OBSTERICA

CURSUL NR 2

ORGANELE ANEXE ALE APARATULUI GENITAL

Glandele lui Bartholin sunt echivalente glandelor lui Cowper de la barbat. In nr de doua de
forma ovoidala, au marimea unui bob de mazare si sunt situate de o parte si de alta a orificiului
vaginal. Canalul lor secretor se deschide in santul dintre labiile mici si himen. Se dezvolta la
pubertate si se atrofiaza la menopauza. Produsul lor este expulzat in timpul actului sexual , avand
rol de lubrefierea cailor genitale. De remarct ca infectia localizata la nivelul glandei determina
maladia ,, bartholonita,, agentul etiologic cel mai des fiind gonococul
Glandele periuretrale sau glandele Skene mai numeroase ca numar, sunt situate in
apropierea uretrei. Orificiile de deschidere se gasesc in general de oparte si de alta a orificiului
uretral extern sau a meatului vestibulare uretral. Se dezvolta in perioada pubertara si dispar
dupa menopauza. Sunt echivalente glandelor prostatice de la barbat.
Glandele mici foarte numeroase, sunt dispuse pe mucoasa orificiului vaginal, secretia
lor participand la lubrefierea orificiului vaginal.
Glandele mamare sunt in mod normal organe pereche ,prezentand la exterior areola
mamara, in centrul acesteia gasindu-se mamelonul. Greutatea lor variaza in functie de starea
functionala; la nastere au greutatea de 5g la adult 200g iar la femei ce alapeaza aproximativ
500g. Greutatea ca si forma celor doi sani sunt inegale. Pot fi si supranumerare,,polimastie,, sau
pot lipsi unu sau ambi sani,,amastie,, poate exista si asimetrie mamara,,asinomastie,, sau poate
lipsi mamelonul ,,atelie,, .
Descriptiv la suprafata intalnim mamelonul, situat in centru inconjurat de o areola circulara
de 3-5 cm diametru , roza la blonde sau mai inchise la brune.
Pe suprafata areolei se gasesc tuberculii Morgagni, glande sebacee care in sarcina, isi maresc
volumul, luand denumirea de tuberculi Montgomery.
Tot in sarcina apare si areola secundara. Secretia glandelor sebacee impreuna cu cea a
glandelor sudoripare protejeaza pielea impotriva eroziunilor din timpul suptului, tegumentele
sanului fiind foarte fine.
Mamelonul este o proieminenta cilindrica sau conica cu varful rotunjit si baza latita. La virgine
el poate sa nu fie reliefat in timp ce la femeia care alapteaza poate atinge lungimea de 2 cm .
De forma variabila
,turtit ,invaginat, ombilicat sau despicat, prezinta la suprafata sa 15-20 pori galactofori, prin care
se deschid canalele galactofore in nr de 15-25.
Fiecare canal galactofor aduna secretia unui lob glandular. Inainte de a ajunge la mamelon,
canalul prezinta o dilatatie- sinusul lactifer- in care se acumuleaza laptele in intervalul dintre
cele doua alaptari.
Structural glanda este formata din 15- 25 lobi,fiecare lob fiind alcatuit la randul sau din
lobuli, iar acestia din acini glandulari.
Secretia laptelui apare la 2-5 zile dupa nastere, ea putand fi stimulata sau inhibata la
nevoie.Fazele lactatiei sunt in nr de trei;
 -faza de preparare pentru lactatie,
-faza de declansare a lactatiei,
-faza de intretinere a lactatiei.
Hormonii estrogeni dezvolta canalele galactofore, iar progesteronul- epiteliul secretor si acini
glandulari.
Lactatia se declanseaza prin mecanism neuroendocrin, printr-un proces de defrenare
a hipofizei anterioara dupa nastere in lipsa hormonilor placentari, determinand secretia de
prolactina.
Secretia lactata este intretinuta prin reflex de sugere, de la mamelon, si reflex de golire
prin eliminarea laptelui din interiorul glandei. Inaintea secretiei lactate, sanul elimina colostrul,
in primele 3-5 zile dupa nastere.
Secretia lactata poate aparea si in situatii patologice;- in sindromul Chiari-Frommel
,,dupa o nastere recenta sau lactatie prelungita sunt prezente amenoree, ce persista luni sau ani,
galactoree si atrofie utero-ovariana,, Inflamatia glandei mamare determina mastita.
Anomalii de volum ; -hipertrofia sanului ete foarte frecventa sanii sunt normali ca
structura dar voluminosi. Greutatea variaza intre 300-900g. Diformitatea se poate corija
chirurgical.
-hipotrofia se caracterizeaza prin prezenta unui san normal, dar in
miniatura. Daca se suprapun si modificari structurale, apare hipogalactia sau agalactia.
Tratamentul hormonal poate ,uneori corecta deficienta.
MALFORMATIILE CONGENITALE ALE ORGANELOR GENITALE FEMININE
Embriologic organele genitale interne au la origine epiteliul celomic, creasta genitala si
canalele lui Muller, oprirea dezvoltarii in diferite stadii ale evolutiei embrionale,,atavismul,,
putand duce la anomalii de dezvoltare sau malformatii. In anumite perioade ale dezvoltarii
embrionare, exista doua vagine, doua utere si doua tube.Prin fuzionarea ulterioara a partii
caudale a canalelor Muller uterul si vaginul devin organe unice iar tubele uterine raman ca
formatiuni simetrice, modificarile legate de acest proces fiind raspunzatoare de vaginul dublu si
uterul dublu.
Resorbtia incompleta a continutului diferitelor portiuni ale canalului lui Muller poate duce
la stenoze,imperforatia himenului,uterului, tubei ,,determinand hematocolpos, hematometrie,
respectiv retentia unei cantitati de sange menstrual in cavitatea acestor viscere cu ocazia primei
menstruatii,,
Malformatii ale vulvei;- hipoplazia vulvei poate avea multiple aspecte
-labiile mici le depaseste cu mult pe cele mari, datorita modificarilor de constitutie, sunt
subtiri ,lipsind tesutul adipos normal.
-labiile mari sunt absente, labiile mici scurte, iar regiunea pubiana fara tesut adipos ; clitorisul
are dimensiuni reduse.
- o depresiune anormala a fosei naviculara si a nucleului central al perineului,, centrul
perineului,,
Aceste anomalii morfologice se pot asocia cu semne de infantilism generalizat sau
alte malformatii in cadrul unor tulburari genetice complexe .
Leziuni dobandite datorate hipoplaziei vulvare, cum ar fi solutiile de continuitate
post traumatice sau la nastere, necesita operatii plastice pentru rezolvare.
 Deschiderea ureterelor in vulva este rara , fiind cauzata de incontinenta urinara;
tratamentul consta in transplantarea lor abdominala.
Anusul vestibulo- bulbar -produs prin dezvoltarea incompleta a septului urorectal, poate prezenta
doua variante – deschiderea in anusul normal situat anatomic si in vestibul,
--sau deschiderea numai in vestibul, tratamentul este chirurgical, momentul optim fiind
in jurul varstei de 10 ani.
Absenta congenitala a perineului este exceptionala si este asociata cu alte anomalii anovulvare.
Aplazia,,absenta vulvei,, este rara si grava, fiind asociata si cu alte malformatii ale organelor
genitale.
Hemiagenezia vulvara ,,lipsa dezvoltarii unei jumatati a vulvei,,
Malformatii clitoridiene; - epispadias clitoris, hipospadias clitoris,, caracterizate
printr-un sant pe fata dorsala, respectiv ventrala a clitorisului,, clitorisul dublu, clitoris
hipoplazic, clitoris hipertrofic, teleclitoriada, atunci cand distanta de la meatul meatul urinar este
mai mare de 2-2,5 cm.
Malformatii ale vaginului; -- vagin dublu, septuri transversale ,,diafragme vaginale,,
aplazia ,hipoplazia, deschiderea vaginului in uretra, chisturi paravaginale, septuri longitudinale
coplexe sau incomplete. Daca septul este incomplet vaginul se numeste subseptal;
-daca septul este complet, vaginul este dublu si se poate asocia cu uter dublu, si col
uterin dublu ce se deschide in fiecare din cele doua cavitati vaginale.
Deschiderea vaginului in uretra este frecventa la pseudohermafroditismul feminin;
tratamentul este chirurgical. Atrezia si imperforatia himenului la pubertate duc la aparitia
hematocolposului ,,colectarea sangelui menstrual in vagin,,. Absenta himenului se asociaza
atreziei vulvare.
Malformatii ale uretrei; sunt mai rare la femei si mai frecvente la barbati.
Aplazia ,,lipsa,, uretrei este rara. Mai frecvent este stenoza uretrala congenitala, care este grava;
hipospadias si epispadias care in cazuri grave necesita efectuarea neouretere. Deschiderea
vaginului in
uretra apare la pseudohermafroditii feminini
Malformatii uterine;
Aplazia -este foartea rara
In general malformatiile uterine sunt copatibile cu sarcina , dar datorita modificarilor
morfologice,,lipsa de elasticitate a miometrului, modificarea cavitatii uterine, existenta septurilor
,a brideloretc,, complica gestatia si parturitia, determinand adesea avort sau nastere prematura,
prezentatii distotice,, pelviene, transversale,, sau la nastere sangerari masive datorita inertiei
uterine.
Atrezia colului uterin duce la formarea,,colectarea sangelui menstrual in cavitatea
uterina,,
Hipoplazia genitala; intereseaza in totalitate organele genitale, care raman intr-un stadiu infantil
de dezvoltare. Se asociaza cu tulburari menstruale, amenoree, sterilitateetc.
Instalarea unei sarcini se poate solda cu un avort. Nasterea si delivrenta sunt dificile cu travalii
lungi cu tulburari de dinamica, hemoragii.
Malformatiile tubelor uterine ; exceptional pot lipii alteori pot fi subtiri si sinuoase,
rudimentare,,atrezice,, sau modificate structural,,atrezia pavilionului,, .
Malformatii ovariene;- ovare supranumerare si accesoriiș
-agenezia si disgenezia ovariana,
-hipoplazia ovariana.
Anomalii ale glandelor mamare –amastia,,absenta glandei mamare,,
--atelia,,absenta mamelonului,,
- polimastia,, prezenta mai multor glande mamare,,
--politelia,,prezenta mai multor mameloane fara a fi prezenta
polimastia,,
-- andromastia,,glanda mamara rudimentara, cauza poate fi
hermafroditismul, carenta secretorie ovariana,,
--,macromastia,, cresterea exagerata in volum a sanilor ,uni
sau bilateral,,
--dezvoltarea inegala a sanilor; totusi in general sxista o
usoara asimetrie a glandelor mamare.

FORMAREA SI DEZVOLTAREA PRODUSULUI DE

CONCEPTIE

Reproducerea umana; ce asigura perpetuarea speciei este rezultatul fecundarii ovulului de catre
spermatozoid.
CELULELE SEXUALE
Ovulul – gametul feminin- este o celula sferica avand diametru de 200 microni
este rezultatul activarii foliculului primordial-sub influienta hormonului
foliculostimulent,,FSH,, care ajunge la maturare completa.
Prin ovulatie proces biologic ciclic, se elibereaza ovulul apt de fecundare.
De forma sferica ,ovulul prezinta structura oricarei celule.
El are un nucleu cu un nucleol. In citoplasma in partea interna se gaseste zona vitelogena,iar
extern vitelus formativ, cu corpusculi celulari.
La exterior ,membrana celulara are un strat mai dens,membrana vitelina, apoi un strat mai
gros zona pelucida, in jurul careia sunt dispuse celulele foliculare pe unul sau mai multe straturi,
constituind corona rdiata.
Spermatozoidul se formeaza in testicul la nivelul tubilor seminiferi, in dezvoltarea sa
trecand prin mai multe faze, de la spermatogonie spermatozoidul matur, in urma procesului de
spermatogeneza.
Are o lungime de 65 de miconi, fiind alcatuit din cap , gat ,piesa intermediara si coada.
Capul este purtatorul caracerelor genetice, fiind constituit din nucleu si acrozom.
Acrozomul contine enzime dintre care hialuronidaza are un rol determinat in fecundatie.
Gatul impreuna cu piesa intermediara si coada, formeaza partea care confera mobilitatea
spermatozoidului .
Formarea spermatozoizilor,,spermatogeneza,, este un proces delicat, extrem de sensibil la
noxe ,,factori toxici, medicamente , iradieri,, dereglari hormonale si metabolice.
 Efectul daunator au si bauturile alcoolice si tabagismul . Tabagismul nu determina
pierderea capacitatii de procreare dar, influienteaza negativ proliferarea si maturizarea celulelor
germinale. Sunt recunoscute posibile urmari ale tutunului asuprea fatului.
FECUNDATIA--Este procesul de contopire a celor doi gameti ajunsi la maturitate, pentru a
forma o celula noua—oul sau zigotul.
Premisele acestui fenomen este intalnirea celor doi gameti si maturitatea acestora.
Prima parte de lichid ejaculat contine cea mai mare cantitate de spermatozoizi.
Unii patrund rapid in glera cervicala si de aici in uter.
In primul timp al fecundatiei, spermatozoizii di vecinatate ovulului, in prezenta unei enzime-
hialuronidaza din acrozomul spermatozoidului- lizeaza acidul hialuronic din structura coroanei
radiata dezintegrand-o.
Ei strabat apoi membrana pellucida cu ajutorul tripsinei din acrozom, ajungand in spatiul
perivitelin.Cativa avanseaza adanc in deutoplasma, numai un singur spermatozoid patrunzand in
nucleul celulei- fecundatia monospermatica. Imediat protoplasma se retracta si elimina in spatiul
perivitelin un lichid albuminos- deutoplasmolizina- care impedica patrunderea altor
spermatozoizi in masa protoplasmatica.
In al doilea timp se realizeaza contopirea celor doi pronucle,,i contin 23 de cromozomi,,
restabilind nr diploid 46 de cromozomi. Formarea nucleului celulei -ou cu un set de 46
cromozomi ,, numar normal de cromozomi la specia umana.
Celula rezultata,,oul,, prezinta capacitati propii de multiplicare si organizare.
Fecundatia si prima mitoza au loc la nuvelul jonctiunii ampulo-istmice a tubei uterine. Ovulul,
inconjurat de cumulus oophorus, eliminat de ovar, ajunge spre extremitatea distala a tubei, de
unde este transpotat spre locul fecundatiei datorita activitatii musculaturii si a cililor tubari. In
treimea externa a tubei ajung si spermatozoizii care ascensioneaza din vagin in cavitatea uterina
si apoi in tuba. De mentionat faptul ca,datorita mobilitatii tubei si ovarului, ovulul eliminat poate
ajunge in tuba opusa.
MIGRATIA – in stadiul de blastocit, ajunge in cavitatea uterina dupa 5-6 zile, fiind ajutat de
contractiile tubei si miscarile cililor epitelului tubar. In cavitate uterina raman liber aproximativ
24 ore , hranindu-se din rezerve proprii, secretii tubare si endometriale care contin,printre altele
glicogen, acid ascorbic si glutadion.
OVOIMPLANTATIA -cuprinde totalitatea proceselor biologice ce determina penetrarea si
fixarea blastocistului in endometrul transformat estrogenoprogestativ.
Oul patrunde in mucoasa uterului prin liza celulelor endometriale,datorita unor fermenti
proteolitici ai trofoblastului cu care ia contact.
Fixarea oului se face pe fundul uterin, anterior sau posterior.
Dupa patrunderea in mucoasa se dezvolta rapid placenta, cu vilozitatile coreale, care asigura
hrana hemotrofa embrionului
Nidatia se face normal, in cavitatea uterina-sarcina normala , sau anormal , in afara sa- formand
sarcina ectopica.
Consecinta biologica a nidatiei instalarea grviditatii care dureaza 280 de zile,
-in aceasta perioada de zigot se dezvolta embrionul si mai tarziu fatul
impunand modificari,in special ale aparatului genital matern,
 cum ar fi hipertrofierea uterului, ce capata o noua vascularizatie,necesara cerintelor
produsului de conceptie.
Perioada de gestatie, impune noi corelatii hormonale, o data cu aparitia hormonilor placentari ,
stabilind noi potentiale functionale ale sistemului endocrin.
Drept urmare apar modificari in aparatul cardiovascular,pulmonar,digestiv. Se modifica
metabolismul hidroelectrolitic si cel glucidic, lipidic protidic.
DEZVOLTAREA INTRAUTERINA A PRODUSULUI DE CONCEPTIE
Dupa nidatie incepe morfogeneza placentei. Produsul de conceptie si anexele sale, de-a lungul
gestatiei ,trec prin mai multe stadii caracteristice.
Pana la inceputul luni a 4-a-perioada embrionara –
Viitorul copil are aspectul unui germene uman, in acest interval avand loc organogeneza.
In perioada urmatoare numita,, fetala,, se produc dezvoltarea si maturarea organelor, pregatind
fatul pentru o adaptare cat mai buna dupa nastere.
Astfel produsul de conceptie creste progresiv in lungime si greutate, la sfarsitul lunii a 9-a fatul
avand 47- 51 cm si 3000-3500g.
Oul la termen este constituit din fat si anexe.
Anexele fetale sunt formate din amnios,cavitate plina cu lichid- cordonul ombilical si placenta.
Fatul, cordonul ombilical si lichidul amniotic formeaza continutul pungii amniotice.
PLACENTA- umana rotunda sau ovalara are un diametru 15-23- cm si o grosime de 3-6 cm care
scade de la centru spre periferie
. Cu invelisuri si cordonul ombilical cantaresc 500g la un fat de 3000g in medie reprezentand 1/6
din masa fatului, cand masa placentei este sub 300g inseamna ca au existat tulburari in
dezvoltarea morfologica si in maturarea sa functionala.
Placenta decolata prezinta o fata fetala, care priveste spre fat si una materna orientata spre uter.
Pe fata fetala acoperita de amniosul neted si transparent, prin care se vad vasele coriale, se afla
locul de insertie a cordonului ombilical.
Fata materna rosie, este impartita de santuri in 15-20 lobi placentari sau cotiledoane.
Functiile principale ale placentei sunt; nutritiva,respiratorie,excretorie,endocrina, si de bariera
imunologica.
CORDONUL OMBILICAL- realizeaza legatura dintre placenta si fat.
Are o lungime de 50-70 cm si un diametru de 15-20 mm.
Este constituit din vasele ombilicale reprezentate de doua artere si o vena, inconjurate de o masa
gelatinoasa,,gelatina Wharton,, invelita la exterior de amnios.
Cele doua artere orientate in spirala in jurul venei, contine sange venos incarcat cu bioxid
decarbon cu circuit de la fat la mama.
Vena contine singe arterial oxigenat cu circuit de la mama la fat.
Cordonul ombilical,mult scurtat poate impedica coborarea fatului, dar nu duce la oprirea nasterii.
Cordonul mai lung de 60 cm poate forma circulare sau noduri adevarate ce pot duce la moartea
fatului prin strangulare.
Insertia cordonului ombilical la nivelul placentei este, de obicei centrala,sau paracentrala ;
patologic este velamentoasa atunci cand se insera pe membrane.
SISTEMUL AMNIOTIC -este masa de lichid cuprinsa in interiorul cavitatii amniotice-
Protejeaza fatul in timpul dezvoltarii sale si ii permite o mobilitate limitata.
-este delimitata de membrana amniotica- avasculara membrana de invelis intern al cavitatii
amniotice, in care se dezvolta fatul.
Lichidul amniotic in primele saptamani de dezvoltare, ajungand la 300-800 ml la sfarsitul
gestatiei,,sapt 40-. Volumul de peste 2000ml determina hidramniosul,iar cel sub 200ml –
oligoamniosul.
-privind originea lichidului amniotic, Hipocrate considera ca e format din urina fetala.
Astazi se considera ca fatul contribuie la producerea de lichid amniotic prin aparatul renal,
piele, aparat traheo pulmonar si vasele din cordon.Este resorbit la nivelul amniosului si prin
deglutitie fetala. Cu ajutorul hematiilor marcate cu crom 51 injectat in cavitatea amniotica
sa aratat ca fatul inghite la termen de 210-710-ml/24h si deverseaza 300-500 ml urina si 30-50
ml de secretie transsudat al arborelui traheobronsic.
Lichidul amniotic are un aspect clar in primele luni, dupa saptamana 30-32 de gestatie
devine opalescent,laptos, datorita sebumului fetal. Contine normal celule fetale descuamate,
vermix, albumina, clorura de sodiu, lanugo, glucoza,acizi grasi,colesterol, creatinina,uree,
enzime, hormoni ,,tiroxina,, 17- cetosteroizi,, iar patologic singe sau meconiu ,,eliminat de
continut intestinal de catre fat traduce o suferinta fetala,,
Roluri; -protejarea fatului impotriva traumatismelor
-mentine constanta temperatura cavitatii amniotice
- nu permite formarea de aderente intre fat si membrana amniotica
-favorizeaza miscarile active si pasive fetale
-favorizeaza dezvoltarea uniforma a uterului.
Semne clinice de sarcina.
Amenoreea- oprirea menstruatiei la o femeie ,tanara cu o viata sexuala normala .
Insa la peste25 la suta menstruatia poate continua sub forma unor mici sangerari ce
apar fie la data menstrei fie la o data corespunzatoare implantarii oului. Amenoreea se prezinta
si in sarcina extrauterina, lactatie climax in anumite boli cr. tulburari hormonale sau psiice.
Tulburari neurovegetative- greturi varsaturimatinale,ptialtism,,sialoree,,
cnstipatie,balonare,modificari psihoafective si comportamentale,oboseala,somnolenta,tulburari
bizare de miros si gust,ameteala,lipotimii.
Tulburari de mictiune, polakiurie,poliurie,nevoia imperioasa de a urina.
Semne de probabilitate si certitudine.
Modificari ale sanilor; -sani cresc in volum si grutate,devin mai sensibile la atingere. Se
pigmenteaza mamelonul si areola perimamelara.apare o reteavenoasa accentuata si tuberculi
Montgomery. Uneori apare colostrul,,lichid seros,vascos.
Modificari de coloratie a tegumentelor si mucoaselor ,intereseaza tegumentul fetei ,,masca de
sarcina,cloasma,, sanii ,linia mediana pubo-subombilicale ,tegumentul vulvei. Mucoasa vaginala
este violacee. La nivelul sanilor si abdomenului inconstant pot sa apara striuri sau vergeturile
Detectarea auditiva a batailor cordului fetal,,B.C.F. pot fi auzite din lunile 3-4 cu aparate
speciale ultrasonice sau fonocardiografie doar dupa 6 luni BCF -urile fetoscopul obstetrical in
punctele de intensitate maxima. In general la sfarsitul trimestrului II focarul de auscultatie este
situat suprasimfizar. La termen in prezentatie craniana se aud la jumatatea liniei spino-
ombilicale drepte sau stangi. BCF -urile au o frecventa 120-140 batai / minut fiind ritmice
,dispar cand fatul moare. Modificarile de frecventa sub 100/minut sau peste 150,precum si de
ritm si intensitate atesta prezenta unei suferinte fetale, fiind un semn de alarma.
Perceperea miscarilor active fetale- neregulate ,nedureroase sunt bine percepute seara, in decubit
dorsal ,in pat. Sunt percepute mai greu de primipare ,,in sapt 18,,si mai usor de multipare ,,in
sapt 16,, la inceput se percep sub forma unor mici vibratii, ca apoi sa fie percepute ca miscari
bine definite.
Modificarea de volum a abdomenului- se datoreste cresterii uterului gravid cu 4 cm pe luna.
inaltimea fundului uterin variaza in functie de varsta sarcinii, existenta unei sarcini unice sau
multiple,cantitatea de lichid amniotic, marimea fatului. Inrt-o sarcina la termen cu fat unic , in
prezentatie longitudinala inaltimea fundului uterin este de la 32-34 cm.
Modificarile uterului- in primele saptamani de sarcina se face testul de sarcina,ex
ecografic,dozarile hormonale . din a 6-a sapt de gestatie, tactul vaginal combinat cu palparea
abdominala releva colul uterin catifelat ,moale. Istmul uterin moale permite apropierea degetului
ce-l palpeaza posterior, prin vagin cu cel trans abdominal. Uterul se mobilizeaza bine pe
col,semnul balamalei, a lui Hegar, corpul uterin isi mareste progresiv volumul in raport cu varsta
gestationala. Are o consistenta pastoasa, elastica- semnul ,Bonnaire, uterul scapa greu din mana
semnul Holzapfel. Fundurile de sac vaginale sunt ocupate, din luna a treia de masa uterina-
semnul Noble.
Modificarile de contractura uterina- apar di a sasea sapt de gestatie, sub forma de contractii
uterine ce dureaza 15-30 secunde – semnul Palmer. In general contractiile uterine sunt
nedureroase neregulate, crescand ca frecventa si intensitate o data cu varsta sarcinii.
Explorarea clinica obstetricale
Anamneza- ultima menstruatie Primele miscari fetale Data coitului fecundat Notiuni utile
pentru calcularea varstei sarcinii. Apoi ne intereseaza nr sarcinilor si al avorturilor modul, cu au
decurs sarcinile si nasterile a ,bolile preexistente in sarcina.
Inspectia – observarea varicelor a edemelor sechele de rahidism sechele de poliomielita sau o
crestere excesiva de volum al abdomenului.
Palparea abdominala obstetricala- ne ofera date privind; varsta sarcinii,,prin masurarea
circumferintei abdomenului si a inaltimii fundului uterin,asezarea fatului,raportul prezentatiei cu
stamptoarea sup. nr fetilor hidramnios etc.
Tehnica descrisa de Leopold are 5 tipuri.
1 acomodarea gravidei cu mana persoanei ce executa palparea se realizeaza prin plimbarea
mainii cu blandete pe intreaga suprafata a abdomenului
2delimitarea fundului uterin, cu marginea cubitala a mainii situata transversal pe abdomenul
gravidei, prin miscari din aproape in aproape.
3 se examineaza partea caudala a abdomenului prin palpare bimanuala . Ne intereseaza daca
segmentul inferior este gol sau ocupat de un pol fetal,,prezenta unui pol fetal =indica prezentatie
longitudinala. Si atunci avem prezentatie --craniana,,formatiune dura,rotunda, contur regulat cu o
mica depresiune cervicala deasupra,, --pelvina,,formatiune neregulata,reductibila ,mai putin
dura.
Tot acum stabilim si raportul prezentatiei cu stamptoarea
superioara,,mobila,aplicata,fixa,angajata,,
4 bimanual examinam extremitatea craniana a uterului, palpand bland partea fetala situata aici.
5 se palpeaza flancurile uterine dinspre polul caudal,fie prin aplicarea ambelor maini de aceiasi
parte a uterului ,fie fixand cu o mana una din parti, palpand cu cealalta parte opusa. Vom repera
astfel spatele fetal ,situat intr-unul din flancuri si partile mici fetale in celalalt flanc.
Vom masura circumferinta abdomenului si inaltimea fundului uterin.
Auscultatia—ascultam bataile cardiace fetale cu ajutorul stetoscopului obstetrical,,fetoscopul,,
Fetoscopul se aplica perpendicular pe abdomenul gravidei asezata in decubit dorsal in luna V-VI
in centrul masei uterine . astazi se urmareste prin monitorizarea electronica externa
,,fonocardiografie ECG fetal cardiotocografie sau interna.
Examinul vaginal cuprinde examenul cu valvele si tactul vaginal.
Examenul cu valvele precede tactul vaginal. Evidentiaza anomalii sau malformatii ale vaginului
sau colului, caracterul unor singerari, prezenta de lichid amniotic,,scurgeri vaginale ,, ce pot
determina complicatii la nastere si in postpartum.
Tactul vaginal se face prin manevra bimanuala, oferind date despre starea colului uterin,a
membranelor,pozitie, prezentatie si bazin. Se impune a nu se depasii mai mult de doua tacte in
24 ore pe membranele rupte si 4 in membranele intacte.
Inainte de o examinare se face o dezinfectie riguroasa a regiunii vulvo-vaginale,,trebuie rasa
regiunea paroasa,, cu apa oxigenata intotdeauna din interior spre exterior cu un tampon fixat intr-
o pensa porttampon.
In travaliu vom urmarii colul uterin daca este lung ,scurtat sau sters daca margilile lui sunt
groase subtiri, elastice, sau spastice,precum si starea membranelor amniotice
Modalitati de apreciere clinica a varstei gestationale,a taliei si a maturitatii fetale.
Clinic, varsta sarcinii se calculeaza dupa;
Data coitului fecundat . la data respectiva se adauga 280 de zille sau 40 de saptamani.
Data ultimei menstruatii. Acesteia i se adauga 10 zile si apoi 9 luni exemplu=UM=10 ianuarie
plus10 zile=20 ianuarie plus 9luni= 20 octombrie.
Inaltimea fundului uterin= reprezinta distanta dintre fundul uterin si marginea sup.a simfizei
pubiane. Aceasta inaltime se imparte la 4 iar la r
ezultat se adauga o unitate=varsta sarcinii in luni,,exemplu—32cm plus32 / la 4 =8plus 1= 9
Data primelor miscari fetale se considera ca apar la 4 luni la multipare si la 4,1/2 luni la
primipare.
Data probabila a nasterii exemplu; --prima zi a ultimi menstruatii=1 aprilie
Primele miscari fetale=5 august, data probabila a nasterii =7 ianuarie
Talia fetala = masurarea circumferintei abdominale la nivelul cicatricei ombilicale,,este pur
subiectiva,,
Maturatia fetala se apreciaza cu ajutorul metodelor paraclinice..
PERGATIREA PROPRIU -ZISA PENTRU NASTERE SEMNELE
DECLANSARII TRAVALIULUI
Nasterea normala
Poate fi --normala sau ,,eutonica,, se realizeaza pe cai naturale, in prezentatie
longitudinala,craniana flectata sau pelvina,cu un fat la termen .
--anormala sau distocica datorita unor distocii mecanice sau dinamice,vicii de
prezentatie ,malformatii fetale sau suferinta fetala,ce necesita o interventie
medicamentoasa,obstetricala sau chirurgicala,pentru a se putea efectua terminare actului nasterii.
 -prematura inainte ca fatul viabil sa fie la termen.
--cu termen prelungit -este nastere care depaseste cu 14 zile durata gestationala
normala,,40 de saptamani,,
Mecanismul nasterii
Travaliul- normal pentru primipare este de 8-10 ore iar pentru multipare 6-8 ore
-este precedat de pretravaliu ce prezinta urmatoarele;-contractii uterine
dureroase,neregulate,mai ales noaptea,
-scade presiunea in
etajul abdominal superior si creste in pelvis -
eliminarea,uneori a dopului gelatinos patat de sange,
- colul moale se scurteaza si devine permeabil la deget.
Travaliul propriu-zis incepe odata cu aparitia contractiilor uterine dureroase, ce modifica colul
.semnele clinice ce anunta inceputul nasterii sunt;- contractiile uterine sistematizate ,cu
caracter progresiv si cu modificari ale colului uterin,
- eliminarea dopului gelatinos,
- bombarea membranelor ce solicita orificiul uterin.
Travaliul cuprinde patru perioade;
Perioada intai sau dilatatie cervicala- dureaza 8-10 ore la primipare si 6-8 ore la secundipara.
Aceasta perioada nu trebuie sa depaseasca 11-12 ore. Contractiile uterine dureroase, ,initial la 10
-15 minute cresc progresiv in frecventa, durata si intensitate, producand neliniste,anxietate,
agitatie fiind greu de suportate de gravida nevrotica sau fricoasa. In urma contractiilor uterine
dureroase,colul se inmoaie, se scurteaza apoi se sterge,iar dopul gelatinos cu struiri sangvine se
elimina. Peretii colului sunt inglobati in segmentul inferior, formand canalul segmento cervical
ce se destinde pasiv in urma contractiilor uterine dureroase,puternice, cavitatea uterina se
continua,astfel cu canalul vaginal, formand canalul de nastere.marginile orificiului uterin se
subtiaza , se intind, iar dilatatia orificiului creste pana la 10 cm ,formand dilatatia completa.
Punga apelor bombeaza si membranele se rup la o distanta de 6-7 cm
Membranele se pot rupe spontan sau artificial. Spontan se pot rupe prematur,inainte ca gravida sa
intre in travaliu,sau odata cu dilatarea orificiului uterin. Artificial , membranele pot fi rupte de
catre medic la o dilatatie de 6 cm
Dupa ruperea spontana a membranelor, prezentatia fatului coboara, luand contact cu canalul
segmentocervical, pe care il destinde,iar reflex se produce descarcarea unei noi cantitati de
ocitocina.
Perioada a doua sau de expulzie a fatului, --dureaza 30-45 minute la primipare si 15-20 minute la
multipare. Incepe odata cu dilatatia completa ,cand prezentatia este coborata pe planseul
pelviperineal cu sau fara ruptura membranelor.
Contractiile uterine ,la doua trei minute durand 40-50 secunde devin mai puternice si cu
eficienta mai mare. Dupa un timp ele se insotesc si de contracti reflexe ale muschilor abdominali
si diafragmei, aparand astfel contractii uterine expulsive. Fatul este impins, prin canalul de
nastere, caudal pana la introitul vulvar. Presiunea exercitata pe planseul pelviperineal induce
reflexul de screamat, ducand la expulzia fatului in afara canalului de nastere.
3 Perioada a treia sau de expulzie a placentei si a anexelor fetele – dureaza 30 de minute in
medie.
4 Perioada a patra sau postpartum imediat cuprinde primele 24 de ore dupa nastere si delivrenta,
cand se consolideaza hemostaza. Supravegherea lehuzei este obligatorie. Travaliul se termina
odata cu expulzia placentei si consolidarea hemostazei.
Filiera pelvigenitala,ce trebuie strabatuta de procesul de conceptie, prezinta stramtoarea
superioara,,sau intrarea in pelvisul mic,, escavatia ,,sau conductul,, stramptoarea inferioara sau
iesirea din pelvis. Pentru a trece prin aceasta filiera osoasa, prezentatia executa trei timpi
principali;
sau timpii nasterii;angajarea,coborarea si degajarea prezentatiei, fatul executa si unele miscari
suplimentare de orientare,flexie,rotatie interna si externa si inclinare laterala. Miscarile craniului
si ale trunchilui sunt asociate, trunchiul repetand miscariel craniului. Cea mai frecventa
prezentatie este cea longitudinala craniana,,96 la suta.