OBSTETRICA CURSUL NR 1

NOTIUNI DE ANATOMIE A APARATULUI GENITAL

1 .1 ORGANELE GENITALE EXTERNE -VULVA

Organele genitale externe cuprind- muntele lui Venus,

- formatiile labiale,
-organele erectile,constituite de bulbii vestibulari, clitoris si
corpusculii tactili speciali ai labiilor mici.
-1 Muntele lui Venus este o proieminenta triunghiulara cu varful in jos si baza in sus. Situat
inaintea simfizei pubiene,deasuprea labiilor mari,la pubertate se acopera de par mai gros spiralat, care
continua numai pe fata laterala a labiilor mari ,oprindu-se la comisura posterioara a labiilor. Sub
tegumente se afla tesut adipos. Este o zona cu o sensibilitate crescuta ce ii confera un caracter erogen.
-2 Formatiile labiale sunt plici tegumentare ce delimiteaza despicatura vulvara. In functie de
dimensiuni se delimiteaza labiile mari si labiile mici.
- Labiile mari sunt doua proieminente longitudinale formate din doua pliuri cutanate situate sub
muntele lui Venus, in partea perineului anterior.
Din punct de vedere anatomic, sunt echivalentul scrotului de la barbat.In constitutia lor sub
pielea acoperita cu par, se gasesc glandele sebacee si sudoripare, tesut fibroelastic, plin de grasime, vase
si nervi.
Anterior unirea celor doua labii realizeaza comisura labiala anterioara, iar posterior comisura
labiala posterioara,labiile nefiind insa unite, terminandu-se aproape una pe alta.
Deasuprea comisurii posterioare se gaseste frăul labiilor mici, iar intre acesta si himen fosa
naviculara.
Comisura anterioara se continua cu muntele lui Venus, iar comisura posterioara se afla in
aproprierea orificilui anal.
Labiile sunt despartite printr-un saptiu strămt- vestibulul vaginal- care da spre orificiul vaginal si
apoi la vagin.
- Labiile mici[nimfele]- sunt doua pliuri tegumentare mai mici ,care se intind de la clitoris oblic
in jos, inauntrul labiilor mari
- -sunt de culoare rosie-rozata sau bruna.
- impreuna cu labiile mari delimiteaza vestibulul vaginal
- contin glandele sebacee si corpusculii tactili speciali [ ai voluptati]
- pe mucoasa labiilor se gaseste un numar mare de glande care secreta mucus care impreuna
cu secretia glandelor anexe ale aparatului genital, lubrefiaza suprafata labiilor si vaginului,avand astfel
un rol important in realizarea actului sexsual
Anterior cele doua labii mici se unesc formand comisura anterioara a labiilor mici.
Sub comisura se gasesc preputul clitoridian si clitorisului,iar sub acesta fraul clitoridian.
Extremitatea posterioara care se reduce treptat ca marime,se pierde in fata labiei mari corespunzatoare.
Mai rar ele merg spre comisura posterioara,unde se unesc pe linia mediana formand, fraul labiilor
mici.
Vestibulul vaginului este o depresiune delimitata de labii. Anterior la nivelul sau se deschide
orificiul extern al uretrei inapoia fraului clitoridian, iar posterior se gaseste orificiul vaginal cu himenul
sau sau carunculele himeniale.
Daca la exterior labiile sunt acoperite de un tegument ,la interior acestea sunt tapetate de o
mucoasa ce contine glande vestibulare mici, care secreta un mucus particular.
Orificiul uretral,situat imediat sub clitoris si langa marginea vaginului,este inconjurat de o
proieminenta a mucoasei.
 OBSTETRICA CURSUL NR 1

Orificiul vaginal, de forma ovalara este delimitat la virgine de o membrana perforata-himen. Acest
orificiu are forma, dimensiuni, structura,grosime si rezistenta variabile. Se identifica mai multe forme de
himen,inelar,semilunar, bilobat,imperforat hiperperforat cu sept ciuruit etc. Cea mai comuna forma
este cea inelara. La primul raport sexual, himenul cedeaza in locul sau ramanand doar lobulii
[carunculii] himenali, iar ruperea sa determina o mica pierdere de sange si o durere usoara.
Labiile sunt inervate de ramuri din nervul ilio- inghinal si nervul rusinos.
La nivelul labiilor mici se gasesc receptori diversi [ corpusculii Vater- Pacini,Meissner ,Krause ca si fibre
musculare netede si un sistem vascular bogat. Toate acestea ii confera si calitati erectile.
Organele erectile ale vulvei, prin structura si functionalitatea lor, participa la crearea unei senzatii
placute si realizarea actului sexual. Sunt reprezentate de clitoris,corpusculii tactili speciali ai labiilor mici
[ corpusculi ai voluptatii] si bulbii vestibulari.Fac parte din zonele erogene ale femeii.
Clitorisul este organ impar, median, cu structura erectila omoloaga corpilor cavernosi ai penisului,
situat in partea anterioara a vulvei, inapoia comiisurii anterioare a labiilor. Lungimea sa este in general
de 5-7 cm pentru radacina, 2-3 pentru corp si 1 cm pentru gland. In hermafroditism clitorisul poate
simula un penis. Ca structura , el este format din doi corpi cavernosi,cu volum redus.inveliti intr-o
membrana fibroelastica
Din cele trei parti componenta,la exterior se reliefeaza numai o parte a corpului si glandului, fiind in
legatura cu ramul osos si ischionul prin ,, crus,, sau radacina sa.
Corpul mai mic este ascuns intre labiile mari, iar glandul clitorisului este un mic tubercul de 0,5 cm
rotund, avand in structura sa tesut erectil spongios si foarte sensizitiv.va glandeva dinaintea acestuia,
labiile mici se unesc formand preputiul clitoridian.In structura sa se gasesc cateva glande sebacee care
fabrica smegma clitoridiana. Corpusculii voluptatii au fost mentionati anterior la deschiderea labiilor mici
in structura carora se afla.
Bulbii vestibului-denumire data de Kobelta-sunt organe erectile imperfect dezvoltate situate pe
partile laterale ale deschiderii vaginului in baza labiilor mici, reprezentand formatii analoage cu corpul
spongios al uretrei de la barbat.Au o lungime de aproximativ 4cm si 1-2 cm latime. Cei doi bulbi se unesc
pe dinaintea uretrei prin extremitatile lor anterioare, luănd aspectui general de potcoava cu
concavitatea spre exterior.
Extremitatile lor posterioare, mai voluminoase, contribuie in erectie, alaturi de muschiul constrictor
al vaginului, la ingustarea ostiului vaginal si exprimarea glandelor Bartholin. Tesutul erectil ce intra in
constitutia acestora este legat de cel al clitorisului, explicandu-se astfel senzatia erotica provocata prin
atingere.
Din punct de vedere fiziologic, vulva in totalitate protejeaza actul mictiunii, labiile dirijănd jetul
urinar. In actul sexual, labiile constituie o prelungire a canaluilui vaginal. Vulva poate avea mai multe
pozitii- --- -anterioara, la aproximativ 80 la suta din femei,
-verticala, vulva fiind vizibila in intregime
-posterioara, aceasta fiind ascunsa intre coapse.

ORGANELE GENITALE INTERNE

Organele genitale interne cuprind;
--vaginul
-uterul,
- tuba uterina,
-si ovarul, intre care exista o strinsa corelatie fiziologica.
Ele ocupa cea mai mare parte a pelvisului [ micul bazină ], strabatiand perineul pana la vulva.
Vaginul este un conduct musculo membranos cilindric turtit anteroposterior, impar si median care
topografic continua in sus cu uterul, iar in jos se deschide prin orificiul vaginal, in vestibulul vaginului.
 OBSTETRICA CURSUL NR 1

Peretele anterior al vaginului vine in raport cu uretra si vezica urinara, iar prin peretele posterior, cu
rectul si excavatia rectourinara [ Douglas ].
In dreptul orificiului vaginal limita cu vestibulul vaginal este facuta de o membrana transversala ce
obtureaza incomplet acest orificiu, himenul. Prin coabitare sau , uneori, dupa nastere, orificiul himenal
se largeste, membrana transformandu-se in franjuri numiti carunculi himenali.
Peretii vaginului sunt apropiati la nulipare si mai mult si mai putin in in contact unul cu celalalt la
multipare, in raport cu dehiscenta musculaturii perineale. Vaginul este o cavitate virtuala care la
copulatie, la trecerea fluxului menstrual si a secretiilor normale si patologice ale organelor genitale
supraiacente.
Este calea normala de eliminare a produsului de conceptie, la nastere, elasticitatea sa fiind direct
legata de vărsta, raporturi sexuale, sarcina. Malformatiile congenitale sau leziunile castigate ale
vaginului pot determina tulburari ale copulatiei sau fecundatiei, pot duce la retentii hematice sau
septice, chiar si la impedicarea nasterii pe cale normala.
Superior, vaginul se insera cu ajutorul colului interior, formand fundurile de sac vaginal.
Vaginul are lungimea , la nou- nascuta de aproximativ de 3 cm, la pubertate de 6 cmsi de7-8 la
adulta. Exista tipuri de vagin scurte si lungi, cu dimensiuni cuprinse intre4 si 14 cm .Lungimea vaginului
este mai crescuta la acele femei care au activitate genitala intensa.
Largimea este de aproximativ 2,5cm . Poate exista vagin unic sau dublu, peretele vaginal posterior
este mai lung cu1-2 cm decat cel anterior.
Mucoasa vaginala nu are glande, este mai subtire la fetite si dupa menopauza, se ingroasa in timpul
vietii sexuale si in sarcina.
Subtierea mucoasei ca si scaderea elasticiitati peretelui vaginal determina frecventa crescuta a
solutiilor de continuitate[ rupturi ale peretelui vaginal] intalnite la fetite si la femeile in varsta.Sub
mucoasa se gaseste un un strat muscular, iar intre ele un tesut erectil [ Gussenbauer] format din legaturi
musculare circulare si un plex venos. Suprafata sa este neregulata, cu pliuri transversale- rugi vaginale-
ce pornesc de la niste portiuni mai ingrosate numite coloane vaginale.Odata cu inaintarea in varsta si
dupa nasteri , pliurile transversale se reduc sau dispar, mucoasa devenind mai neteda.
Secretiile vaginale au un rol important in realizarea nu numai a actului sexual , dar si pentru
stabilirea unui pH vaginal favorabil motilitatii spermatozoizilor.
Vaginul prezinta modificari morfologice si histochimice ciclice in raport de cantitatea de hormoni
ovarieni, examenul colpocitologic fiind o metoda de apreciere a functiei ovariene;
-pH-ul vaginului este de 4 in momentul ovulatiei,de 4,8- 5 in faza luteinica, ajungand la 8 in timpul
menstrei .Celulele vaginale descuamate recoltate prin frotiu vaginal arata gradul de impregnare
hormonala a receptorului vaginal.
Aciditatea vaginala conditioneaza flora vaginala si, deci,pH-ul vaginal.
Flora saprofita este constituita, in cea mai mare parte, de bacilul Doderlein ,ce participa la metabolismul
glucidic, eliberandu-se acidul lactic. Acesta acidifica mediul, impedicand dezvoltrea altor germeni
saprofiti vaginali.
Flora de gradul I-constituita aproape numai din bacilul Doderlein- se dezvolta numai sub pH5
Flora de gradul II asociaza si cocii si difteroizii, bacili ce apar la pH 5-5,3.
Flora de gradul III este lipsita de bacili Doderlein , dar prezinta o flora microbiana mixta polimorfa.
Secretia vaginala provine din segmentele vecine sau transudatul transepitelial, amestecat cu celule
descuamate, glicogen [ in functie de echilibrul estrogenic] , bacilul Doderlein, acid lactic , acid piruvic,
[ [2-3 la suta] . Microbismul vaginal se modifica de la nastere pana la moarte, existand o biocenoza
specifica fiecarei etape din existenta femeii, conform statusului hormonal [ pubertate , sarcina,
menopauza, contraceptie].La aceasta se adauga microbismul [ flora microbiana] ,,achizitionat,, inca din
primele ore dupa nastere, provenind din caile genitale si digestive ale mamei.
 OBSTETRICA CURSUL NR 1

Flora polimorfa -bacteriana, fungica, virala,parazitara etc.- ce invadeaza vaginul este oprita in
ascensiunea spre zonele superioare de doua bariere esentiale de aparare;-fluxul urinar si glera
cervicala,, un lichid vascos si transparent, secretat de colul uterin. Prin contaminare repetata, urinara
sau vaginala, aceasta bariera naturala se poate rupe generand boala. Infecatrea se poate face chiar de la
nastere, prin trecerea prin filiera pelvigenitala foarte septica a mamei , contaminarea obligatorie de
origine stercorala [ meconiul este populat din primele ore de germeni inghititi in vaginul mamei] , sau
mainile celui care asista nasterea, toti acesti factori participand la contaminarea fantei vulvare.
La 8 ore dupa nastere, tractul genital al fetitei este populat germeni ,asepsia la nastere fiind un
important factor profilactic.
La menopauza, carentele hormonale determina modificari generale dar si locale, vaginale, ce
conditioneaz aparitia infectiilor locale. Dehiscenta vulvara secundara rupturilor de perineu, afectiunile
cronice vechi sau tumorale benigne sau maligne infectate cu anaerobi explica secretiile poliforme
abundente, urat mirositoare sau fetide.
UTERUL
-centrul topografic al organelor genitale interne
-este un organ musculo-cavitar ce primeste oul in cavitatea sa,il retine,il protejeaza si il nutreste
- dezvoltandu-l dealungul celor 280 de zile, dupa care uterul devine agentul principal in expulzia
fatului la termen.
La nivelul uterului au loc modificari periodice ce realizeaza menstruatia.
Situat in pelvis deasuprea vaginului, intre vezica anterior, si rect posterior, lateral avand regiunile
anexiale.
Are forma de trunchi de con sau para usor turtita ventro-dorsal, cu partea caudala incadrata de
extremitatea craniana a vaginului. Intre fata dorsala a uterului si peretele ventral al rectului se
delimiteaza escavatia recto- colpo-uterina, reces peritoneal descris de Douglas si cunoscut sub numele
de [ fundul de sac Douglas ]. Este punctul cel mai decliv al cavitatii peritoneale. Aici , normal se gasesc
ansele intestinale, iar patologic se aduna colectiile purulente sau revarsatul sanguin, sesizate la tractul
vaginal sau rectal si evacuate prin colpotomie.
Dimensiunile uterului la femeia care nu a nascut [ nulipara ] sunt de 18 cm lungime, 4 latime si 2-2,5 cm
grosime
-la multipare,uterul are 8-9 cm lungime ,5-6 latime si 3 cm grosime.
Normal la nulipare, fundul uterului scheletotropic, corespunde peretilor ososi ai micului bazin, nefiind
posibila perceperea sa prin palpare abdominala.
In timpul gestatiei, uterul creste in volum, superior deoarece caudal este oprit in expansiunea sa de
planseul muscular pelvin. Dar uterul poate devenii organ abdominal nu numai in cursul sarcinii ci si
datorita unor tumori uterine [ fibrom, cancer] cand poate creste in volum in sens cranio- caudal,
transversal, putand determina tulburari prin compresiunea organelor vecine [vezica
urinara,uretera,rect ]. Clasic, uterul negravid are urmatoarele portiuni de sus in jos;
-fundul uterului- partea craniana a uterului, mai inalta ce prezinta dinainte inapoi insertia celor
doua tube uterine, ligamentele uteroovariene si ligamente rotunde;
-corpul uterin- usor turtit anteroposterior, cu o fata ventrala plana [ fata vezicala ] si o fata dorsala
[fata intestinala ];
- istmul uterin; este partea care in sarcina desparte corpul de colul uterin. Deschis in a doua
jumatate a sarcinii sub denumirea de ,,segment,, reprezinta un reper important in efectuarea inciziei
operatiei cezariene;
- colul uterin este lung de aproximativ 3 cm; el se imparte in doua portiuni;- una superioara,
supravaginala, si alta caudala proieminand in vagin, reprezentand partea vaginala a colului.
Cavitatea uterina destul de redusa la uterul negravind, este mai larga in partea superioara, reducandu-
se spre col unde da nastere canalului cervical, ce comunica cu vaginul.
 OBSTETRICA CURSUL NR 1

La cele doua unghiuri superioare si laterale ale cavitatii corpului uterin se deschid tubele uterine, iar
inferior cavitatea este despartita de canalul vaginal prin orificiul uterin intern.
Canalul cervical comunica cu vaginul prin orificiul uterin extern punctiform la nulipare si transversal,
cu margini neregulate, cicatriciale la multipare. Lungimea canalului cervical este de2,8 cm la virgine,
micsorandu-se progresiv la multipare, dar fiind in raport invers proportional cu dimensiunile cavitatii
uterine, care cresc de la nulipare la multipare.
Mucoasa uterina ,,endometrul,, este supusa unor modificari ciclice lunare coordonate hormonal, ce se
elimina prin menstruatie. Mucoasa uterina, constituita din -epiteliu simplu ciliat,
-dispune de glande tubulare care are o
secretie mai scazuta , dar mai activa in cavitatea cervicala unde este gelatinoasa si bogata in mucus,
astupand prin acumulare orificiul extern al canalului cervical ,,dopul mucos a lui Kristeller,,.
Acesta este un dispozitiv de protectie impotriva ascensiunii germenilor
din vagin, dar favorabil patrunderii spermatozoizilor,
pH-ul alcalin al mucusului cervical exercita un
chemiotactism pozitiv asupra spermatozoizilor depusi in pH-ul acid vaginal, favorizand ascensiunea
acestora.
Uterul -primeste si fixeaza blastocistul in endometrul,,ovoimplantatia,, transformat estrogeno-
progestativ
-asigura hranirea si dezvoltarea oului lipsit de rezerve nutritive, in cele 9 luni ,,280 de zile,, de
gestatie.
TUBELE UTERINE- ,,salpinga, trompa
--In numar de doua, cate una de fiecare parte a uterului,sunt conducte in forma de trompeta ce se intind
intre uter si ovar.
- ele conduc ovulul captat spre uter
-- adapostesc intalnirea gametului feminin,,ovulul,, cu gametul masculin,,spermatozoidul,,
--si permit fecundarea, in treimea exterioara a sa ,,a uneia dintre ele,,
In timpul ovulatiei, tuba se aplica pe suprafata ovarului. Transudatul seros din cavitatea peritoneala
eliminat in acest moment, este absorbit de tuba, impreuna cu ovulul, datorita curentului ce se
formeaza dintre cavitatea peritoneala spre uter, prin miscarea cililor vibratili si resorbtia lichidului
din tuba uterina.
Mobila de consistenta moale, fiecare tuba are lungimea de 10-12 cm .
--descriptiv prezinta patru parti; -interstitiala,,in peretele uterin,,
-istmica ,,3-4 cm
- ampulara de 7-8 cm lungime
- pavilionara in forma de palnie cu fimbrii de 1,5-2 cm.
Tuba prezinta doua orificii; -unul uterin si altul abdominal, in mijlocul pavilionului tubei, cu deschiderea in
cavitatea abdominala.
Tuba isi fixeaza extremitatea mediala prin continuitate cu uterul, este sustinuta de ligamentul tubo-
ovarian la extremitatea distala si situata in ligamentul larg.
Pavilionul tubei prezinta mai multe franjuri , dintre care unul mai mare, care asigura legatura intre ovar si
pavilionul tubei.
-cupleaza ovulul de la suprafata ovarului. Uneori anormal nidarea oului se face inafara uterului, in
tuba ,pe ovar, peritoneu sau ansele intestinale , dand nastere sarcinii ectopice sau extrauterine.
Obstructia tubei constituie o cauza de sterilitate.
OVARELE
Sunt glande perechi cu dubla functie- excretorie,,gametogena,, de producere a celulelor germinale
feminine- ovulul -secretorie ,,endocrina,,
 OBSTETRICA CURSUL NR 1

Ele determina caracterele sexuale principale si secundare ale femeii si au rol deosebit in constructia
endocrina a acesteia.
Sunt situate in interiorul abdomenului , in cavitatea pelvina, de-o parte si de alta a uterului in cavum
retrouterin. Ele sunt fixate pe organele vecine-- prin ligamente ,,tubo-ovarian,utero- ovarian,
lombo- ovarian, mezo-ovarian,,
-prin formatiuni vasculonervoase ,,artera
ovariana, venele utero-ovariene, vase linfatice si nervii simpatici perivasculari,, toate acoperite de
peritoneu.
Congenital ovarul se dezvolta in regiunea lombara si coboara in bazin.
pot sa nu coboare determinand o situatie ectopica sau pot cobora mai mult,
ajungand in canalul inghinal sau labiile mari
. Exista si pozitii castigate ale ovarelor, cum ar fi ascensiunea acestora in timpul sarcinii pana in regiunea
lombara, asa cum prin relaxarea ligamentelor se poate produce coborarea ovarelor.
Au o forma ovoida cu o lungime de 3-5 cm,latime 3 cm,grosime1-2cm, greutate de 6-8g culoare alb
galbuie, consistenta elastica. ,,de marimea unei migdale verzi,, , volumul lor variaza cu varsta,, pubertate
,adolescenta, senescenta,, si cu starea fiziologica ,,preovulatie , ovulatie,sarcina,,
De pilda ,in timpul ciclului menstrual ovarul in activitate este mai mare, dupa menopauza sufera un
proces de involutie si se atrofiaza.
Ovarul este constituit din cortex si o zona medulara centrala. Cortexul in prepubertate si inceputul
vietii sexuala are un numar mare de ovocite primare, adapostite in tesutul conjunctiv.
Pe suprafata ovarelor exista mici vezicole cu dimensiuni ce variaza de la o gamalie de ac la o cireasa.
Ele sunt foliculii ovarieni De Graaf.
Fiecare ovar contine la nastere aproximativ 400 000 de foliculi din care pe parcursul activitatii
ovariene,se vor matura doar 300-400 ,,foliculi primari care vor ajunge sa fie ovulati,, restul degenereaza.
Atrofia foliculara este un proces fiziologic. In cursul celor aproximativ 30 ani de viata reproductiva,
99.9 la suta foliculii merg spre atrezie, proces care este progresiv cu varsta.
De asemenea, procesul de atrofie este crescut in sarcina si alaptare sau hipofizectomie
experimentala, ,interventii ghirurgicale ischemiante ale ovarului, iradiere, ovarectomia partiala sau
unilaterala ,ce reduc masa ovariana, incetinind procesul de atrofie foliculara.
Un folicul primordial este constituit di ovocitul matur ,, celula rotunda,, inconjurate de celule si
lichid folicular.
Daca la nivelul lui are loc ovogeneza,, totalitatea proceselor ce au drept scop eliberarea celulei
apta pentru fecundatie ,ovulul,, spunem ca foliculul respectiv s-a maturat.
Prin ovogeneza din ovogonie- celula germinala primordiala – se formeaza ovulul.
Incepand de la pubertate, in fiecare luna, in cadrul ciclului menstrual, aproximativ la jumatatea lui, un
singur folicul creste si se maturizeaza.
De retinut ca ovulatia se face alternativ numai de catre un ovar.
Celulele foliculare se inmultesc si secreta un lichid, astfel ca la, deplina maturitate foliculul este o
vezicula cu un diametru de aproape un cm.
Ovulul care a crescut si el, este impins la periferia veziculei aproximativ la jumatatea ciclului
menstrual, fiind eliminat prin ruperea foliculului.
La locul de rupere se produce o mica hemoragie si se continua diviziunea celulelor restante care prin
incarcarea cu o substanta galbena , vor umple cavitatea foliculului matur, formand ,,corpul galben,,
care secreta progesteron.
In functie de fecundarea sau nefecundarea ovulului, corpul galben evoluiaza diferit. Ovulul poate sa
ramana nefecundat 24 de ore, dupa care se elimina sau este resorbit.
In acest caz, corpul galben evoluiaza in 11 -12 zile si se numeste ,,corp galben menstrual,, Daca
fecundatia a avut loc , corpul galben creste pana la un diametru de2-3 cm , ramanand astfel pana luna a
 OBSTETRICA CURSUL NR 1

5-a a a 6-a de sarcina si numindu-se ,, corp galben de sarcina,,[ gestativ], indispensabil mentinerii sarinii
la inceputul gestatiei.
Ovogeneza se mentine pe tot parcursul vietii sexuale, de la pubertate la menopauza, exceptand
perioada de gestatie. Ea constituie concretizarea functiei gametogene excretorie a ovarului.
Dezvoltarea foliculului si a ovulului se face sub influienta foliculostimulinei,, FSH,, produsa de hipofiza.

Functia endocrina ovariana influienteaza intreaga sfera genitala si conduce intreaga viata
sexuala.Hormonii sunt raspunzatori nu numai de structura aparatului genital, ci si de caracterele sexuale
principale si secundare ale femeii.
Foliculina hormon specific sxului feminin, este produsa de celulele specializate, situate in ovar .
Secretia de foliculina ,,estrogeni,, incepe din viata fetala, scazand dupa nastere, dupa care secretia
estrogenica reapare in perioada prepubertara ca rezultat al stimularii gonadotrop- hipofizare
De la prima menstruatie ,,menarha,, si pana la disparitia ei, pe langa secretia de baza ciclica de
estrogeni sub influienta hormonilor gonadotropi hipofizari FSH,, foliculostimulant hormon
,, si LH ,, luteinizant hormon,, este o secretie de
estrogeni la nivelul tesutului granuloasei, tecale si a lichidului folicular.
Estrogenii au rol in crestere si diferentierea fenotipului femeii in aparitia si dezvoltarea
caracterelor sexuale, in impregnarea psihica ce determina comportamentul sexual feminin.
Secretia de foliculina atinge doua maxime ,in momentul ovulatiei ,,a 12-14-a zi a ciclului
menstrual,, si spre a 21-a zi a aceluias ciclu.
Luteina ,,progesteronul,, este secretata de corpul galben dupa ovulatie de catre granuloasa
foliculilor, in metaplazia progestativa si de adenoame gestative avand valoarea maxima in ajunul
declansarii menstruatiei.
Celulele din centru ovarului,, celulele tecale,, produc in cantitate mica hormoni masculini,,
androgeni,, in tot timpul vietii sexuale si dupa menopauza. Spre sfarsitul vietii genitale,,menopauza,,
ovulul sufera modificari, imbatraneste, astfel ca la persoanele in varsta creste progresiv riscul
malformatiilor congenitale in sarcina, cauza fiind calitatea proasta a gametilor.