaţie variată şi cu un aport mare de proteine, vitamine şi
săruri minerale.
Se interzic:
 grăsimile şi condimentele;
 contactele sexuale precoce şi viaţa dezordonată.
II. CULEGEREA DATELOR
DATE FIXE:Identitatea: B.G
Data naşterii: 12 februarie 1996
Naţionalitate: română
Religie: ortodoxă
Alergii: -
Deficiente: -
DATE VARIABILE:
Domiciliul: Crişan Nr. 2
Starea civilă: căsătorită
Ocupaţia: profesoară
Condiţie de viaţă: satisfăcătoare
DATA INTERNĂRII: 08.01.2017, Ora 11:30
SERVICIUL: Obstretică - Ginecologie, Drobeta Turnu Severin, salonul 3

MOTIVUL INTERNĂRII: C.U.D. (contracţii uterine dureroase)
MEDIC: dr. T.A.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: sarcină
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
- diabet: --
- HTA: --
- boli nervoase: --
- cancer: --
ANTECEDENTE PERSONALE: Bolile infecto-contagioase ale copilăriei.

ANAMNEZA GENERALĂ: Pacienta prezintă respiraţie lentă şi amplă (16 -
17 resp/min) apetit bun, sete normală, tranzit intestinal regulat, micţiuni
normale şi spontane. Tegumentul prezintă vergeturi violacee-albe, sidefii şi
lucioase. Pigmentaţia de la nivelul feţei ( cloasma gravi di ca), liniei albe
abdominale şi genitale dispare treptat.
Edemele discrete din timpul sarcinii s-au intensificat în travaliu şi în lăuzia

imediată, dar încep să se resoarbă treptat. Lăuza nu a consumat în timpul
sarcinii alcool, tutun sau cafea.
ANAMNEZA GINECO-OBSTETRICALĂ: Pacienta a fost internată la

Spitalul Drobeta Turnu Severin, secţia Obstetrică-ginecologie, pentru naştere
şi îngrijiri în lăuzia imediată. Prezintă gestaţie I, parturienţă I, cu sarcină
clinică la termen, făt unic viu, membrane intacte, travaliu normal, bazin
eutocie. Menarha s-a instalat la vârsta de 13 ani, cu cicluri menstruale
regulate, nedureroase. Femeia nu a folosit metode contraceptive, nu a
prezentat infecţii venerice şi mei intervenţii chirurgicale ginecologice.
EVOLUTIA SARCINII: Gravida s-a prezentat la control periodic, undei s-au

efectuat investigaţii de specialitate şi i s-a recomandat respectarea unui regim
de viaţă corespunzător sarcinii (alimentaţie, igienă corporală şi vestimentară).
În cadrul investigaţiilor paraclinice; s-au efectuat următoarele analize:
hemograma, grup sanguin, Rh (şi la soţ), ionograma sanguină, glicemie, uree
sanguină, examen sumar de urină, examenul secreţiei vaginale, examen echo
al abdomenului, RBW ( efectuat la începutul sarcinii şi în săptămâna 28).
Gravida nu a folosit medicamente în timpul sarcinii şi acuză insomnie şi
astenie. În acest caz i s-au recomandat plimbări în aer liber, repaus fizic şi
psihic. Tensiunea arterială nu a prezentat modificări patologice, fiind de
120/70 mmHg,
pulsul a fost variabil (60 - 70 bătăi/min), temperatura axilară 36,8 - 37,1,

greutatea a evoluat normal ( cca 1 Kg. în plus pentru fiecare lună de sarcină).
I s-au administrat preparate pe bază de fier, deoarece hemoglobina sa situat în
limite puţin înferioare normalului, iar în trimestml II de sarcină s-a efectuat
vaccinarea antitetanică.
MANIFESTĂRI
Nr. NEVOI PROBLEMA SURSE DE DE
DIFICULTATE DEPENDENTĂ
'
Nevoia de a
1. nu prezintă
respira
2. Nevoia de a bea şi nu prezintă
a mânca
- diminuarea peristaltismului - absenţa
intestinal scaunelor la
Nevoia de a - alimentaţia săracă în câteva zile
3.
elimina constipaţie reziduuri - flatuenţă
- imobilitate -crampe
- lipsa exerciţiilor fizice abdominale
- lipsa de cunoaştere a
efectelor unor alimente şi - edeme albe şi
Nevoia de a se alterarea ritmului lichide asupra inimii şi moi ale
4. ţesuturilor
mişca şi a menţine cardiac şi a vaselor sangvine
membrelor
o bună postură circulaţiei - lipsa de cunoaştere a superioare şi
efectelor benefice ale
inferioare
activităţii fizice
Nevoia de a dormi - slăbiciune
5. epuizare durere
şi a se odihni - oboseală
Nevoia de a se
6. îmbrăca şi nu prezintă
dezbrăca
Nevoia de a
menţine
7. temperatura nu prezintă
corpului în limite
normale
MANIFESTĂRI
SURSE DE
DIFICULTATE
DEPENDENŢĂ
Nevoia de a fi neputinţa
Dificultate în -oboseală,
curat, îngrijit şi de acordării
8. acordarea -durere,
a-şi proteja îngrijirilor
îngrijrilor igienice -slăbiciune
tegumentele igienice
Nevoia de a evita
9. nu prezintă
pericolele
Nevoia de a
10. comunica nu prezintă
semenii
Nevoia de a
11. acţiona după
nu prezintă
credinţele şi
valorile sale
Nevoia de a fi
12. ocupat în vederea nu prezintă
realizării
Refuzul de a fi - neparticiparea
activă (reacţie -stare depresivă, la activități
Nevoia de a se negativă faţă de -slăbiciune, recreative,
13.
recrea îndeplinirea unor -oboseală, - refuzul
activităţi -lipsa interesului activităților
recreative) fizice
14. Nevoia de a învăţa nu prezintă

PRIMA ZI
II. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
1. Nevoia de a respira: nu prezintă nici o problemă
1. Nevoia de a bea şi mânca: nu prezintă nici o problemă
1. Nevoia de a elimina:
PROBLEMĂ: constipaţie
- diminuarea peristaltismului intestinal
- alimentaţia săracă în reziduuri
- imobilitate
- lipsa exerciţiilor fizice
- absenţa scaunelor de câteva zile
- flatulenţă
- crampe abdominale
4. Nevoia de a se mişca şi mentine o bună postură:
PROBLEMĂ: alterarea ritmului cardiac şi al circulaţiei
- lipsa de cunoaştere a efectelor unor alimente şi lichide asupra inimii şi

vaselor sanguine.
- lipsa de cunoastere a efectelor benefice ale activităţii fizice.
-edeme albe şi moi ale ţesuturilor membrelor superioare şi inferioare.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni:
PROBLEMĂ: epuizare
SURSE DE DIFICULTATE: durere
- slăbiciune
- oboseală
6.Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca: nu prezintă nici o problemă.
7.Nevoia de a mentine temperatura corpului în limita normală. nu

prezintă nici o problemă.
8.Nevoia de a fi curat, îngriiit şi de a-şiproteia tegumentele:
PROBLEMĂ: dificultate în acordarea îgrijirilor igienice
- oboseală
- durere
- slăbiciune
-neputinţa acordării îngrijirilor igienice.
9.Nevoia de a evita pericolele: nu prezintă nici o problemă.

10. Nevoia de a comunica cu semenii: nu prezintă nici o problemă.
11.Nevoia de a actiona după credintele şi valorile sale: nu prezintă nici

o problemă.
12.Nevoia de a fi ocupat în vederea realizării: nu prezintă nici o

problemă.
13.Nevoia de a se recrea:
PROBLEMĂ: refuzul de a fi activă (reacţie negativă faţă de

îndeplinirea unor activităţi recreative).
- stare depresivă
- slăbiciune
- oboseală
- lipsa interesului
- neparticiparea la activităţi recreative
- refuzul activităţilor fizice.
14.Nevoia de a învăta: nu prezintă nici o problemă.

III. PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR
1. PROBLEMA: constipaţie
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: alterarea eliminării intestinale
OBIECTIVE:
- lăuza să aibă scaune la 1 - 2 zile, de consistenţă normală
- tranzitul intestinal să fie în limite normale
2. PROBLEMA: circulaţie inadecvată
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: alterarea circulaţiei (bradicardie şi

tegumente modificate, datorită irigării insuficiente a pielii)
OBIECTIVE: lăuza să prezinte circulaţie normală
3. PROBLEMA: imobilitate
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: tulburări ale mersului
OBIECTIVE: lăuza să aibă tonus muscular corespunzător activităţii

depuse
4. PROBLEMA: nelinişte şi irascibilitate
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: agitaţie, iritaţie, neîncredere, frică
OBIECTIVE: lăuza să beneficieze de siguranţa psihică pentru

înlăturarea stării de anxietate.
5. PROBLEMA: oboseală şi epuizare
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: facies şi tegumente palide, ceea ce

exprimă tristete
OBIECTIVE: lăuza să fie odihnită, cu tonus fizic şi psihic bun
6. PROBLEMA: dificultate în acordarea îngrijirilor igienice
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: alterarea confortului
OBIECTIVE: lăuza să prezinte tegumente şi mucoase curate
7. PROBLEMA: refuzul activităţilor recreative
DIAGNOSTIC DE ÎNGRUIRE: dificultate în a lua decizii şi a controla

evenimentele
OBIECTIVE: lăuza să-şi recapete încrederea şi stima de sine, să fie

conştientă de propria sa valoare şi competenţă.
IV. APLICAREA ÎN PRACTICĂ

După naştere, lăuza este ţinută
Supravegherea sub observaţie în sala de naşteri Lăuza nu prezintă
lăuzei în sala de
naşteri. încă 2 ore. Se efectuează complicaţii
Transportul controlul uterin
lăuzei de la sala Se schimbă lenjeria lăuzei şi se
de naşteri în ajută să se îmbrace, se
salon. Pregătirea lăuzei transportă lăuza cu căruciorul în Lăuza a fost pregătită
şi transportul ei în şi dusă în salon fără a
salon. salon pentru a se evita
eccidente, supravegând-o apărea complicaţii.
permanent.
P=70 bătăi/min
Supravegherea Se măsoară P, TA şi R de două
Îngrijirea lăuzei T.A.=80/120 mmHg
funcţiilor vitale ori pe zi (dimineaţa şi seara)
R=l 7 resp./min
Pierderea de sânge
Se observă în permanenţă
este de cca 1. 400 ml
Supravegherea pansamentul vulvar (ritmul şi Uterul involuează,
funcţiilor cantitatea pierderii de sânge) şi diureza este de cca
vegetative tonusul uterin prin palpare. Se 1.200 ml iar
măsoară T° C şi diureza. T = 37,5°C
Lohiile au culoare
Supravegherea Se urmăreşte pansamentul brun - roşcată şi sunt
lohiilor vulvar
inodore
Se efectuează toaleta externă
Lăuza să prezinte
vulvo - perineală cel puţin de
tegumente şi
două ori/zi cu apă sterilă şi
mucoase curate Lăuza prezintă
Dificultate în a-şi soluţii antiseptice. Se aplică
tegumente şi
acorda pansamente sterile pentru
mucoase curate
protejarea regiunii şi absorbţia
lohiilor. Lăuza foloseşte duşul
pentru igiena corporală
Se instruieşte lăuza să se spele
pe mâini şi să se dezinfecteze
cu soluţii antiseptice. Se spală
Lăuza să-şi înainte şi după fiecare supt şi se
îngrijiri igienice menţină igiena şterge cu un prosop curat, după Lăuza efectuează
sânilor în vederea fiecare supt mamelonul se unge corect igiena sânilor
alăptării cu Lanolină, deoarece colostrul
secretat de glanda mamară se
usucă pe mamelon, favorizând
apariţia fisurilor.
Se asigură un regim hidro -

zaharat şi lactat ( cantitate mare
de lichide pentru compensarea
Respectarea Lăuza respectă
Alimentaţie energiei pierdute la naştere).
regimului regimul alimentar
inadecvată Alimentaţia va fi completă şi
alimentar recomandat
variată, bogată în carne (pentru
proteine şi Fe), fructe şi legume,
nu se admit alimente ce conţin
ceapă, usturoi şi condimente. Se
vor evita grăsimile, alcoolul,
tutunul şi cafeaua. Este necesar
un plus de 800 cal/zi.
În primele 5 - 6 ore după
naştere, lăuza va fi în repaus
absolut la pat, după care începe
mobilizarea. La început va fi Lăuza nu prezintă

Lăuza să se
Imobilitate mobilizeze cât ajutată să se ridice din pat şi va nici o problemă la
fi însoţită la toaletă. Se poate mobilizare
mai precoce plimba în jurul patului şi poate
face mişcări active şi pasive.
I se efectuează masaje ale
membrelor.
Se administrează un regim de
curăţare (iaurt, telemea, brânză
de vacă, legume cu celuloză
Lăuza să aibă fină: cartofi, morcovi, salată
Tranzitul intestinal
tranzit intestinal de legume crude).
Constipaţie
Se administrează lichide în nu s-a reluat.
normal
cantitate suficientă (supe, sucuri
naturale, ceaiuri).
Se efectuează masaje şi
gimnastică abdominală.
Se reduc sarea şi grăsimile din Circulaţia revine la
Circulaţie Lăuza să ai bă alimentaţie. Se efectuează
normal dispărând
sanguină circulaţie masaje şi exerciţii pasive sau
hiperpigmentaţia
inadecvată corespunzătoare active pentru favorizarea
circulației feţei şi sânilor
Se manifestă răbdare şi
înţelegere faţă de problemele
expuse de lăuză. Se menajează
Lăuza să
pudoarea lăuzei în cazul
Nelinişte şi beneficieze de Lăuza este echilibrată
irascibilitate manevrelor medicale ( clisme, psihic.
siguranţa psihică recoltări de lohii, toalete locale).
Se încurajează lăuza să-şi
pentru înlăturarea
exprime liber sentimentele
stării de anxietate.
legate de starea sa.
Se ajută lăuza să-şi schimbe
poziţia la fiecare 2 ore, să facă
mici plimbări prin salon, fără să
Lăuza să aiba o
Postura Lăuza are o postură
inadecvată obosească, se fac masaje ale
postură normală aproape normală.
membrelor inferioare, se face
toaleta regiunilor expuse la
escare
Se identifică cauza oboselii
Lăuza să fie ( emoţia acumulată înainte şi în
Stare de oboseală timpul sarcinii, evoluţia Lăuza este liniştită
odihnită, cu tonus
şi epuizare travaliului). Se conştientizează fizic şi psihic.
fizic şi psihic bun
lăuza asupra, beneficiilor şi
eficacităţii odihnei.
Se observă orice formă de
Refuzul Lăuza să-şi interes pentru o anumită Lăuza îşi recapătă
activităţilor recapete respectul activitate, încurajând lăuza în treptat încrederea în

şi încrederea de
recreative efectuarea ei. Se notează orice sine
sine
schimbare de comportament.
A DOUA ZI
1. PROBLEMĂ: constipaţie;
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: scaune la 1 - 2 zile, în cantitate mică şi

de consistenţă uscată;
OBIECTIV: reluarea tranzitului intestinal;
2. PROBLEMĂ: postură inadecvată;
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: tulburări ale mersului;
OBIECTIV: lăuza să prezinte tonus muscular adecvat activităţii depuse;
3. PROBLEMă: insomnie;
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: somn modificat calitativ şi cantitativ;

OBIECTIV: lăuza să beneficieze de un număr de ore de somn
corespunzător;
4. PROBLEMĂ: dificultate în acordarea îngrijirilor igienice;
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: carenţe igienice;
OBIECTIV: lăuza să prezinte tegumente şi mucoase curate;
5. PROBLEMĂ: dezinteres în îndeplinirea activităţilor recreative;

DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: refuz în îndeplinirea activităţilor
recreative
OBIECTIV: lăuza să prezinte o stare de bună dispoziţie.

III APLICAREA ÎN PRACTICĂ

funcţiilor vitale ( dimineaţa şi seara) şi
R = 18 resp./min
se notează în F.O.
Se observă în
Pierderea de sânge
permanenţă este de cca 1.200 ml
Îngrijirea lăuzei Supravegherea pansamentul vulvar şi Uterul involuează,
1.000 ml iar
palpare. Se măsoară
T = 37,8°C.
temperatura şi diureza.
Se urmăreşte Lohiile au culoare

Supravegherea lohiilor brun - roşcată şi sunt
pansamentul vulvar. inodore.
Se ajută lăuza să-şi

schimbe lenjeria de
corp şi se efectuează
toaleta vulvo-perineală
cu soluţii antiseptice
Dificultate în a-şi Lăuza să prezinte (Rivanol 1/4.000, Lăuza prezintă
acorda îngrijiri tegumente şi mucoase KMn04 1/5.000, tegumente şi
igienice curate. Cloramină 1 %o). Se mucoase curate
pentru protejarea
lohiilor
Se instruieşte lăuza
să-şi efectueze toaleta
sânilor înainte şi după
Alăptarea nou- Realizarea alăptării fiecare supt. Se ajută Lăuza alăptează
născutului corecte a copilului femeia să ia poziţia corect copilul.
corectă alăptării şi i se
arată poziţia ţinerii
copilului la sân.
Se administrează un
Lăuza să aibă tranzit regim de curăţare cu

Tranzitul nu s-a
intestinal în limite lichide în cantităţi
Constipaţie
suficiente, se aplică pe reluat.
fiziologice abdomen comprese
calde
Se fac masaje ale
membrelor inferioare şi
Lăuza să aibă o postură Lăuza are o postură
Postură inadecvată exerciţii fizice, se
normală adecvată
admit mici plimbări
prin salon fără a obosi.
Se crează o atm. calmă
în salon, se identifică
cauzele problemei, se
oferă lăuzei o cană cu
Lăuza să beneficieze lapte înainte de culcare, Lăuza doarme mult
Insomnie
de somn corespunzător se învaţă practicarea mai bine
tehnicilor de relaxare şi
efectuarea exerciţiilor
respiratorii înainte de
culcare.
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE •.
Se observă ce activităţi Lăuza participă la

Dezinteres pentru Lăuza să prezinte o
îi plac lăuzei, se
asigură mediul unele activităţi
activităţi recreative stare de bună dispoziţie corespunzător, nu se

recreative.
suprasolicită lăuza
A TREIA ZI
1. PROBLEMĂ: constipaţie
DIAGNOSTIC DE ÎNGRUIRE: scaune la 1 - 2 zile, în cantitate mică şi

de consistenţă uscată
OBIECTIV: reluarea tranzitului intestinal
2. PROBLEMĂ: însomnie
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: somn modificat calitativ şi cantitativ

OBIECTIV: lăuza să aibă somn corespunzător



se notează în F.O. R = 16 resp./min

Îngrijirea lăuzei permanenţă este de cca 1. OOO ml
Se urmăreşte Lohiile sunt inodore,
Supravegherea lohiilor pansamentul vulvar. şi sanguinolente.
vulvo-perineală cu
Dificultate în a-şi Lăuza să prezinte soluţii antiseptice şi se Lăuza prezintă
acorda îngrijiri tegumente şi mucoase aplică comprese sterile tegumente şi
igienice. curate. pentru protejarea mucoase curate
lohiilor.
Asigurarea tranzitului Se efectuează clismă Tranzitul se reia

Constipaţie
intestinal normal evacuatorie simplă
Lăuza să beneficieze calmă în salon, se oferă Lăuza doarme mai
Insomnie
de somn corespunzător lăuzei o cană cu lapte bine
cald înainte de culcare
A PATRA ZI
1. PROBLEMĂ: insomnie
DIAGNOSTIC DE ÎNGRIJIRE: somn necorespunzător calitativ şi

cantitativ
OBIECTIV: lăuza să aibă somn adecvat


Îngrijirea lăuzei Supravegherea de două ori pe zi T.A.= 70/l30mmHg
se notează în F. O. R = 16 resp./min

funcţiilor vegetative tonusul uterin prin diureza este de cca
temperatura şi diureza. T = 37°C.
Lohiile sunt
Supravegherea lohiilor Se urmăreşte
inodore, şi
pansamentul vulvar.
sanguinolente.
vulvo-perineală cu
Dificultate în a-şi Lăuza să prezinte Lăuza prezintă
soluţii antiseptice şi se

acorda îngrijiri tegumente şi mucoase tegumente şi
pentru protejarea
curate. regiunii şi absorbţia

igienice.
lohiilor, lăuza face duş mucoase curate
zilnic.
calmă în salon, se
Lăuza să beneficieze recomandă exerciţii de

Insomnie relaxare înainte de Lăuza doarme bine
de somn corespunzător culcare, se
adiministrează un
sedativ uşor.
A CINCEA ZI
2. PROBLEMĂ: dificultate în acordarea îngrijirilor igienice


Supravegherea de două ori pe zi T.A.= 80/l30mrnHg
se notează în F.0. R = 19 resp./min

Îngrijirea lăuzei
pansamentul vulvar şi Uterul involuează,
Supravegherea
tonusul uterin prin diureza este de cca
funcţiilor vegetative
palpare. Se măsoară 1. 900 ml iar
Supravegherea lohiilor Se urmăreşte Lohiile sunt inodore,

pansamentul vulvar. seroase
Lăuza să prezinte Lăuza prezintă

Dificultate în a-şi
tegumente şi mucoase vulvo-perineală şi se tegumente şi
acorda îngrijiri
aplică comprese sterile.
igienice curate. mucoase curate
Lăuza face duş zilnic.
V. EVALUARE FINALĂ
În urma celor 5 zile de internare, după naştere, lăuza se simte foarte

bine. Şi-a reluat activităţile fizice prin mobilizare treptată şi gimnastică.
Starea generală este bună, neavând complicaţii.
Se recomandă:
 evitarea emoţiilor
 evitarea surmenajului psihic
 evitarea fumatului
 consult periodic la MEDICUL DE FAMILIE
 alimentaţie variată şi cu un aport mare de proteine, vitamine şi
săruri minerale.
Se interzic:
 grăsimile şi condimentele;
 contactele sexuale precoce şi viaţa dezordonată.
6. SPĂLĂTURA VAGINALĂ
Definitie: prin spălătură vaginală se înţelege introducerea unui curent

de lichid - apă sau soluţie medicamentoasă în vagin, care, după ce spală
pereţii vaginali, se evacuează pe lângă canulă.
Scop:
- îndepărtarea conţinutului vaginal (produse normale sau patologice),
dezlipirea exudatelor patologice de pe mucoasă;
- dezinfecţia locală înaintea intervenţiilor chirurgicale;
- calmarea durerilor;
- reducerea proceselor inflamatoare.
Pregătirea materialelor:
 de protecţie:
o paravan, prosoape
o traversă, muşama,
o învelitori de flanelă;
 sterile:
o canulă vaginală;
o irigator
o vată;
 nesterile:
o stativ pentru irigator;
o bazinet.
 medicamente: - 2 litrii soluţie medicamentoasă (apă oxigenată, soluţie
Cloramină, permanganat de K 1/2.000, cianură de Hg 1/4.000, soluţie
sublimat 1 %).
Pregătirea pacientului:
- se anunţă pacientul şi se explică tehnica;
- se izolează patul cu paravan ( dacă nu se efectuează în sala de

tratamente);
- se protejează patul cu muşama şi aleză;
- se aşează pacienta în poziţie ginecologică;
- se introduce bazinetul sub bazinul pacientei;
- se spală organele genitale cu apă şi săpun;
- se acoperă regiunea vulvei cu un strat subţire de vaselină;
Executie:
- se spală şi se dezinfectează mâinile;
- se adaptează canula la gura irigatorului, se elimină aerul;
- se aşează irigatorul la 50 - 75 cm înălţime faţă de simfiza pubiană;
- se verifică temperatura soluţiei;
- se reperează orificiul de intrare în vagin, se deschide robinetul, se

introduce canula odată cu curentul de lichid până în fundul de sac
posterior al vaginului;
- se retrage canula înainte ca irigatorul să se golească, se pensează tubul

şi se depunde în tăviţa renală;
- se usucă regiunea genitală cu vată şi prosoape;
- se îndepărtează materialele folosite;
- se ajută să se îmbrace;
- se aşează comod în pat;
- se aeriseşte salonul.
BIBLIOGRAFIE
VICTOR PAPILIAN - ANATOMIA OMULUI, Vol 2 EDITURA

DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ 1979 BUBUREŞTI
CONSTANTIN URSON! - EDUCAŢIE SEXUALĂ, EDITURA HELION,

1998, TIMIŞOARA
I. NEGRUŢ, O. RUSU - GINECOLOGIE ŞI OBSTRETICĂ, EDITURA

DIDACTICĂ ŞI PEDAGOGICĂ 1981, BUCUREŞTI
MARIA FILON - PUERICULTURA ŞI PEDIATRIE, EDITURA

DIDACTICA ŞI PEDAGOGICĂ 1979, BUCUREŞTI
LUCREŢIA TITIRCĂ - TEHNICI DE EVALUARE ŞI ÎNGRIJIRI

ACORDATE DE ASISTENŢII MEDICALI, EDITURA VIAŢA
MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ 2000, BUCUREŞTI
LUCREŢIA TITIRCĂ - GHID DE NURSING EDITURA VIAŢA

MEDICALĂ ROMÂNEASCĂ 2001, BUCUREŞTI

Ingrijirea Lauzei

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Lauzei

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

CAPITOLUL III …………………………………………………………pag 8

Maternitatea! Această Dumnezeiască sarcină pentru care femeile işi dau

Populaţia viitorului este direct dependentă de sănătatea copiilor de

De la procreare la naştere, mama are nobila răspundere de îngrijire a

Femeia gravidă este supravegheată şi sfătuită de medic în momente

Deşi naşterea este considerată ca un proces fiziologic, în condiţii total

ANATOMIA ŞI FIZIOPATOLOGIA A.PARATULUI

1. ORGANELE GENITALE EXTERNE

Organele genitale externe se găsesc amplasate în zona perineală, fiind

Formațiunile labiale sunt formate din pliuri cutanate situate în părţile

Labiile mari, cu o lungime de aproximativ 8 cm şi o lăţime de 2 cm,

Extremităţile labiilor mari, unite pe linia mediană, formează comisura

Comisura posterioară se găseşte la câţiva centimetri de orificiul anal.

La limita dintre orificiul vaginal şi vestibulul vaginal se găseşte

Himenul prezintă variaţii individuale ca formă (semilunar, bilobat,

În mod obişnuit himenul cu o consistenţă normală se rupe la primul

Aparatul erectil este reprezentat de clitoris şi bulbii cavernoşi ai

Bulbii vestibulului sau bulbii vulvari, numiţi impropriu bulbi vaginali,

2. ORGANELE GENITALE INTERNE

Organele genitale interne sunt: ovarele, trompele uterine, uterul şi

Ovarul este glanda sexuală pereche, care are o funcţie gametogenă şi

În substanţa corticală se află nişte vezicule "foliculii de Graff ", care

Sintetizând, funcţiile ovarului sunt:

- funcţia gametogenă, ilustrată de formarea periodică, începând

de la pubertate şi până la menopauza a ovulelor.

- funcţia hormonală, ilustrată de secreţia de hormoni sexuali,

specifice (foliculina şi progesteronul) ca şi a unor heterohormoni (hormoni

Trompele uterine sunt 2 conducte musculo-membranoase care se întind

Uterul reprezintă un organ musculos, cavitar în care se dezvoltă oul,

Uterul se prezintă aproximativ ca o pară turtită cu porţiunea mai mare

Porţiunile cele mai importante ale uterului sunt:

 porţiunea superioară, cea mai largă, se mai numeşte şi corp uterin.

Ca structură, peretele uterin are o grosime de cca. 1 cm la exterior, fiind

Perineul este regiunea care închide în partea inferioară bazinul şi este

Mamelele (sânii) sunt organe glandulare, aşezate de o parte şi de altă a

Aproximativ în mijiocul mamelelor se găseşte situat mamelonul

Areola mamară se prezintă ca un inel în jurul mamelonului, are

Greutatea mamelei variază în funcţie de vârsta şi starea fiziologică.

După sarcini şi alăptare consistenţa devine moale, fiască. Corpul

În perioada pubertăţii, mamela are o dezvoltare bruscă, odată cu

În perioada menopauzei, mamela prezintă un proces de atrofiere

DEFINITIE: Este intervalul în care organismul genitorului feminin

Sarcina este pentru mama o suprasolicitare la care aceasta se adaptează

Modificările endocrine sunt profunde dar nu au nici o influenţă

După modul de adaptare al organismului femeii la noile condiţii create

Perioada de sarcină, este împărţită în 3 trimestre şi impune

1.Definiţie: Naşterea reprezintă eliminarea spontană, naturală a fătului

Naşterea pe căi naturale în mod spontan poate fi:

 naştere normală (eutocică) sau o naştere patologică (distocică)

După modificările morfologice şi funcţionale ale uterului, naşterea are

- faza 0 - absenţa contractilităţii musculaturii netede uterine, col închis

- creşterea frecvenţei contracţiilor uterine nedureroase

- faza 2 - în care CUD produc dilatarea colului, coborârea prezentaţiei

- faza 3 - caracterizată prin involuţia uterului şi restabilirea fertilităţii.

Clasic, naşterea a fost împărţită în 4 perioade:

- perioada 1 (dilatarea colului);

- perioada 2 ( expulzia fătului);

- perioada 3 (expulzia placentei şi anexelor);

- perioada 4 ( de consolidare şi hemostază).

Definiţie: nou-născutul este copilul de la 0 la 28 zile, deosebit de

Caracteristicile nou-născutului sunt:

 talia 48 - 52 cm; valori sub 47 cm indică prematuritatea;