OBSTETRICA CURSUL NR 1

NOTIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITAL

1 .1 ORGANELE GENITALE EXTERNE -VULVA

Organele genitale externe cuprind- muntele lui Venus,

- formatiile labiale,
-organele erectile,constituite de bulbii vestibulari, clitoris
si corpusculii tactili speciali ai labiilor mici.
-1 Muntele lui Venus este o proieminenta triunghiulara cu varful in jos si baza in sus.
Situat inaintea simfizei pubiene,deasuprea labiilor mari,la pubertate se acopera de par mai gros
spiralat, care continua numai pe fata laterala a labiilor mari ,oprindu-se la comisura posterioara a
labiilor. Sub tegumente se afla tesut adipos. Este o zona cu o sensibilitate crescuta ce ii confera
un caracter erogen.
-2 Formatiile labiale sunt plici tegumentare ce delimiteaza despicatura vulvara. In
functie de dimensiuni se delimiteaza labiile mari si labiile mici.
- Labiile mari sunt doua proieminente longitudinale formate din doua pliuri cutanate
situate sub muntele lui Venus, in partea perineului anterior.
Din punct de vedere anatomic, sunt echivalentul scrotului de la barbat.In constitutia lor
sub pielea acoperita cu par, se gasesc glandele sebacee si sudoripare, tesut fibroelastic, plin de
grasime, vase si nervi.
Anterior unirea celor doua labii realizeaza comisura labiala anterioara, iar posterior
comisura labiala posterioara,labiile nefiind insa unite, terminandu-se aproape una pe alta.
Deasuprea comisurii posterioare se gaseste frăul labiilor mici, iar intre acesta si himen
fosa naviculara.
Comisura anterioara se continua cu muntele lui Venus, iar comisura posterioara se afla in
aproprierea orificilui anal.
Labiile sunt despartite printr-un saptiu strămt- vestibulul vaginal- care da spre orificiul
vaginal si apoi la vagin.
- Labiile mici[nimfele]- sunt doua pliuri tegumentare mai mici ,care se intind de la
clitoris oblic in jos, inauntrul labiilor mari
- -sunt de culoare rosie-rozata sau bruna.
- contin glandele sebacee si corpusculii tactili speciali [ ai voluptati]
- impreuna cu labiile mari delimiteaza vestibulul vaginal
- pe mucoasa labiilor se gaseste un numar mare de glande care secreta mucus care
impreuna cu secretia glandelor anexe ale aparatului genital, lubrefiaza suprafata labiilor si
vaginului,avand astfel un rol important in realizarea actului sexsual
Anterior cele doua labii mici se unesc formand comisura anterioara a labiilor mici.
Sub comisura se gasesc preputul clitoridian si clitorisului,iar sub acesta fraul clitoridian.
Extremitatea posterioara care se reduce treptat ca marime,se pierde in fata labiei mari
corespunzatoare.
Mai rar ele merg spre comisura posterioara,unde se unesc pe linia mediana formand, fraul
labiilor mici.
Vestibulul vaginului este o depresiune delimitata de labii . Anterior la nivelul vestibulului
se deschide orificiul extern al uretrei inapoia fraului clitoridian, iar posterior se gaseste orificiul
vaginal cu himenul sau carunculele himeniale.
 OBSTETRICA CURSUL NR 1

Daca la exterior labiile sunt acoperite de un tegument ,la interior acestea sunt tapetate de o
mucoasa ce contine glande vestibulare mici, care secreta un mucus particular.
Orificiul uretral,situat imediat sub clitoris si langa marginea vaginului,este inconjurat de o
proieminenta a mucoasei.
Orificiul vaginal, de forma ovalara este delimitat la virgine de o membrana perforata-
himen. Acest orificiu are forma, dimensiuni, structura,grosime si rezistenta variabile. Se
identifica mai multe forme de himen,inelar,semilunar, bilobat,imperforat hiperperforat cu sept
ciuruit etc. Cea mai comuna forma este cea inelara. La primul raport sexual, himenul cedeaza in
locul sau ramanand doar lobulii [carunculii] himenali, iar ruperea sa determina o mica pierdere
de sange si o durere usoara.
Labiile sunt inervate de ramuri din nervul ilio- inghinal si clitoris,corpusculii tactili speciali ai
labiilor mici nervul rusinos.
La nivelul labiilor mici se gasesc receptori diversi [ corpusculii Vater- Pacini,Meissner ,Krause
ca si fibre musculare netede si un sistem vascular bogat. Toate acestea ii confera si calitati
erectile.
Organele erectile ale vulvei, prin structura si functionalitatea lor, participa la crearea unei
senzatii placute si realizarea actului sexual. Sunt reprezentate de [ corpusculi ai voluptatii] si
bulbii vestibulari.Fac parte din zonele erogene ale femeii.
Clitorisul este organ impar, median, cu structura erectila omoloaga corpilor cavernosi ai
penisului, situat in partea anterioara a vulvei, inapoia comiisurii anterioare a labiilor. Lungimea
sa este in general de 5-7 cm pentru radacina, 2-3 pentru corp si 1 cm pentru gland. In
hermafroditism clitorisul poate simula un penis. Ca structura , el este format din doi corpi
cavernosi,cu volum redus.inveliti intr-o membrana fibroelastica
Din cele trei parti componenta,la exterior se reliefeaza numai o parte a corpului si glandului,
fiind in legatura cu ramul osos si ischionul prin ,, crus,, sau radacina sa.
Corpul mai mic este ascuns intre labiile mari, iar glandul clitorisului este un mic tubercul de 0,5
cm rotund, avand in structura sa tesut erectil spongios si foarte sensizitiv, labiile mici se unesc
formand preputiul clitoridian.In structura sa se gasesc cateva glande sebacee care fabrica
smegma clitoridiana. Corpusculii voluptatii au fost mentionati anterior la deschiderea labiilor
mici in structura carora se afla.
Bulbii vestibului-denumire data de Kobelta-sunt organe erectile imperfect dezvoltate situate
pe partile laterale ale deschiderii vaginului in baza labiilor mici, reprezentand formatii analoage
cu corpul spongios al uretrei de la barbat.Au o lungime de aproximativ 4cm si 1-2 cm latime. Cei
doi bulbi se unesc pe dinaintea uretrei prin extremitatile lor anterioare, luănd aspectui general de
potcoava cu concavitatea spre exterior.
Extremitatile lor posterioare, mai voluminoase, contribuie in erectie, alaturi de muschiul
constrictor al vaginului, la ingustarea ostiului vaginal si exprimarea glandelor Bartholin. Tesutul
erectil ce intra in constitutia acestora este legat de cel al clitorisului, explicandu-se astfel senzatia
erotica provocata prin atingere.
Din punct de vedere fiziologic, vulva in totalitate protejeaza actul mictiunii, labiile dirijănd
jetul urinar. In actul sexual, labiile constituie o prelungire a canaluilui vaginal. Vulva poate avea
mai multe pozitii- --- -anterioara, la aproximativ 80 la suta din femei, -posterioara
-verticala, vulva fiind vizibila in intregime
, aceasta fiind ascunsa intre coapse.
 OBSTETRICA CURSUL NR 1

ORGANELE GENITALE INTERNE

Organele genitale interne cuprind;
--vaginul
-uterul,
- tuba uterina,
-si ovarul, intre care exista o stransa corelatie fiziologica. Ele ocupa cea mai mare parte a
pelvisului,,micul bazin,, strabatand perineul, pana la vulva.
Vaginul este un conduct musculomembranos cilindric turtit antero posterior, impar si
median,care topografic continua in sus cu uterul, iar in jos se deschide prin orificiul vaginal in
vestibulul vaginal
Peretele anterior al vaginului vine in raport cu uretra si vezica urinara, iar prin peretele
posterior, cu rectul si excavatia rectourinara [ Douglas ].
In dreptul orificiului vaginal limita cu vestibulul vaginal este facuta de o membrana
transversala ce obtureaza incomplet acest orificiu, himenul. Prin coabitare sau , uneori, dupa
nastere, orificiul himenal se largeste, membrana transformandu-se in franjuri numiti carunculi
himenali.
Peretii vaginului sunt apropiati la nulipare si mai mult si mai putin in in contact unul cu
celalalt la multipare, in raport cu dehiscenta musculaturii perineale. Vaginul este o cavitate
virtuala care la copulatie, la trecerea fluxului menstrual si a secretiilor normale si patologice ale
organelor genitale supraiacente.
Este calea normala de eliminare a produsului de conceptie, la nastere, elasticitatea sa fiind
direct legata de vărsta, raporturi sexuale, sarcina. Malformatiile congenitale sau leziunile
castigate ale vaginului pot determina tulburari ale copulatiei sau fecundatiei, pot duce la retentii
hematice sau septice, chiar si la impedicarea nasterii pe cale normala.
Superior, vaginul se insera cu ajutorul colului interior, formand fundurile de sac vaginal.
Vaginul are lungimea , la nou- nascuta de aproximativ de 3 cm, la pubertate de 6 cmsi de7-8
la adulta. Exista tipuri de vagin scurte si lungi, cu dimensiuni cuprinse intre4 si 14 cm .Lungimea
vaginului este mai crescuta la acele femei care au activitate genitala intensa.
Largimea este de aproximativ 2,5cm . Poate exista vagin unic sau dublu, peretele vaginal
posterior este mai lung cu1-2 cm decat cel anterior.
Mucoasa vaginala nu are glande, este mai subtire la fetite si dupa menopauza, se ingroasa in
timpul vietii sexuale si in sarcina.
Subtierea mucoasei ca si scaderea elasticiitati peretelui vaginal determina frecventa
crescuta a solutiilor de continuitate[ rupturi ale peretelui vaginal] intalnite la fetite si la femeile in
varsta.Sub mucoasa se gaseste un strat muscular, iar intre ele un tesut erectil [ Gussenbauer]
format din legaturi musculare circulare si un plex venos. Suprafata sa este neregulata, cu pliuri
transversale- rugi vaginale- ce pornesc de la niste portiuni mai ingrosate numite coloane
vaginale.Odata cu inaintarea in varsta si dupa nasteri , pliurile transversale se reduc sau dispar,
mucoasa devenind mai neteda.
Secretiile vaginale au un rol important in realizarea nu numai a actului sexual , dar si pentru
stabilirea unui pH vaginal favorabil motilitatii spermatozoizilor.
Vaginul prezinta modificari morfologice si histochimice ciclice in raport de cantitatea de
hormoni ovarieni, examenul colpocitologic fiind o metoda de apreciere a functiei ovariene;
-pH-ul vaginului este de 4 in momentul ovulatiei,de 4,8- 5 in faza luteinica, ajungand la 8 in
timpul menstrei .Celulele vaginale descuamate recoltate prin frotiu vaginal arata gradul de
impregnare hormonala a receptorului vaginal.
 OBSTETRICA CURSUL NR 1

Aciditatea vaginala conditioneaza flora vaginala si, deci,pH-ul vaginal.

Flora saprofita este constituita, in cea mai mare parte, de bacilul Doderlein ,ce participa la
metabolismul glucidic, eliberandu-se acidul lactic. Acesta acidifica mediul, impedicand
dezvoltrea altor germeni saprofiti vaginali.
Flora de gradul I-constituita aproape numai din bacilul Doderlein- se dezvolta numai sub pH5
Flora de gradul II asociaza si cocii si difteroizii, bacili ce apar la pH 5-5,3.
Flora de gradul III este lipsita de bacili Doderlein , dar prezinta o flora microbiana mixta
polimorfa.
Secretia vaginala provine din segmentele vecine sau transudatul transepitelial, amestecat cu
celule descuamate, glicogen [ in functie de echilibrul estrogenic] , bacilul Doderlein, acid lactic ,
acid piruvic,[ [2-3 la suta] . Microbismul vaginal se modifica de la nastere pana la moarte,
existand o biocenoza specifica fiecarei etape din existenta femeii, conform statusului hormonal
[ pubertate , sarcina, menopauza, contraceptie].La aceasta se adauga microbismul [ flora
microbiana] ,,achizitionat,, inca din primele ore dupa nastere, provenind din caile genitale si
digestive ale mamei.
Flora polimorfa -bacteriana, fungica, virala,parazitara etc.- ce invadeaza vaginul este oprita in
ascensiunea spre zonele superioare de doua bariere esentiale de aparare;-fluxul urinar si glera
cervicala,, un lichid vascos si transparent, secretat de colul uterin. Prin contaminare repetata,
urinara sau vaginala, aceasta bariera naturala se poate rupe generand boala. Infecatrea se poate
face chiar de la nastere, prin trecerea prin filiera pelvigenitala foarte septica a mamei ,
contaminarea obligatorie de origine stercorala [ meconiul este populat din primele ore de
germeni inghititi in vaginul mamei] , sau mainile celui care asista nasterea, toti acesti factori
participand la contaminarea fantei vulvare.
La 8 ore dupa nastere, tractul genital al fetitei este populat de germeni ,asepsia la nastere
fiind un important factor profilactic.
La menopauza, carentele hormonale determina modificari generale dar si locale, vaginale, ce
conditioneaz aparitia infectiilor locale. Dehiscenta vulvara secundara rupturilor de perineu,
afectiunile cronice vechi sau tumorale benigne sau maligne infectate cu anaerobi explica
secretiile poliforme abundente, urat mirositoare sau fetide.
UTERUL
-centrul topografic al organelor genitale interne
-este un organ musculo-cavitar ce primeste oul in cavitatea sa,il retine,il protejeaza si il
nutreste
- dezvoltandu-l dea lungul celor 280 de zile, dupa care uterul devine agentul principal in
expulzia fatului la termen.
La nivelul uterului au loc modificari periodice ce realizeaza menstruatia.
Situat in pelvis deasuprea vaginului, intre vezica anterior, si rect posterior, lateral avand
regiunile anexiale.
Are forma de trunchi de con sau para usor turtita ventro-dorsal, cu partea caudala incadrata de
extremitatea craniana a vaginului. Intre fata dorsala a uterului si peretele ventral al rectului se
delimiteaza escavatia recto- colpo-uterina, reces peritoneal descris de Douglas si cunoscut sub
numele de [ fundul de sac Douglas ]. Este punctul cel mai decliv al cavitatii peritoneale. Aici ,
normal se gasesc ansele intestinale, iar patologic se aduna colectiile purulente sau revarsatul
sanguin, sesizate la tractul vaginal sau rectal si evacuate prin colpotomie.
Dimensiunile uterului la femeia care nu a nascut [ nulipara ] sunt de 18 cm lungime, 4 latime si
2-2,5 cm grosime
 OBSTETRICA CURSUL NR 1

-la multipare,uterul are 8-9 cm lungime ,5-6 latime si 3 cm grosime.

Normal la nulipare, fundul uterului scheletotropic, corespunde peretilor ososi ai micului bazin,
nefiind posibila perceperea sa prin palpare abdominala.
In timpul gestatiei, uterul creste in volum, superior deoarece caudal este oprit in expansiunea sa
de planseul muscular pelvin. Dar uterul poate devenii organ abdominal nu numai in cursul
sarcinii ci si datorita unor tumori uterine [ fibrom, cancer] cand poate creste in volum in sens
cranio- caudal, transversal, putand determina tulburari prin compresiunea organelor vecine
[vezica urinara,uretra,rect ]. Clasic, uterul negravid are urmatoarele portiuni de sus in jos;
-fundul uterului- partea craniana a uterului, mai inalta ce prezinta dinainte inapoi insertia
celor doua tube uterine, ligamentele uteroovariene si ligamente rotunde;
-corpul uterin- usor turtit anteroposterior, cu o fata ventrala plana [ fata vezicala ] si o fata
dorsala [fata intestinala ];
- istmul uterin; este partea care in sarcina desparte corpul de colul uterin. Deschis in a doua
jumatate a sarcinii sub denumirea de ,,segment,, reprezinta un reper important in efectuarea
inciziei operatiei cezariene;
- colul uterin este lung de aproximativ 3 cm; el se imparte in doua portiuni;- una
superioara, supravaginala, si alta caudala proieminand in vagin, reprezentand partea vaginala a
colului.
Cavitatea uterina destul de redusa la uterul negravind, este mai larga in partea superioara,
reducandu-se spre col unde da nastere canalului cervical, ce comunica cu vaginul.
La cele doua unghiuri superioare si laterale ale cavitatii corpului uterin se deschid tubele
uterine, iar inferior cavitatea este despartita de canalul vaginal prin orificiul uterin intern.
Canalul cervical comunica cu vaginul prin orificiul uterin extern punctiform la nulipare si
transversal, cu margini neregulate, cicatriciale la multipare. Lungimea canalului cervical este
de2,8 cm la virgine, micsorandu-se progresiv la multipare, dar fiind in raport invers proportional
cu dimensiunile cavitatii uterine, care cresc de la nulipare la multipare.
Mucoasa uterina ,,endometrul,, este supusa unor modificari ciclice lunare coordonate hormonal,
ce se elimina prin menstruatie. Mucoasa uterina, constituita din -epiteliu simplu ciliat,
- dispune de glande tubulare
care are o secretie mai scazuta , dar mai activa in cavitatea cervicala unde este gelatinoasa si
bogata in mucus, astupand prin acumulare orificiul extern al canalului cervical ,,dopul mucos a
lui Kristeller,,.
Acesta este un dispozitiv de protectie impotriva ascensiunii
germenilor din vagin, dar favorabil patrunderii
spermatozoizilor,
pH-ul alcalin al mucusului cervical exercita
un chemiotactism pozitiv asupra spermatozoizilor depusi in pH-ul acid vaginal, favorizand
ascensiunea acestora.
Uterul -primeste si fixeaza blastocistul in endometrul,,ovoimplantatia,, transformat estrogeno-
progestativ
-asigura hranirea si dezvoltarea oului lipsit de rezerve nutritive, in cele 9 luni ,,280 de zile,,
de gestatie.
TUBELE UTERINE- ,,salpinga, trompa
--In numar de doua, cate una de fiecare parte a uterului,sunt conducte in forma de trompeta ce se
intind intre uter si ovar.
- ele conduc ovulul captat spre uter
 OBSTETRICA CURSUL NR 1

-- adapostesc intalnirea gametului feminin,,ovulul,, cu gametul masculin,,spermatozoidul,,

--si permit fecundarea, in treimea exterioara a sa ,,a uneia dintre ele,,
In timpul ovulatiei, tuba se aplica pe suprafata ovarului. Transudatul seros din cavitatea
peritoneala eliminat in acest moment, este absorbit de tuba, impreuna cu ovulul, datorita
curentului ce se formeaza dintre cavitatea peritoneala spre uter, prin miscarea cililor
vibratili si resorbtia lichidului din tuba uterina.
Mobila de consistenta moale, fiecare tuba are lungimea de 10-12 cm .
--descriptiv prezinta patru parti; -interstitiala,,in peretele uterin,,
-istmica ,,3-4 cm
- ampulara de 7-8 cm lungime
- pavilionara in forma de palnie cu fimbrii de 1,5-2 cm.
Tuba prezinta doua orificii; -unul uterin si altul abdominal, in mijlocul pavilionului tubei, cu
deschiderea in cavitatea abdominala.
Tuba isi fixeaza extremitatea mediala prin continuitate cu uterul, este sustinuta de ligamentul tubo-
ovarian la extremitatea distala si situata in ligamentul larg.
Pavilionul tubei prezinta mai multe franjuri , dintre care unul mai mare, care asigura legatura intre
ovar si pavilionul tubei.
-cupleaza ovulul de la suprafata ovarului. Uneori anormal nidarea oului se face inafara
uterului, in tuba ,pe ovar, peritoneu sau ansele intestinale , dand nastere sarcinii ectopice
sau extrauterine. Obstructia tubei constituie o cauza de sterilitate.
OVARELE
Sunt glande perechi cu dubla functie- excretorie,,gametogena,, de producere a celulelor germinale
feminine- ovulul -secretorie ,,endocrina,,
Ele determina caracterele sexuale principale si secundare ale femeii si au rol deosebit in
constructia endocrina a acesteia.
Sunt situate in interiorul abdomenului , in cavitatea pelvina, de-o parte si de alta a uterului in
cavum retrouterin. Ele sunt fixate pe organele vecine-- prin ligamente ,,tubo-ovarian,utero-
ovarian, lombo- ovarian, mezo-ovarian,,
-prin formatiuni vasculonervoase
,,artera ovariana, venele utero-ovariene, vase linfatice si nervii simpatici perivasculari,, toate
acoperite de peritoneu.
Congenital ovarul se dezvolta in regiunea lombara si coboara in bazin.
pot sa nu coboare determinand o situatie ectopica sau pot cobora mai mult,
ajungand in canalul inghinal sau labiile mari
. Exista si pozitii castigate ale ovarelor, cum ar fi ascensiunea acestora in timpul sarcinii pana in
regiunea lombara, asa cum prin relaxarea ligamentelor se poate produce coborarea ovarelor.
Au o forma ovoida cu o lungime de 3-5 cm,latime 3 cm,grosime1-2cm, greutate de 6-8g culoare
alb galbuie, consistenta elastica. ,,de marimea unei migdale verzi,, , volumul lor variaza cu
varsta,, pubertate ,adolescenta, senescenta,, si cu starea fiziologica ,,preovulatie ,
ovulatie,sarcina,,
De pilda ,in timpul ciclului menstrual ovarul in activitate este mai mare, dupa menopauza sufera
un proces de involutie si se atrofiaza.
Ovarul este constituit din cortex si o zona medulara centrala. Cortexul in prepubertate si
inceputul vietii sexuala are un numar mare de ovocite primare, adapostite in tesutul conjunctiv.
Pe suprafata ovarelor exista mici vezicole cu dimensiuni ce variaza de la o gamalie de ac la o
cireasa. Ele sunt foliculii ovarieni De Graaf.
 OBSTETRICA CURSUL NR 1

Fiecare ovar contine la nastere aproximativ 400 000 de foliculi din care pe parcursul
activitatii ovariene,se vor matura doar 300-400 ,,foliculi primari care vor ajunge sa fie ovulati,,
restul degenereaza.
Atrofia foliculara este un proces fiziologic. In cursul celor aproximativ 30 ani de viata
reproductiva, 99.9 la suta foliculii merg spre atrezie, proces care este progresiv cu varsta.
De asemenea, procesul de atrofie este crescut in sarcina si alaptare sau hipofizectomie
experimentala, ,interventii ghirurgicale ischemiante ale ovarului, iradiere, ovarectomia partiala
sau unilaterala ,ce reduc masa ovariana, incetinind procesul de atrofie foliculara.
Un folicul primordial este constituit di ovocitul matur ,, celula rotunda,, inconjurate de
celule si lichid folicular.
Daca la nivelul lui are loc ovogeneza,, totalitatea proceselor ce au drept scop eliberarea
celulei apta pentru fecundatie ,ovulul,, spunem ca foliculul respectiv s-a maturat.
Prin ovogeneza din ovogonie- celula germinala primordiala – se formeaza ovulul.
Incepand de la pubertate, in fiecare luna, in cadrul ciclului menstrual, aproximativ la jumatatea
lui, un singur folicul creste si se maturizeaza.
De retinut ca ovulatia se face alternativ numai de catre un ovar.
Celulele foliculare se inmultesc si secreta un lichid, astfel ca la, deplina maturitate
foliculul este o vezicula cu un diametru de aproape un cm.
Ovulul care a crescut si el, este impins la periferia veziculei aproximativ la jumatatea
ciclului menstrual, fiind eliminat prin ruperea foliculului.
La locul de rupere se produce o mica hemoragie si se continua diviziunea celulelor restante care
prin incarcarea cu o substanta galbena , vor umple cavitatea foliculului matur, formand ,,corpul
galben,,
care secreta progesteron.
In functie de fecundarea sau nefecundarea ovulului, corpul galben evoluiaza diferit. Ovulul
poate sa ramana nefecundat 24 de ore, dupa care se elimina sau este resorbit.
In acest caz, corpul galben evoluiaza in 11 -12 zile si se numeste ,,corp galben menstrual,, Daca
fecundatia a avut loc , corpul galben creste pana la un diametru de2-3 cm , ramanand astfel pana
luna a 5-a a a 6-a de sarcina si numindu-se ,, corp galben de sarcina,,[ gestativ], indispensabil
mentinerii sarinii la inceputul gestatiei.
Ovogeneza se mentine pe tot parcursul vietii sexuale, de la pubertate la menopauza, exceptand
perioada de gestatie. Ea constituie concretizarea functiei gametogene excretorie a ovarului.
Dezvoltarea foliculului si a ovulului se face sub influienta foliculostimulinei,, FSH,, produsa de
hipofiza.

Functia endocrina ovariana influienteaza intreaga sfera genitala si conduce intreaga viata
sexuala.Hormonii sunt raspunzatori nu numai de structura aparatului genital, ci si de caracterele
sexuale principale si secundare ale femeii.
Foliculina hormon specific sxului feminin, este produsa de celulele specializate, situate in
ovar .
Secretia de foliculina ,,estrogeni,, incepe din viata fetala, scazand dupa nastere, dupa care
secretia estrogenica reapare in perioada prepubertara ca rezultat al stimularii gonadotrop-
hipofizare
De la prima menstruatie ,,menarha,, si pana la disparitia ei, pe langa secretia de baza ciclica
de estrogeni sub influienta hormonilor gonadotropi hipofizari FSH,, foliculostimulant hormon
 OBSTETRICA CURSUL NR 1

,, si LH ,, luteinizant hormon,, este

o secretie de estrogeni la nivelul tesutului granuloasei, tecale si a lichidului folicular.
Estrogenii au rol in crestere si diferentierea fenotipului femeii in aparitia si dezvoltarea
caracterelor sexuale, in impregnarea psihica ce determina comportamentul sexual feminin.
Secretia de foliculina atinge doua maxime ,in momentul ovulatiei ,,a 12-14-a zi a ciclului
menstrual,, si spre a 21-a zi a aceluias ciclu.
Luteina ,,progesteronul,, este secretata de corpul galben dupa ovulatie de catre granuloasa
foliculilor, in metaplazia progestativa si de adenoame gestative avand valoarea maxima in ajunul
declansarii menstruatiei.
Celulele din centru ovarului,, celulele tecale,, produc in cantitate mica hormoni masculini,,
androgeni,, in tot timpul vietii sexuale si dupa menopauza. Spre sfarsitul vietii
genitale,,menopauza,, ovulul sufera modificari, imbatraneste, astfel ca la persoanele in varsta
creste progresiv riscul malformatiilor congenitale in sarcina, cauza fiind calitatea proasta a
gametilor.

BAZINUL OBSTERICAL BAZINUL OSOS

Bazinul adultului este format din patru oase ; sacrul coccisul si doua oase iliace . Osul iliac
este format la randul sau din ilion,ischion si pubis care sunt strans unite prin articulatii
sinostotice ,incat formeaza un os unic.
Sacrul se uneste cu cele doua oase iliace prin articulatia sacro-iliaca si fiecare os iliac se uneste
unul cu altul prin simfiza pubiana.
Coccisul se uneste cu sacrul prin articulatia sacrococcigiana.
Bazinul dur are doua segmente care nu au aceeasi importanta din punct de vedere obstetrical.
Astfel este bazinul mare care se gaseste deasupra liniei nenumite a osului iliac, si care este
marginit posterior de vertebrele lombare , lateral de fosele iliace si anterior de peretele
abdominal inferior.
Bazinul mic sau bazinul obstetrical se gaseste situat intre stramptoara superioara si stramptoara
inferioara, de forma unui con orientat cu baza mare in sus si cu baza mica in jos.
Peretele posterior al escavatiei este mai inalt 10-12 cm iar peretele anterior 4,5-5 cm. Peretii
bazinului obstetrical sunt formati din os si partial din ligamente
Peretele posterior este format de fata anterioara a sacrului, corpul primei vertebre sacrate
proiemina in interiorul cavitatii micului bazin. Peretii laterali sunt limitati de suprafata osului
coxal de spinele sciatice au o deosebita importanta pentru ca intre ele se gaseste diametrul cel
mai mic al escavatiei. Peretele anterior este alcatuita din gaura obturatoare ,de osul pubian si de
ramul ascendent al osului ischiatic.
Bazinul dur este delimitat in partea superioara de stramptoara superioara si inferior de
stramptoara inferioara. Intre cele doua stramptori este cuprinsa escavatia. La mijlocul escavatiei
se gaseste stramptoarea mijlocie.
Stramptoara superioara;contur posterior delimitata de promontoriu si marginea anterioara a
aripilor sacrate, lateral de articulatiile sacro -iliace ,linia nenumita si ramul orizontal al
pubisului,iar anterior de marginea superioara a simfizei pubiene.
Forma este rotunda la majoritatea femeilor sau usor ovalara cu o depresiune la mijloc data de
promontoriu, conferindu-i o forma de trefla.dupa forma deosebim – bazin ginoid,,ginecoid,, 50 la
suta din cazuri,stramptoara sup este aproape circulara. – bazin antropoid 30
la suta din cazuri ,stramptoarea sup este in forma de elipsa cu axul mare orientat antero-posterior.
 OBSTETRICA CURSUL NR 1

--bazin android 15 la
suta stram sup in forma de triunghiulara. –bazin
platipeloid 5 la suta,o elipsa diametrul mare orientat transversal.
Dimensiunile stramptorii in bazinul ginecoid;--diametrul ant-pos,,promonto-suprapubian ,se
intinde de la promontoriu la marginea sup a simfizei pubiene si masoara 11 cm.
--diametrul promonto-retropubian -uneste
promontoriul cu punctul retropubian al lui Crouzot si masoara 10,5-10,8 cm este diam cel mai
mic al strm sup.
--diametrul promonto-subpubian se intinde de
la promontoriu la marginea inf a sinfizei pubiene si masoara 12cm. Poate fi apreciat prin
pelvimetrie interna. Si dupa masurarea lui se pot calcula si dimensiunile celorlalte diametre ant-
post ale stramptorii.
-- diametrele oblice in nr de doua stg si dr
merg de la eminenta ileopectinee la o articulatie sacroiliaca de partea opusa masoara in medie 12
cm.
-- diametrele transversale- maxim uneste
punctele cele mai indepartate a liniilor nenumite si masoara 13,5 cm
--anatomic uneste doua puncte situate simetric pe liniile nenumite . Se gaseste la egala distanta
de promontoriu si simfiza pubiana, masoara 12 cm. Axul stramptorii sup se suprapune axul care
trece prin planul ombilic -coccigian, si se numeste axul ombilico coccigian . in directia acestui ax
se face angajarea si coborarea fatului in timpul nasterii. Conturul stramptorii sup poate fi aproape
in totalitate identificat prin examenul vaginal.
Stramptoarea inf. – reprezinta orificiul inf. al bazinului dur
Stramptoarea inferioara
Contur – varful coccisului, marginea inf. a marilor ligamente sacro sciatice, marginea inf. a
tuberozitatilor ischiatice, ramurile ischio-pubiene si marginea inf a sinfizei pubiene.
Forma romboidala, cele doua triunghiuri care formeaza rombul nu sunt dispuse in acelas plan si
formeaza un unghi diedru cu o deschidere de 105 grade.
Diametrele stramtorii inf. ---antero-posterior,,subcocci-subpubian,, de la varful cocciusului
pana la marginea inf. a simfizei pubiene mas.9,5 cm. Prin luxarea posterioara a coccisului in
timpul nasterii este inlocuit cu diametrul sub sacru subpubian care masoara 11-12 cm
--transversal ,, biischiatic sau intertuberozitar se intinde de la
fata interna a unei tuberozitati ischiatice la alta si masoara 11-12 cm.
-- oblice sunt evaluate la 12 cm
Planul stramptorii inf face un unghi cu planul orizontal a carei deschidere este de 10 grade.
Axul este aproape perpendicular pe axul ombilico- coccigian.
Determinarea dimensiunilor si formei bazinului osos se face prin pelvimetrie ,, este metoda prin
care se masoara dimensiunile canalului dur,,si ecografie.
Pelvimetria -- externa determina distantele dintre anumite puncte fixe conventionale situate pe
fata externa a bazinului osos si se face cu ajutorul pelvimetrului.
--interna determina distanta dintre anumite puncte situate pe fata interna a
bazinului osos si se face prin examenul vaginal digital.
Ecografia detremina distanta dintre anumite puncte de pe fata interna a bazinului osos.
Diametrul antero posterior conjugata externa sau diametrul Baudeloque este situat intre fata
externa a simfizei pubiene si apofiza spinoasa a vertebrei L5 si masoara 20 cm . dimensiunile lui
furnizeaza date asupra diametrului ant-post a stramptorii sup.
 OBSTETRICA CURSUL NR 1

Diametrul bispinos -distanta dintre spinele iliace antero-superioare masoara 24 cm.

Diametrul bicret, distanta dintre punctele cele mai indepartate a crestelor iliace masoara 28 cm

Diametrul bitrohanterian situat intre cele doua trohantere masoara 32 cm

Diametrul biischiatic distanta dintre fetele interne a tuberozitatilor ischiatice se masoara cu
panglica metrica sau cu pelvimetrul si are o dimensiune de 11 cm . delimitarea lui se face intre
urmatoarele puncte; apofiza spinoasa a vertebrei L5 extremitatea sup. a santului inf. ce
corespunde varfului sacrului si cele doua spine postero superioare ale osului iliac sau articulatii
sacroiliace care clinic sunt date de doua mici adancituri laterale.
Bazinul moale
Canalul moale este alcatuit din formatiuni musculo -aponevrotice, care situate in interiorul
bazinului osos permit mobilului fetal anumite miscari de rotatie, flexiune si deflexiune
necesarea in timpul mecanismului de nastere.Partile moi ale filierii pelvigenitale in cursul
nasterii sunt dilatate pasiv de prezentatia care este impinsa in jos de forta musculara uterina.
Canalul moale este format din col, vagin, si vulva. Se poate considera si la nivelul canalului
moale o stamptoare superioara alcatuita din col care se continua cu istmul uterin, o stramptoare
inferioara, orificiul vulvar inconjurat de muschii bulbocavernosi si ischiocavernosi, iar vaginul ar
constitui escavatia canalului moale.
In timpul nasterii toate aceste formatiuni, sunt destinse prin trecerea fatului, putand sa opuna o
oarecare rezistenta daca au o structura histologica anumita sau pregatirea din cursul sarcinii a
fost insuficienta Portiunea cervico-istmica este cea care formeaza un diafragm intre cavitatea
uterina si cavitatea vaginala. Prin dilatarea acesteia se realizeaza un canal unic care porneste de
la fundul uterului si se termina la orificiul vulvar.