ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ „HIPPOCRATE” FOCŞANI

Str. Moldova Nr. 9, Focşani

Tel/fax 0237626768
E-mail: sanitarahippocrate@yahoo.com
Web: www.spshippocratefocsani.ro MEC

EXAMEN DE CERTIFICARE A CALIFICĂRII PROFESIONALE NIVEL V

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

SIMULARE PROBA SCRISĂ

Toate subiectele sunt obligatorii

Timp de lucru 3 ore
Se acordă 10 puncte din oficiu

SUBIECTUL I …………………………………………………………………..….30 puncte

Pentru fiecare item al acestui subiect notaţi pe foaia de examen cu litera ”A”dacă afirmaţia este
adevărată sau cu ” F” dacă afirmaţia este falsă.

1. Zgomotul inspirator cu caracter de șuieratură, auzibil de la distanță se numeste tiraj.

2. Disfagia, reprezintă lipsa poftei de mâncare.
3. Hiperestezia cutanată este o tulburare senzorială și reprezintă creșterea sensibilitatii
cutanate.
4. Hipotermia se însoțește de hipotensiune arterială, somnolență, parestezii.
5. Vezicula este o ridicătură a epidermului plină cu puroi.
6. Sărăcia, anxietatea şi stresul sunt surse de dificultate de ordin sociologic, ce influenţează
satisfacerea nevoii de a fi curat, îngrijit și de avea tegumentele curate și integre.
7. Delivrența consă în dezlipirea și eliminarea placentei și membranelor.
8. Lăuzia fiziologică cuprinde primele 6 zile după naștere.
9. Masca Filatov nu este semn al rujeolei.
10. AVC prin hemoragie cerebrală debutează brusc, cu instalarea rapidă a hemiplegiei.
11. Conduita de urgență în șocul anafilactic produs prin injecție intravenoasă constă în aplicarea
garoului pe membrul respectiv, pentru 10 – 15 min.
12. În intoxicația cu monoxid de carbon, primele simptome sunt: cefalee violentă, amețeli,
tulburări de echilibru.
13. Scăderea cantității de oxigen din sânge se numește hipoxie.
14. Bronhoalveolitele de deglutiție nu pot fi cauze de insuficiență respiratorie acută.
15. Ascitele acute masive pot fi cauze ale insuficienței respiratorii acute.
16. Respirația Kussmaul apare în acidoza metabolică.
17. În insuficiența respiratorie acută, cianoza exprimă desaturarea de oxigen a sângelui arterial.
18. Curățarea orofaringelui de secreții sau produs de vărsătură se face prin aspirație traheală.
 19. Poziția corpului în cazul drenajului postural pentru obstrucțiile subglotice va fi schimbată la
un interval de 2 – 3 ore.
20. Obstrucțiile subglotice se combat la pacientul conștient prin provocare de vărsături.
21. Sinuzita este inflamația unuia sau a tuturor sinusurilor oaselor feței (frontal, sfenoidal,
maxilar)
22. Presbiția este definită ca fiind scăderea puterii de acomodare a cristalinului dupa vârsta de
45 ani.
23. Glaucomul este o stare patologică caracterizată prin hipertensiune intraoculară și leziuni
vasculare care duc la atrofia nervului optic.
24. Localizarea ulcerului pe duoden este mai frecventădecât localizareagastrică..
25. Colica biliară se caracterizează prin durere acută violentă localizată în fosa iliacă dreaptă cu
iradiere până în coloana vertebrală, umărul şi omoplatul drept.
26. Durerea abdominală cu localizare în etajul superior, ” în bară” este specifică pancreatitei
acute.
27. Pentru efectuarea irigoscopiei, pregătirea pacientului nu presupune evacuarea porțiunii
terminale a colonului.
28. Pacientul cu hemofilie este încurajat să-și administreze medicamente pe cale parenterală.
29. În accesul gutos, pacientul va efectua exerciții fizice pentru menținerea tonusului muscular.
30. În reumatismul articular acut nu se administrează cortizon.

SUBIECTUL II …………………………………………………………………...60 puncte

Pentru fiecare item al acestui subiect,notaţi pe foaia de examen numai litera

corespunzătoare răspunsului corect.
Fiecare item are un singur răspuns corect.
1. Semne şi simptome posibile în BPOC sunt:
a) durere care se intensifică la atingerea regiunii, tuse, strănut, febră, dispnee;
b) febră, transpiraţii profuze, hematurie macroscopică, cefalee, dispnee;
c) dispnee cu polipnee, uneori bradipnee expiratorie, cianoză intensă difuză, predominând la
buze, unghii, transpiraţii profuze, cefalee tenace, anxietate, stare confuzională uneori
precomatoasă;
d) dispnee cu polipnee, uneori tahipnee inspiratorie, cianoză intensă difuză, predominând
la buze, unghii, transpiraţii profuze, cefalee tenace, anxietate, stare confuzională uneori
precomatoasă.
2. În astmul bronşic apar următoarele simptome, cu excepţia:
a) dispnee şi tuse;
b) tuse cu spută perlată;
c) wheezing;
d) senzaţie de constricţie toracică.
3. Starea prodromală a crizei de astm bronşic se caracterizează prin:
a) strănut, hidroree nazală, tuse uscată;
b) febră, frison, tuse cu expectoraţie muco-purulentă
c) transpiraţii abundente, hidroree nazală, tuse productivă;
d) strănut, hidroree nazală, tuse cu expectoraţie sanguinolentă.
 4. Starea de rău astmatic poate fi:
a) de durată variabilă (1/4 oră – 3 ore) şi se termină relativ brusc;
b) caracterizată de sindrom asfixic cu durată de peste 24 ore;
c) de durată variabilă (1/4 oră – 3 ore) criza diminuându-se treptat;
d) caracterizată de sindrom asfixic cu durată de până la maxim 12 ore.
5. Astmul bronşic este:
a) o afecţiune inflamatorie cronică a căilor aeriene;
b) o afecţiune infecţioasa acută a căilor aeriene;
c) o afecţiune inflamatorie acută a căilor aeriene superioare;
d) o afecţiune degenerativă a tractului traheo-bronşic.
6. În tuberculoza primară simptomatologia constă în:
a) inapetenţă, pierdere ponderală, transpiraţii nocturne, hemoptizie, pneumonie;
b) tuse datorită apariţiei ,,sindromului de impregnaţie bacilară” (astenie, inapetenţă, pierdere
ponderală, amenoree, stare subfebrilă, reacţie cutanată la tuberculină);
c) aspect pseudogripal, hemoptoic, pleuretic, febră, tuse uscată;
d) expectoraţie redusă, mucopurulentă, dureri toracice, dispnee, scădere ponderală,
afebrilitate.
7. Calea indirectă de transmitere a tuberculozei pulmonare este reprezentată de:
a) ploaia de picături bacilifere formate din mii de picături de salivă purtătoare de bacili,
inhalat odată cu aerul inspirat;
b) inhalarea particulelor de praf, contaminate în urma depunerii pe jos şi pe obiecte a
picăturilor bacilifere ridicate apoi în aer şi inhalate;
c) prin ingestia unor medicamente fără indicaţia medicului, efort fizic intens;
d) nerespectarea regimului alimentar impus de către medic odată cu descoperirea bacilului
botulinic.
8. Iradierea durerii toracice în braţul stâng este caracteristică pentru:
a) o afecţiune coronariană;
b) o spondilartroză;
c) o pancreatită acută;
d) o afectiune respiratorie.
9. Următoarele semne şi simptome apar în HTA esențială, cu excepţia:
a) cefalee fronto-occipitală;
b) vertij şi acufene;
c) vedere înceţoşată sau diplopie;
d) durere precordială cu iradiere în umărul stâng.
10. Otita este o infecţie
a) urechii medii;
b) urechii externe;
c) a laringelui;
d) urechii interne.
11.Problemele pacientului cu epistaxis sunt urmatoarele,cu exceptia:
a)alterarea respirației și circulației;
b)anxietate, stare de disconfort;
c)logoree, egocentrism;
d)risc de soc hemoragic;
12.În boala ulceroasă întâlnim următoarele manifestări de dependență:
a) durere epigastrică ce apare la 2-3 ore după mese;
b) tenesme, scaune lichide sau sanguinolente;
c) febră, frison;
 d) vărsături biliare.
13. Pacientul cu ciroză hepatică prezintă următoarea simptomatologie în perioada de
debut:
a) scăderea capacității de efort, inapetență, grețuri, balonare postprandială;
b) dureri abdominale, tenesme, jenă permanentă în regiunea anorectală;
c) cefalee, neliniște, greață, vărsături;
d) dureri repetate sub formă de colici în hipocondrul drept.
14. Intervențiile autonome pe care le aplică asistenta medicală în ciroza hepatică pot fi:
a) hidratează pacientul pe cale parenterală cu soluții de glucoză tamponată cu insulină;
b) supraveghează comportamentul pacientului și sesizează apariția semnelor de
insuficiență hepatică;
c) recoltează sânge și urină pentru examene de laborator;
d) administează medicația calmantă a pruritului.
15. În cazul pacientului cu pancreatită acută, asistenta medicală aplică următoarele
intervenții autonome:
a) asigură repaus la pat, post alimentar si de lichide;
b) recoltează sânge și materii fecale pentru analize de laborator;
c) supraveghează edemele;
d) pregătește pacientul pentru urografie.
16. Educaţia pacientului cu pancreatită acută, vizează:
a) să combată obezitatea,alcoolismul şi mesele copioase;
b) să respecte normele de prevenire a infecţiilor nosocomiale;
c) să aplice corect tratamentul radioterapic;
d) să urmeze psihoterapie pentru diminuarea anxietăţii.
17. Irigoscopia reprezintă examinarea radiologică a colonului prin:
a) radiografia colonului fără substanță de contrast;
b) radiografia colonului cu substanță de contrast administrată i.v.;
c) administrarea substanței de contrast cu sonda duodenală;
d) umplerea pe cale rectala cu substanță de constrast.
18. În ziua precedentă irigoscopiei, pregătirea pacientului constă în:
a) regim cu ouă fierte sau ciocolată;
b) efectuarea clismei evacuatorii şi administrare de ulei de ricin;
c) administrare de sedative;
d) administrarea substanţei de contrast.
19. Alimentația pacientului cu anemie va cuprinde:
a) alimente bogate în fier, calciu , vitamine , legume verzi și fructe;
b) alimente bogate în grăsimi de origine animală și dulciuri;
c) alimente bogate în grăsimi vegetale , legume verzi și zarzavaturi;
d) regim hidrozaharat și alimentație desodată.
20. Boala hemofilică poate apărea în următoarele circumstanțe:
a) persoane de sex feminin în perioada de menopauză;
b) nou-născuții cu întârzierea hemostazei după tăierea cordonului ombilical;
c) persoanele cu alimentație bogată în glucide și lipide;
d) individul în perioada de creștere excesivă.
21. În boala hemofilică , pacientului i se vor administra preparate din fier, astfel:
a) prin injecții i.v.;
b) prin injecții s.c.;
c) peroral;
d) prin injecții i.d.
22. Pacientul cu comă diabetică, prezintă respirație Kussmaul la care se asociază:
a) incontinență de urină și materii fecale;
b) crize epileptice;
c) tulburări de cunoștință, deshidratare globală;
d) edeme la nivelul membrelor inferioare.
23. Pacientul obez poate prezenta următoarele simptome, cu excepția:
a) varice la nivelul membrelor inferioare;
b) constipație, amenoree;
c) oboseală, astenie;
d) polakiurie, disurie.
24. Care din următoarele produse alimentare se regăsesc în etiologia gutei:
a) carne, viscere;
b) brânzeturi, ouă;
c) legume și fructe uscate;
d) toate alimentele preparate necorespunzător.
25. Circumstanțele de apariție a reumatismului articular acut pot fi, cu excepția:
a) prezența anginelor streptococice;
b) terenul ereditar;
c) condiții insalubre de locuit;
d) vârsta mică a pacientului.
26. Intervențiile cu rol delegat ale asistentei medicale în cazul pacientului cu reumatism
articular acut sunt:
a) recoltarea sângelui pentru determinarea lipemiei, trigliceride;
b) recolatrea sângelui pentru determinarea T.Quick și T.Howell;
c) recoltarea sângelui pentru determinarea VSH, ASLO, proteina C reactivă, fibrinogen;
d) recoltarea sângelui pentru hemocultură, glicemie.
27. Durerile lombare din spondilita anchilozantă au următoarele localizări:
a) iradiază în membrele inferioare, mai accentuată dimineața;
b) iradiază pe coloana vertebrală până în regiunea cervicală;
c) scade intensitatea lor în timpul exercițiilor fizice;
d) uneori poate iradia anterior imitând suferințe cardiace.
28. În faza de reabilitare asistenta medicală încurajează pacientul cu poliartrită
reumatoidă, astfel:
a) să facă exerciții fizice intense care să-i asigure independența;
b) îi recomandă activități care îi solicită articulațiile mari de la mâini și picioare;
c) îl încurajează să se îmbrace și să mănânce singur;
d) să practice sporturi ca baschet, volei, tenis.
29. Repausul la pat ce alternează cu repaus în poziție șezând pe un scaun dur cu spătar
înalt este recomndat în:
a) insuficiența renală;
b) boala ulceroasă în faza dureroasă;
c) spondilita anchilozantă;
d) boala Parkinson.
30. Tensiunea arterială reprezintă:
a) conflictul dintre sângele existent în sistemul arterial și cel împins în timpul sistolei;
b) presiunea exercitată de sângele circulant asupra pereților arteriali;
c) expansiunea ritmică ce se comprimă pe un plan osos;
d) viteza de ridicare si coborâre a undei pulsatile.
31. Pulsul cu volum foarte redus, abia perceptibil se numeste:
a) puls asimetric;
b) puls dicrot;
c) puls aritmic ;
d)puls filiform.
32. Dispneea de tip Cheyne Stockes se manifestă astfel:
a) expirație lungă urmată de o inspirație forțată, apoi apnee , după care ciclul se reia;
b) respirație din ce în ce mai redusă , ajunsă la un grad maxim , după care frecvența crește
treptat apoi urmează o perioadă de apnee ;
c) inspirație lungă urmată de o expirație forțată urmată de apnee;
d) respirație din ce în ce mai frecventă ajunsă la un grad maxim , după care frecvența scade
treptat și este urmată de o perioadă de apnee , apoi ciclul se reia.
33. În cadrul problemei de dependența “Comunicare ineficientă la nivel senzorial și
motor”, sunt prezente următoarele tulburări, cu excepția:
a) euforia;
b) hipoestezia;
c) anosmia;
d) paralizia.
34.Comunicarea ineficientă la nivel motor se manifestă prin:
a) stare comatoasă;
b) pareze, paralizii;
c) obnubilare;
d) amnezie.
35. Conduita de urgență a ocluziei intestinale prin obstrucţie constă în:
a) administrare de purgative,
b) spălătura gastrică;
c) aspiraţie continuă nazogastrică;
d) administrare de opiacee.
36. În caz de hipertensiune intracraniană vărsăturile se produc:
a) în jet, fără efort și greaţă, stare generală alterată;
b) însoţite de dureri abdominale, hipersalivaţie, tahicardie, transpiraţii reci;
c) însoţite de inapetenţă, au culoare galben-verzuie şi apar post-prandial;
d) însoțite de dispnee,cefalee occipitală,frecvent dimineața cu caracter pulsatil.
37. Caracteristicile durerii în colica renală sunt:
a) localizare suprapubiană, iradiere în tot abdomenul;
b) localizare lombară unilateral cu iradiere caracteristică de-a lungul ureterului spre
organele genitale externe, rădăcina coapsei;
c) localizare lombară cu iradiere în tot abdomenul;
d) localizare în hipogastru cu iradiere în spate.
38. În diabetul zaharat urina are miros de:
a) fructe coapte sau cloroform;
b) bulion;
c) uşor acru;
d) amoniacal.
39. Enurezisul reprezintă:
a) eliminarea urinei cu dificultate,
b)pierdere de urină involuntară în timpul nopţii la copii peste 3 ani,
c)inversarea raportului dintre numărul micţiunilor emise ziua faţă de cele emise noaptea,
d)prezenţa albuminelor în sânge.
40. Pancreatita acută se datorează:
a) autodigestiei pancreasului ca urmare a activării enzimelor în glandă;
b) autodigestiei pancreasului datorită activării hormonilor în glandă ,
c) acţiunii microbiene asupra acinului glandular ;
d) creşterii transaminazelor în circulaţia generală,
41. Sindromul encefalitic din cadrul bolilor infectocontagioase , se manifestă cu:
a) delir, halucinații;
b) macule, papule;
c) varsături, diaree;
d) hipotensiune, hipotermie.
42. Intervențiile nursing pentru pacientul cu rujeolă sunt, cu excepția:
a) educarea pacientului să nu se scarpine;
b) aplicarea de comprese umede hipotermizante;
c) se asigură hidratarea pacintului cu lichide, 2500 ml/zi;
d) se instilează în sacul conjunctival , la indicația medicului, Clorocid.
43. Sediul durerii în colica biliară se află în:
a) hipocondrul drept;
b) hipocondrul stâng;
c) regiunea suprapubiană;
d) regiunea mezogastrică
44. Care este semnul de certitudine al diagnosticului clinic de sarcină ?
a) modificări de volum ale abdomenului;
b) ascultarea bătăilor cordului fetal;
c) modificări de consistență ale uterului;
d) apariția grețurilor/vărsăturilor.
45. Indicați răspunsul corect referitor la principala complicație maternă din lehuzia
imediată:
a) hemoragie post-partum;
b) accidentul vascular cerebral;
c) convulsii;
d) infarctul miocardic acut.
46. Cum se calculează data probabilă a naşterii folosind data primelor mişcări fetale ?
a) la prima zi a ultimei menstruaţii se adaugă 10 zile, numărându-se apoi nouă luni
calendaristice;
b) la prima zi a ultimei menstruaţii se adăugă 10 zile apoi se scad trei luni;
c) la data primelor mişcări fetale se adaugă 5 luni pentru multipare şi 4 ½ luni pentru
primipare;
d) la data primelor mișcări fetale se adaugă 5 luni pentru primipare și 4 ½ luni pentru
multipare.
47. Hemoragia în bolile ginecologice prezintă unele caracteristici astfel:
a)este discontinuă în cancer și fibrom;
b) în fibromul uterin aspectul sîngelui este roșu închis;
c) nu are cauze bine precizate;
d) este intermitentă în inflamațiile cronice
48. Imobilizarea gipsată a unei fracturi trebuie să cuprindă:
a) articulaţia situată deasupra focarului de farctură
b) articulaţia situată dedesubtul focarului de fractură
c) articulaţiile situate deasupra şi dedesubtul focarului de fractură
d) doar zona fracturată
49. Îmbrăcarea şi dezbrăcarea unui pacient cu fractură de membre se face astfel:
a) dezbrăcarea se începe cu membrul sănătos,iar îmbrăcarea se începe cu membrul bolnav;
b) dezbrăcărea se începe cu membrul bolnav, iar îmbărcarea se începe cu membrul sănătos;
c) nu are importanţă ordinea;
d) toate variantele sunt corecte.
50. La 6 ore după operaţie, alimentarea orală constă în:
a) lichide în cantităţi mici;
b) piureuri semilichide;
c) iaurturi;
d) pâine si compoturi.
51. Ocluzia intestinală se defineşte ca fiind:
a) afectare localizatăla nivel gastric;
b) inflamarea apendicelui;
c) oprirea completă şi persistentă a tranzitului intestinal şi în consecinţă
imposibilitatea evacuării de materia fecale şi gaze;
d) afecţiuneprovocată de Helicobacter Pylori.
52. Semnele principale ale unei hemoragii digestive superioare sunt, cu excepția:
a) hematemeza şi melena;
b) paliditate, ameţeli;
c) agitație psihomotorie, meteorism;
d) cefalee,vertij.
53. Hemoragia digestivă superioară apărută prin perforaţia venelor esofagiene se
datorează următoarelor afecţiuni:
a) ulcerul gastric;
b) ulcerul duodenal;
c) cirozei hepatice;
d) pancreatitei acute.
54. Identificați simptomele specifice în edemul pulmonar acut cardiogen:
a) anxietate şi dispnee severă;
b) edem al pleurei și febră ridicată;
c) junghi toracic și transpirații;
d) hemoptizie și disfagie
55. Alegeți varianta corectă:
a) șocul anafilactic se produce prin descărcarea de adrenalină;
b) șocul anafilactic poate apărea la cortizon;
c) șocul anafilactic se însoţeşte de presbiopie;
d) șocul anafilactic se însoţeşte de angioedem.
56. Coma vigilă – comă de gradul I se caracterizează prin:
a) pierderea cunoștinței, abolirea mișcărilor voluntare, alterarea gravă a sensibilității,
circulația și respirația păstrate sau minim alterate;
b) stare de cunoștință incomplet pierdută, confuzie, reflexe, circulație și respirație
păstrate;
c) pierderea cunoștinței, inerție motorie, senzitivă și senzorială, tulburări respiratorii,
circulatorii sau metabolice;
d) pierderea cunoștinței, tulburări cardiovasculare și respiratorii.
 57. În coma diabetică acido-cetonică există trei semne majore:
a) respiraţie Kussmaul, tulburări de cunoştinţă, deshidratare;
b) transpiraţii profuze, convulsii, contracturi musculare;
c) semnul pipei, rigiditatea cefei, poliurie;
d) greţuri , vărsături, agitaţie psihomotorie.
58. Intoxicația cu alcool etilic:
a) cefalee violentă, frontală și bitemporală;
b) cefalee, confuzie, convulsii;
c) relaxarea musculaturii, relaxare sfincteriană, midriază;
d) orbire temporară, dureri abdominale, oligoanurie.
59. Urografia reprezintă:
a) examenul radiologic al aparatului renal folosind substanţa de contrast Odiston 30%
introdus prin cateterism ureteral;
b) examenul radiologic al vezicii urinare cu substanţă de contrast Odiston 75%;
c) examenul radiologic al aparatului renal folosind substanţa de contrast Odiston 30%
introdus intravenos;
d) examenul radiologic al aparatului renal fără substanţă de contrast.
60. Edemul pulmonar acut apare cel mai frecvent în:
a) inhalare de alergeni,
b) aspiraţie de corpistrăini;
c) înec
d) insuficienţărenalăacută.