SCOALA POSTLICEALA -B U Z A U DOMENIUL : SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST FORMA DE INVATAMANT: ZI PROIECT DE CERTIFICARE INGRIJIREA

LEHUZEI COORDONATOR: Prof. Asist. Med. ABSOLVENT -BUZAU 2013

MOTTO : Un model conceptual pentru o profesie reprezinta o imagine mentala , o co nceptie a ceea ce ar putea sau ar trebui sa fie. Virginia Henderson 2

MOTIVATIA ALEGERII TEMEI Notiunea de ,, lehuza am intalnit-o destul de des in stag iul practic pe care l-am efectuat in sectia de ,, Obstetrica si Ginecologie a Mate rnitatii Buzau. Am inteles ca , pentru a trece cu bine aceasta perioada, lehuza trebuie sa aiba alaturi si o asistenta medicala cu o temeinica pregatire teoreti ca si practica. Acesta este si motivul pentru care am ales ca tema a proiectului meu de absolvire ,, Ingrijirea lehuzei. Sunt, deasemenea, constienta de faptul ca cei care primesc educatie pentru sanatate, asa cum sunt si asistentii medicali generalisti, trebuie sa devina la randul lor, furnizori de educatie pentru sanat ate. 3

PLANUL LUCRARII Motto. Motivatia alegerii temei. Capitolul 1: Anatomia si fiziologia organelor g enitale feminine. Capitolul 2: Fecundarea, dezvoltarea intrauterina a embrionulu i si fatului, nasterea - scurta prezentare. Capitolul 3: Lehuzia: definitie, cla sificare. 3.1. Modificarile organismului in lehuzie: 3.1.1. Modificari generale 3.1.2. Modificari genitale. Capitolul4. Clinica si asistenta lehuzei. 4.1. Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientei lehuze. 4.2. Tehnici aplicate lehuz ei: 4.2.1. Spalatura vaginala 4.2.2. Clisma evacuatore 4.2.3. Sondajul vezical P rezentarea cazului I Prezentarea cazului II Prezentarea cazului III Bibliografia . 4

Capitolul 1: Anatomia si fiziologia organelor genitale feminine 1.1. Organele ge nitale externe (vulva) Totalitatea organelor genitale externe alcatuiesc vulva, care este compusa din urmatoarele formatiuni : - Labiile mari ; - Labiile mici ; - Vestibulul ; - Himenul ; - Glandele Bartholin ; - Clitorisul. Tot aici se afl a si formatiunea anatomica numita muntele lui Venus. ORGANELE GENITALE FEMININE 1.1.1. Muntele lui Venus numit si muntele pubian, est e o regiune anatomica situata deasupra simfizei pubiene, acoperita cu par si ava nd sub tegument un strat mai abundent de grasime. 5

Perii pubieni se termina in partea superioara dupa o linie orizontala (sistem pi los feminin). Este o zona cu o sensibilitate crescuta ce ii confera un caracter erigen. 1.1.2. Formatiunile labilare : sunt plici tegumentare ce delimiteaza des picatura vulvara. In functie de dimensiuni se delimiteaza labiile mari si labiil e mici. Labiile (labiile mari) sunt 2 cute tegumentare avand o forma ovoida alun gita, acoperite cu par pe fata lor externa, fata lor interna are aspect de mucoa sa si prezinta numeroase glande sebacee care secreta smegma vuivara. La femeia n upilara (care nu a nascut) labiile mari sunt aplicate una pe alta, ascunzand res tul organelor genitale externe si sunt indepartate delimitand o usoara crapatura vulvara la femeia care a nascut. Labiile mari se unesc la cele doua extremitati formand o comisura anterioara si alta posterioara. Comisura anterioara se conti nua cu muntele lui Venus ; cea poaterioara este mai aparenta decat prima si este cunoscuta sub numele de furculita. Labiile mici sunt doua repliuri cutanate cu aspect de mucoasa, care sunt situate in interioarul labiilor mari, fiind acoperi te in mare parte de acestea. Anterior ele se unesc sub clitoris formand fraul cl itoridian, iar pe fata dorsala a clitorisului formeaza capisonul sau preputul cl itoridian ; posterior labiile mici se pierd treptat in labiile mari. Vestibulul vulvar este delimitat de clitoris, labiile mici si orificiul extern al uretrei ( meatul). Este o regiune de forma triunghiulara in care se deschid uretra si cana lele glandelor Skene. Himenul este un sept membraniform care inchide intrarea in vagin. Prezinta un orificiu a carui forma poate fi : inelara, cribiforma (ciuru it), semilunara. Prin orificiul himenului se scurge in afara sangele menstrual. La primul raport sexual himenul se rupe in mai multe locuri, dand nastere dupa c icatrizare la carunculii himenali ; ia nastere, rupturile se accentueaza si mai mult, lasand cateva resturi numite carancul mirtiformi. Glandele Bartholin, in n umar de doua, sunt situate la baza labiilor mari, de fiecare parte cate una. Fie care glanda are un canal excretor care trece prin baza labiilor mici si al carui orificiu extern se deschide in santul dintre labii si himen, santul nimfo-himen al. Rolul glandei este de a secreta un lichid filant care lubrifiaza organele ge nitale externe. 1.1.3. Organele erectile ale vulvei, prin structura si functiona litatea lor, participa la crearea unei senzatii placute si realizarea actului se xual. Sunt reprezentate de clitoris corpusculii tactili speciali ai labiilor mic i (corpusculi ai voluptatii) si bulbii vestibulari. Fac parte din zonele erogene ale femeii. Clitorisul este un organ impar, median, cu structura erectila omolo aga corpilor 6

cavernosi ai penisului, situat in partea anterioara a vulvei, inapoia comisurii anterioare a labiilor. Lungimea sa este in general de 5-7 centimetri ; 2-3 pentr u radacina, 2-3 pentru corp si 1 centimetru pentru gland. In hermafroditism clit orisul poate simula un penis. Ca structura, el este format din doi corpi caverno si, cu volum redus, inveliti intr-o membrana fibro-elastica. Din cele trei parti componente, la exterior se reliefeaza numai o parte a corpului si a glandului, fiind in legatura cu ramul osos si ischionuf prin "crus" sau radacina sa. Corpul mai mic este ascuns intre labiile mari, iar glandul clitorisului este un mic tu bercul de 0,5 centimetri, rotund, avand in structura sa tesut erectil spongios s i foarte senzitiv. Pe dinaintea acestuia, labiile mici se unesc formand preputul clitoridian. In structura sa se gasesc cateva glande sebacee care fabrica smegm a clitoridiana. Corpusculii voluptatii au fost mentionati anterior la deschidere a labiilor mici in structura carora se afla. Bulbii vestibulului - denumirea dat a de Kobelta - sunt organe erectile imperfect dezvoltate, situate pe partile lat erale ale deschiderii vaginului in baza labiilor mici, reprezentand formatiuni a naloage cu corpul spongios al uretrei de la barbat. Au o lungime de aproximativ 4 centimetri si 1-2 centimetri latime. Cei doi bulbi se unesc pe dinaintea uretr ei prin extremitatile lor anterioare, luand aspectul general de potcoava cu conc avitatea spre exterior. Extremitatile lor posterioare, mai volumioase, contribui e in erectie, alaturi de muschiul constrictor al vaginului, la ingustarea ostulu i vaginal si exprimarea glandelor Bartholin. Tesutul erectil ce intra in constit utia acestora este legat de cel al clitorisului, explicandu-se astfel senzatia e rotica provocata prin atingere. Din punct de vedere fiziologic, vulva in totalit ate protejeaza actul mictiunii, labiile dirijand jetul urinar. In actul sexual l abiile constituie o prelungire a canalului vaginal. Vulva poate avea mai multe p ozitii : anterioara, la ~80% din femei ; verticala, vulva fiind vizibila in intr egime ; posterioara, aceasta fiind ascunsa intre coapse. 7

1.2. Organele genitale interne Organele genitale interne cuprind : vaginul, uter ul, tuba, uterina si ovarul intre care exista o stransa corelatie fiziologica. E le ocupa cea mai mare parte a pelvisului (micul bazin), strabatand perineul, pan a la vulva. 1.2.1 Vaginul este un organ cavitar care se intinde de la colul uter in la vulva. Lungimea sa este variabila intre 7 si 9 centimetri. Canalul vaginal este turtit antero-posterior, incat i se pot distinde un perete anterior in rap ort cu vezica urinara si cu urtetra si un perete posterior, in raport cu rectul si fundul de sac peritoneal, Douglas ; peretii laterali ai vaginului vin in cont act cu muschiul ridicator anal, diferite planuri ale perineului si bulbii vaginu lui. Limita extremitatii inferioare a vaginului este formata de membrana himenal a care se rupe la primul contact sexual. Prin extremitatea superioara, vaginul s e insereaza pe colul uterin, inconjurand portiunea vaginala a colului. Se realiz eaza astfel un sant circular numit dom sau fundul de sac vaginal. Acestui fund d e sac i se descriu mai multe portiuni : o portiune anterioara, putin adanca, car e este in raport cu vezica urinara numita fundul de sac vaginal anterior ; doua portiuni laterale sau fundurile de sac laterale in raport cu parametrele, prin c are trec la acest nivel artera uterina si uterul ; o portiune posterioara sau fu ndul de sac posterior, cel mai adanc, care este in raport cu fundul de sac Dougl as, deci cu peritoneul. 8

Peritoneul este o seroasa intraabdominala, peritoneul parietal captuseste cavita tea peritoneala in care se afla organele abdominale pelviene. Partea de jos a ac estei cavitati se numeste fund de sac Douglas situat intre vagin (anterior) si r ect (posterior) ; peritoneul visceral acopera fiecare viscer intraabdominal, est e aderent la viscerul respectiv si datorita lui organele pot aluneca unul pe cel alalt. Peretele vaginal este constituit din trei tunici : a. Tunica externa, formata di n tesut conjunctiv ; b. Tunica medie musculara, formata din fibre musculare nete de dispuse in doua planuri : unul extern, cu fibrele orientate longitudinal si a ltu intern, cu fibrele orientate circular ; c. Tunica interna sau mucoasa vaginu lui este acoperita de un epiteliu pavimentos. Mucoasa vaginala nu contine glande , secretia provenind din glandele colului ; ea se continua cu mucoasa vulvara la exterior si mucoasa uterina la nivelul orificiului extern al colului. Secretia vaginala are o reactie acida, continand acid lactic. Epiteliul mucoasei contine glicogen, care sub influenta bacililor Doderiein (bacili saprofiti ai vaginului) , se transforma in acid lactic. Reactia acida constituie un mijloc de protectie impotriva infectiilor. Vaginul este un conduct extensibil si elastic care face l egatura intre organele genitale interne si externe. Prin el, spermatozoizii, dep usi in timpul actului sexual patrund in uter si in trompe si tot prin el se scur g afara secretiile uterine si sangele menstrual ; de asemenea serveste drept can al de trecere a fatului in timpul nasterii. 1.2.2. Uterul. 9

Este un organ musculos, cavitar, nepereche, asezat in mijlocul bazinului mic, in tre vezica si rect. Are rolul de a primi in cavitatea sa ovulul fecundat, sa-l p rotejeze, sa-l nutreasca in timpul dezvoltarii sale si sa-l elimine la exterior cand a ajuns la maturitate. Uterul are forma de para, extremitatea superioara ma i lata din care pleaca trompele uterine se numeste corpul uterin, iar cealalta i nferioara mai stramta se numeste colul uterin (cervix). Intre corp si col se gas este o portiune numita istm. Uterul este turtit dinainte-inapoi si prezinta prin urmare doua fete, una anterioara, numita vezicala, fiindca este in raport cu ve zica urinara si separata de aceasta prin fundul de sac vezico-uterin si una post erioara in raport rectul care o separa cu de fundul de sac recto-uterin. Are de asemenea doua margini laterale - una dreapta, alta stanga - la nivelul carora circula arterele uterine. Dimensiunile uterului la femeia care nu a nascut (nulipara) sunt de 18 centimetri lungime, 4 centimet ri latime si 2-2,5 centimetri grosime ; la multipare, uterul are 8-9 centimetri lungime, 5-6 centimetri latime si 3 centimetri grosime. In timpul gestatiei, ute rul creste in volum, caudal este oprit in expansiunea sa de planseul muscular pe lvin. Dar uterul poate deveni organ abdominal nu numai in cursul sarcinii ci si datorita unor tumori uterine (fibrom, cancer) cand poate creste in volum craniocaudal, transversal, putand determina tulburari prin compresiunea organelor veci ne (vezica urinara, uretera). Clasic uterul negravid are urmatoarele portiuni de sus in jos : Fundul uterului - partea craniala a uterului, mai inalta, ce prezi nta dinainte inapoi insertia celor doua tube uterine, ligamentele utero-ovariene ligamente rotunde. 10

Corpul uterin - usor turtit anteroposterior cu o fata ventrala plana (fata vezic ala si o fata dorsala - fata intestinala). Istmul uterin: este partea care in sa rcina desparte corpul de colul uterin.Deschis in a doua jumatate a sarcinii sub denumirea segment, resprezinta un reper important in efectuarea inciziei opera tiei cezariene. Colul uterin este lung de aproximativ 3 centimetri; el se subimp arte in doua subportiuni: una superioara, supravaginala si alta caudala, proemin and in vagin, reprezentand partea vaginala a colului. Cavitatea uterina este mai larga in partea superioara, reducandu-se spre col, unde da nastere canalului ce rvical ce comunica cu vaginul. El comunica cu vaginul prin orificiul uterin exte rn punctiform la virgine si transversal cu margini neregulate citiceale la multi pare. a. La virgine ; b. La secundipare ; c. La multipare. Uterul primeste si fi xeaza blastocistul in endometrul (ovoimplantatia) transformat estrogeno-progesta tiv ; asigura hranirea si dezvoltarea oului lipsit de rezerve nutritive in cele 9 luni (280 zile) de gestatie. 1.2.3. Tubele uterine (salpinga, trompa), in numa r de doua, cate una de fiecare parte a uterului, sunt conducte in forma de tromp eta ce se intind intre uter si ovar. Ele conduc ovulul capatat spre uter, adapos tesc intalnirea garnetului feminin (ovulul) cu cel masculin (spermatizoidul) si permite fecundarea in treimea exterioara a sa (a uneia dintre ele). Fiecare tuba are lungimea de 10-12 centimetri. Descriptiv prezinta patru parti: interstitial a (in peretele uterin), istmica (3-4 centimetri), ampulara de 7-8 centimetri si pavilionara in forma de palnie cu fimbrii de 1,5-2 centimetri. Tuba prezinta dou a orificii : unul uterin, cu deschidere in cavitatea uterina in dreptul fundului uterin si altul abdominal, in mijlocul pavilionului tubei, cu deschiderea in ca vitatea abdominala. Pavilionul tubei prezinta mai multe franjuri, dintre care un ul mai mare, care asigura legatura intre ovar si pavilionul tubei. Pavilionul tu bei cupleaza ovulul de la suprafata ovarului. Uneori, anormal nodarea oului se f ace in afara uterului, in tube, pe ovar, peritoneu sau ansele intestinale, dand nastere sarcinii ectopice sau extrauterine. Obstructia tubei constituie o cauza de sterilitate. 1.2.4. Ovarele sunt glande perechi, cu dubla functie excretorie (gametogeno, de producere a celulelor germinate feminine-ovulul). Ele 11

determina caracterele sexuale principale si secundare ale femeii si au rol deose bit in constructia endocrina a acesteia. Sunt situate in interiorul abdomenului, in cavitatea pelvina, de o parte si de alta a uterului in retrouterin. Ele sunt fixate pe organele vecine prin ligamente (tubo-ovarian, utero-ovarian, lombo-ov arian, mezo-ovarian) si prin formatiuni vasculonervoase (artera ovariana, venele utero-ovariene, vase limfatice si nervi simpatici peri vasculari), toate acoper ite de peritoneu. Congenital, ovarele se dezvolta in regiunea lombara si coboara in bazin. Ele pot sa nu coboare, determinand o situatie ectopica, sau pot cobor i mai mult ajungand in canalul inghinal sau labiile mari. Au forma ovoida, cu lu ngime de 3-5 centimetri, latime 3 centimetri, grosime 1-2 centimetri, greutate d e 6-8 g, culoare alb-galbui, consistenta elastica. In general de marimea unei mi gdale verzi, volumul lor variaza cu varsta (pubertate, adolescenta, senescenta) si cu starea fiziologica (preovulatie, ovulatie, sarcina). Pe suprafata ovarelor exista mici vezicule cu dimensiuni ce variaza de la o gamalie de ac la o cireas a. Ele sunt foliculii ovarieni, De Graf. Fiecare ovar contine la nastere aproxim ativ 400.000 de foliculi din care, pe parcursul activitatii ovariene, se vor mat ura doar 300-400 foliculi primari ce vor ajunge sa fie ovulati, restul degenerea za. Dezvoltarea foliculului si a ovarului se face sub influenta foliculostimulin ei (FSH) produsa de hipofiza. 1.3. Glandele anexe ale aparatului genital feminin Glandele lui Bartholin sunt echivalente glandelor lui Cowper de la barbat, in n umar de doua, in forma ovoida, ele au marimea unui bob de mazare si sunt situate de o parte si de alta a orificiului vaginal. Canalul lor secretor se deschide i n santul dintre labiile mici si himen. Se dezvolta la pubertate si se atrofiaza la menopauza. Produsul lor este expulzat in timpul actului sexual, avand rol de lubrifierea cailor genitale. Glandele periuretrale sau glandele Skene, mai numer oase, sunt situate in apropierea uretrei. Orificiile de deschidere se gasesc in general, de o parte si de alta a orificiului uretral extern sau a meatului uretr al. Ele se dezvolta in perioada pubertara si dispar dupa menopauza. Sunt echival ente glandelor prostatice de la barbat. Glandele vestibulare sunt mici, foarte n umeroase, sunt dispuse pe mucoasa orificiului vaginal, secretia (participand la lubrifierea orificiului vaginal). Glandele mamare sunt in mod normal organe pere che prezentand la exterior areola mamara, in centrul acesteia gasindu-se mamelon ul. Greutatea lor variaza in functie de starea lor functionala : la nastere au g reutatea de 5 g, la 12

adulte 200 g, iar la femeile ce alapteaza aproximativ 500 g. greutatea ca si for ma celor doi sani sunt inegale. Mamelele sunt in numar de doua, exceptionale exi stand si mamele supranumerare (polimastie), sau pot lipsi mamelonul (atelie). La suprafata intalnim mamelonul, situat in centru, inconjurat de areola de 3-5 cm diametru, roza la blonde sau mai inchisa la brune. Pe suprafata areolei se gases c tuberculii Morgagni, glande sebacee care in sarcina, isi maresc volumul, luand denumirea de tuberculi Motogomery. Mamelonul este o proeminenta cilindrica sau conica, cu varful rotunjit si baza latita. La virgine el poate sa nu fie reliefa t, in timp ce la femeia ce alapteaza poate ajunge la 2 cm. De forma variabila, t urtit, invaginat, ombilicat sau despicat, prezinta la suprafata sa 15-20 pori ga lactofori prin care se deschid canalele galactofore in numar de 15-25. Fiecare c anal galactofor aduna secretia unui lob glandular, inainte de a ajunge la mamelo n, canalul prezinta o dilatatie sinusul lactifer - in care se acumuleaza latele in intervalul celor doua alaptari. Structurat glanda este formata din 15-20 lobi , fiecare lob fiind alcatuit la randul sau din lobuli, rar acestia din acini gla ndulari. Secretia laptelui apare la 2-5 zile dupa nastere, ea putand fi stimulat a sau inhibata la nevoie. 13

MAMELA - aspect interior si sectiune 14

1.4. Notiuni privind anatomia bazinului osos si partilor moi Filiera pelvi-genit ala este reprezentata de ansamblul elementelor materne, strabatute de fat in tim pul nasterii. Este alcatuita din parii osoase (bazinul osos) si parti moi (bazin moale). Bazinul osos este format prin unirea celor doua oase coxale (ilion, isc hion si pubis) cu sacrul si coccisul. Solidarizarea acestora se face prin doua a rticulatii sacro-iliace, sinfiza pubiana si ligamente sacro-sciatice (sacro-spin os si sacro-tuberal). Bazinul osos este format din bazinul mare si bazinul mic. Bazinul osos - bazinul mare este delimitat de fata interna a aripilor osoase ila ce, care formeaza fosele iliace. Sustine organele abdominale si dirijeaza fatul spre bazinul mic. Are o importanta mai redusa din punct de vedere obstetrical. B azinul mic se mai numeste si bazin obstetrical. Are o poarta de intrare stramtoa rea superioara - o poarta de iesire - stramtoarea inferioara - intre ele existan d excavatia si stramtoarea mijlocie. Stramtoarea superioara este un contur osos delimitat de : promontoriu, marginile si fata anterioara a aripioarelor sacrului , linia denumita, eminenta iliopectinee, marginea superioara a ramurii orizontal e a pubeului si simfiza pubiana. Din cauza proeminentei pe care o face promontor iul, stramtoarea superioara are forma unei inimi de carte de joc, dar aceasta forma poate varia. Pentru a aprecia dimensiunile stramtorilor se masoara distant ele dintre anumite proeminente osoase, numite repere. Aceste distante se numesc diametre. Cele mai tari diametre ale stramtorii superioare sunt cele transversal e si cele oblice, in care sunt orientate, in timpul coborarii, diametrele mari a le craniului fetal. Stramtoarea inferioara este iesirea din excavatie sau din ba zinul osos. Bazinul moale. Bazinul osos este acoperit pe suprafata sa interna de o serie de muschi, dintre care cei mai importanti in timpul nasterii sunt musch ii ridicatori anali. Ei formeaza un fel de palnie cu cavitatea in sus. Se insera pe partea mijlocie a excavatiei pelviene si prezinta o despicatura mediana, tra nsversata de uretra, vagin si portiunea terminala a intestinului gros. Acesti mu schi inchid in jos bazinul osos, constituind partea cea mai profunda a bazinului moale, numita planseul pelvian. 15

Planul superficial al bazinului moale, este numit si planseul perineal si este f ormat dintr-o serie de muschi mici, acoperiti de teci aponevrotice de tesut gras os si piele. Bazinul moale este continuarea bazinului osos, formand impreuna cu el un canal osteo-fibros in partea superioara si musculo-aponevrotic in partea i nferioara. Bazinul moale se lasa destins in timpul nasterii permitand trecerea f atului catre orificiul vulvar, care este partea terminala a canalului pelvigenit al. FIZIOLOGIA APARATULUI OBSTETRICAL Articulatiile bazinului ramolindu-se in timpul sarcinii, permit miscari ale oaselor, care duc la marirea diferitelor diametre ale bazinului. Prin diverse pozitii in care este pusa gravida, se obtin mariri a le diametrelor stramtorii superioare sau a celei inferioare 16

Capiitolul 2 : Fecundarea si dezvoltarea intrauterina a embrionului, Nasterea Fe cundarea ( contopirea continutului celor doi gameti de sex diferit) are loc in t reimea externa a trompei uterine. In urma fecundarii se constituie o celula-ou ( zigot), celula diploida. Dupa nidare, se formeaza discul embrionar: - didermic in saptamana a II-a - tridermic incepand cu a III-a saptamana. Discul embrionar se transforma in embrion. Paralel cu acesta, prin diferentierea foitelor embrion are se formeaza primordiile organelor interne. Din luna a III-a , embrionul devi ne fat. Acesta isi desavarseste cresterea si dezvoltarea intrauterina pana la na stere ( sfarsitul lunii a IX-a) . Fatul, expulzat prin actul nasterii, devine no u-nascut. Pe perioada dezvoltarii intrauterine se formeaza o serie de anexe embr ionare : - Amnios: membrana vasculara, care se formeaza in jurul embrionului. Lichid amniotic: este lichidul care umple spatiul cuprins intre embrion si amnio s. Are aceeasi temperatura cu organismul matern si rolul de a proteja embrionul de socuri mecanice. - Cordonul ombilical: face legatura intre placenta si fat. P rezinta vase sanguine : 2 artere si 1vena. - Placenta: permite schimbul permanen t de gaze respiratorii si substante (nutritive si de excretie) intre embrion (fa t) si organismul matern, prin vasele de sange ale cordonului ombilical. La naste re este expulzat intai fatul si , la foarte scurt timp dupa acesta, placenta. Im ediat dupa nastere se sectioneaza cordonul ombilical , care va lasa o cicatrice - ombilicul. Nou-nascutul incepe sa respire odata cu primul tipat de plans. 17

Capitolul 3: Lehuzia- Definitie, Clasificare Lehuzia este perioada ce urmeaza du pa nastere, caracterizata prin revenirea progresiva la configuratia si situatia anterioara starii de graviditate a tuturor organelor , in special a organelor ge nitale, care au suferit modificari profunde anatomo-functionale determinate de s arcina si de actul nasterii. Lehuzia se numeste fiziologica, atunci cand evoluti a ei nu este tulburata de nici o complicatie, cum ar fi : hemoragii, infectii. G landele mamare, din contra, intra in aceasta perioada intr-o stare de supraactiv itate functionala , stabilindu-se astfel secretia lactata. CLASIFICAREA LEHUZIEI A) Lehuzia imediata B) Lehuzia propriu-zisa C) Lehuzia indepartata A) LEHUZIA I MEDIATA: Urmeaza imediat dupa terminarea perioadei a -4 a(delivrenta) a nasterii si dureaza 2 ore. Fenomenele care au loc in aceasta perioada sunt: - contractiil e uterine - retractia uterina - hemostaza vaselor deschise de la nivelul zonei d e insertie a placentei (,,plaga placentara). Aceste fenomene determina modificarea formei si consistenta uterului, care devine globulos si dur, de dimensiuni mai mici, formand globul de siguranta PINARD. B) LEHUZIA PROPRIU-ZISA : Are o durata de 10 zile dupa nastere. Aceasta perioada se caracterizeaza prin urmatoarele fe nomene : - involutie uterina - secretia de lohii. C) LEHUZIA INDEPARTATA : Aceas ta perioada dureaza 30 de zile dupa nastere. Fenomenele mai importante sunt: - c ontinuarea involutiei uterine - secretia de lohii ( care sunt scurte si scad pro gresiv cantitativ) - continuarea secretiei locale care intra in faza de autocuan tism mamar. De asemenea, continua si refacerea pe aparate si sisteme. 18

3.1. Modificarile organismului in Lehuzie Dupa nasterea normala, in general lehu za se simte usurata si buna dispozitie revine in cateva ore. Dar, dupa o nastere prelungita, laborioasa, lehuza se simte obosita si are tendinta de somn. In mod normal, o femeie sanatoasa si care a nascut normal isi imbunatateste aspectul d e la o zi la alta. Daca in timpul celor 9 luni de gestatie au loc modificari pro funde ale organismului femeii, care se adapteaza dinamic, in lehuzie, dupa evacu area uterului, se produce o veritabila ,, dezintegrare ( revenire) a tuturor eleme ntelor gravidice, cu fenomene de regresie a organelor hipertrofiate de sarcina. Intr-un singur sector, organismul mai cladeste- sectorul lactatiei. In acest act reflux, complex, economia organica se supune unei noi constelatii hormonale. As adar, ,,revenirea la starea de negraviditate este o caracteristica a lehuziei norm ale. 3.1.1. Modificari generale Sistemul nervos : - dupa o scurta faza de labili tate psihomotorie legata probabil de modificarea echilibrului hormonal, isi reca pata reactivitatea obisnuita din afara sarcinii. Sistemul hematopoetic : - se ca racterizeaza printr-o crestere usoara a volumului sanguin imediat dupa nastere, apoi revine la valori normale. Hemoglobina si hematocritul scad, leucocitoza ati nge valori mari, se caracterizeaza prin granulocitoza cu limfopenie si eozinopen ie. Aceste modificari dureaza aproximativ 7 zile, dupa care revin la valorile di n afara sarcinii. Sistemul osteo-muscular : - musculatura abdominala si perineal a isi reiau progresiv tonusul, relaxarea ligamentelor si a articulatiilor dispar e. Aparatul respirator: - respiratia este ampla si lenta in primele zile ale leh uziei, apoi isi recapata caracterele din afara sarcinii Aparatul cardio-vascular : - pulsul are tendinta la bradicardie - tensiunea arteriala nu se modifica In primele 7 zile post-partum, principalii parametri hemodinamici revin la normal : debitul cardiac, frecventa cardiaca, presiunea venoasa centrala. Aparatul diges tiv : 19

- apetitul este normal, se mentine cateva zile hipotonia intestinala - lehuza es te predispusa la constipatii si hemoroizi. Aparatul renal : - hipotonia vezicala persista cateva zile dupa nastere, determinand in unele cazuri tulburari ale fu nctiei vezicale(retineri de urina urmate de poliurie) In majoritatea cazurilor d upa nastere, la cateva ore, are loc o criza urinara de poliurie de peste 2 litri . Dilatatia uretrelor si bazinetelor retrocedeaza in aproximativ 3-4 saptamani d upa nastere. Aparatul genital : - toate tegumentele sufera procesul de involutie , involutia uterina a fost studiata ca fiind un fenomen caracteristic perioadei de lehuzie - colul uterin , la cateva zile de la nastere, permite patrunderea a 2 degete . Dupa prima nastere, orificiul extern al colului va avea aspectul de f anta transversala, diferit de orificiul extern al nuliparelor, care este punctif orm. Vaginul revine treptat la dimensiunile dinaintea sarcinii, inelul vulvar va prezenta modificari ale regiunii himenale, caracterizate prin aparitia caruncul elor mirtiforme. Dispare deasemenea inhibitia edematoasa, tonusul musculaturii p elviene revine la normal. 3.1.2. Modificari genitale: *Modificari anatomice ale organelor genitale externe : Organele genitale externe revin treptat la starea i nitiala. Vulva isi reia tonicitatea, edemul dispare, iar orificiul vulvar se ref ace chiar a doua zi. Vaginul, mult mai deschis in urma actului nasterii, isi rev ine destul de repede, iar micile fisuri se cicatrizeaza. Canalul vaginal este hi peremiat si ramane ceva mai deschis, iar pliurile vaginale sunt mai putin relief ate ca inainte de nastere. Perineul, de asemenea, destins la maximum la nastere, poate prezenta leziuni traumatice, spontane sau artificiale, de la fisuri neins emnate pana la rupturi de diverse grade sau epizioperineatomia. Membrana himenal a la femeile primipare prezinta dupa nastere ruperi profunde, a caror cicatrizar e poarta denumirea de carunculi mirtiformi sau himenali. * Modificari ale organe lor genitale interne : Revenirea la starea normala a uterului de numeste involut ie uterina. Ea se produce printr-un proces lent si progresiv, referindu-se la vo lumul, consistenta, forma, structura, pozitiile si functiile uterului. 20

Procesul de involutie apare cu predominanta la nivelul corpului uterin. Aceasta este o consecinta a nutritiei foarte reduse, avand ca urmare o ischemie, datorit a stramtarii lumenului vaselor, care si ele sufera o involutie in lehuzie, in ur ma careia celulele musculare , reconformate in timpul sarcinii, involueaza si se reduc ca marime si volum. Involutia uterina la primiparele care au nascut spont an se face mai repede decat la multipare. Odata cu volumul uterului scade si gre utatea sa, progresiv, care de la 10001300 grame, ajunge la 60 grame la sfarsitul lehuziei. Tot timpul involutiei uterului, ramane pe linia mediana sau usor spre dreapta si este mobilizabil. Vezica-plina cu urina, deplaseaza usor corpul uter in in abdomen sau in una din fosele iliace ( mai cu seama spre dreapta). Subinvo lutie uterina- se produce dupa nasteri laborioase, interventii, sarcini gemelare , hidroamnioase, infectii, asocierea sarcinii cu frison. Segmentul inferior- inv olueaza rapid, el dispare in cateva zile, in locul lui reconstituindu-se istmul uterin ( portiunea intermediara dintre col si corp). Refacerea colului incepe im ediat dupa nastere, in a sasea- a opta zi colul avand consistenta suficient de t are. Orificiul intern- se inchide progresiv, fiind constituit dupa 24 de ore, da r ramane permeabil. Dupa 5 zile, nu mai permite decat trecerea unei pulpe de deg et, dar dupa 12 zile, orificiul intern este bine inchis. Marginile orificiului e xtern raman moi si extensibile in primele 10 zile. Orificiul se reface, incat se permite destul de usor patrunderea unui deget. La sfarsitul lehuziei este compl et stabilit. Intre cele 2 orificii, cel intern si cel extern al colului, peretii canalului cervical se constituie imediat dupa nastere, in primele 4-5 zile , ca nalul cervical isi reia lungimea normala. La sfarsitul lehuziei, orificiul inter n ramane cilindric, iar orificiul extern are o fanta transversala si uneori prez inta cicatrici la comisuri ( la primipare, orificiul extern este punctiform). Ca nd canalul cervical este deschis mai mult de 6 zile, suspectam resturi placentar e cu consecinte negative. * Modificari fiziologice ale miometrului si endometrul ui : In lehuzie, miometrul si endometrul , mult dezvoltate in timpul sarcinii, s ufera lent un proces de involutie. MIOMETRUL : Fibrele musculare foarte mult hip ertrofiate in sarcina, isi revin la dimensiunile obisnuite, iar unele fibre musc ulare de neoformatie, sufera un proces de revenire la starea conjunctivei. 21

Edemul produs de inhibitia gravidica se reabsoarbe, iar pe de alta parte , incet ul cu incetul, dispar sinusurile sanguine, care sunt foarte bogate in uterul gra vid, mai ales in zona de insertie a placentei. Principalele modificari ale uteru lui : a) in sarcina : - hipertrofie - hiperplagie - metaplazie - sinusuri sangui ne bogate b) in lehuzie : - hipotrofie - hipoplazie - metaplazie in sens invers - sinusuri sanguine din ce in ce mai mici ENDOMETRUL : Dupa eliminarea placentei si a membranelor, se detaseaza in partea superioara a caducei serotive si parie tale, uterul ramanand captusit intern numai de stratul profund ( stratul bazal). Aspectul acestui strat difera dupa cum este examinata portiunea care corespunde insertiei placentare sau parietale. Zona de insertie placentara- are aspectul u nei plagi de forma rotunda sau ovala, cu suprafata mamelonara rosie, acoperita c u numeroase cheaguri, infiltratii leucocitare, urmare a trombozei vasculare. Sub acest strat se gasesc fundurile de sac glandulare, din al caror epitelii se va forma viitorul strat functional. Zona extraplacentara sau membranoasa ( caduca v era) este mai neteda , nu prezinta tromboze vasculare , avand o culoare cenusierosiatica. In timpul lehuziei, caduca trece prin 2 stadii : Stadiul 1- in primel e zile se produce o distrugere si eliminare a celulelor decidenale, impreuna cu o mare parte a tubilor glandulari. Stadiul 2- este caracterizat prin regenerarea glandulara si de refacere a endometrului.La inceput se formeaza numai insule di seminate de mucoasa uterina , care , prin proliferare continua, se unesc, astfel ca, dupa aproximativ 6 saptamani, intreaga suprafata uterina este acoperita de endometrul regenerat, printr-o veritabila cicatrizare. Acest proces dureaza pana la sfarsitul lehuziei, cand mucoasa uterina este pe deplin formata ( functia po ate din nou sa fie fecundata). Aparitia menstruatiei, dupa terminarea lehuziei, este in functie de alaptare : - amenoree- dureaza cat alaptarea ( 85% din lehuze ). - menstruatii neregulate, cat dureaza alaptarea ( 8-10% din lehuze) - menstru atii regulate cat dureaza alaptarea ( 5% din lehuze). La 3-4 saptamani dupa nast ere, poate aparea o mica sangerare , numita ,, mica menstruatie. 22

Capitolul 4. Clinica si asistenta Lehuzei Lehuza nu trebuie privita ca o bolnava . Intr-o lehuzie fiziologica, trebuiesc urmarite foarte atent si metodic urmatoa rele fenomene : - involutia uterina - lohiile - plagile perineale - lactatia si alaptarea - tensiunea arteriala - pulsul - diureza - temperatura - tranzitul - r espiratia - alimentatia. Involutia uterina : Involutia uterina inseamna revenire a uterului la pozitia, forma, dimensiunile anterioare nasterii. Involutia uterin a consta in micsorarea treptata de revenire a organismului, ajungand ca la sfars itul perioadei de lehuzie propriu-zise sa atinga dimensiunile unei portocale, re devenind organ pelvin. Fundul uterin coboara treptat cu aproximativ 1,5 cm in 24 ore. In 12 zile se va gasi la nivelul simfizei pubiene. La 6-8 saptamani de la nastere are dimensiunile dinaintea nasterii. Din punct de vedere histologic, inv olutia uterina se caracterizeaza prin reducerea numerica si atrofierea fibrelor musculare, a vascularizatiei, disparitia inhibitiei edematoase. Fibrele miometri ale hipertrofiate in timpul sarcinii vor suferi un proces de atrofiere si numaru l lor se va micsora. Vascularizatia se reduce considerabil prin micsorarea calib rului si hialinizarea unor vase. Dupa expulzarea placentei si a membranelor , ut erul se afla de obicei la nivelul ombilicului sau cu un deget deasupra lui si in complet derivat spre dreapta. In primele zile ale lehuziei, pot aparea asa numit ele ,,colici uterine, mai frecvente la multipare, care cedeaza la administrare de antispastice. In urma acestor colici uterine, uterul involueaza cu un deget pe z i, astfel incat , in ziua a sasea de lehuzie se gaseste la jumatatea distantei d intre ombilic si simfiza pubiana, iar in a douasprezecea zi de lehuzie, fundul u terin nu se mai poate palpa deasupra simfizei pubiene, devenind organ pubian. Od ata cu scaderea diametrului vertical, se reduce progresiv si diametrul transvers al, iar in urma tactului vaginal efectuat in ziua a 14-a, se gaseste uterul cat o portocala. Ulterior, involutia uterina continua, dar mai lent, pana la sfarsit ul lehuziei. 23

Uterul cantareste : - la nastere-1000-1300g - in a 8-a zi de lehuzie-750 g - in a 15-a zi de lehuzie-300 g - dupa sfarsitul lehuziei-60-70 g Sunt anumite situat ii in care uterul pare subinvoluat : - cand uterul apartine unei multipare - can d este sediul unei tumori ( fibrom) - cand lehuza nu a avut scaun sau nu a urina t. In acest caz, datorita plenitudinii organelor invecinate ( vezica si rectul) , uterul, care este relativ mobil in toate directiile, este dislocat in sus si a stfel la palpare pare mai inalt. In cazul unui uter mai ,,lenes ( subinvoluat) , c u sau fara infectie, sunt necesare ocitocitele. Involutia uterina se supraveghea za prin masurarea zilnica a inaltimii fundului uterin si palparea acestuia, pent ru a se putea constata consistenta si sensibilitatea dureroasa. Lohiile: Lohiile reprezinta scurgeri vaginale in care isi au originea: liza, cheagurile de forma re in urma hemostazei, caduca necrozata, transudatul uterin. Sunt secretii ale o rganelor genitale, dupa nastere, care dureaza tot timpul lehuziei, schimbandu-si cantitatea si calitatea. Cantitatea lohiilor este variabila, de la caz la caz, in medie fiind apreciata la 1400-1500 ml. Mirosul lohiilor este fad caracteristi c, spre deosebire de lohiile infectiilor puerperale, care sunt fetide. In compoz itia lohiilor gasim: ser, apa, resturi de caduca, mai mult sau mai putin degener ate, celule deciduale, elemente sanguine si cheaguri, albumine, grasimi, clorura de sodiu, fosfati, alcaline, saruri de calciu, fier, produse de secretie si de descuamatie din canalul cervical si din vagin, vermix caseoza, lichid amniotic, unii germeni saprofiti sau chiar patogeni, proveniti din caile genitale inferioa re. Scara colorimetrica a lohiilor : in mod normal, lohiile sunt sanghinolente ( 100-400 ml) fiind formate din sange necoagulat, uneori putand fi amestecat cu l ichid amniotic si cu cheaguri- lohia rubeo. In ziua a 4-a- 5-a sunt sero-sanghin olente. In urmatoarele 6-10 zile, lohiile devin seroase , cand se coloreaza in b run-roscat-lohia furca. Dupa 10 zile, lohiile devin de o nuanta galbuie, aproxim ativ pana in ziua 21- a dupa nastere- lohia flava. Dupa 3 saptamani de la naster e, lohiile se reduc cantitativ pana la disparitie, luand aspect de secretie adip os-laptoasa-lohia alba. 24

 Se observa uneori , intre a 20-25-a zi de lehuzie, o pierdere de sange putin abu ndenta care dureaza aproximativ 1-3 zile ( ,,unica menstruatie), care nu necesita o ingrijire deosebita. Un fenomen clinic asemanator il constituie pierderea de l ohii in cantitate mai abundenta, uneori cu aspect de sange proaspat, care apare de obicei dupa actul suptului. Acest fenomen clinic este datorat unui mecanism r eflex, in urma excitatiilor produse la nivelul mamelonului ( reflexul monouterin ). In urma acestui act reflex , uterul se contracta , lehuza are senzatia durero asa, la nivelul uterului ( ,, colici uterine ), adesea cantitatea de lohii sanghin olente este destul de mare. In conditiile de ,, termostat ale corpului matern, dat orita compozitiei lor, lohiile sunt un bun mediu de cultura al tuturor agentilor patogeni. Din acest motiv este necesara indepartarea lor minutioasa. In mod obl igatoriu, se fac 4-5 toalete vulvo-vaginale dimineata si seara si intotdeauna du pa evacuarea vezicii si a rectului. Toaleta vulvo-vaginala si a perineului se fa ce cu o solutie antiseptica , solutie de permanganat de potasiu 1/ 5000 , cloram ina 1/1000 , solutie de rivanol 1/4000, solutie DAKIN, apa oxigenata. Dupa termi narea toaletei, se usuca foarte bine pielea, prin tamponare ( nu prin frecare) s i apoi se aplica un pansament vulvar steril , sustinut cu ajutorul unui bandaj i n forma de ,,T. Pansamentul va fi schimbat de 3-4 ori pe zi. Plagile perineale : A desea, cu ocazia nasterii, se produc diverse plagi ale organelor genitale, macro scopice, care necesita o ingrijire atenta. Perineografiile si epiziarofiile treb uie controlate si curatate prin toaleta externa cu solutie slab dezinfectanta de 2 ori pe zi. Fibrele de matase sau ata aplicate la tegumente se scot de obicei in a cincea zi de lehuzie. Pericolul de infectie a acestor plagi este foarte mar e. Motivele sunt : - secretiile septice vaginale - apropierea de rect, loc unde intalnim flora microbiana a tubului digestiv - diversele manevre din sfera genit ala ocazionate de nastere - conditiile de igiena indoielnica. Ingrijirea plagilo r este simpla, dar trebuie sa fie metodica si permanent efectuata, pana la vinde care. Toaleta vulvo-vaginala se face des si obligatoriu dupa fiecare emisie de s caun sau urina, si se aplica pansamente curate si sterile ( tarson). Inainte de a aplica tarsonul, este necesar sa tamponam atent regiunea vulvoperineala, pana la uscare, pentru a evita macerarea pielii. 25

In caz ca exista o infiltratie a plagii, deci plaga prezinta un debut inflamator iu, se pot administra antibiotice parenteral sau local, in infiltratii ( 200 000 - 400 000 U.I.penicilina in 20 ml novocaina). Dupa tratarea plagilor perineale, este bine sa aplicam un bandaj in ,,T. Lactatia : Cuprinde urmatoarele faze : mamo geneza lactogeneza lactopoieza galactopoieza Mamogeneza= dezvoltarea glandelor m amare pe parcursul sarcinii. Lactogeneza= initierea lactatiei imediat dupa naste re. Lactopoieza= mentinerea secretiilor lactate pe parcursul perioadei de alapta re. Galactopoieza= ejectia laptelui. Cea mai particulara si durabila manifestare a lehuziei o constituie aparitiei secretiei lactate. Dezvoltarea glandei mamare reprezinta un proces hormono-dependent, fiind sub influenta cantitatilor crescu te de hormoni steroizi si proteici. Aceasta se traduce prin cresterea de volum a sanilor si secretia de colostru. Estrogenii dezvolta canalele galactofore, zona areolara, mamelonul. Progesteronul actioneaza asupra acinilor glandulari. Actiu nea acestora are loc in stransa corelatie cu a hormonilor secretati si a celorla lti hormoni proteici. Aceasta este faza de mamogeneza ( proliferarea elementelor componente ale glandei, pregatirea sa in vederea procesului lactatiei). Cantita tea crescuta de estrogeni si progesteron va stimula la nivelul hipotalamic secre tia de PIF , care va inhiba eliberarea de prolactina ( hormonul lactatiei) de la nivel hipofizar. Faza de lactogeneza ( lactatia propriu-zisa) urmeaza imediat d upa nastere, in primele zile=colostru. Instalarea secretiei lactate are loc in a treia si a patra zi post-partum. Pana la instalarea completa asecretiei lactate , glanda mamara secreta colostru- precursor al laptelui, cu o compozitie particu lara, continand o cantitate mai mare de proteine. Expulzia fatului si a placente i determina modificari hormonale importante in organismul matern. Scaderea titru lui estrogenilor si progesteronului este treptata. Secretia de prolactina de la nivel hipofizar nu va mai fi inhibata, acest hormon, actionand asupra glandei ma mare, va determina lactatia. Secretia lactata apare uneori treptat, alteori brus c, zgomotos ( ,, furia laptelui), precedata fiind de angorjarea sanilor , care dev in durerosi si de consistenta ferma. 26

Angorjarea sanilor se insoteste de ascensiunea termica , cefalee, puls accelerat . Simptomatologia dureaza 24 ore, dupa care dispare odata cu golirea sanilor. Fa za de galactopoieza consta in intretinerea ulterioara a secretiei lactate .Princ ipalul factor care determina galactopoieza este reflexul de supt al copilului. S uptul mamelonului prin reflex nemo-hormonal si ocitocina. Ocitocina are propriet ati galacto-kinetice , stimuland contractia celulelor mioepiteliale si a fibrelo r musculare netede ale glandei mamare, favorizand astfel ejectia laptelui. Clini c, se pot observa contractii uterine in timpul suptului, traducand descarcarea d e ocitocina din hipofiza posterioara. Urmeaza faza de automatism mamar, in care sistemul hipotalamo-hipofizar nu mai intervine. Golirea periodica a sanilor va s uscita activitatea secretorie a acestora, glanda mamara castigandu-si un veritab il automatism. In aceste conditii, sistemul hipotalamo-hipofizar isi reia functi a sa ciclica , hormonii gonadotropi inhibati de prolactina vor fi din nou secret ati si vor stimula eliberarea de steroizi ovarieni, cu posibilitatea aparitiei o vulatiei si menstruatiei. Cantitatea de lapte secretata pe zi este intre 900-180 0 ml. Procesul lactatiei dureaza intre 2-12 luni , la o medie de 6 luni fiind in tretinut de suptul mamelonului. Laptele uman este alcauit din proteine, grasimi, glucide, saruri minerale si 88% apa. Alaptarea : Nou-nascutul va fi pus la san la aproximativ 12 ore de la nastere, m oment hotarat de starea copilului si a mamei.Nu vom pune la supt nou-nascutul ca re s-a nascut noaptea, deoarece mama sa are nevoie de odihna, ci il punem , chia r daca depasim cateva ore data primului supt, in dimineata urmatoare. Intervalel e dintre mese, in primele 3-4 saptamani, sunt de 3 ore, revenind, in medie, 6 me se pe zi, cu o pauza de minim 6 ore peste noapte, necesara mamei pentru odihna s i nou-nascutului pentru odihna si digestie normala. Astfel, prima masa va incepe la 6 dimineata, iar ultima masa in jurul orei 23-2400. Durata unei alaptari nu trebuie sa depaseasca mai mult de 10-15 minute, in care copilul este pus la ambi i sani, favorizand astfel formarea reflexului suptului. Mentinerea indelungata, peste 15 minute la san a nou- nascutului, este daunatoare, producand dispepsie l a nou- nascut, prin nerespectarea ritmului golirii stomacului, iar prin macerare a in urma indelungatei tineri la san a mamelonului in cavitatea bucala, se produ c fisuri sau ragade, poarta de intrare a microbilor, ce pot duce la inflamare si infectie, ajungand pana la mastita. 27

Ratia alimentara este suficienta cand cresterea copilului in greutate se face in tr-un ritm normal, incepand din a cincea zi, cand se opreste scaderea fiziologic a. Un nou-nascut ponderal trebuie sa primeasca : - in prima zi-10 g pe supt- 70 g pe zi - in a doua zi- 20 g pe supt- 140 g pe zi - in a treia zi- 30 g pe supt210 g pe zi - in a saptea zi- 70 g pe supt- 490 g pe zi. Calculul de lapte supt se va face socotind greutatea de baza a copilului. Avantajele suptului rational sunt : 1. Pentru mama : actul suptului duce la o buna involutie uterina profila xia bolii tromboembolitice prin eliminarea stazei pelvine, prin contractia uteru lui se formeaza mamelonul suptul la ore fixe protejeaza mamelonul evacuarea sanu lui constituie un stimulent pentru secretia de prolactina ( L.T.H.) 2. Pentru no u-nascut : se formeaza reflexul suptului colostrul este foarte bogat in hormoni, anticorpi si enzime, fiind un stimulator biologic colostrul este un purgativ fo arte bun, ducand la eliminarea meconului, cu favorizarea actiunii florei intesti nale. Inainte de a incepe alaptarea nou- nascutului, mama se va spala pe maini c u apa si sapun, va spala sanii cu apa si sapun, cu acid boric 1-2 % sau se vor u nge cu glicerina. Fisurile( ragadele) se combat prin mijloace igienice si tratam ent cu glicerina taninata sau : Rp :- nitrat de argint 0,4 g - Balsam de Peru 2 g ( ,,pasta neagra) - Lanolina 20 g - MF unguent Etapele de dezvoltare ale infectiilo r sanilor sunt : - Fisuri ( ragade) - Limfangita sanului - Limfo-galactoforita Mastita ( inflamatie parenchimatoasa) - Abcesul mamar. 28

Microclimatul : O atentie deosebita trebuie acordata mediului ambiant al lehuzei . Camera in care este instalata lehuza trebuie sa indeplineasca anumite conditii si anume : - camera trebuie incalzita si luminoasa - in camera sa fie liniste. De asemenea, un rol important il au personalul medical si auxiliar ce trebuie sa aiba o atitudine calda, prietenoasa si intelegatoare. Prescrierea medicamentelo r se va face cu prudenta , deoarece ele trec odata cu laptele in organismul nounascutului si pot produce efecte nocive. Trebuie adus la cunostinta lehuzei ca n u este admisa inceperea activitatii sexuale decat dupa terminarea perioadei de l ehuzie ( 6 saptamani) pentru a preveni unele infectii. Schimbarea lenjeriei de p at si de corp se va face ori de cate ori este nevoie. Temperatura : In majoritat ea cazurilor, lehuza este cuprinsa, dupa nastere, de o senzatie de frig, fiind m arcata printr-un adevarat frison ( ,,frison fiziologic) care se datoreaza oboselii ce se instaleaza in urma travaliului, pierderii de caldura, hemoragiei si activ itatii musculare intense in timpul nasterii. In primele zile dupa nastere, putem inregistra ascensiuni neinsemnate ale temperaturii corpului. O astfel de ascens iune nu depaseste insa temperatura de 37,5 0C, avand drept cauza prezenta substa ntelor catabolice , produse prin procesele distructive, involutive, ale tesuturi lor puerperale( mai ales uterul) si care trec in circulatie. In ziua 3-4, intrar ea in functiune a glandei mamare poate fi marcata de o crestere a temperaturii, care, odata cu instalarea secretiei lactate, cedeaza spontan (,,furia laptelui). D esi aparent procesul pare a fi cu totul benign, el are la baza un anumit grad de infectie. Temperatura cu caracter septic, ascensiuni vesperale, cu cel 2-3 0 C, urmate de temperatura aproape normala, este reactia infectiei puerperale. Pulsu l : In lehuzie, in mod normal este fin, bine batut si adesea bradicardic ( 70 ba tai/ minut), ca urmare a vagotoniei ce se continua in timpul sarcinii. O acceler are temporara a pulsului nu are o semnificatie patologica, explicandu-se in cadr ul unei labilitati vasomotorii ( emotie). Sunt diferite boli tahicardizante ( hi pertiroidism, boala Basedow, diverse afectiuni cardiace) care trebuie luate in c onsideratie pentru a face diagnosticul diferential. O accelerare a pulsului, cu caracter permanent in perioada lehuziei, constituie un semnal de alarma , indica nd o posibila infectie sau stare anemica pronuntata dupa nastere. 29

Diureza : Prin intermediul pielii se produce o transpiratie masiva, dar cea mai mare cantitate de lichide se elimina prin aportul urinar, care produce o inlatur are a inhibitiei de sarcina printr-o veritabila poliurie. Vezica urinara si uret ra, fiind supuse transformarilor generale de sarcina, cat si actiunii mecanice d in timpul nasterii, involutia lor, ca si a organelor genitale, necesita o atenti e deosebita in timpul lehuziei. Golirea vezicii, in lehuzia precoce, se efectuea za greoi, datorita unor cauze multiple : - musculatura de evacuare a vezicii tre buie sa-si regaseasca dupa nastere tonicitatea - este necesar sa dispara transfo rmarile tisulare produse mecanic in timpul nasterii, prin resorbtia edemului col onului vezical - apare pareza vezicala de compresiune, intrucat vezica este comp rimata intre prezentatie ( mai ales craniana si simfiza pubiana) - neobisnuinta de a urina in pozitie de decubit dorsal favorizeaza retentia urinara. Dificultat ea in evacuare este un motiv important de luat in seama , se va efectua sondajul ( cateterizarea) vezicii urinare. Cateterismul se va efectua numai dupa ce s-au epuizat toate mijloacele conservative, din cauza usurintei cu care se poate pro duce infectia urinara ascendenta, cu ocazia sondajului. In anatomia vezicala, es te bine sa incercam sa declansam evacuarea vezicii, efectuand cu totul exception al sondajul vezical, luand masurile de prevenire a infectiei. Tranzitul intestin al : Lehuzia isi pastreaza caracterul sau de vagotonie in timpul sarcinii, motiv pentru care apare constipatia. In mod normal, evacuarea intestinului se face in tre 24-36 h de la nastere, fara nici o interventie. Daca totusi in timpul acesta , lehuza nu are scaun, se va face clisma cu : - apa calda- 200-300 ml la care ad augam ulei de parafina 2-3 lingurite - apa calduta- 200 ml la care se adauga 1-2 lingurite sapun lichid - apa calduta 200 ml la care se adauga 2 lingurite de sa re. In continuare, pentru mentinerea evacuarii intestinului, se prescrie un regi m alimentar adecvat. Dimineata, pe stomacul gol, se administreaza o lingurita de miere, insotita de un pahar cu apa rece, compot de prune uscate si afumate, cea iuri laxative sau regim alimentar bogat in celuloza care excita peristaltismul i ntestinal. Nu se administreaza purgative, pentru ca acestea deriva apa spre tubu l digestiv, provocand diaree si scazand secretia de lapte. 30

Buretele hemoroidal care apare destul de frecvent dupa nastere, trebuie sa fie a tent ingrijit prin dezinfectie cu rivanol 1% , dupa care aplicam diverse pomezi cu anestezina. Alimentatia : Dupa nastere normala, in mod firesc urmeaza o lehuz ie fiziologica, in care regimul alimentar trebuie sa fie normal. Principiile de baza in alimentatia lehuzei sunt proteinele, grasimile, hidratii de carbon si vi taminele. In primele zile dupa nastere, lehuza va respecta un regim lacto-vegeta rian , dupa care va trece la un regim normal, bogat in carne si mai ales bogat i n zarzavaturi si fructe. Daca, pe langa alimentatia obisnuita, se administreaza lehuzei zilnic 750 ml lapte, atunci este acoperit nu numai consumul de lichide m arit prin alaptare, ci si 2/3 din plusul necesar de calorii. Tot timpul cat alap teaza, lehuza va avea grija sa se alimenteze rational, evitand alimente ca : fas ole, mazare, varza murata, carne grasa, grasimi in general, conserve, salam, car nati, carne afumata, ciocolata, cacao, alimente condimentate. Sunt preferate : c eai, limonada, supe, iaurt, branza de vaci, lapte, smantana, unt, carne usoara, fainoase, ulei vegetal, legume, salata verde, fructe, compot. Sunt contraindicat e : - bauturi alcoolice - cafea - tutun. Mobilizarea : A fost mult discutata, de oarece obstetricieni clasici indicau mobilizarea tardiva, dupa 20 de zile de la nastere. Astazi, cei mai multi autori sunt adeptii mobilizarii precoce, intrucat se previne boala trombo-embolitica : - prin combaterea stazei circulatorii - pr in normalizarea circulatiei sanguine se usureaza si involutia organelor genitale - se face o mai buna evacuare a intestinului, are un efect psihic foarte favora bil, crescand increderea lehuzei. Mobilizarea lehuzelor tinere, dupa o nastere e utocica fara leziuni ale organelor genitale si fara interventie obstetricala, se face dupa 4 ore, repaus la pat obligatoriu, adica dupa ce s-a epuizat perioada a IV-a. Gimnastica lehuzei : In lehuzia fiziologica, mobilizarea precoce este co mpletata de anumite miscari de gimnastica usoara, necesara pentru redarea elasti citatii musculare 31

generale, mai ales a muschilor abdominali si ai perineului, relaxati si destinsi in sarcina. Este evident efectul favorabil asupra involutiei uterului in profil axia bolii trombo-embolitice, prin evitarea stazei circulatorii, in activitatea peristaltismului intestinal, in cresterea poftei de mancare si asigurarea unui s omn linistit si adanc si de buna dispozitie. Dupa nastere, se indica , inainte d e mobilizarea lehuzei, ca aceasta sa-si infasoare abdomenul cu o centura, pentru consolidarea si sprijinirea musculaturii abdominale. Incepand cu a doua zi de l ehuzie, gimnastica se va face in fiecare zi, timp de 15-20 minute, dimineata, la aer curat. La inceput se va face in pat, apoi in picioare. In general, se vor e fectua miscari de inviorare, miscari de respiratie profunda, miscari pentru inta rirea muschilor abdominali si perineali. Plimbarile in aer curat sunt, de asemen ea, foarte indicate. Vara sau iarna, lehuza trebuie sa se plimbe 2 ore in aer li ber. Unul dintre factorii importanti este odihna, care este foarte necesara. Sun t contraindicate eforturile mari ( spalatul rufelor, caratul greutatilor). Lehuz a trebuie sa evite intemperiile. Va relua activitatea treptat, dupa 60 de zile. 4.1. Rolul asistentei medicale in ingrijirea pacientei lehuze Lehuzia reprezinta perioada de 6-8 saptamani dupa nastere, in care tractul genital si organismul l ehuzei isi revin la starea si conditiile dinainte de conceptie, prin disparitia modificarilor morfo-functionale produse de starea de graviditate. 1. Supravegher ea lehuzei la sala de nasteri : Dupa nastere, lehuza este mentinuta in sala de o peratii inca 2 ore si trebuie urmarita cu atentie deosebita , controlandu-se can titatea de sange pierdut si colul uterin, in scopul prevenirii hemoragiilor uter ine. 2. Pregatirea patului pentru lehuza : Stabilirea unui pat liber in salonul de lehuzie , lenjeria de pat se schimba zilnic sau de cate ori este nevoie. 3. P regatirea lehuzei in vederea transportului de la sala de nasteri la salon : Se c omunica lehuzei scopul si locul transportului. Se schimba lenjeria de corp a leh uzei. Se schimba tamponul de vata sterila si se ajuta lehuza sa imbrace halatul de spital. 32

Lehuza trebuie transportata numai cu caruciorul, chiar daca are starea generala buna si poate merge. 4. Efectuarea transportului de la sala de nasteri la salon : Lehuza va fi transportata cu caruciorul pentru a se evita accidentele, deoarec e aceasta poate prezenta lipotimie. In caz de lipotimie, lehuza va fi mentinuta in pozitie orizontala, pentru asigurarea irigatiei cerebrale, pana la revenirea starii de constienta , dupa care va fi supravegheata in salon. 5. Supravegherea functiilor vegetative : In lehuzia imediata, femeia va fi supravegheata permanen t. Se inspecteaza permanent pansamentul vulvar si tonusul uterin prin palpare. S e masoara temperatura corporala a lehuzei si se noteaza in foaia de temperatura de 2 ori pe zi. In primele zile se inregistreaza o ascensiune febrila care nu de paseste 37,50 C, urmare a prezentei substantelor catabolice in procesele distruc tivinvolutive ale tesuturilor puerperale. Intrarea in functie a glandei mamarepo ate fi marcata de o crestere a temperaturii in a 3-4-a zi si cedeaza spontan oda ta cu instalarea secretiei lactate. Se supravegheaza starea generala a lehuzei , aspectul faciesului, comportamentul nervos. Se supravegheaza tranzitul intestin al , care, de obicei, este incetinit, apare constipatia datorita atoniei intesti nale, necesitand a fi corectat prin administrarea de laxative usoare sau efectua rea unei clisme , va fi favorizata prin regim alimentar adecvat si gimnastica me dicala. Se supravegheaza diureza, in caz de retentie de urina in primele zile se efectueaza sondaj vezical. 6. Supravegherea functiilor vitale : Se masoara tens iunea arteriala si se noteaza in foaia de observatie. Valorile obtinute sunt nor male, insa ele pot fi modificate din cauza emotiilor, a efortului. Se masoara pu lsul lehuzei si se noteaza in foaia de observatie de 2 ori pe zi. Fiziologic, pu lsul lehuzei este usor tahicardic, accelerarea pulsului indicand aparitia unor c omplicatii hemoragice, infectii perineale. 7. Ingrijirea igienica si urmarirea e volutiei aparatului urinar : Se efectueaza lehuzei toaleta externa vulvo-perinea la de cel putin doua ori pe zi. In cazul plagilor perineale suturate, pentru evi tarea infectarii acestora dupa fiecare mictiune si defecare se explica lehuzei c a este necesara efectuarea unei toalete riguroase cu apa sterilizata si sapun. R egiunea 33

vulvo- perineala se usuca cu comprese sterile, de sus in jos, si se aplica un ta mpon de vata sterila, pentru protejarea regiunii si absorbtia lohiilor. Tamponul de vata va fi sustinut de un bandaj in ,,T. La lehuza cu cezariana sau perineogra fie, se supravegheaza evolutia plagii suturate prin inspectie. Se va schimba pan samentul plagii zilnic sau de cate ori este nevoie. Se examineaza zilnic involut ia uterina in raport cu marginea superioara a simfizei pubiene , subinvolutia ut erina fiind un semn de retentie de lohii si de infectie genitala. 8. Supravegher ea lohiilor : Lohiile sunt scurgeri ale organelor genitale dupa nastere si durea za toata perioada lehuziei. Aspectul lohiilor : - sanghinolente in primele 2-3 z ile - serosanghinolente in urmatoarele 3 zile - seroase la sfarsitul lehuziei. C antitatea : - variabila, in medie 1400-1500 g Mirosul: - nu au miros ( miros fad ) - aparitia mirosului denota aparitia infectiei. Culoarea : - rosu-inchis, alblaptoasa. Compozitia: - sange, resturi de caduca, cheaguri. In primele zile sunt sanghinolente, in a 4-a zi sunt serosanghinolente , pana in a 6-a zi devin sero ase, intre a 9-a si a 21-a devin galbui. Dupa 3 saptamani se reduc cantitativ pa na la disparitie, luand aspect de secretie alb-laptoasa , fapt ce coincide cu re facerea functionala a endometrului. Uneori, intre a 20-25-a zi de lehuzie se obs erva o pierdere de sange putin abundenta, ce dureaza pana la 3 zile-,, mica mens truatie , care nu necesita ingrijire deosebita. 9. Ingrijirea sanilor si urmarirea secretiei lactate : Se instruieste lehuza pentru mentinerea igienica a sanilor : a) spalarea mainilor si dezinfectarea lor cu solutie antiseptica, taierea ungh iilor scurt b) spalarea sanilor inainte si dupa alaptare si stergerea lor cu un prosop curat c) daca apar ragade se va unge mamelonul cu un unguent . Se efectue aza un examen zilnic al sanilor, urmarindu-se aparitia secretiei lactate. 34

Se observa diferitele anomalii sau stari mamelonare la nivelul sanului. In prime le 2-3 zile dupa nastere, glanda mamara secreta colostrul, lichid galbui, cu con tinut crescut de minerale, proteine si scazut de glucide. Acesta contine anticor pi, ce au rol important in imunizarea pasiva a nounascutului. In primele zile se stabileste secretia de lapte propriu- zisa care devine tot mai abundenta. Daca apar fisuri mamelonare, sanul respectiv se pune in repaus, laptele fiind extras prin mulgere si se trateaza mamelonul. Dupa a 3-a zi, apare ,,furia laptelui, mani festata prin : - simptome locale : sani congestivi, duri, angorjati, durerosi simptome generale : insomnie, cefalee, subfebrilitate, puls accelerat, indispozi tie generala care dureaza 48 ore. Supraveghem lehuza si daca , dupa incetarea fe nomenului congestiv se instaleaza secretia lactata cu miros caracteristic foarte slab si usor dulceag, se va da nou-nascutul la san, cat mai repede posibil. 10. Pregatirea lehuzei pentru alaptare si respectarea igienei personale : PREGATIREA FIZICA SI PSIHICA A LEHUZEI : Instruim lehuza si ii explicam importanta respect arii normelor de igiena generala si locala , asupra regimului alimentar de care are nevoie, variat si echilibrat in proteine si carbohidrati. Pentru alaptare, l ehuza trebuie sa se imbrace in halatul de protectie, sa aiba parul strans, acope rit cu o basma, iar nasul si gura acoperite cu o masca de tifon. ASIGURAREA IGIE NEI GENERALE : Invatam lehuza ca trebuie sa se spele zilnic cu apa si sapun pent ru realizarea unei igiene riguroase si corecte. Explicam lehuzei ca dupa 8-10 zi le poate sa faca dus cu apa calduta, iar dupa 6 saptamani poate face baie genera la in cada. Invatam lehuza ca in primele 24 de ore trebuie sa urmeze un regim hi drocarbonat si lactat, iar incepand cu a doua zi poate consuma un regim complet, bogat in lichide, lapte, compoturi, siropuri, necesare pentru usurarea tranzitu lui intestinal. MOBILIZAREA LEHUZEI : In primele 5-6 ore de la nastere, repausul la pat este obligatoriu. Mobilizarea lehuzei se efectueaza gradat, in primele z ile se va ridica din pat numai pentru efectuarea toaletei, servirea mesei si ala ptarea copilului. Dupa a 2-a zi, lehuza completeaza mobilizarea precoce cu misca ri usoare de gimnastica medicala. Se explica lehuzei ca aceasta gimnastica este foarte necesara , avand in vedere faptul ca ajuta la redarea elasticitatii muscu lare generale. Pentru refacerea functionala a muschilor abdominali si intarirea pulsului pelvi-perineal. 35

In primele 24-28 ore, lehuza va fi invatata sa execute miscari active de flexieextensie a coapselor, miscari de pedalare, de forfecare, exercitii de contracti e ale muschilor ridicatori anali si miscari pentru intarirea peretelui abdominal . ASIGURAREA MICROCLIMATULUI : Pentru o evolutie buna, in camera lehuzei trebuie sa fie : luminata, aerisita, curata, calda si linistita. Se recomanda lehuzei d upa externare sa efectueze plimbari in aer liber 2 ore pe zi, dupa dejun, sa nu desfasoare activitati care necesita eforturi mari. Explicam si instruim lehuza c a activitatile casnice trebuie reluate treptat si ca trebuie sa creeze o atmosfe ra de armonie in familie, pentru sanatatea ei si a copilului. CONTROLUL PERIODIC SI REINTEGRAREA IN ACTIVITATE: Indrumam lehuza ca dupa 6 sapt amani sa se prezinte la dispensarul teritorial, pentru efectuarea unui examen ge neral si local. Daca lehuza a prezentat rupturi perineale la nastere, se indruma sa revina la maternitate pentru control dupa 6 luni de la nastere. Reluarea act ivitatilor la locul de munca se va face dupa expirarea concediului prenatal, dup a efectuarea controlului general si local la dispensarul teritorial . Trebuie ed ucata lehuza ca pastrarea igienei personale nu este necesara numai in perioada l ehuziei, ci totdeauna , pentru pastrarea sanatatii ei si a copilului. Alimentati a lehuzei trebuie sa excluda bauturile alcoolice, cafeaua, condimentele greu dig erabile sau alimentele care impiedica mirosul laptelui matern, cum sunt : fasole a, varza, usturoiul, ceapa. Fumatul este interzis in perioada de graviditate si in perioada de lehuzie. 36

4.2. TEHNICI APLICATE 4.2.1. SPALATURA VAGINALA Spalatura vaginala reprezinta in troducerea unui curent de lichid ( apa, solutie medicamentoasa) in vagin, care, dupa ce spala peretii vaginului , se evacueaza pe langa canula. Scop : Terapeuti c : - indepartarea continutului vaginal ( produse normale sau patologice), dezli pirea exsudatelor patologice de pe mucoasa. - dezinfectarea locala inaintea inte rventiilor chirurgicale - calmarea durerilor - reducerea proceselor inflamatorii . Pregatirea materialelor necesare: - materiale de protectie: paravan, prosoape, musama, invelitor de flanela - materiale sterile : canula vaginala, irigator, v ata - materiale nesterile : statui pentru irigator, bazinet - medicamente : 2 l solutie medicamentoasa ( apa oxigenata, solutie cloramina, permanganat de potasi u 1/ 2000, oxicianura de mercur 1/ 4000, solutie sublimat 1% ). Pregatirea pacie ntei : Pregatirea psihica : - se anunta si se explica necesitatea efectuarii ace stei tehnici. Pregatirea fizica : - se izoleaza patul cu paravan, daca tehnica n u se efectueaza in sala de tratament ,unde pacienta este asezata pe masa ginecol ogica - se aseaza pacienta in pozitie pe masa ginecologica - se introduce bazine tul sub bazinul bolnavei - se spala organele genitale cu apa si sapun - se acope ra regiunea vulvei cu un strat subtire de vaselina ( pentru spalarile calde). Ef ectuarea tehnicii : - asistenta medicala se spala si se dezinfecteaza pe maini se adapteaza canula la tubul irigatorului, se elimina aerul - se aseaza irigato rul la 50-70 cm inaltime fata de simfiza pubiana - se verifica temperatura solut iei. - se repereaza orificiul de intrare si se introduce canula odata cu curentu l de lichid pana in fundul de sac posterior al vaginului 37

- se spala bine fundul de sac posterior si se plimba canula pe toata suprafata v aginului - se retrage canula inainte ca irigatorul sa se goleasca, se penseaza t ubul si se pune in tavita renala. Ingrijirea ulterioara a pacientei : - se usuca regiunea genitala cu un prosop - se indeparteaza materialele folosite - se ajut a pacienta sa se imbrace - se aseaza comod pacienta pe pat - se aeriseste salonu l. Pregatirea produsului pentru laborator : - se examineaza lichidul de spalatur a care poate contine flocoane de mucus, puroi, cheaguri de sange - se trimite la laborator la solicitarea medicului. Reorganizarea locului de munca : - se debar aseaza caruciorul de materialele ce au fost folosite - se aranjeaza materialele in dulap. Notarea in foaia de observatie : - se noteaza tehnica in foaia de obse rvatie - se noteaza data, ora, numele asistentei care a efectuat tehnica. De sti ut: - dupa temperatura, spalaturile vaginale se impart in: spalaturi reci ( pana la 20 0 C) spalaturi caldute ( 35-37 0 C) spalaturi calde ( 45-50 0 C). - solut iile medicamentoase ( preparate farmaceutice sau pe loc) vor fi incalzite la tem peratura necesara in baie de apa. - inainte de utilizare, se va verifica tempera tura acestora. 4.2.2. CLISMA EVACUATOARE Definitie: Clisma este o forma speciala a tubajului, p rin care se introduc diferite lichide in intestinul gros (prin anus, in rect si colon). Scop: Evacuator. - Evacuarea continutului intestinului gros. - Pregatire a pacientului pentru examinari (rectoscopie, irigoscopie). - Interventii chirurg icale asupra rectului - Clismele evacuatoare pot fi: simple, inalte, prin sifona j, uleioase, purgative. Pregatirea materialelor: - de protectie - paravan, musam a, aleza, invelitore 38

- Sterile - Canula rectala - casoleta cu comprese - para de cauciuc pentru copii - Nesterile - Stativ pentru irigator - irigatorul si tubul de cauciuc de 1,5-2m lungime - tavita renala, bazinet - apa calda la 350C - 370C (500-100 ml pentru adulti, 250 ml pentru adolescenti, 150 ml pentru copii, 50-60 ml pentru sugari). - sare (1 lingurita la 1 litru de apa) - ulei (4 linguri la 1litru de apa) sau - glicerina (40 gr la 500 ml) - sapun (1 lingurita rasa la 1litru) - Medicamente - solutii medicamentoase in cantitatea si concentratia ceruta de medic - substn ta lubrifianta (vaselina) CLISMA EVACUATOARE SIMPLA Pregatirea bolnavei - Psihic - se anunta si i se explica tehnica -Fizic -se respecta pudoarea -se izoleaza p atul cu paravan si se protejeaza cu musamaua si aleza -se aseaza pacientul in fu nctie de starea generala in pozite: -decubit dorsal cu membrele inferioare usor flectate -decubit lateral stang cu membrul inferior stang intins si dreptul flec tat (genupectorala) -se aseaza bazinetul sub regiunea sacrala si se inveleste pa cientul cu invelitoarea. -Executie -se fixeaz canula la tubul irigatorului i se nch ide robinetul - se verific temperatura apei sau a soluiei medicamentoase - se umpl e irigatorul - se evacueaz aerul i prima coloana de ap - se lubrifiaz canula cu o co mpres de tifon - se fixeaz irigatorul pe stativ - asistenta se spal pe mini i se dezi nfecteaz - ndeprteaz fesele pacientului cu mna stng - introduce canula prin anus n re (cu mna dreapt) perpendicular pe suprafaa subiacent,cu vrful ndreptat nainte n direc zicii urinare 39

- dup ce vrful canulei a trecut prin sfincter se ridic extremitatea extern i se ndreap t vrful n axa ampulei rectale - se introduce canula 10-12 cm - se deschide robinetu l sau pensa i se regleaz viteza de scurgere a apei prin ridicareairigatorului la a proximativ 50 cm deasupra patului pacientului - pacientul este rugat s respire adn c, s-i relaxeze musculatura abdominal, s reinsoluia 10-15 minute - se nchide robinetu inte ca nivelul apei s se apropie de nivelul tubului de scurgere- se ndeprteaz canul a i se aeaz n tvia renal - pacientul este adus n poziie de decubit lateral drept, ap cubit dorsal pentru a uura ptrunderea apei la o adncime mai mare ; se capteaz scaunu l la pat sau la toalet 4.2.3. SONDAJUL VEZICAL Definitie: Prin sondaj vezical se intelege introducerea unui tubular (Sonda sau cateter) prin uretera in vezica urinara, realizand astfe l o comunicatie instrumentala intre interiorul vezicii si mediul extern. Scop: Explorator - recoltarea unei cantitati de urina pentru examen de laborator, dep istarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare - Terapeuric evacuarea continutului (cand acesta nu se face spontan), executarea unor proced ee terapeutice prin sonda. Pregatirea materialelor: - de protectie: - musama, al eza, manusi sterile de cauciuc. - sterile: - doua sonde lungi de aproximativ 15 cm cu varful usor indoit, complet rotunjite avand 1-2 orificii laterale aproape de varf. - 1-2 eprubete pentru urocultura, medii de cultura in functie de germen ii cautati - ser fiziologic - casolete cu tampoane de vata - 2 pense hemostatice - Nesterile: - materiale pentru toaleta organelor genitale - tavita renala - ba zinet - paravan (cand se executa in salon) 40

- recipient pentru colectare - Medicamente: - ulei de parafina steril - oxiceanu ra de mercur 1/5000 Sondaj vezical la femei Pregatirea bolnavei A) Psihica: - se anunta si se explica necesitatea tehnicii B) Fizica: - se izoleaza patul cu par avan - se protejeaza cu m usamaua si aleza - se aseaza bolnava in decubit dorsal cu genunchii ridicati si coapsele indepartate (Pozitie ginecologica). - Se inde parteaza perna si patura - se acopera bolnava lasand libera zona genitala - se a seaza bazinetul si se efectueaza toaleta organelor genitale externe - se indepar teaza bazinetul si se aseaza tavita renala intre coapsele bolnavei. C)Executie Sondajul se efectueaza in conditii de perfecta asepsie si antisepsie, atata bol navei si a instrumentelor, cat si a mainilor celui care i executa. - Asistenta i mbraca manusi sterile - evidentiaza meatul urinar - Dezinfecteaza cu oxiceanura de mercur orificiul uretral - Scoate sonda cu o pensa si o prinde intre degetele mediu si inelar ale mainii drepte - Lubrifiaza sonda cu ulei steril - Orientata cu varful in sus, sonda se introduce in uretra 4-5 cm - Paralel cu inaintarea s ondei, extremitatea acesteia va fi coborata printr-o miscare in forma de arc pen tru a-i usura trecerea in vezica - Primele picaturi de lasa sa se scurga in tavi ta renala, apoi in recipiente pregatite in functie de scop (urocultura, examen b iochimic) 41

PREZENTARE CAZUL I 42

PLAN DE INGRIJIRE I. Culegerea datelor : 1. Surse de informatie: - lehuza - foai a de observatie - echipa de ingrijire - familia. 2. Date variabile : Nume : L. P renume : E. Varsta : 23 ani Sex : feminin Stare civila : casatorita Religie : or todoxa Nationalitate : romana Ocupatie : casnica Alergii : nu prezinta Proteze : nu prezinta Aspectul cavitatii bucale :- limba aspect normal - dentitia : compl eta - gingiile- aspect normal. Aspectul faciesului :- prezinta facies normal Acu itate vizuala :- in limitele varstei Acuitate auditiva :- in limitele varstei Ac uitate olfactiva : - in limitele varstei Acuitate tactila:- in limitele varstei Acuitate dureroasa:- dureri fiziologice Semne particulare : - nu prezinta Mobili tate articulara : - pastrata. 3.Date antropometrice : - inaltime : 175 cm - greu tate : 74 kg. Grupa sanguina : A (II). Rh- pozitiv. 4.Date relativ stabile: - do miciliul : Buzau - conditii de locuit : apartament 2 camere, apa calda , apa rec e, curent electric, incalzire. - Reteaua de sustinere : familia. - Data internar ii : 20. 04. 2012 - Data externarii : 25.04. 2012 II. Anamneza asistentei medica le: AHC- neaga existenta bolilor infecto-contagioase si D.V. APP- ciclu regulat, flux moderat, durata ciclului menstrual fiind de 4-5 zile 43

APO- 1 APG- neaga Apch- neaga. III. Motivele internarii: - supravegherea lehuzei . IV. Istoricul bolii: Pacienta, in varsta de 23 de ani, este transferata in sec tia de lehuzie a Maternitatii Buzau, in urma nasterii unui fat viu, de sex mascu lin, in greutate de 3500 g, scor APGAR= 9, nasterea fiind spontana, cu rupere sp ontana de membrane, expulzia placentei fiind naturala, starea partilor moi ( per ineu, vagin, col, uter) fiind intacta. V. Examen clinic general pe aparate: Apre cierea starii generale- forma relativ buna Tegumente si mucoase- normal colorate Sistemul ganglionar- limfatic- nepalpabil Sistemul osteo- articular- integru Si stemul musculo- adipos- bine reprezentat Aparatul respirator: - torace normal co nformat - murmur vezicular prezent - R= 17/ minut Aparatul cardio- vascular : cord in limite normale - zgomote cardiace ritmice - TA= 130/ 70 mm Hg - P= 80 pu lsatii/ minut Aparatul digestiv : - ficat si splina in limite normale - apetit s cazut - tranzit intestinal normal. Aparatul uro- genital : - loje renale libere, nedureroase - mictiuni fiziologice - diureza normala - organe genitale externe normal conformate. Sistemul nervos central : - echilibrata - orientata tempo-spa tial Examen local: - la palpare= abdomen destins de uterul gravid - la inspectie = vaginul mult deschis , cu mici fisuri ce se cicatrizeaza = canalul vaginal est e hiperemiat, iar pliurile vaginale sunt mai putin reflectate ca inainte de nast ere = perineul este destins 44

= involutia uterina este normala = sanii usor angorjati : tari = secretie lactat a prezenta. Examenul cu valvele : - nu prezinta pierderi de sange - scurgeri san ghinolente fiziologice ( lohii). VI. Diagnostic medical - la internare- lehuzie fiziologica ELEMENTE DE IGIENA Alimentatia : - alimente preferate : supe, cartof i prajiti, friptura - lichide preferate : lapte , suc, ceai - cantitatea de lich ide ingerate : 1000- 2000 ml Eliminari : Scaun : - aspect normal - 1 pe zi Urina :- cantitate : 2000- 2300 ml /zi - culoare galben-pai, miros amoniacal - 4-5 mi ctiuni / zi - nu prezinta tulburari de mictiune Transpiratii :- cantitate modera ta, cu miros nemodificat Expectoratii : - nu prezinta. Igiena personala : - paci enta isi face singura toaleta - baie partiala zilnica - baie generala de 2 ori / saptamana - lenjerie de corp bine intretinuta si schimbata de cate ori este nev oie Activitate si repaos : - desfasoara activitati gospodaresti - timpul liber s i-l petrece urmarind emisiuni TV, citeste ziare, brosuri legate de ingrijirea no u- nascutului - este comunicativa. Obisnuinte de viata : - nu consuma cafea si a lcool - nu fumeaza Comportamentul : - pacienta este orientata tempo- spatial - c olaboreaza cu medicul si cu echipa de ingrijire - poseda capacitate de adaptare - intelege recomandarile medicului si le respecta - nu creeaza probleme personal ului de ingrijire. Problemele lehuzei : 1. Probleme actuale : 45

- astenie fizica - insomnie - alimentatie neadecvata - dificultate in acordare d e ingrijire igienica - oboseala 2. Probleme potentiale : - alterarea eliminarilo r intestinale DIAGNOSTIC NURSING 1. Nevoia de a respira: Alterarea respiratiei s i circulatiei cauzata de efortul fizic de la nastere, de oboseala manifestata pr in respiratie superficiala. 2. Nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postu ra : Teama de a se misca , cauzata de astenia fizica, oboseala, lipsa de cunosti nte manifestata prin atitudine rezervata fata de mobilizarea precoce. 3. Nevoia de a dormi si de a se odihni : Insomnie datorata oboselii, grijii pentru nou- na scut, manifestata prin treziri repetate. 4. Nevoia de a elimina : a) alterarea e liminarii intestinale avand ca sursa de dificultate imobilizarea, alimentatie in adecvata manifestata prin disconfort abdominal. b) Posibila alterare a eliminari i uterine, avand ca sursa de dificultate imobilizarea manifestata prin lohii mod ificate. 5. Nevoia de a bea si de a manca : Alimentatie inadecvata, avand ca sur sa de dificultate astenia fizica, oboseala, lipsa de conostinte, manifestata pri n alimentatie insuficienta. 6. Nevoia de a fi curata si de a-si pastra tegumente le curate : Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice datorita asteniei fiz ice, oboselii, lipsei de cunostinte manifestata prin igiena inadecvata. 7. Nevoi a de a evita pericolele : Riscul de accidentare, avand ca sursa de dificultate a stenia fizica, oboseala, alimentatia inadecvata, manifestata prin posibile cader i. 8. Nevoia de a invata : Cunostinte insuficiente despre lehuzie , datorita ast eniei fizice, oboselii, lipsei de cunostinte manifestata prin efectuarea incorec ta a ingrijirilor igienice. 46

DIAGNOSTIC NURSING 1. alterarea respiratiei si circulatiei Cauza : - efortul fiz ic de la nastere - oboseala Manifestare : - respiratie superficial a - tahipnee FR=24/mi n OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME - asigur lehuzei un microclimat corespunzator care sa-i ofe re confort psihic, fizic, camera aerisita, linistita, cu umiditate si temperatur a optima - invat pacienta sa respire profund - asez si mentin lehuza intr-o pozi tie favorabila usurarii respiratiei ( pozitie semisezanda) si favorabila pentru o buna circulatie. DELEGATE - recoltez, la indicatia medicului, sange pentru det erminarea : hemoglobinei hematocritului ex. urina VSH monitorizez functiile vita le ale lehuzei (TA, T) EVALUARE Pacienta sa aiba o respiratie normala si sa prezinte o buna circulatie 20.04.2012 - dupa cateva ore, lehuza incepe sa respire normal. Aceasta prezinta o circulatie din ce in ce mai buna. -TA= 130/70 mm Hg - P= 80 p/ min - R= 17/min - T= 370 C 21.04.2012 - lehuza respira normal si prezinta o buna circulatie. -T A=110/70 mm Hg -P=80 p/min -R=18/min -T= 370 C 47

22-25.04.2012 Lehuza prezinta : -respiratie normala -circulatie normala - stare genera la buna - este multumita de ingrijirile acordate de echipa de ingrijire 48

DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE AUTONOME DELEGATE 2. Postura inadecvata. Pacienta sa adopte -asigur lehuzei repa us la pat in Cauza : o pozitie adecvata. primele 2-3 ore pentru a reduce - asten ie fizica astenia fizica si oboseala de la -oboseala nastere - lipsa de cunostin te - invat lehuza sa efectueze Manifestari : contractii musculare , mobilizand atitudine rezervata in acelasi timp articulatiile. fata de mobilizarea - asigur lehuzei o pozitie precoce, teama corespunzatoare care sa-i confere confort psih ic si fizic. - incurajez lehuza sa faca miscari in jurul patului in prima zi de la nastere -ajut lehuza sa mearga la toaleta si sa-si efectueze ingrijirile pers onale -incurajez lehuza sa-si invinga teama de a se misca , aratandu-i ca poate efectua miscari. 20.04.2012 -lehuza este in repaus la pat 2-3 ore de la nastere. -am ajutat lehuz a sa efectueze miscari in jurul patului - am ajutat lehuza sa mearga la toaleta. 21.04.2012 -lehuza si-a invins teama de a se misca - lehuza se misca singura, f ara ajutorul echipei de ingrijire 49

22-25.04.2012 - lehuza se misca singura -lehuza este multumita de ingrijirile me dicale acordate DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE AUTONOME DELEGATE 3. Insomnie Pacienta sa aiba - asigur conditii specifice de Ca uza : un somn cantitativ microclimat care sa confere -oboseala, griji pentru (67 ore/ noapte, 1 lehuzei confort psihic si fizic nou-nascut ora / zi) si - aeris esc camera lehuzei inainte Manifestari : calitativ de culcare - treziri repetate - ofer lehuzei inainte de culcare un - ore insuficiente de pahar cu ceai sau la pte somn - supraveghez somnul pacientei - ii explic necesitatile odihnei 20.04.2012 - lehuza prezinta treziri repetate 21-25. 04.2012 -lehuza nu mai prez inta treziri repetate, are un somn linistit, datorita ingrijirilor acordate. 50

4.a) Constipatie : Cauza : - alimentatie inadecvata Manifestare : - disconfort a bdominal - absenta scaunului Pacienta sa prezinte tranzit intestinal normal in termen de 2-3 zile - explic lehuzei ce sa consume in primele zile de la nastere : regim lacto-veget arian, dupa care trece la regim normal ( carne, fructe, legume). Rog lehuza sa f aca miscari pentru a favoriza eliminarea intestinala. -scriu lehuzei un regim al imentar adecvat pentru mentinerea evacuarii intestinale. -explic lehuzei ca treb uie sa respecte recomandarile medicale. INTERVENTII 20.04.2012 -lehuza a avut un scaun/zi 21.04.2012 - respecta regimul -1 scaun/zi 22-25.04.2012 -a primit alimentatia indicata EVALUARE DIAGNOSTIC NURSING b) Posibila alterare a eliminarii uterine. Cauza : - imobiliz area Manifestari: - lohii modificate OBIECTIVE AUTONOME DELEGATE Ca lehuza, sa .- urmaresc involutia uterina pe prezinte lohii timpul spitalizarii fiziologice in -observ involutia uterina cu 1 cm/ decurs de 4-5 zile. zi - urmaresc zilnic aspectul, cantitatea, mirosul, culoarea, compozit ia lohiilor Lohiile sunt: -sanghinolente in primele 2-3 zile - serosanghinolente in urmatoarele 3 zile 20.04.2012 - involutie uterina normala1 cm / zi - evolutia lohiilor normala - nu apar modificari legate de culoare, cantitate, miros, 51

- seroase pana la sfarsitul lehuziei - respect regulile de asepsie si folosesc s olutii dezinfectante - observ aspectul tamponului si rog lehuza sa-l schimbe ori de cate ori este nevoie. compozitie 21-25.04.2012 -lehuza prezinta involutie uterina buna, lohii nemodifi cate -este multumita de ingrijirile acordate -efectuez toaleta vaginala de 2 ori / zi, cu apa oxigenata EVALUARE DIAGNOSTIC NURSING 5. Alimentatie inadecvata. Cauza : -astenia -nasterea -obosea la -lipsa de cunoastere Manifestari : - ameteli - anemie. OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME DELEGATE - spalare pe maini cu apa si sapun inainte de a se rvi masa. - asigur lehuzei un microclimat corespunzator care sa-i confere confor t fizic si psihic - aerisesc camera. - conduc lehuza la sala de mese . Ii explic ca e necesar sa aiba tacamuri proprii. - ii explic ca in primele 24 h de la Lehuza sa se alimenteze cantitativ si calitativ, sa fie echilibrata hidroelectro litic. 20. 04. 2012 - dificultate de a se alimenta, datorita lipsei de cunoastere - urm eaza un regim hidrocarbonat si lactat 21. 04. 2012 52

nastere trebuie sa urmeze un regim hidrocarbonat si lactat. - dupa a 2-a zi de l a nastere, lehuza are voie sa consume carne, branza proaspata, fructe, lichide. - vitamine B1, B2, B6, C500,- fl. 2 - lehuza a inteles recomandarile date de asistenta medicala legate de alimentati e. 22. 04. 2012 -lehuza nu mai prezinta dificultate de a se alimenta DIAGNOSTIC NURSING OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME DELEGATE EVALUARE 53

6. Dificultatea de a-si acorda ingrijiri de igiena necesare. Cauza : - astenie oboseala - lipsa de cunostinte Manifestari : - igiena necorespunzatoare Ca lehuza sa prezinte stare de igiena corespunzatoare Evaluare zilnica - Explic lehuzei importanta igienei corporale - ajut lehuza la efectuarea igiene i personale - asigur lehuzei un microclimat corespunzator - o ajut la efectuarea baii partiale zilnice - efectuez toaleta organelor genitale de 2 ori / zi - efe ctuez spalatura vulvovaginala cu sol. De permanganat de K, sterg zona prin tampo nare, aplic un tampon steril, sustinut de un pansament in ,,T - o sfatuiesc sa-si schimbe tamponul de cate ori este nevoie - o invat sa-si faca toaleta dupa fieca re scaun si mictiune - o invat sa se spele pe maini inainte si dupa efectuarea t oaletei 20.04.2012 -efectuez toaleta vulvo-vaginala - din cauza lipsei de cunostinte, le huza nu efectua toaleta corect 21.04.2012 -efectuez toaleta organelor genitale 54

-urmaresc aspectul tegumentelor si mucoaselor -ajut lehuza sa schimbe lenjeria d e pat si de corp -respect regulile de asepsie si antisepsie -invat lehuza sa fac a toaleta sanilor si o ajut -explic lehuzei ca inainte si dupa alaptare trebuie sa se spele pe maini cu apa si sapun , apoi sa-si spele sanii cu apa si sapun si sa-i stearga cu un prosop -daca a suferit o ragada, explic lehuzei cum sa-si in grijeasca sanii 22-25.04.2012 -lehuza e capabila sa-si efectueze toaleta organelor genitale, res pectand timpii si regulile de asepsie si antisepsie -lehuza este multumita de ingrijirile acordate 55

DIAGNOSTIC NURSING 7. Riscul de accidentare: Cauza : - astenia fizica - oboseala - alimentatie inadecvata Manifestari : - posibile caderi OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME DELEGATE -asigur lehuzei microclimat corespunzator care sai confere confort psihic si fizic, camera aerisita -ajut pacienta sa se mobilize ze -ajut lehuza sa mearga la toaleta, sa-si efectueze ingrijirile corporale -aju t lehuza sa mearga la sala de mese -explic lehuzei sa efectueze miscari pe langa pat -explic lehuzei ca trebuie sa se alimenteze calitativ si cantitativ pentru a nu prezenta lipotimie EVALUARE Ca lauza sa nu mai prezinte risc de accidentare prin posibile caderi 20.04.2012 -lehuza este ajutata la efectuarea miscarilor pentru a nu prezenta ri sc de accidentare 21.04.2012 -lehuza se deplaseaza singura, invinge teama de a s e misca 22-25.04.2012 -lehuza nu mai prezinta risc de accidentare 56

DIAGNOSTIC NURSING 8. Cunostinte insuficiente despre lehuzie si ingrijirea nou-n ascutului Cauza : -lipsa de cunoastere Manifestare : -efectuarea incorecta a ing rijirilor OBIECTIVE INTERVENTII EVALUARE AUTONOME DELEGATE Ca lehuza sa -explic lehuzei metodele de prezinte suficiente i ngrijire a nou-nascutului cunostinte despre -baie partiala pana la caderea lehuz ie si boutului ombilical ingrijirea nou-baie generala dupa caderea nascutului bo utului ombilical -schimbarea de cate ori este nevoie a lenjeriei de pat si de co rp cum sa fie alimentatia si tehnici de alimentatie la nou-nascut -sfatuiesc leh uza sa efectueze exercitii pentru refacerea musculaturii perineale si abdominale -informez lehuza ca este bine sa-si reia activitatea sexuala numai dupa termina rea perioadei de lehuzie -informez lehuza ca e bine sa foloseasca metode contrac eptive 20.04.2012 -lehuza nu prezinta destule cunostinte legate de perioada de lehuzie si ingrijire a nounascutului 21.04.2012 -lehuza nu mai prezinta dificultate in a cordarea ingrijirilor nounascutului -lehuza este multumita de ingrijirile acorda te 57

ANALIZE DE LABORATOR Nr.crt. Analiza 1. V.S.H. 2. 3. 4. Hematocrit Hemoglobina E xamen urina Mod de recoltare Se recolteaza dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa, 1,6 ml sange pe 0,4 ml citrat de sodiu, fara staza Se recolteaza dimin eata, pe nemancate, prin punctie venoasa, 2 ml- 5 ml pe substanta anticoagulanta Se recolteaza dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa, 2-5 ml sange, pe s ubstanta anticoagulanta Se recolteaza dimineata din prima urina, in sticlute bin e spalate si uscate Valori obtinute 6 mm /h 41% 12% -glucoza absenta -albumine a bsente - pigmenti biliari absenti Valori normale 4-6 mm /h 40-43% 14,7% -glucoza absenta -albumine absente pigmenti biliari absenti 58

MEDICATIA PE PERIOADA DE SSPITALIZARE Doza Nr. 1. 2. 3. 4. Medicament Vitamina B 1 Vitamina B6 Glucoza 5% Ergomet Mod de prezentare Fiole Fiole Flacon Fiole Unic a I. f. I.f. 500 ml I.f. Totala I.f. I.f. 500 ml I.f. Actiune -regleaza metaboli smul hidratilor de carbon, al grasimilor si al proteinelor - regleaza metabolism ul hidratilor de carbor, al grasimilor si al proteinelor - rehidrateaza, are un aport caloric de 200 cal. / 1 ( sol. 5% ) - hemostatic uterin Cale de Administra re iv. iv. iv. iv. 59

Tehnica punciei venoase Puncia venoas: reprezint creearea unei ci de acces ntr-o ven p in intermediul unui act de puncie. Materiale necesare: tava medical acoperit de un cmpsteril,alcool,tampoane de vat fixat pe portampon,garou de cauciuc sau band Esmarc h,casoleta cu comprese sterile,leucoplast,muama, recipiene de recoltare:eprubete i flacoane sterilizate,ace de 25-30 mm,seringi de 10 ml. Executarea punciei: Se apl ic garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlociea braului,cu 10-15 cm deasupra locului ales pentru puncie. Cu indexul minii stngi se palpeaz loc ul pentru puncie. Se dezinfecteaz locul punciei cu un tampon mbibat n alcool sau tinc tur de iod. Se cere bolnavului s nchid i s deschid pumnul de cteva ori i s rmn c d seringa n mna dreapt ntre police i celelalte degete cu indexul se fixeaz amboul acul ui ataat. Cu indexul minii stngi se palpeaz locul pentru puncie iar cu policele se fi xeaz vena la 4-5 cm sub locul punciei i se exercit o compresiune i o traciune n jos as pra esuturilor vecine.Dac vena nu se evideniaeaz se tamponeaz de cteva ori. Se introdu ce acul n mijlocul venei,n direcia axului longitudinal al venei cu amboul n sus. Se m pinge acul de-a lungul venei la o adncime de 1-1,5 cm. Cu mna stng se trage ncet pist onul aspirnd(sngele trebuie s aparn sering). Se continu aspirarea sngelui n sering rage cantitatea de snge necesar(dac scopul punciei este recoltarea de snge). Se desfa ce nodul garoului i bolnavul deschide pumnul. Se aplic un tampon de vat uscat peste locul unde este acul i se retrageacul printr-o micare rapid. 60

Se dezinfecteaz locul punciei cu un tampon cu alcool sau tinctur de iod care va fi meninut de bolnav timp de 10-15 min pentru hemostaz,poziia braului fiind n extensie.S e scoate acul de la sering i sngele recoltat se introduce n recipientul pregtit. Splar ea pe mini cu ap curent i spun. 61

EVALUARE FINALA Pacienta L.E., in varsta de 23 ani, internata in ziua de 20. 04. 2012, la ora 17, transferata de 2 ore pe sectia ,, Lehuzie, prezinta urmatoarele p robleme : - uter retractat globulos - lohii sanghinolente, cantitate fiziologica - echilibrata hemodinamic - astenie fizica, semne de oboseala dupa o nastere fi ziologica. In urma tratamentului instituit, evolutia pacientei in sectia ,, Lehu zieeste favorabila, fiziologica. La externare, lehuza prezinta : - organe genitale in evolutie fiziologica - lohii serosanghinolente - secretie lactata- instalata - afebrila - stare generala buna. La externare, recomand lehuzei sa faca: - toa leta organelor genitale dimineata si seara sau de cate ori este nevoie - toaleta sanilor, spalarea lor cu apa si sapun si stergerea lor cu un prosop, pentru pre venirea ragadelor - explic lehuzei ca in primele zile , cand secretia lactica se instaleaza, sanii vor fi duri, angorjati si chiar durerosi. Daca nu alapteaza, sa incerce sa goleasca sanii. - explic timpii si manevrele efectuate pentru alap tarea nounascutului si acordarea de ingrijiri igienice necesare - dispensarizare a la dispensarul local - efectuarea de exercitii pentru refacerea musculaturii a bdominale si pelvine - reluarea activitatii sexuale dupa terminarea perioadei de lehuzie - folosirea contraceptivului chiar daca alapteaza sau i-a revenit menst ra - la aproximativ 6 saptamani de la nastere, sa faca un control general pe apa rate si unul ginecologic Pe data de 25. 04. 2012, lehuza se externeaza cu stare generala buna , fiind multumita de ingrijirile acordate pe timpul spitalizarii. 62

PREZENTARE CAZUL II 63

PLAN DE INGRIJIRE I. Culegerea datelor : Surse de informatie: - lehuza - foaia d e observatie - echipa de ingrijire - familia Date variabile : Nume : E. Prenume : M. Varsta : 19 ani Sex : feminin Stare civila : casatorita Religie : ortodoxa Nationalitate : romana Ocupatie : functionara Alergii : nu prezinta Proteze : nu prezinta Aspectul cavitatii bucale : - limba- aspect normal - dentitia- complet a - gingiile- aspect normal Aspectul faciesului :- facies normal Acuitate vizual a- pastrata Acuitate auditiva- pastrata Acuitate olfactiva-pastrata Acuitate tac tila-pastrata Acuitate dureroasa- pastrata Semne particulare- nu prezinta Mobili tate articulara- pastrata Date antropometrice : - inaltimea- 1,54 cm - greutatea - 56 kg Grupa sanguina- B (III) Rh- pozitiv Date relativ stabile : Domiciliul : Buzau Conditii de locuit : casa din caramida, 2 camere, sobe teracota, fara umid itate. Reteaua de sustinere : familia Data internarii : 10.02.2012-ora 10. 64

Data externarii: 15.02.2012 II.Anamneza asistentei medicale: AHC- neaga boli ca: hepatita, SIDA, TBC, sifilis APP- menarha la 14 ani, ciclu regulat, flux modera t, durata ciclului menstrual fiind de 3-4 zile. APO-1 APG- neaga APP- neaga Apch - neaga Motivele internarii: supravegherea lehuzei cu perineografie. III. Istori cul bolii: Pacienta , in varsta de 19 ani, este transferata in sectia ,, Lehuziea Maternitatii Buzau , in urma nasterii unui fat viu de sex feminin, greutatea= 32 00 g, scor APGAR=9 , nasterea fiind spontana cu rupere artificiala de membrane, sangerare fiziologica, starea partilor moi= intacta, perineografie. IV. Examen c linic general pe aparate: Aprecierea starii generale- forma relativ buna. Tegume nte si mucoase- normal colorate. Sistemul ganglionar-limfatic- nepalpabil. Siste mul osteo-articular-integru. Sistemul musculo-adipos- bine reprezentat. Aparat r espirator: - torace normal conformat - murmur vezicular prezent - R=19/ minut. A parat cardio-vascular : - cord in limite normale - zgomote cardiace ritmice - TA = 120/ 60 mm Hg - P= 80 pulsatii/ minut Aparat digestiv : - ficat, splina in lim ite normale - apetit normal - tranzit intestinal prezent Aparat uro- genital : loje renale libere, nedureroase - mictiuni fiziologice - diureza normala - orga ne genitale externe normal conformate 65

Sistemul nervos central : - echilibrata - orientata tempo- spatial Examen local: - la palpare= abdomen destins de uterul gravid - la inspectie= vaginul mult mai deschis, cu mici fisuri ce se cicatrizeaza = canalul vaginal este hiperemiat, i ar pliurile vaginale sunt mai putin reflectate ca inainte de nastere = sanii uso r angorjati : tari = secretie lactata prezenta Examen cu valvele- nu prezinta pi erderi de sange - scurgeri sanghinolente fiziologice ( lohii) V. Diagnostic medi cal : La internare- lehuzie fiziologica cu plaga perineala. VI. Elemente de igie na : Alimentatia :- prefera cartofii prajiti, friptura de pui, lactate - bauturi preferate : sucuri de fructe, cantitatea de lichide ingerate este de 2000-2500 ml Eliminari : - scaun :aspect normal, cantitate normala, 1 pe zi - urina : cant itate- 1500-2000 ml / zi, culoare , aspect normale, 4-5 mictiuni / zi, nu prezin ta tulburari de mictiune. Transpiratii : cantitate moderata cu miros modificat E xpectoratii- nu prezinta. Igiena personala : - pacienta isi efectueaza singura t oaleta - baie partiala zilnica - baie generala 2 ori / saptamana - lenjerie de c orp bine intretinuta . Activitate si repaus : - desfasoara activitati gospodares ti - timpul liber si-l petrece urmarind emisiuni TV, citeste ziare, brosuri lega te de igiena nou- nascutului Obisnuinte de viata : - nu consuma alcool, cafea fumeaza Comportament: - pacienta este orientata tempo- spatial - poseda capacita tea de adaptare - intelege recomandarile medicale si le respecta 66

- nu creeaza probleme personalului de ingrijire VII. Problemele lehuzei : Proble me actuale : - astenie fizica - insomnie - alimentatie inadecvata - oboseala - d ificultate in acordarea ingrijirilor igienice - febra - alterarea eliminarii int estinale. Probleme potentiale: - alterarea eliminarilor uterine - infectii. DIAGNOSTIC NURSING 1. NEVOIA DE A RESPIRA: Alterarea respiratiei si circulatiei cauzata de efortul fizic, oboseala, de la nastere, manifestata prin respiratie s uperficiala, tahipnee. 2. NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A-SI MENTINE O BUNA POSTURA : Teama de a se misca , cauzata de astenia fizica, oboseala, lipsa de cunostint e, atitudine rezervata fata de mobilizarea precoce. 3. NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI : Insomnie datorata oboselii, grijii pentru nou- nascut, manifestata prin treziri repetate. 4. NEVOIA DE A ELIMINA : Alterarea eliminarii intestinale avand ca sursa de dificultate imobilizarea , alimentatia inadecvata, manifestat a prin disconfort abdominal. Posibila alterare a eliminarilor uterine, avand ca sursa de dificultate imobilizarea manifestata prin lohii modificate. 5. NEVOIA D E A BEA SI A MANCA : 67

Alimentatie inadecvata, cauzata de astenia fizica , oboseala, lipsa de cunostint e, manifestata prin alimentatie insuficienta. 6. NEVOIA DE A FI CURAT SI DE A-SI PASTRA TEGUMENTELE CURATE : Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice, dat orita asteniei fizice, oboselii, lipsei de cunostinte, manifestata prin igiena a decvata. 7. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE : Riscul de accidente si contactarea de infectii spitalicesti, avand ca sursa de dificultate astenia fizica, oboseala, alimentatia inadecvata, manifestata prin posibile caderi, infectii. 8. NEVOIA DE A INVATA : Cunostinte insuficiente despre lehuzie datorate asteniei fizice, obo selii, lipsei de cunostinte , manifestata prin efectuarea incorecta a ingrijiril or igienice. 68

Diagnostic nursing 1. Alterarea respiratiei si a circulatiei Cauza : -efortul fi zic de la nastere -oboseala Manifestari : -respiratie superficiala -tahipnee Obiective Ca lehuza sa respire normal si sa prezinte o buna circulatie Interventii autonome si cu rol delegat -asigur lehuzei un microclimat corespunza tor, care sa-i confere confort psihic si fizic, camera aerisita, linistita, lumi noasa. -invat pacienta sa efectueze exercitii de respiratie -asez si mentin lehu za intr-o pozitie favorabila usurarii respiratiei si favorabila pentru o buna ci rculatie -monitorizez functiile vitale ale lehuzei : TA= 120/ 60 mm Hg P= 80p/ m in R= 18/min T= 370 C -recoltez sange la indicatia medicului pentru Evaluare 10.02.2012 -dupa 2 ore, lehuza incepe sa respire normal -lehuza prezint a o buna circulatie : TA=120/60 mm Hg P= 80/ min R= 18 / min T= 37 o C 11.02.201 2 -lehuza prezinta stare generala buna, este miltumita de ingrijirile acordate. 69

determinarea : V.S.H. Leucocite Diagnostic nursing Obiective Interventii autonom e si cu rol delegat -asigur conditii specifice de microclimat care sa confere co nfort psihic si fizic -aerisesc camera lehuzei inainte de culcare. -ofer lehuzei un pahar cu ceai sau lapte caldut -supraveghez somnul lehuzei. Evaluare 10.02.2 012 -lehuza prezinta treziri repetate 11.02.2012 -lehuza prezinta somn linistit 2.Insomnie. Ca lehuza sa nu mai Cauza : prezinte insomnie -oboseala Evaluare zil nica. -grija pentru nou-nascut Manifestare : - treziri repetate 70

Diagnostic nursing Obiective 3. Postura inadecvata Ca lehuza sa se Cauza: mobilizeze precoce. -oboseala -lips a de cunostinte Manifestare : -atitudine rezervata fata de mobilizarea precoce. Interventii autonome si cu rol delegat -asigur repaus la pat primele 2-3 ore pen tru a reduce astenia fizica si psihica din timpul nasterii. -invat lehuza sa efe ctueze contractii musculare pe grupe de muschi ale membrelor , mobilizand in ace lasi timp si articulatiile -asigur lehuzei o circulatie corespunzatoare care sai confere confort fizic si psihic -incurajez si ajut pacienta sa efectueze misca ri in jurul patului -de a doua zi, lehuza va efectua deplasari la toaleta si efe ctueaza ingrijirile corporale singura -incurajez lehuza sa-si invinga teama de a se misca , aratandu-i ca poate efectua singura miscari legate de igiena si ingr ijirea nounascutului Evaluare 10.02.2012 -lehuza este supusa la repaus la pat 2-3 ore de la nastere lehuza a efectuat miscari in jurul patului 11.02.2012 -lehuza a invins teama de a se misca 12-15.02.2012 -lehuza efectueaza singura miscari 71

Diagnostic nursing 4. b) Posibila alterare a eliminarii uterina Cauza : -imobili zarea Manifestare: -lohii modificate Obiective Ca lehuza sa prezinte lohii fiziologice Evaluare zilnica Interventii autonome si cu rol delegat -urmaresc involutia uterina tot timpul sp italizarii -observ involutia uterina, uterul involueaza cu 1 cm/zi -urmaresc pe tot timpul spitalizarii aspectul, cantitatea, mirosul, compozitia lohiilor. Lohi ile sunt: -sanghinolente in primele 2-3 zile -serosanghinolente in urmatoarele 3 zile -seroase pana la sfarsitul lehuziei La indicatia medicului, administrez: E rgomet -efectuez toaleta vaginala de 2 ori/ zi -urmaresc evolutia plagii perinea le -explic lehuzei ca dupa fiecare mictiune trebuie sa-si efectueze toaleta orga nelor genitale -observ aspectul tamponului si rog lehuza sa-l schimbe ori de cat e ori este nevoie -respect regulile de asepsie Evaluare 10.02.2012 -involutia uterina normala- 1 cm / zi -evolutia lohiilor est e fiziologica 11-15.02.2012 -lehuza prezinta involutia uterina si evolutia lohii lor fiziologica -lehuza este multumita de ingrijirile acordate 72

Diagnostic nursing Obiective 5.Alimentatie Ca lehuza sa se inadecvata : alimenteze calitativ si Cauza : canti tativ - astenie fizica -oboseala -lipsa de cunostinte Manifestare : -alimentatie insuficienta Interventii autonome si cu rol delegat -invat pacienta sa se spele pe maini inai nte si dupa servirea mesei -asigur un microclimat corespunzator -explic lehuzei consumul in prima zi regim hidrocarbonat si lactat -din a doua zi va consuma reg im complet ( carne, fructe, legume) -lehuza trebuie sa se alimenteze calitativ s i cantitativ -ajut lehuza sa se alimenteze in conditii igienice Evaluare 10.02.2012 -lehuza nu se alimenteaza calitativ si cantitativ din lipsa de cunostinte 11.02.2012 -lehuza a inteles recomandarile legate de alimentatie lehuza se alimenteaza calitativ si cantitativ 12-15.02.2012 -lehuza nu mai prezi nta dificultate in a se alimenta -se alimenteaza calitativ si cantitativ 73

Diagnostic nursing 6.Dificultatea de a acorda ingrijiri igienice Cauza : -asteni e fizica -oboseala -lipsa de cunostinte Manifestare igienica moderata. Obiective Ca lehuza sa prezinte stare de igiena corespunzatoare Evaluare zilnica Interventii autonome si cu rol delegat -explic lehuzei importanta efectuarii igi enei corporale -o ajut la efectuarea igienei personale -ii asigur un microclimat corespunzator -efectuez toaleta organelor genitale de cate ori este nevoie -efe ctuez spalatura vulvo-vaginala cu sol. de permanganat de potasiu, aplic un torso u steril, sustinut de un bandaj in forma de ,,T -ii explic sa si faca toaleta dupa fiecare mictiune si defecare -invat lehuza sa-si efectueze toaleta sanilor -obse rv evolutia plagii perineale -respect regulile de aspsie -daca a suferit ragade, ii explic cum sa-si ingrijeasca sanii -o sfatuiesc ca inainte si dupa fiecare a laptare sa se spele pe maini cu apa si sapun Evaluare 10.02.2012 -efectuez toaleta vulvovaginala -lehuza, din lipsa de cunoas tere, nu efectueaza toaleta organelor genitale corect 11.02.2012 -efectuez toale ta organelor genitale -urmaresc aspectul torsoului 12-15.02.2012 -lehuza este ca pabila sasi efectueze ingrijirile personale -respect timpii si regulile de aseps ie si antisepsie -lehuza este multumita de ingrijirile acordate 74

Diagnostic nursing 7.Riscul de accidentari si de a contacta infectii intraspital icesti Cauza : -astenie fizica -oboseala -alimentatie inadecvata Manifestari : posibile caderi -infectie Obiective Ca lehuza sa nu mai prezinte risc de accidente prin posibile caderi, i nfectii Evaluare fizica Interventii autonome si cu rol delegat -asigur lehuzei microclimat care sai conf ere confort fizic si psihic, camera aerisita , linistita -ajut pacienta sa mearg a la toaleta, sa efectueze ingrijiri corporale -invat pacienta sa inceapa cu efe ctuare de miscari pe langa pat si si daca nu se simte capabila sa anunte persona lul de ingrijire pentru a fi ajutata -invat lehuza ca trebuie sa se alimenteze c antitativ si calitativ pentru a nu prezenta lipotimie -la indicatia medicului( r ol delegat) administrez urmatoarele medicamente : vitamina B1- f.2 vitamina B6-f .2 glucoza 5%- fl. 1 Evaluare 10.02.2012 -lehuza nu este echilibrata hidroelectrolitic, prezinta posi bile caderi -I se administreaza medicatia prescrisa de medic ( Vit. B1, B6, fiol e; glucoza) 11.02.2012 -lehuza se alimenteaza calitativ si cantitativ -nu mai pr ezinta risc de accidentare -administrez medicatia , vit, B6, B1, glucoza 12-15.0 2.2012 -lehuza nu mai prezinta risc de accidentare, este echilibrata hidroelectr olitic lehuza este multumita de ingrijirile acordate 75

Diagnostic nursing 8. Cunostinte insuficiente despre lehuzie si ingrijirea nou-n ascutului Cauza : -astenie fizica -oboseala -lipsa de cunoastere Manifestare : efectuarea incorecta a ingrijirilor Obiective Ca lehuza sa prezinte suficiente cunostinte despre lehuzie si despre i ngrijirea nou-nascutului Evaluare zilnica Interventii autonome si cu rol delegat -explic lehuzei efectuarea toaletei organ elor genitale si a sanilor -invat cum sa ingrijeasca nounascutul -o sfatuiesc sa efectueze exercitii pentru intarirea musculaturii perineale si a celei abdomina le -explic lehuzei ca este bine sa inceapa activitatea sexuala dupa terminarea p erioadei de lehuzie, vindecarea plagii perineale -invat lehuza ca este bine sa f oloseasca metode contraceptive -arat lehuzei metode contraceptive si explic avan tajele si dezavantajele fiecarei metode , pentru ca lehuza sa ppoata alege Evaluare 10.02.2012 -lehuza nu detine destule informatii despre lehuzie, despre ingrijirea nounascutului 11-15.02.2012 -lehuza detine informatii despre perioada de lehuzie si timpii de ingrijire a nou-nascutului -a inteles recomandarile med icale legate despre aceasta perioada -lehuza este multumita de ingrijirile acord ate 76

ANALIZE DE LABORATOR Nr. Crt. 1. Analiza V.S.H Mod de recoltare -se recolteaza d imineata, pe nemancate, prin punctie venoasa, 1,6 ml sange pe 0,4 ml citrat de s odiu, fara staza -se recolteaza dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa, 2 ml sange pe EDTA -se recolteaza dimineata, pe nemancate, prin punctie venoasa, 5 ml sange Valori obtinute 6 mm / h Valori normale 4-6 mm / h 2. 3. Hemoleucograma RBW 7000 / mm 3 negativ 4000- 8000 / mm3 negativ 77

MEDICATIA PE PERIOADA DE SPITALIZARE Nr. Medicament Mod de prezentare Unica 1. 2 . 3. Vitamina B1 Vitamina B6 Glucoza 5% fiole fiole flacon 1 f. 1 f. 500 ml Doza Totala 1 f. 1 f. 500 ml -regleaza metabolismul hidratilor de carbon, al grasimi lor si al proteinelor -regleaza metabolismul hidratilor de carbon , a; grasimilo r si al proteinelor -rehidrateaza, are un aport caloric de 200 cal/ 1 ( sol. 5%) -poate fi solvent pentru medicamente -hemostatic uterin -antibiotic -analgezic, antiseptic, antiinflamator -sedativ iv. iv. iv. Actiune Cale de administrare 4. 5. 6. 7. Ergomet Oxacilina Algocalmin Diazepam fiole flacon fiole tb 1 f. 500 mg 2 ml 1 tb 1 f. 2g 4 ml 1 tb iv. Im. Im. p.c.o. 78

EVALUARE FINALA Pacienta E.M., in varsta de 19 ani, internata in ziua de 10.02.2 012, ora 10, transferata de 2 ore pe sectia ,,Lehuzie, prezinta urmatoarele proble me : - uter retractat globulos - lohii sanghinolente, cantitate fiziologica - ec hilibrata hemodinamic - astenie fizica - perineografie - semne de oboseala dupa nasterea fiziologica Evolutia pacientei in sectia ,, Lehuzie este favorabila, fizi ologica. La externare prezinta : - organe genitale in evolutie fiziologica - loh ii serosanghinolente - evolutia plagii perineale buna - secretie lactica- instal ata - afebrila - stare generala buna La externare recomand lehuzei : - toaleta o rganelor genitale de 2 ori / zi sau de cate ori este nevoie - toaleta sanilor prevenirea ragadelor - daca nu alapteaza, sa incerce sa goleasca sanii, deoarece aceasta manevra va stimula secretia lactata - deplasarea la dispensarul teritor ial - explic timpii si manevrele efectuate pentru alaptarea nounascutului si aco rdarea de ingrijiri igienice - efectuarea de exercitii pentru refacerea musculat urii pelviene si a celei abdominale - reluarea activitatii sexuale dupa terminar ea perioadei de lehuzie si dupa vindecarea plagii perineale - folosirea contrace ptivelor chiar daca alapteaza sau nu i-a revenit menstra - la aproximativ 6 sapt amani de la nastere trebuie sa faca control general pe aparate si control gineco logic, pentru a reda evolutia plagii perineale, involutia uterina, evolutia orga nelor genitale, evolutia lohiilor. Pe data de 15.02.2012, lehuza se externeaza c u stare generala buna , fiind multumita de ingrijirile acordate pe timpul spital izarii. 79

PREZENTARE CAZUL III 80

PLAN DE INGRIJIRE I. CULEGEREA DATELOR: Surse de informatie: - lehuza - foaia de observatie - echipa de ingrijire Date variabile: Nume : C. Prenume : P. Varsta : 23 ani Sex : feminin Religie : ortodoxa Stare civila : casatorita Nationalitat e : romana Ocupatie : contabila Alergii : nu prezinta Proteze : nu prezinta Aspe ctul cavitatii bucale : - limba- aspect normal - dentitia- completa - gingiileaspect normal Aspectul faciesului : - prezinta facies normal Acuitate vizuala :pastrata Acuitate auditiva :- pastrata Acuitate olfactiva :- pastrata Acuitate tactila :- pastrata Acuitate dureroasa :- durere dupa interventia chirurgicala S emne particulare :- nu prezinta Mobilitate articulara :- pastrata Date antropome trice : - inaltime : 1, 56 cm - greutate : 60 Kg Grupa sanguina : AB IV Rh- pozi tiv Date relativ stabile : - domiciliul : Botosani - conditii de locuit : Foarte bune - reteaua de sustinere : familia - Data internarii : 07.03.2012 81

Data externarii : 14.03.2012 II. ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE: AHC- neaga boli ca: hepatita, SIDA, TBC, sifil is APF-menarha la 13 ani, ciclu regulat, flux moderat, durata ciclului menstrual fiind de 3-4 zile APO-2 APG-neaga APP-neaga boli infecto- contagioase III. MOTI VELE INTERNARII: - supravegherea lehuzei cu cezariana IV. ISTORICUL BOLII: Pacie nta in varsta de 23 ani, este transferata in sectia ,,Lehuzie a Maternitatii Buzau , in urma nasterii unui fat viu, de sex feminin. Greutatea= 3600 g, scor APGAR=9 , nasterea prin cezariana. V. EXAMEN CLINIC GENERAL: Aprecierea starii generalerelativ buna Tegumente si mucoase- normal colorate Sistemul ganglionar- limfati c- nepalpabil Sistemul osteo- articular- integru Sistemul musculo- adipos- bine reprezentat Aparat respirator: - torace normal conformat - murmur vezicular prez ent - R= 18/ min Aparat cardio- vascular : - cord in limite normale - zgomote ca rdiace ritmice - TA= 120/ 70 mm Hg - P= 74 p / min Aparat digestiv : - ficat, sp lina, in limite normale - apetit normal - tranzit intestinal normal Aparat urogenital : - loje renale libere, nedureroase - mictiuni fiziologice - diureza nor mala - organe genitale externe normal conformate Sistemul nervos central : 82

- echilibrata - orientata tempo- spatial Examen local: - la palpare= abdomen des tins de uterul gravid - la inspectie= vaginul mult mai deschis, cu mici fisuri c e se cicatrizeaza - canalul vaginal este hiperemiat - perineu destins - involuti e uterina normala - sanii usor angorjati : duri, durerosi - secretie lactata pre zenta - plaga abdominala evolutie normala Examen cu valve : - sangerari fiziolog ice - lohii sanghinolente- fiziologice VI. DIAGNOSTIC MEDICAL : La internare- ce zariana. VII. ELEMENTE DE IGIENA : Alimentatia : - nu prezinta preferinte alimen tare - cantitatea de lichide ingerate : 1000- 1500 ml Eliminari: - scaun : aspec t normal, cantitate normala, 2/ zi - urina : 2000-2400 ml/ zi, culoare, miros no rmale, ritm- 4-5 mictiuni/ zi, fara tulburari de mictiune Transpiratii :- cantit ate moderata, miros nemodificat Expectoratii- nu prezinta Igiena personala : - b aie partiala zilnica - baie generala- de 2 ori / saptamana - lenjerie de corp bi ne intretinuta si schimbata ori de cate ori este nevoie Activitate si repaus : desfasoara activitati gospodaresti - timpul liber si-l petrece citind brosuri d espre ingrijirea nounascutului Obisnuinte de viata : - nu consuma alcool si tutu n - consuma cafea Comportamentul : - pacienta este orientata tempo- spatial 83

- colaboreaza cu medicul si cu echipa de ingrijire - poseda capacitatea de alapt are - intelege recomandarile medicale si le respecta VIII. PROBLEMELE LEHUZEI : 1. Probleme actuale : - insomnie - alimentatie inadecvata - dificultatea acordar ii ingrijirilor igienice - dificultate in mobilizare 2. Probleme potentiale: - f ebra - alterarea eliminarilor uterine DIAGNOSTIC NURSING 1. NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A AVEA O BUNA POSTURA : Postura inadecvata, cauzata de lipsa de cunostinte, plaga operatorie manifestata prin a titudine rezervata fata de mobilizarea precoce. 2. NEVOIA DE A DORMI SI DE A SE ODIHNI : Insomnii datorate grijii pentru nou- nascut, febrei,manifestata prin tr eziri repetate. 3. NEVOIA DE A ELIMINA : Alterarea eliminarilor intestinale avan d ca sursa de dificultate imobilizarea, alimentatie inadecvata, lipsa de cunosti nte manifestata prin disconfort abdominal. 4. NEVOIA DE A BEA SI DE A MANCA : Al imentatie inadecvata, avand ca sursa de dificultate lipsa de cunostinte manifest ata prin alimentatie insuficienta. 5. NEVOIA DE A FI CURAT SI DE A-SI PASTRA TEG UMENTELE CURATE : Dificultatea de a-si acorda ingrijiri igienice datorita : mobi lizarii, lipsei de cunostinte manifestata prin igiena inadecvata. 6. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE : 84

Riscul de accidentare sau riscul de a contacta infectii intraspitalicesti, avand ca sursa de dificultate alimentatia inadecvata, lipsa de cunostinte, manifestat a prin posibile caderi, infectii. 7. NEVOIA DE A INVATA : Cunostinte insuficient e despre lehuzie, cauzata de lipsa de cunostinte, manifestata prin efectuarea in corecta a ingrijirilor personale si ale nounascutului. 8. NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE : Aparitia febrei, cauzata de un proces inflamator, manifestata prin valori ridicate de temperatura corporala. 9. NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE : Independenta. 10. NEVOIA DE A COMUNI CA : Independenta. 11. NEVOIA DE A SE RECREA : Independenta. 12. NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA : Independenta. 85

PLAN DE INGRIJIRE 07.03.2012 Pregatirea pre- si postoperatorie a pacientei : - p regatesc pacienta pentru interventie chirurgicala pe cale abdominala ( cer acord ul pacientei) - indepartez pilozitatile - inlatur rujul si oja - supraveghez fun ctiile vitale - o insotesc in sala de operatii- o asez pe masa de operatie, ii e xplic ca echipa operatorie va face tot posibilul ca operatia sa fie o reusita si pentru ea si pentru copil - aplic manseta de la monitor, pulsiometrul - asigur calea venoasa cu ajutorul unui cateter - administrez anesteziante : ATROPINA 0,5 ml, NESDONAL 6 ml, FENTANYL 5 ml, PAVULON 5 ml, O2+ N2O + halotan - servesc med icului laringoscopul si o sonda de intubat nr. 7,5 , continui administrarea anes tezicelor si mentin relaxarea cu Fentanyl 5 ml, Pavulon 5 ml. - Dau medicului fi re de sutura, fac trezirea : Atropina 0,5 ml, Miostin 5 ml, Fortral 1 ml. - Dupa trezire aspir secretiile bronsice. - De pe masa de operatie transport bolnava p e brancarda si o insotesc in salon, ATI, pentru restabilirea functiilor vitale s i revenirea reflexelor ( deglutitie, corneean). 86

DIAGNOSTIC NURSING 1.Postura inadecvata Cauza : -lipsa de cunostinte -plaga post operatorie Manifestare : -atitudine rezervata fata de mobilizarea precoce OBIECTIVE Ca lehuza sa nu mai prezinte teama de a se misca Evaluare zilnica. INTERVENTII AUTONOME SI CU ROL DELEGAT -asigur microclimat corespunzator care sa confere confort psihic si fizic -asigur lehuzei o pozitie corespunzatoare in fu nctie de starea generala -in primele 2 zile lehuza este supusa repausului la pat . Dupa 2 zile invat si ajut lehuza sa efectueze miscari in jurul patului. -incur ajez lehuza la efectuarea miscarilor -explic ca este necesara efectuarea de gimn astica medicala -ajut lehuza la ingrijirile acordate nounascutului -aduc lehuzei la cunostinta ca plaga postoperatorie nu este un obstacol in efecturea miscaril or. EVALUARE 07.03.2012 -lehuza prezinta teama de a se misca 08.03.2012 -lehuza ince pe sa efectueze miscari prin acordarea ingrijirilor igienice 09-14.03.2012 -lehu za nu mai prezinta atitudine rezervata fata de mobilizarea precoce. 87

DIAGNOSTIC NURSING 2. Insomnie. Cauza : -lipsa de cunostinte -febra Manifestare : -treziri repetate OBIECTIVE Ca lehuza sa nu mai prezinte treziri repetate. Evaluare zilnica INTERVENTII AUTONOME SI CU ROL DELEGAT -asigur microclimat corespunzator care sa confere confort psihic si fizic, camera aerisita,linistita, cu umiditate si tem peratura optima ofer lehuzei inainte de culcare un pahar cu ceai caldut -suprave ghez somnul lehuzei -administrez la indicati medicului Oxacilina EVALUARE 07.03.2012 -lehuza prezinta treziri repetate.Prezinta febra ridicata : 38,5 o C 08-14.03.2012 -lehuza nu mai prezinta insomnie. Febra scade. 88

DIAGNOSTIC NURSING 3.Alterarea eliminarii intestinale Cauza: -alimentatie inadec vata -lipsa de cunostinte -imobilizare Manifestari : -disconfort abdominal OBIECTIVE Ca lehuza sa nu mai prezinte disconfort abdominal Evaluare zilnica INTERVENTII AUTONOME SI CU ROL DELEGAT -invat lehuza ca in prima zi va consuma l ichide , apoi va trece la alimentatia semilichida, treptat revenindu-se la regim complet, dupa refacerea plagii postoperatorii -invat lehuza sa efectueze miscar i pentru a favoriza eliminarea intestinala -explic lehuzei recomandarile medical e. EVALUARE 07.03.2012 -lehuza prezinta dificultate in eliminarea intestinala 08.03 .2012. -lehuza nu mai prezinta disconfort abdominal, tranzit intestinal prezent -eliminare intestinala normala- 1 scaun/ zi 09-14.03.2012 -lehuza prezinta elimi nare intestinala- 1 scaun / zi 89

DIAGNOSTIC NURSING 4.Alimentatie inadecvata. Cauza : -lipsa de cunoastere Manife stare : -alimentatie insuficienta OBIECTIVE Ca lehuza sa prezinte alimentatie calitativ si cantitativ Evaluare zil nica INTERVENTII AUTONOME SI CU ROL DELEGAT -explic lehuzei ca in prima zi nu are voi e sa consume decat ceai neindulcit -incepand cu a 2-a zi , trece la alimentatie cu supa strecurata, lapte, branza -dupa vindecarea plagii postoperatorii explic lehuzei ca va trece la regim alimentar complet -am asigurat lehuzei microclimat corespunzator -invat lehuza sa respecte recomandarile medicale -la indicatia med icului administrez urmatoarea medicatie : vit. B1 vit. B6 glucoza 5 % EVALUARE 07.03.2012 -lehuza nu este alimentata calitativ si cantitativ 08.03.201 2 -lehuza nu mai prezinta dificultate in alimentatie 09-14.03.2012 -lehuza se al imenteaza calitativ si cantitativ -respecta recomandarile medicale 90

DIAGNOSTIC NURSING 5.Dificultate de a-si acorda ingrijiri igienice Cauza : -imob ilizare -lipsa de cunostinte Manifestare : -igiena inadecvata OBIECTIVE Ca lehuza sa nu mai prezinte igiena neadecvata Evaluare zilnica INTERVENTII AUTONOME SI CU ROL DELEGAT -asigur microclimat corespunzator -mentin lehuza intr-o pozitie adecvata pentru a efectua ingrijirile personale -invat le huza cum sa efectueze toaleta organelor genitale -o ajut la toaleta sanilor -dac a a suferit ragade, o invat cum sa-si ingrijeasca sanii -o invat sa respecte rec omandarile medicale -o invat sa ingrijeasca nou-nascutul -ii explic ca toaleta o rganelor genitale trebuie efectuata de cate ori este nevoie EVALUARE 08.03.2012 -lehuza nu detine informatii pentru efectuarea ingrijirilor corporale ale nounascutului 08-14.03.2012 -lehuza este capabila sa efectueze sin gura ingrijirile igienice proprii si pe ale nounascutului -este multumita de ing rijirile acordate 91

DIAGNOSTIC NURSING 6.Riscul de accidentare sau de a contacta infectii spitalices ti Cauza : -alimentatie inadecvata -nerespectarea regulilor de asepsie -lipsa de cunostinte Manifestare : -posibile caderi -infectii OBIECTIVE Ca lehuza sa nu prezinte posibile caderi, infectii Evaluare zilnica INTERVENTII AUTONOME SI CU ROL DELEGAT -asigur conditii de microclimat corespunz ator care sa confere confort fizic si psihic -invat lehuza sa se alimenteze cali tativ si cantitativ -rog lehuza sa respecte regulile de asepsie -ajut lehuza sa efectueze miscari EVALUARE 08.03.2012 -lehuza poate prezenta caderi datorita lipotimiei 08-14.03.2 012 -lehuza se alimenteaza calitativ si cantitativ -nu prezinta infectii -nu pre zinta risc de accidente 92

DIAGNOSTIC NURSING 7.Lipsa de cunostinte Cauza : -cunostinte insuficiente Manife stari : -ingrijire inadecvata OBIECTIVE Ca lehuza sa prezinte cunostinte suficiente despre lehuzie Evaluare zi lnica INTERVENTII AUTONOME SI CU ROL DELEGAT -explic lehuzei cum sa efectueze toaleta organelor genitale -o invat sa efectueze toaleta sanilor -explic lehuzei cum sa ingrijeasca nounascutul -o sfatuiesc cum sa efectueze gimnastica pentru refacere a musculaturii abdominale -invat pacienta ca dupa fiecare defecare si mictiune v a face toaleta organelor genitale -recomand sa respecte regulile de asepsie -ii recomand sa inceapa activitatea sexuala dupa terminarea perioadei de lehuzie -o sfatuiesc sa foloseasca anticonceptionale -o invat sa mearga la dispensarul teri torial dupa externare -rog lehuza sa evite eforturile mari EVALUARE 07.03.2012 -lehuza nu detine date despre perioada de lehuzie 08.03.2012 -lehuza intelege toate recomandarile date de echipa de ingrijire 09-14.03.2012 -lehuza detine cunostinte suficiente despre perioada de lehuzie -lehuza este mul tumita de ingrijirile acordate 93

MEDICATIA PE PERIOADA SPITALIZARII Nr. Crt. 1. Medicament Vitamina B1 Mod de pre zentare Fiole 1 f. Doza Unica 1f. Totala -regleaza metabolismul hidratilor de ca rbon, al grasimilor si al proteinelor -regleaza metabolismul hidratilor de carbo n, al grasimilor si al proteinelor -rehidrateaza, are un aport caloric de 200 ca l/ 1 -poate fi solvent pentru medicamente -actiune bactericida Actiune Cale de a dministrare iv. 2. Vitamina B6 Fiole 1f. 1 f. iv. 3. Glucoza 5% Flacon 250 ml 500 ml iv. 4. Oxacilina Capsule 500 mg 2g Per os 94

EVALUARE FINALA Pacienta C.P., in varsta de 23 de ani, internata in ziua de 07.0 3.2012 , transferata dupa 3 zile in sectia ,, Lehuzie , prezinta urmatoarele probl eme : - lohii sanghinolente, cantitate fiziologica - plaga postoperatorie, evolu tie buna. Evolutia pacientei in sectia ,,Lehuzie este favorabila, fiziologica. La externare, lehuza prezinta : - lohii serosanghinolente - plaga postoperatorie cu evolutie buna - secretie lactata- instalata - afebrila - stare generala buna cunostinte suficiente despre lehuzie si ingrijirile nou-nascutului La externare, recomand lehuzei : - toaleta sanilor, prevenirea ragadelor - folosirea contrace ptivelor - la 6 saptamani de la nastere, este rugata sa faca un control general pe aparate la dispensarul teritorial si sa mearga la maternitate pentru controlu l ginecologic si evolutia plagii. Pe data de 14.03.2012, lehuza se externeaza cu stare generala buna , fiind multumita de ingrijirile acordate pe tot parcursul spitalizarii. 95

BIBLIOGRAFIE 1. Prof. Dr. Docent Enescu A. Longinus; prof. Gr. I Eugenia Draghic i-,, Anatomia si fiziologia omului- Ed. D. Cantemir, Iasi-2000 2. Carol Mozes-,, T ehnica ingrijirii bolnavului- Ed. Medicala, 1978 3. Lucretia Titirca-,,Ghid de nur sing- Ed. Viata Medicala Romaneasca, 1997 4. Lucretia Titirca-,,Tehnici de evaluar e si ingrijire acordate de asistentii medicali- Ed. Viata Medicala Romaneasca, 199 7 5. Pricop M.- ,, Obstetrica. Ginecologie- Iasi-1993 6. Georgeta Balta, Antoaneta Metaxatos, Aglaia Kyovaski-,, tehnici de ingrijire ale bolnavului 96